O medalie mrior inedit

Bogdan Cacuci1

Medalia reprezint un mijloc de imortalizare a unor evenimente n istorie, prin care se fac cunoscute persoane, locuri ,fapte . Fa de moned, acesteia i lipsesc funciile economice, cu mici excepii, rmnnd n sfera comemorativ, evocativ. De-a lungul timpului medaliile au fost folosite n principal pentru cadouri,premii, pentru a marca evenimente dintre cele mai variate , de la sarbtori , victorii militare,ntreceri sportive pn la evenimente funeste, comemorri . n articolul de fa dorim s prezentm o medalie aflat n colecia autorului nepublicat nc dup cercetrile efectuate. Medalia a fost achizizionat de la un targ anual de antichiti din comuna Negreni, judeul Cluj in anul 2008. Nu am putut afla mai multe despre proveniena piesei de la vnztor .

Figura 1 - Medalia martisor -starea de conservare actuala

Descrierea medaliei : Avers: Inim , de jur imprejur legenda DUMNEDEU CU NOI . Totul ncadrat intr-o cunun de lauri . Revers: Data 1 MARTIU 1874 dispus pe trei rnduri; dedesubt de o cunun de lauri. Deasupra ROMANIA. Metal de culoare alb(posibil argint), greutate 2,2 g , diametru 18,7 mm , grosime 1 mm, muchie posibil zimat2 . Medalia se afl ntr-o stare de conservare mai precar fiind afectat de coroziune .E posibil s fi stat ntr-un mediu ostil din puncte de vedere chimic, in pmnt chiar, sau sa fi suferit operaiuni de curare. i lipsete toarta, locul acesteia fiind relevat de o mic protuberan situat la ora 12 pe revers. Pentru o prezentare mai eficient am ncercat o reconstituire grafic a medaliei (figura 2).

Figura 2 -Medalia martisor -reconstituire grafica

Stilistic este lucrat ntr-un mod ngrijit, posibil n serie, de ctre un gravor profesionist. Trebuie s remarcm similitudinile evidente ntre dispunerea elementelor grafice ale medaliei de fa i emisiunile monetare ale vremii aflate n circulaie, in special cu moneda de 50 bani milesim 1873 (fig.3) . Astfel, legenda ROMANIA pe revers, ghirlandele pe avers i revers sunt poziionate similar, data 1 MARTIU 1874 este plasata similar cu nominalul 50 BANI. Lund n considerare c i moneda de 50 bani 1873 avea muchia zimat , iar dimensiunile acesteia erau comparativ apropiate cu ale medaliei noastre ( greutate 2,5 grame, diametru 18,1 mm) am fi putut considera c medalia a fost realizat dintr-o moned de 50 bani propriu-zis. Argumentele care contravin acestei ipoteze sunt diametrul cu 0,7 mm mai mare al medaliei care ar indica o aplatizare a monedei iniiale pentru a-i crete diametrul (greu de realizat uniform dup prerea noastr) i grosimea de 1 mm att a medaliei ,ct i a monedei de 50 bani . n condiiile n care medalia ar fi fost obinut prin lefuirea detaliilor campului monetar, i apoi gravat din nou ar trebui s aib o grosime mai mic dect moneda iniial . Chiar dac nu a fost folosit drept suport material, rmnem la convingerea c moneda de 50 nani 1873 a constituit sursa de inspiraie principal pentru ancadramentele aversului i reversului.

Figura 3 - 50 bani 1873

Reversul, prin data 1 martie sugereaz posibila utilizare a medaliei drept mrior. Dei medaliile mrior cunoscute sunt de date mai recente, de regul dup 1900, menionarea tradiiei mriorului a fost fcut de Iordache Golescu3 nc din prima jumtate a secolului al XIX-lea. Conform tradiiei mrisoarele constau n monede care erau atarnate de fire subiri de lna, rou cu alb. Tipul de moneda: aur, argint sau bronz indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea 2

noroc si pentru a avea o vreme buna. Numele Romniei singur pe revers, fr prezena altui context constituie dup prerea noastr un element ce indic un caracter mai oficial al emisiunii, i deopotriv o not de raritate. n perioada dintre urcarea pe tron a domnitorului Carol I i dobndirea independenei de stat medaliile de regula au reprezentat cuvntul Romnia ca atribut sau complement precum n PRINCIPELE ROMANII , DOMNULU ROMANILORU , CONCURS DE AGRICULTUR N ROMANIA, sau JUNIMEA ROMANA. Pe aversul medaliei mrior avem reprezentat o inim. Este tot un simbol vechi, transcultural, asociat mai degrab judectii si sentimentelor. Reprezint un semn al apropierii, afectiunii si iubirii. Cea mai comun reprezentare a inimii este ca semn al dragostei. Simbolul se gseste si n cultura greac, aici repezentndu-l pe Dionysos. n cretinism exist 2 reprezentri deosebite ale inimii .Prima (figura 4a) denumit Sacre-Coeur (inim sacr) este cunoscut nc din secolul al aptesprezecelea, nscut din viziunile sorei Maria Margareta. Imaginea simbolizeaz legtura ntre uman i divin conform viziunilor sfintei. O alt inim caracteristic religiei cretine catolice este Inima Imaculat a Fecioarei Maria ( figura 4 b ), simbol al durerii i al suferinei. Inima este prezentat strpuns de un pumnal (uneori de 7, ca simbol al celor apte dureri ale Fecioarei) i nconjurat de trandafiri i flori de liliac.

Figura 4 - Reprezentri cretine ale inimii

Pe lng cele dou ipostaze ale reprezentrii inimii prezentate mai sus, care duc spre o conotaie religioas, inima ar putea reprezenta i o origine masonic, si anume salutul cu mna la inim, simbol al dragostei freti. n sublinierea acestei conotaii vine i sintagma de pe avers : DUMNEZEU CU NOI , reprezentat n limbajul vremii (litera Z printr-un D cu sedil). Pentru a prezenta o analogie, facem referire la Medalia Societei Cooperative (1895)4, medalie considerat masonic. Pe reversul acestei medalii e reprezentat o carte deschis pe ale crei pagini sunt gravate urmtoarele: TOI PRINTR-UNUL I DUMNEDEU CU NOI / TE NALI PRIN MUNC I CULTUR . Nu avem pretenia de a fi descoperit adevratul scop al medaliei prezentate, ns am ncercat prin schiarea ctorva consideraii s o descriem ct mai detaliat, i s furnizm nite elemente de pornire pentru eventuale cercetri ulterioare.

Bibliografie: http://www.colectum.ro/50-bani-1873/ http://felicitari.ele.ro/Martisorul-traditie-si-legenda_--a2279.html http://www.asociatia-profesorilor.ro/Martisorul-traditie-si-legenda.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Iordache_Golescu_(boier) Buletinul Societii Numismatice Romne an III - 1906
1 2

bogdan_cacuci@yahoo.com Starea de conservare a medaliei fiind precar nu permite determinarea cu certitudine a formei muchiei. Totui dup aspect e posibil ca muchia s fi fost zimat in totalitate, sau in grupuri de zimi alternnd cu suprafee netede. 3 Crturarul Iordache Golescu(1768-1848) menioneaz tradiia mriorului n Condica limbii romane, lucrare ramas in manuscris la Academia Romana si cercetata de Cornelia Calin in studiul Contributia lui Iordache Golescu la cunoasterea culturii noastre populare 4 Vezi BSNR, an III , 1906 pagina 86-87.