Simulare 6 noiembrie 2016

Complement simplu
1. Se noteaz cu 2 puncte conform coeficientului de risc al naterii premature Papiernik:
a) creterea excesiv n greutate
b) hipertensiune
c) scdere n greutate fa de consultaia precedent
d) sarcin gemelar
e) o natere prematur
2. Consultaia prenatal n trimestrul II de sarcin cuprinde, cu excepia:
a) urmrirea curbei ponderale
b) msurarea circumferinei abdominale
c) data perceperii micrilor fetale
d) frecvena i calitatea btilor cordului fetal
e) hemoleucograma
3. Biopsia vilozitilor coriale:
a) se face dup 15 SA
b) se poate face doar transvaginal sau transcervical
c) prezint risc de oligohidramnios
d) nu prezint risc de avort
e) esutul se extrage dintr-o singur aspiraie
4. Cordocenteza n sfatul genetic preconcepional:
a) se execut nainte de 16 SA
b) acul nu traverseaz cavitatea amniotic
c) vasul abordat (arter sau ven ombilical) nu poate fi identificat
d) este indicat n caz de infecii fetale
e) este indicat ca metod de transfuzie intrauterin n trombocitopenia autoimun
5. Au etiologie infecioas calculii de:
a) acid uric
b) urat de amoniu
c) oxalat de calciu
d) fosfat de calciu
e) xantin
6. Sunt radiotranspareni calculii de:
a) apatit
b) cistin
c) fosfat de calciu
d) acid uric
e) oxalat de calciu
7. Reprezint contraindicaie a nefrolitotomiei percutane:
a) calcul secundar obstruciei
b) sarcina
c) rinichi unic
d) coagulopatii necorectabile
e) calcul coraliform
8. Sunt fracturi instabile, cu excepia:
a) fracturi oblice
b) fracturi spiroide
c) fracturi etajate
d) fracturi cominutive
 e) fracturi incomplete
9. Conform sistemului OA de clasificare al fracturilor, extremitii distale i corespunde numrul:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5
10. Stadiul 3 n clasificarea severitii obstruciei ventilatorii din BPOC presupune o valoare a VEMS post
bronhodilatator de:
a) >80%
b) >70%
c) 50-80%
d) 30-50%
e) <30%
11. Tratamentul farmacologic al BPOC presupune, cu excepia:
a) BADSA pot fi administrate profilactic, nainte de a efectua un efort fizic
b) Anticolinergicele sunt caracterizate prin apariia fenomenului de tahifilaxie
c) Tiotropium reduce rata exacerbrilor
d) Se recomand dozarea nivelului plasmatic al teofilinei la debutul administrrii
e) Teofilina se administreaz numai n formele retard
12. Schema maxim de tratament bronhodilatator la un pacient cu BPOC grav este:
a) Anticolinergic+ BADLA+ corticosteroid
b) Anticolinergic+ BADLA+teofilin retard
c) Anticolinergic+ BADSA+teofilin retard
d) Corticosteroid+BADLA+ teofilin retard
e) Anticolinergic+ BADLA+corticosteroid
13. Tratamentul BPOC grup B cuprinde:
a) Prima opiune: BADSA
b) Prima opiune: BADLA
c) Prima opiune: CSI
d) Alternativ: CSI
e) Alternativ: teofilin
14. Etiologia probabil a pneumoniei comunitare la copilul mai mare de 6 ani este:
a) Haemophillus influenzae
b) Streptococcus pneumoniae
c) Clamydia pneumoniae
d) Staphylococcus aureus
e) Mycoplasma pneumoniae
15. Despre AIT sunt adevarate urmatoarele, cu excepia:
a) are aceiai factori de risc ca i infarctul cerebral
b) se difereniaz de infarctul cerebral prin reversibilitate clinic total ntr-un interval de timp limitat
c) nu determin leziuni structurale cerebrale
d) dureaza cel putin o or
e) impune diagnostic diferenial cu atacurile de migren
16. Dintre funciile barierei hemato-encefalice nu fac parte:
a) funcia anti-trombotic
b) permite evacuarea substanelor rezultate din metabolismul celular
c) nu permite trecerea substanelor potenial toxice ctre esutul cerebral
d) realizeaz un control hemodinamic general la nivelul creierului prin intermediul pericitelor
e) controleaz pasajul transendotelial al elementelor biochimice utile din sngele capilar
17. Sunt prezenti in lupusul eritematos sistemic (LES) urmatorii anticorpi, cu exceptia:
 a) Anticorpi antinucleari (AAN)
b) Anticorpi anti ADN dublu catenar
c) Anticorpi anti histone
d) Anticorpi antipeptide ciclice citrulinate (anti-CCP)
e) Anticorpi anti Ro, La
18. Nu este un criteriu de clasificare EULAR/ACR a poliartritei reumatoide (PR):
a) Lichidului sinovial
b) Afectarea articular
c) Serologia
d) Durata sinovitei
e) Reactanii de faz acut
19. Nu este o trstura a gupului B al spondiloartritelor (conform criteriilor de clasificare ASAS pentru
spondiloartrita de tip feriferic):
a) Artrita
b) Uveita
c) Entesita
d) Dactilita
e) Durere lombara cu caracter inflamator n trecut
20. Stadiul III B clasificarea TNM a cancerului mamar este:
a) Tumora cu diametrul maxim 2 cm, ganglionii axilari sunt invadati dar isi pastreaza mobilitatea, prezenta
metastazlor la distanta nu poate fi detectata
b) tumora cu diametrul maxim >5 cm, invazia ganglionilor interni si axilari, exista metastaze la distanta
c) Tumora cu diametrul maxim >2 cm i <5 cm, ganglionii axilari sunt invadati dar isi pastreaza mobilitatea, nu
exista metastaze la distanta,
d) Tumora cu extensie directa la peretele toracic, N 0-2, nu exista metastaze
e) T 0-4, N3, M 0
21. Sunt false afirmatiile cu privire la toracostomia cu tub, cu exceptia:
a) Se realizeaza la pacienti in stare critica sau cu activitate electrica fara puls
b) Tubul se conecteaza la sursa o de aspiratie cu presiune negativa de 40 cmH2O
c) In fistulele bronho-pleurale mari se clampeaza hilul pulmonar
d) Incizia se face in spatiul IV intercostal stang
e) Autotransfuzia sangelui aspirat este lipsita de riscuri si a intrat in practica curenta
22. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la voletul toracic si toracele moale, cu exceptia:
a) In respiratia paradoxala, voletul se misca in directia modificarilor presiunii intratoracice
b) In balansul mediastinal prin deplasarea mediastinului sunt comprimate sau cudate venele cave
c) Nu se administreaza profilactic antibiotice si glucoccorticoizi
d) Insuficienta respiratorie restrictiva nu se combina cu insuficienta respiratorie obstructiva prin colmatarea
bronsica
e) Imobilizarea se face cu pansamente fixate pe benzi adezive, care sa depaseasca cu 8-10 cm marginile
voletului
23. Sunt complicatii ale ocluziilor mecanice urmatoarele, cu exceptia:
a) pulmonare;
b) renale;
c) peritoneale;
d) socul cardiogen;
e) socul hipovolemic
24. Sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
a) Hematemeza si melena indica o hemoragie digestiva superioara;
b) hematochezia este pasajul sangelui vechi prin rect si indica de obicei o hemoragie inferioara;
c) melena este scaunul de culoare neagra, cu miros fetid care indica in mod tipic o hemoragie gastrointestinala
superioara;
 d) pentru a produce melena sunt necesari 150-200 ml sange care se transforma sub actiunea sucurilor
digestice si a bacteriilor intestinale;
e) hemoragia digestiva masiva este considerata atunci cand sangerarea este insotita de soc, sau hipertensiune
ortostatica
25. In evaluarea loco-regionala a cancerului colorectal:
a) tuseul rectal poate detecta tumori de maxim 10 cm;
b) tuseul rectal necesita obligatoriu anestezie;
c) prin colonoscopie se recomanda examinerea endoscopica pana la niveul colonului ascendent;
d) clisma baritat[ poate detecta leziunea primara;
e) ecografia endorectala poate evalua gradul de infiltrare parietala a tumorii rectale situata sub 10 cm de
marginea anala.
26. Sistemul TNM in cancerul colorectal cuprinde:
a) T2- tumora invadeaza subseroasa si tesutul perirecal subperitoneal;
b) N1a -metastaza in 2 ganglioni limfatici regionali;
c) N2b -metastaza in &gt;7 ganglioni limfatici regionali;
d) examinarea a minim 8 ganglioni regionali este necesara pentru evaluarea corecta a statusului ganglionar si
pentru stadializarea tumorii in stadiu II sau in stadiul III de boala;
e) M1a metastaze peritoneale.
27. Cancerul gastric :
a) prezinta o rata a incidentei invariabila;
b) apare mai frecvent in tarile dezvoltate decat in cele in curs de dezvoltare;
c) prezinta o incidenta mai mare la femei;
d) reprezinta o exceptie dupa 60 de ani;
e) proportie mai mare a pacientilor apartinand grupei de sange A II.
28. Coma hiperosmolar diabetic se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia:
a) hiperglicemie sever
b) deshidratare accentuat
c) cetoacidoz
d) debut insidios
e) scdere ponderal
29. n acidoza lactic apar, cu excepia:
a) astenie muscular
b) grea
c) alterarea strii de contien
d) tahicardie
e) poliurie
30. Afirmaia fals despre boala aglutininelor la rece este:
a) apare acrocianoz
b) boala cronic apare la persoane vrstnice
c) boala acut este asociat cu mononucleoza infecioas
d) testul Coombs este pozitiv pentru complement C3
e) tratamentul presupune corticoterapie
31. Urmtoarea afirmaie despre cancerul tiroidian este fals:
a) Carenta iodata creste ponderea de cancer tiroidian papilar
b) Carenta iodata creste ponderea de cancer tiroidian folicular
c) Cancerul tiroidian este cel mai frecvent cancer endocrin
d) Riscul de malignitate este similar intre nodulii solitari hipofunctionali si gusa multinodulara
e) Este de trei ori mai frecvent la femei fata de barbati
32. Despre tratamentul hipotiroidismului este adevarat ca:
a) Se trateaza obligatoriu toti pacientii cu hipotiroidisim primar si valori ale TSH>4.5 mUI/l
b) Se trateaza obligatoriu toti pacientii cu hipotiroidism primar si valori ale TSH>10 mUI/l
 c) Pacientii varstnici au un necesar mai mare de levotiroxina raportat la pacientul adult
d) In sarcina cu hipotiroidism necesarul de hormoni tiroidieni este scazut cu 50%
e) Dozele de levotiroxina sunt de 10-25 g/zi
33. Sunt contraindicaii relative ale tratamentului fibrinolitic n STEMI:
a) sngerare gastrointestinal n ultima lun
b) AVC ischemic n ultimele 6 luni
c) chirurgie major n ultimele 3 sptmni
d) luzie
e) tratament anticoagulant oral
34. La pacienii cu STMI la care se efectueaz fibrinoliz se recomand:
a) monoterapie antiagregant cu aspirin
b) monoterapie antiagregant cu clopidogrel
c) terapie dubl antiagregant cu aspirin i prasugrel
d) terapie dubl antiagregant cu aspirin i ticagrelor
e) se prefer terapia anticoagulant cu enoxaparin
35. Urmtoarea afirmaie este fals:
a) -blocantele se administreaz la toi pacienii n faza acut a STEMI
b) tratamentul anticoagulant se asociaz tratamentului fibrinolitic n STEMI
c) antagonitii canalelor de calciu se administreaz n angina Prinzmetal
d) nitraii se administreaz n angina Prinzmetal
e) IECA sunt eficieni n angina microvascular
36. Infecia HIV este clasificat conform sistemului CDC n funcie de:
a) ncrctura viral
b) CD4 nadir i istoricul medical privind patologia asociat HIV
c) etapele evolutive (sindromul retroviral acut, etapa asimptomatic, etapa simptomatic i etapa SIDA)
d) numrul patologiilor definitorii SIDA
e) CD4 nadir i durata perioadei asimptomatice
37. Nu se poate afirma despre transmiterea vertical a VHB:
a) naterea se va efectua prin cezarian
b) nou-nscutul nu va fi alptat la sn
c) este recomandat administrarea unui tratament antiviral sau lamivudin n cazul n care viremia mamei
depete 2000 UI/ml n trimestrul III de sarcin
d) nou-nscutul va primi imunoglobuline umane specifice anti-VHB n primele ore de la natere
e) nou-nscutului i se va efectua schema complet de vaccinare anti-VHB, cu prima doz de vaccin
administrat dup 48 de ore de la natere
38. Tratamentul medicamentos al BII cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
a) antibiotice
b) aminosalicilati in formele usoare si moderate
c) corticosteroizi pentru mentinerea remisiunii
d) imunosupresoare
e) agenti biologici
39. Nu este factor de risc de resangerare in cazul HDS non-variceale:
a) instabilitatea hemodinamica
b) hemostaza endoscopica aplicata ca unica resursa terapeutica
c) ulcerul duodenal bulbar de fata posterioara
d) decelarea de ulcere indiferent de dimensiune
e) prezenta comorbiditatilor
40. In ciroza biliara primitiva se pot intalni urmatoarele, cu exceptia:
a) xantoame cutanate
b) steatoree
c) urini hipercrome
 d) eritem nodos
e) ulcer duodenal
41. Pentru care dintre urmtoarele afeciuni este indicat tratamentul cu o doz unic de pefloxacin 800mg/ofloxacin
400mg/ciprofloxacin 250mg?

a) Uretrit nespecific cu Chlamydia

b) Uretrit gonococic
c) Cistit, form necomplicat, n prim puseu
d) Cistit la gravide
e) Cistit la diabetici

42. n care dintre urmtoarele situaii poate s apar hiponatriemia hipervolemic hipoosmolar:
a) Diaree i vom
b) Hiperglicemie
c) Tratamentul cu corticosteroizi
d) Insuficien cardiac congesiv
e) Sindromul secreiei inadecvate de vasopresin
43. Care dintre urmtoarele variante nu este definit ca o variant a glomerulosclerozei focale i segmentale?
a) Varianta clasic cu scleroz focal i segmental
b) Forma cu hipercelularitate focal (proliferare endocapilar)
c) Leziunea vrfului glomerular (tip lesion)
d) Forma cu excrescene (spikes) ale membranei glomerulare
e) Colapsul glomerular
44. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat despre anemia feripriv la copil:
a) Nu prezint implicaii sociale i medicale majore
b) Este o stare patologic definit prin scaderea manifest a capitalului de vitamina B12 al organismului
c) Este cea mai frecvent anemie carenial
d) Prezint concentraie medie de hemoglobin normal, cu hemoglobina eritrocitar medie sczut
e) Prevalena este direct proporional cu statul economic i cu consumul de proteine animale
45. Este adevrat c n funcie de indicele nutritional distrofia se clasific astfel:
a) Gradul I: 0,80-0,71
b) Gradul II: 0,81-0,89
c) Patru grade de severitate
d) Gradul IV: <70
e) Gradul I: 89-81% din greutatea ideal
46. n cadrul patologiei pediatrice, otita acut reprezint:
a) Proces inflamator acut sau cronic localizat la nivelul urechii medii
b) Proces inflamator acut, obligatoriu cu acumulare de lichid
c) Prezena transudatului la nivelul urechii medii
d) Proces patologinc n care otalgia i eritemul timpanal nu sunt elemente definitorii
e) boal cu incidena ntre 2 si 3 ani
47. Hipoglicemia neonatal:
a) Este definite de valoarea glicemiei &lt; 20 mg% la nou nscutul la termen
b) Prezint manifestri clinice specific
c) EEG interictal relev descrcri de unde rapide n regiunile centrale
d) Tratamentul presupune administrarea unei doze de 8 mg glucoz/kg/minut folosind soluia de 20% sau 15%
e) Prognosticul este sever deoarece rata mortalitii este de peste 15%
48. Printre efectele secundare ale fenobarbitalului se numara:
a) Hirsutism
b) Disfunctie hepatica
c) Depresia functiei cognitive
 d) Crestere in greutate
e) Reactii autoimune
49. Despre epiglotita acuta este adevarat ca:
a) Debutul este acut, nocturn
b) Debutul este brusc, cu evolutie rapida, fiind considerata o urgenta medicala
c) Printre manifestarile sale nu se numara si febra
d) La auscultatie, murmurul vezicular este normal
e) Tratamentul nu necesita intubarea nazo-traheala in primele 48-72 ore
50. In malnutritia protein-calorica de gradul II:
a) Deficitul ponderal este mai mic de 25%
b) Aspectul este de sugar foarte slab, cu coaste vizibile
c) Rezistenta la infectii este prabusita
d) Se observa absenta bulei Bichat
e) Tegumentele sunt normal colorate

Complement multiplu

51. Reprezint semne i simptome prezumtive de sarcin:

a) amenoreea
b) congestia vaginului
c) mrirea abdomenului
d) modificrile uterului i ale colului uterin
e) percepia micrilor active fetale
52. Semnul Hegar presupune:
a) nmuierea colului uterin
b) nmuierea istmului uterin
c) dezvoltarea mai accentuat a cornului uterin n care s-a nidat oul
d) uterul gravid alunec ntre degete ca smburele de cirea
e) apare dup 6 sptmni de gestaie
53. Cancerul de col uterin:
a) incidena cancerului de col invaziv este maxim n intervalul 40-50 ani
b) pe msur ce displazia devine mai sever, numrul de copii HPV crete
c) cea mai frecvent tulpin este HPV-18
d) timpul necesar ca HPV s genereze apariia CIN3 este n medie 7-15 ani
e) are ca factor de risc deficitul de vitamina A
54. Screeningul pentru leziunile preneoplazice de col uterin n intervalul de vrst 21-29 ani :
a) se face o dat la 3 ani
b) se face o dat la 5 ani
c) se recomand testare HPV
d) prevalena infeciei HPV este mare n acest interval de vrst
e) se recomand examen citologic i testare HPV
55. Tratamentul cancerului de col uterin:
a) stadiul IA se trateaz chirurgical
b) stadiul IA2 se trateaz prin conizaie
c) stadiul IIB poate fi tratat chirurgical
d) stadiul IIIA se trateaz chirurgical
e) stadiul IV se trateaz cu radiochimioterapie
56. Hiperplazia endometrial:
a) diagnosticul se pune ecografic
b) la baz se gsete un stimul estrogenic excesiv
c) tratamentul medicamentos presupune progestative
 d) se recomand scderea ponderal acolo unde este cazul
e) este sugerat de o grosime endometrial de peste 10 mm n perioada de activitate hormonal genital
57. Tumorile mezoteliale primar epiteliale ovariene:
a) riscul de apariie scade cu vrsta
b) chistadenoamele seroase sunt n general uniloculate
c) chistadenoamele seroase pot degenera malign
d) tumorile mucinoase pot fi dificil de difereniat histologic de metastazele tumorale abdominale
e) cuprind i chistul endometrioid
58. Vulvovaginita fungic:
a) este favorizat de sarcin
b) la examenul local se constat congestia vulvei i a vaginului
c) tratamentul presupune praparate pe baz de imidazol
d) tratamentul presupune administrarea de metronidazol
e) n formele recurente tratamentul dureaz o lun
59. Infecia cu Trichomonas vaginalis:
a) este favorizat de prezena unui pH alcalin
b) se manifest prin leucoree abundent
c) nu se manifest prin prurit
d) tratamentul se face cu metronidazol
e) trebuie tratai i partenerii sexuali
60. Boala inflamatorie pelvin:
a) se manifest prin durere pelvin asociat sau nu cu febr
b) formele cronice pot determina infertilitate
c) prezena leucocitozei n secreia vaginal are specificitate crescut
d) antibioterapia se face conform antibiogramei
e) laparoscopia reprezint standardul de aur
61. Sunt factori urinari ce inhib cristalizarea:
a) citrai
b) pirofosfai
c) Mg
d) calciu
e) cistin
62. Anomalii anatomice asociate cu apariia litiazei urinare:
a) chist caliceal
b) reflux vezico-uretero-renal
c) rinichiul spongios
d) rinichi unic congenital
e) rinichi supranumerar
63. Contraindicaiile EWSL cuprind:
a) infecii de tract urinar necontrolate
b) sarcina
c) obstrucie anatomic distal de calcul
d) rinichi unic
e) calcul caliceal
64. Litiaza vezical primitiv:
a) apare la adult
b) calculii sunt formai din urat acid de amoniu
c) este favorizat de dieta bogat n proteine
d) este favorizat de deshidratare
e) este favorizat de sindroamele diareice
65. Sunt false urmtoarele afirmaii referitoare la vindecarea osoas secundar:
 a) are loc n 5 etape
b) etapa calusului moale dureaz 4 sptmni
c) n etapa calusului dur se formeaz esut osos imatur
d) n etapa de remodelare apare esut osos lamelar
e) la sfritul etapei de remodelare, canalul medular este permeabil
66. Nu sunt semne de certitudine care atest prezena fracturilor:
a) ntreruperea continuitii osoase
b) netransmiterea micrilor spre segmentul distal
c) impotena funcional
d) poziia vicioas
e) durere vie, intens, n punct fix
67. Evaluarea radiografic a fracturilor presupune:
a) sunt necesare radiografii n dou incidene
b) seria traumatic pentru coloan cuprinde cinci incidene
c) la politraumatizai este obligatorie efectuarea radiografiilor cranian, de coloan cervical, toracic i de
bazin
d) se recomand includerea articulaiilor supra- i subiacent n seria de radiografii
e) la copii este necesar o radiografie a membrului contralateral
68. Neurapraxia ca i complicaie a fracturilor presupune:
a) pierdere temporar a funciei de conducere nervoas
b) pstrarea continuitii axonale
c) ntreruperea tecii de mielin
d) ntreruperea structurilor conjunctive ale nervilor
e) ntreruperea axonilor i nveliurilor conjunctive ale nervilor
69. Oxigenoterapia n tratamentul BPOC:
a) Se adreseaz pacienilor cu insuficien respiratorie cronic
b) Se indic dac PaO2 este sub 55 mmHg n perioada de stabilitate a bolii (nu n exacerbri)
c) Are ca scop atingerea unei valoari a SaO2 de aproximativ 92-95%
d) Durata utilizrii este de minim 10 ore/zi
e) Asocierea sindromului de apnee n somn reprezint indicaie de utilizare a ventilaiei noninvazive
70. Pneumonia atipic se caracterizeaz prin:
a) Debut rapid
b) Durere pleuritic
c) Condensare pulmonar
d) Tuse seac
e) Artralgii
71. Tratamentul pneumoniilor comunitare n ambulator:
a) presupune antibioterapie empiric cu administrare pe cale oral
b) se adreseaz n primul rnd Streptococccus pneumoniae
c) Amoxicilina reprezint tratamentul de elecie
d) moxifloxacina nu reprezint o opiune de tratament n pneumonia cu pneumococ
e) la tineri prima alegere o constituie amoxicilin+clavulanat
72. Tratamentul pneumoniilor comunitare n spital:
a) Se recomand recoltarea a cel puin dou hemoculturi nainte de nceperea antibioterapiei
b) Presupune o cafalosporin de generaia a II-a sau a III-a
c) Se recomand administrarea de aminopeniciline/inhibitor de beta-lactamaz
d) Tratamentul n cazul suspiciunii de Chlamydia pneumoniae dureaz 10 zile
e) Amoxicilina se administreaz parenteral 1g la 8 ore
73. Inflamaia acut alergic a cilor aeriene n astmul bronic:
a) Reacia alergic de tip imediat dureaz cteva ore
b) n reacia de tip imediat apare recrutarea eozinofilelor
 c) n reacia de tip imediat apare vasodilataie cu extravazare plasmatic la nivelul microcirculaiei bronice
d) Reacia tardiv presupune apriia infiltratului inflamator n submucoasa bronic
e) n reacia tardiv are loc activarea celulelor Th2
74. Bronhoconstricia n astmul bronic este rezultatul sintezei de:
a) IL-3
b) IL-5
c) Tromboxani
d) Cisteinleucotriene
e) Histamina
75. Nu sunt caracteristici ale astmului bronic controlat:
a) simptome diurne: 2 ocazii/sptmn
b) limitarea activitii: absent
c) consum de 2 agonist la nevoie: 2-3/ sptmn
d) funcia pulmonar: normal
e) exacerbri: cel mult 1 n ultimul an
76. Pricipii de tratament n astmul bronic:
a) efectul bronhodilatator al BADSA dureaz 12 ore
b) supradozajul BADSA are efecte semnificative asupra frecvenei cardiace
c) efectul bronhodilatator al BADLA dureaz 12 ore
d) BADLA sunt indicai n astmul indus de efort
e) efectul anticolinergic al tiotropiumului dureaz 24 ore
77. Medicaia de control de prim intenie n treapta a 4-a de tratament a astmului bronic conform GINA 2015
cuprinde:
a) CSI doz mic
b) CSI doz medie
c) BADLA
d) BADSA
e) anticolinergice
78. Urmtoarele afirmaii despre anatomopatologia cancerului bronho-pulmonar sunt false:
a) dintre neoplaziile pulmonare marea majoritate sunt reprezentate de tumorile maligne de tip epitelial
b) adenocarcinomul este forma cea mai frecvent la fumtori
c) carcinomul cu celule mari are o localizare exclusiv periferic
d) carcinomul cu celule mici are o localizare de obicei hilar
e) carcinomul cu celule mici se asociaz frecvent cu sindroame paraneoplazice
79. Sunt tumori mezenchimale pulmonare:
a) angiosarcomul
b) sarcom sinovial
c) tumori carcinoide
d) carcinom sarcomatoid
e) sarcomul de ven pulmonar
80. Pentru bilanul diagnostic al cancerului bronho-pulmonar se solicit n mod uzual urmtoarele examinri
biologice:
a) hemoleucogram
b) bilan hepatic
c) calcemie
d) merkeri tumorali
e) proteina C reactiv
81. Stadiul T3 din clasificarea TNM a cancerului bronho-pulmonar se caracterizeaz prin:
a) tumor cu diametru maxim <7 cm
b) tumor cu extensie la difragm
c) tumor care invadeaz vasele mari
 d) tumor cu extensie la nervul frenic
e) tumor cu atelectazie asociat
82. Tratamentul chirurgical al cancerului bronho-pulmonar presupune:
a) doar formele microcelulare sunt candidate pentru tratamentul chirurgical
b) stadiile I i II au indicaie chirurgical cert
c) hipertensiunea arterial pulmonar contraindic intervenia chirurgical
d) lobectomia este intervenia chirurgical de elecie
e) segmentectomia este intervenia chirurgical de elecie
83. Chimioterapia n tratamentul cancerului bronho-pulmonar:
a) standardele actuale impun folosirea unui derivat de platin n asociere cu un alt citostatic
b) cisplatinul este derivatul de platin standard utilizat n majoritatea protocoalelor
c) etopozidul reprezint o opiune de tratament n carcinoamele microcelulare
d) gemcitabina reprezint o opiune de tratament n carcinoamele microcelulare
e) doxorubicina reprezint o opiune de tratament n carcinoamele non-microcelulare
84. Tratamntul TB pulmonare caz nou n faza de atac (H Izoniazid, R Rifampicin, Z Pirazinamid, S Streptomicin,
E Etambutol):
a) 2HRZE
b) 2HRZS
c) 2HRZSE
d) 2HRSE
e) 2HSZE
85. Dintre factorii favorizanti identificati ca avand un rol in etiologia poliartritei reumatoide fac parte:
a) Sexul, boala fiind mai frecventa in radul populatiei masculine
b) Agentii infectiosi, generand un raspuns imun patologic prin mai multe moduri(activarea retelei de citokine,
mimetism molecular etc)
c) Autoimunitatea, majoritatea autoanticorpilor implicati fiind de tip IgA si IgG
d) Factorii genetici (de ex asocierea cu HLA-DR4 in randul populatiei albe)
e) Fumatul
86. Sunt citokine care intervin in patogenia poliartritei reumatoide:
a) IL-2
b) Interferonii
c) TNF-
d) Il-1
e) IL-6
87. Este adevarat cu privire la afectarea articulara din poliartrita reumatoid:
a) Durerea si redoarea articulara vesperala este caracteristica, cu o durata de minim 30 de minute
b) Lezarea functionala apare brusc, intrucat PR este caracterizata de un debut acut in majoritatea cazurilor (60-
65%)
c) La fel ca si in cazul artritei gutoase sau septice, in PR tegumentele supraiacente se inrosesc semnificativ
d) Afectarea articulara este simetrica
e) Afectarea articulara evolueaza cronic spre eroziuni, deformari, anchiloze
88. Afectarile extra-articulare din poliartita reumatoida (PR) includ:
a) Afectarea pulmonara manifestata in mai multe moduri (pleurezie, fibroza interstitiala etc)
b) Nodulii reumatoizi, reprezentand cea mai frecventa manifestare extra-articulara (apar la 20-35% din
pacienti)
c) Afectare neurologica (polinevrite senzitive, motorii)
d) Afectarea oscioarelor urechii medii (anchiloza oscioarelor urechii medii)
e) Afectarea digestiva (consecutive tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene)
89. Cele mai importante trasaturi ale spondiloartritelor sunt reprezentate de:
a) Inflamatia caracteristica a articulatiilor mari ale membrelor (articulatia cotului, articulatia genunchiului)
b) Dactilita (deget in carnat)
 c) Entesita (inflamatia in zona de insertie a tendoanelor, ligamentelor si fasciilor)
d) Leziuni cutanate si genitale
e) Activarea citokinelor pro-inflamatorii (TNF-, IL-1, IL-6)
90. Sunt false afirmatiile:
a) Procesul inflamator cronic din spondilita anchilozanta (SA) este localizat atat scheletal cat si extrascheletal.
b) La nivelul scheletului este afectata cu precadere articulatia atlanto-occipitala
c) Entesita este caracteristica tuturor spondiloartritelor
d) In urma procesului de osteoproliferare din cadrul spondilitei anchilozante (SA), vor rezulta spiculi ososi la
nivelul corpurilor vertebrale, cunoscute sub numele de sindesmofite
e) Articulatia sacroiliaca este afecatata precoce de procesul inflamator din cadrul spondilitei anchilozante (SA)
91. Manifestarile clinice ale spondilitei anchilozante (SA) cuprind:
a) Durerea lombara sau fesiera
b) Afectarea articulatiilor mici ale mainii
c) Durerea toracica accentuata de tuse sau de inspirul profund
d) Entesitele
e) Semne generale (anorexie, febra, pierdere ponderala, transpiratii nocturne)
92. Referitor la diagnosticul artritei psoriazice este adevarat:
a) Forma poliarticulara este cea mai frecventa forma de debut a afectiunii si poate determina confuzie cu
poliartrita reumatoida
b) Coexistenta gutei cu artrita psoriazica este posibila, dat fiind turnover-ul crescut al nucleoproteinelor in
psoriazis
c) Elementele clinice sunt suficiente pentru a pune diagnosticul de artrita psoriazica, dat fiind faptul ca
artropatia este intotdeauna insotita de leziunile cutanate specifice
d) Forma interfalangiana distala poate coexista cu artroza mainilor, avand topografie similara dar profil
radiologic
e) Una din particularitatile artritei psoriazice este evolutia favorabila a bolii
93. Fac parte din leziunile cutanate specifice lupusului eritematos sistemic (LES):
a) Livedo reticularis
b) Alopecia
c) Sclerodactilia
d) Rash-ul malar
e) Eritemul generalizat
94. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul chirurgical al cancerului gastric cu exceptia:
a) Prin rezectia gastrica subtotala radicala, se indeparteaza procesul tumoral in totalitate si la distanta,
impreuna cu micul si marele epiploon si toti ganglionii perigastrici
b) Prin gastrectomia radicala proximala, se indeparteaza impreuna cu polul superior gastric, marele epiploon,
ligamentul gastro-colic, splina si micul epiploon
c) Prin gastrectomia totala radicala se indeparteaza stomacul in totalitate, de la mucoasa esofagiana la
mucoasa duodenala impreuna cu marele si micul epiploon, splina si toate cele 16 grupe ganglionare
limfatice.
d) Prin rezectia gastrica subtotala radicala, se indeparteaza stomacul in totalitate, de la mucoasa esofagiana la
mucoasa duodenala impreuna cu marele si micul epiploon, si toate cele 16 grupe ganglionare limfatice.
e) Prin gastrectomia radicala proximala, se indeparteaza procesul tumoral intotalitate si la distanta, impreuna
cu micul si marele epiploon si toti ganglionii perigastrici
95. Sunt false afirmatiile despre cancerul mamar cu exceptia:
a) Reprezinta prima cauza de deces in randul populatiei de sex feminin
b) Se considera ca 30% din toate cazurile de cancer mamar apar ca rezultat al unei predispozitii genetice
c) Reprezinta un factor de risc antecedentele personale de mastoza fibrochistica
d) Supravietuirea la 5 ani in stadiul IV este 32%
e) Menopauza tardiva si menarha precoce sunt acociate cu o incidenta mai mare a cancerului mamar
96. Nu reprezinta tehnici de localizare folosite in chirurgia oncologica, cu exceptia:
 a) Injectare cu colorant vital
b) Tehnica cu trasor radioactiv
c) Marcare cu Ca 2+
d) Localizare cu ace harpon cu mandren metalic
e) Plasarea la nivelul leziunii a unor repere radiotransparente
97. Sunt false afirmatiile cu privire la clasificarea TNM a cancerului mamar, cu exceptia
a) T1b- tumora cu diametrul =10-20 mm
b) T4b- edem/ulceratie cutanata sau noduli de permeatie pe tegumentul mamar ipsilateral
c) N2b-ganglionii mamari interni sunt singurii afectati
d) Td4- tumora cu extensie la peretele toracic
e) N3c-invazia ganglionilor subclaviculari
98. Sunt medicamente utilizate in tratamentul oncologic al cancerului mamar, cu exceptia:
a) Bevacizumab
b) Tamoxifem
c) Tiotepa
d) Anastrazol
e) Mitomicin-c
99. Sunt adevarate afirmatiile cu privire la tumora Phyllodes, cu exceptia:
a) Tablou clinic si imagistic benign
b) Are potential de a se transforma sarcomatos
c) Tratamentul consta in mastectomie sau tratament conservator cu limfadenectomie axilara si chimioterapie
d) Din punct de vedere chirurgical, hipertrofia muschilor pectorali poate face dificila disectia axilara
e) In cazul sarcomatizarii nu se evidentiaza adenopatii axilare
100. Nu fac parte din tabloul clinic al leziunilor cardiace:
a) Cianoza
b) Splenomegalia
c) Hepatomegalia
d) Insuficienta renala
e) Semnele insuficientei cardio-respiratorii acute
101. Sunt false afirmatiile cu referire la leziunile duodenale si pancreatice, cu exceptia:
a) In leziunile duodenale minore se face rezectia cu anastomoza gastro-duodenala sau gastro-jejunala pentru D
2 -D 4
b) In leziunile grave ale capului pancreatic se face diverticulizarea duodenului
c) In leziunile duodenale minore se face plastia cu ansa exclusa in Y a la Roux pentru D 1
d) Reprezinta complicatii post-operatorii: pancreatita cu sangerari secundare si pseudochisturi pancreatice
e) In leziunile duodenale minore se face rezectia cu anastomoza gastro-duodenala sau gastro-jejunala pentru D
1
102. Sunt adevarate afirmatiile despre leziunile organelor urogenitale:
a) Controlul sangerarii se face prin clamparea aortei la nivelul hiatului esofagian
b) Rupturile extraperitoneale ale vezicii urinare se sutureaza prin abord transperitoneal
c) Rupturile intraperitoneale ale vezicii urinare se sutureaza prin abord transvezical
d) In leziunile ureterului mijlociu se face reimplantarea vezicala printr-o tehnica antireflux
e) Rupturile extraperitoneale ale vezicii urinare se sutureaza prin abord transvezical
103. Peritonitele :
a) reprezinta cea mai frecventa patologie intalnita in chirurgia de urgenta;
b) au evaluare epidemiologica facila;
c) cea mai intalnita forma ca incidenta este cea primara;
d) peritonitele primare reprezinta 95% din totalul peritonitelor;
e) reprezinta inflamtiile acute sau cronice ale seroasei peritoneale.
104. Peritonitele secundare apar in urmatoarele situatii:
a) perforatii sau procese inflamatorii acute ale viscerelor cavitare;
 b) perforatii uterine in cursul unor manevre diagnostice/terapeutice;
c) preoperator: dehiscente anatomice;
d) iatrogen: perforatii endoscopice accidentale;
e) postraumatic.
105. Durerea abdominala din peritonite:
a) este un simptom minor;
b) atrage atentia examinatorului;
c) caracterul poate varia in functie de etiologie;
d) initial generalizata, apoi proietata in viscerul lezat;
e) poate iradia interscapulovertebral.
106. Inspectia pacientului care se prezinta cu peritonita poate evidentia:
a) anxietatea pacientului;
b) pozitie antalgica :semnul rugaciunii mahomedane;
c) mers caracteristici cu pasi mici;
d) abdomen mobil;
e) uneori o reducere a miscarilor respiratorii.
107. Tomografia computerizata la pacientii cu peritonita:
a) este investigatia imagistica de electie la pacientii instabili care impun imediat o interventie chirugicala;
b) CT cu sunbstanta de constrast pe cale intravenoasa si orala este foarte sensibila in depistarea colectiilor
intraperitoneale;
c) este cea buna optiune diagnostica pentru pacientii a caror stare ii impiedica sa paraseasca unitatea de
terapie intensiva;
d) CT evidentia colectii hiperdense;
e) la copii se recomanda precautie, avand in vedere caracterul iradiant al procedurii.
108. Sunt complicatii ale peritonitelor :
a) intr-o prima etapa frecventa cardiaca scade ;
b) afectare funstie renala : poliurie, polakiurie;
c) tulburari respiratorii: rezultatul insufcientei respiratoii acute;
d) afectare neurologica centrala manifestata prin tulburari de atentie, confuzie , agitatie;
e) tulburari neuro-psihice cu debut de obicei in fazele timpurii.
109. Etiologia ocluziilor mecanice simple cuprinde:
a) corpi straini
b) ca cea mai frecventa: bride;
c) tumori intestin;
d) ileus biliar prin pasajul unui calcul din caile biliare in intestin prin fistula biliodigestiva;
e) fibroza chistica, ca cea mai frecventa
110. Manifestarile clinice in ocluziile intestinale cuprind:
a) durere abdominala;
b) oprirea tranzitului pentru materiii si gaze;
c) semne de gravitate : stare generala alterata, sepss;
d) examenul local : distensie abdomen, cu atat mai crescuta ,cu cat ocluzia e mai inalta;
e) semnele generale variaza in functie de mecanismul de priducere si momentul examinarii.
111. Tomodensitometria abdominopelvina in ocluziile intestinale:
a) nu este esentiala pentru precizarea cauzei;
b) se poate efectua cu substanta de contrast chair si in prezenta insuficientei renale;
c) stabileste diagnosticul etiologic;
d) in cancer apare masa hiperdensa;
e) poate indentifica si semne de gravidate.
112. Ocluzia pe brida:
a) reprezinta cea mai frecventa cauza a ocluziei intestinului subtire;
b) presupune existenta in antecedente a unei interventii chirurgicale laparoscopice cel mai adesea;
 c) se caracterizeaza prin oprirea precoce a tranzitului;
d) se caracterizeaza prin varsaturi tardive;
e) poate determina uneri falsa diaree.
113. Volvusul de sigmoid:
a) este frecvent la femeie;
b) se caracterizeaza prin debut brusc;
c) apare in urma unor crize subocluzive in antecedente;
d) la examenul fizic se remarca simetria abdomenului;
e) la percutie se descopera o zona de timpanism care merge din fosa iliaca stanga pana in hipocondrul drept.
114. Invaginatia intestinala :
a) este un telescopaj al intestinului in lumenul sau;
b) varietatea cea mai frecventa este intalnita la batrani;
c) determina brusc dureri abdominale paxosistice;
d) la cateva ore apar scaune diareice cu mucozitati si sange;
e) examenul clinic poate depista budinul de invaginatie.
115. Ciroza hepatica compensate este caracterizata de:
a) Ascita
b) Eritroza palmara
c) Inapetenta
d) Oligurie
e) Sindrom de insuficiente hepatocelulara
116. Referitor la mecanismele de aparitie ale bolilor inflamatorii intestinale este adevarat ca:
a) In boala Crohn este un raspuns imunologic de tip Th2 cu secretie de IL-6, IL-8
b) In colita ulcerativa este un raspuns imunologic de tip Th2 cu secretie de IL-4 si IL-5
c) In boala Crohn exista un raspuns imunologic de tip Th1 cu secretie de citokine IL-12, IFN si TNF
d) Activarea CD4 si a limfocitelor B are loc atat in boala Crohn cat si in colita ulcerativa
e) Raspunsul imunologic declansat este consecinta doar a predispozitiei genetice sau a unei infectii
117. In BRGE se indica EDS pacientilor care:
a) prezinta disfagie
b) au istoric familial de BRGE
c) au varsta peste 40 ani
d) prezinta scadere ponderala
e) nu au un raspuns favorabil la terapia antisecretorie empirica
118. In HDS cu instabilitate hemodinamica, de prima intentie este:
a) oxigenoterapia
b) monitorizarea parametrilor vitali
c) explorarea prin EDS
d) asigurarea caii de abord venos
e) efectuarea unui gest terapeutic endoscopic
119. Modificari macroscopice in colita ulcerativ pot sa fie:
a) ulcere aftoide
b) pseudopolipi inflamatori
c) aspect de piatra de pavaj
d) metaplazia celulelor Paneth
e) edem cu stergerea desenului vascular
120. Scorul Truelove-Witts pentru evaluarea colitei ulcerative nu cuprinde urmatorii parametrii:
a) temperatura
b) albuminemie
c) VSH
d) numar scaune/zi
e) Hb
121. In ciroza hepatica sugestiv pentru etiologia alcoolica este:
a) cresterea fosfatazei alcaline
b) cresterea IgA
c) raportul ALT/AST peste 2
d) scaderea IgA
e) cresterea GGT disproportionat fata de bilirubina
122. Tripla terapie pentru eradicarea H. pylori cuprinde:
a) Omeprazol 20 mgx2/zi
b) Amoxicilin 500 mgx2/zi
c) Claritromicin 0,5 gx2/zi
d) Metronidazol 500mg/zi
e) Esomeprazol 20mgx2/zi
123. Modificri microscopice care apar frecvent n boala Crohn sunt:
a) abcese criptice
b) granuloame
c) hipertrofie muscular
d) colagenizare
e) metaplazia celulelor Paneth
124. Sunt complicaii frecvente ale colitei ulcerative:
a) megacolonul toxic
b) perforaia
c) leziuni perianale
d) malabsorbie
e) broniectazie
125. Colangita sclerozant primitiv se caracterizeaz prin:
a) confirmarea diagnosticului se face prin colangiografie endoscopic retrograd
b) cel mai frecvent sunt afectate cile biliare intrahepatice
c) confirmarea diagnosticului se face prin biopsie
d) pANCA sunt pozitivi
e) se asociaz cu bolile inflamatorii intestinale
126. Modificrile hemostatice n diabetul zaharat cuprind:
a) scade agregarea plachetar
b) scade sinteza de fibrinogen
c) scade fibrinoliza
d) crete sinteza de tromboxan plachetar
e) eritrocitele sunt mai rigide
127. intele terapeutice n diabetul gestaional presupun:
a) glicemie preprandial < 130 mg/dl
b) glicemie preprandial <95 mg/dl
c) glicemie preprandial<120 mg/dl
d) glicemie postprandial< 140 mg/dl
e) glicemie postprandial <180 mg/dl la 2 ore
128. Sunt sulfonilureice urmtoarele medicamente:
a) glipizid
b) gliclazid
c) glimeperid
d) linagliptin
e) vildagliptin
129. Semnele de activare simpatoadrenergic din cadrul hipoglicemiilor sunt:
a) Somnolena
b) Tahicardia
 c) Ataxia
d) Anxietatea
e) Paloarea
130. Este adevrat referitor la neuropatia diabetic:
a) Este cea mai precoce i frecvent complicaie a DZ
b) Mecanismele prin care hiperglicemia poate determina neuropatia diabetic pot fi ischemice i metabolice
c) Polineuropatie diabetic are ca mecanism patogenetic principal ischemia
d) Neuropatia focal i multifocal are ca mecanism patogenetic principal tulburrile metabolice
e) n polineuropatia diabetic reflexele osteotendinoase sunt abolite
131. Diagnosticul diferenial al deficitului de vitamin B12 i acid folic:
a) Se face cu anemia microcitar
b) Se face cu anemia macrocitar
c) Necesit biopsie de mduva osoas
d) Necesit hemogram coplet, frotiu periferic i nr. reticulocite
e) Necesit test antiglobulinic
132. Dintre anemiile microcitare fac parte:
a) Thalassemia
b) Anemia provocat de boli cronice
c) Anemia provocat de hemoblobinuria paroxistic nocturn
d) Erithroleucemia
e) Anemia sideroblastic indus de Izoniazid
133. Tratamentul n anemia hemolitic autoimun cu anticorpi la cald cuprinde urmtoarele, mai puin:
a) -interferonul, rituximaB fludarabin
b) Prednison 1 mg/kgcorp/zi
c) IVIg 1-5 g/kgcorp
d) Splenectomia este ineficient
e) Mabthera
134. Urmatoarele afirmaii sunt false despre limfomul Hodgkin:
a) Este o boal rar cu o inciden de aproximativ 2-5 cazuri/100000 locuitori/an
b) Este mai frecvent la copii i la vrstnici
c) Factorii de risc incriminai pentru apariia bolii sunt: infecia cu virusul Epstein-Barr, Chlamidia pisitacci,
Helicobacter pylori
d) Debutul clinic este insidios, pe parcursul a luni, sau chiar ani de zile
e) De regul, ganglionii din LH au diametrul sub 2 cm
135. Reprezint explorri imagistice necesare pentru evaluarea limfomului Hodgkin:
a) Examenul CT toraco-abdomino- pelvin stabilete gradul de extindere al bolii
b) Radiografia toracic evalueaz conturul mediastinul
c) Ecografia evideniaz masele ganglionare abdominale i apreciaz gradul de activitate metabolic a acestora
d) Examenul IRM este indicat de rutin n LH
e) Examenul IRM nu este indicat de rutin n LH
136. Sunt semne directe ale deficitului de fier:
a) Glosita
b) Oboseala
c) Cheilita unghiulara
d) Sclerotica albastra
e) Cefaleea
137. Sunt adevarate afirmatiile:

a) Deficitul de vitamina B12 poate prezenta manifestari clinice la scurt timp dupa instalarea sa.
b) Rezectia ileala determina pierderi mari de vitamina B12, deoarece intrerupe ciclul realizat prin intermediul
circulatiei entero-hepatice
 c) Sursele de vitamina B12 sunt exclusiv de origine vegetala
d) Deficitul de vitamina B12 poate fi compensat prin inlocuirea cu acid folic, deoarece acesta poate fi convertit
la tetrahidrofolat (THF)
e) Diagnosticul diferential al deficitului de vitamina B12 si acid folic se face cu cel al anemiei macrocitare
138. Pot avea un rol in aparitia leucemiilor acute mieloide urmatorii factori:
a) Anomaliile cromozomiale congenitale (sindrom Down, sindrom Klineferter)
b) Transfuziile
c) Expunerea la radiatii ionizante
d) Expunerea anterioara la agenti chimioterapeutici utilizati pentru alte cancere ( de exemplu cancer de san)
e) Expunerea la solvent organic (benzen, toluen)
139. Sunt adevarate urmatoarele afirmatiii cu privire la leucemia acut limfoblastica, cu exceptia:
a) Este mai frecvent intalnita la varstnici
b) In etiopatogenia LAL sunt incriminate infectiile cu virusuri precum HTLV-1, Epstein-Barr, virusurile herpetice,
virusul citomegalic etc
c) Debutul LAL este marcat de aparitia rapida a semnelor de insuficienta medulara (sindrom anemic, sindrom
infectios de tip septic)
d) Evolutia LAL este de obicei favorabila, in 1-3 luni, chiar si fara tratament, putandu-se constata vindecarea
spontana.
e) Diagnosticul LAL se bazeaza pe prezenta sindromului anemic, a sindromului infectios si a celui hemoragipar,
pe prezenta a cel putin 20% limfoblasti in maduva osoasa si/sau sangele periferic si este sustinut de
investigatii imunofenotipice si genetice
140. Faza acuta a leucemiei mieloide cronice (puseul blastic) este caracterizata de:
a) Aparitia intotdeauna inaintea fazei accelerate
b) Prezenta de fenomene de acutizare precum insuficienta medulara, complicatii infectioase si hemoragice si
dureri osoase
c) Aparitia in majoritatea cazurilor a unei LA mieloide cu adenomegalii tumorale
d) Proliferarea blastica extramedulara, ca fenomen tipic
e) Asocierea cu anomalii cromozomiale aditionale (duplicarea Ph1, +8, i17q) in criza blastica limfoida si cu
anomalii ale cromozomului 7 in criza blastica limfoida.
141. Cu privire la tratamentul leucemiei limfocitare cronice este adevarat:
a) Se utilizeaza in principal fludarabina (analog purinic) in cadrul chimioterapiei, administrate oral sau
intravenos
b) Indiferent de stadiul si forma bolii, se prefera inceperea tratamentului imediat dupa diagnosticare
c) Agentii alchilanti se utilizeaza cu precadere in cazurile in care administrarea fludarabinei este contraindicata
d) Splenectomia este folosita de prima intentie in tratamentul LLC
e) Anticorpii monoclonali utilizati in tratamentul LLC sunt anticorpii anti CD20 si anticorpii anti CD52
142. Manifestarile clinice ale limfomului Hodgkin includ:
a) Debutul rapid, constand din aparitia unor adenopatii, in special
b) inghinale
c) Aparitia de ganglioni cu dimensiuni de peste 2 cm, de consistenta ferma, nedurerosi, de obicei mobili pe
planurile subiacente
d) Tuse seaca, edem compresiv, disfonie datorate adenopatiilor mediastinale
e) Splenomegalie, hepatomegalie, infiltrate extraganglionare in cazurile avansate
f) Triada simptomatica slabire-febra- transpiratii (simptome B), care se asociaza cu un prognostic favorabil
143. Factorii de prognostic negative FLIPI utilizat pentru aprecierea prognostica a limfoamelor non-Hodgkin
foliculare include:
a) Varsta >60 de ani
b) Lactatdehidrogenaza (LDH) scazuta
c) Hemoglobina <12 g/dl
d) Stadiile Ann Arbor III-IV
e) Interesarea regiunii limfatice supraclaviculare
144. Diagnosticul leucemiei acute mieloide (LAM):
a) Se bazeaza exclusiv pe aspectul clinic
b) Este sugerat de semnele hematopoiezei ineficiente (anemie, infectii, sindrom hemoragipar)
c) Confirmarea diagnosticului se face imagistic (RMN)
d) Imunofenotiparea si examenul citogenetic molecular precizeaza tipul de leucemie
e) Confirmarea diagnosticului este adusa de examenul morfologic al maduvei osoase
145. In tratamentul supresiv/ substitutiv cu levotiroxina trebuie avut in vedere:
a) Pacientii cu risc scazut dar cu nivel de tireoglobulina detectabil ar trebui sa aiba un nivel TSH de 0.1-0.5 mU/l
b) Pacientii cu risc crescut ar trebui sa aiba un nivel TSH de 0.4-0.8 mU/l
c) Pacientii cu TSH supresat prezinta risc de osteomalacie
d) Pacientii cu risc scazut , fara evidenta imagistica de boala reziduala ar trebui sa aiba un nivel TSH de 0.4-4.5
mU/l
e) Nu se foloseste tratament supresor cu levotiroxina in cancerul medular tiroidian
146. In grupa de risc inalt pentru cancerul tiroidian diferentiat papilar si folicular se incadreaza:
a) Cancerul papilar cu celule oxifile
b) Cancerul papilar
c) Cancerul folicular
d) Tumora primara > 4 cm cu prezenta metastazelor
e) Varsta > 35 de ani
147. Despre tiroidita subacut, nu este adevrat c:
a) Se trateaz simptomatic cu B-blocante
b) n cazurile severe, se trateaz cu glucocorticoizi in doze antiinflamatorii, oral, cteva luni
c) Simptomele de hipertirodism se remit sub tratament cu beta-blocante
d) Antitiroidienele de sintez sunt frecvent indicate
e) In timpul fazei de hipotiroidism se asociaz tratament cu levotiroxin in doze substitutive
148. Criza tireotoxic:
a) Poate aprea dup interventii chirurgicale
b) Poate aprea dupa administrarea de iod
c) Se poate asocia cu diabetul dezechilibrat, traumatismele, infecille acute, reaciile adverse medicamentoase
severe sau infarctul miocardic
d) Se trateaz, n urgent, unitate de terapie intensiv
e) In criza tireotoxic, metimazolul este preferat PTU deoarece blocheaz conversia periferic a T4 n T3
149. Simptomele specifice care pot aprea n criza tireotoxic sunt:
a) Bradicardie marcat
b) Diaree
c) Grea i vrsturi
d) Insuficien cardiac
e) Delir i com
150. B- blocantele in Boala Graves:
a) Amelioreaza simptomele de tireotoxicoza
b) Propranololul, 20-40 mg la 6-8 ore, inhiba si conversia periferica T4 la T3
c) Propranololul, 60-80 mg la 2-4 ore, inhiba si conversia periferica T4 la T3
d) Propranololul este contraindicat la pacientii cu astm, boala pulmonara cronica obstructiva, la pacientii cu
blocuri cardiace sau insuficienta cardiaca congestive
e) B-blocante cu durata lunga de actiune, administrate in prize unica zilnica, precum atenololul sau
metoprololul sunt contraindicate
151. Complicatii digestive ale BCR (boal cronic de rinichi) sunt:
a) Ocluzia intestinal
 b) Sngerri digestive
c) Dismicrobismul intestinal
d) ciroza
e) pancreatita
152. Despre glomerulopatia membranoas se poate afirma c:
a) Este o cauz frecvent de sindrom nefrotic la copil, mai rar la adult.
b) Implic prezena depozitelor subepiteliale i ngroarea membrane bazale, evideniabile la microscopia
optic
c) Majoritatea glomerulopatiilor membranoase sunt secundare unor boli sistemice
d) Se justific screeningul tumoral la pacienii peste 55-60 de ani, intruct afeciunea poate fi o manifestare
paraneoplazic.
e) Tratamentul formelor primare la pacieni cu risc crescut se face cu inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei II.
153. Mecanismele patogenice implicate n producerea glomerulonefritelor membranoproliferative sunt:
a) Depunerea de complexe imune
b) Fuziunea proceselor podocitare
c) Activarea cii alternative a complementului
d) Rar, leziuni endoteliale n microangiopatii trombotice
e) Pierderea sarcinilor electronegative din pereii capilarelor glomerulare
154. Care dintre afirmaii sunt adevrate despre etiologia ITU (infeciilor de tract urinar)?
a) Cele mai fecvente microorganisme implicate n etiologia ITU sunt bacteriile Gram-pozitive
b) Cea mai frecvent bacterie implicat in etiologia ITU este Escherichia Coli, alte bacterii gram negative
determinnd, mai frecvent, ITU complicate
c) Dintre bacteriile gram-pozitive, S. saprophyticus este ntlnit adesea n ITU complicate, iar S. aureus in ITU
necomplicate
d) ITU polimicrobiene confirm o bacteriurie nalt
e) Dintre bacteriile gram-pozitive, S. saprophyticus este ntlnit adesea n ITU necomplicate, iar S. aureus in ITU
complicate
155. Tratamentul antibiotic al PNC (pielonefritei cronice) implic:
a) Tratamentul antibiotic dup recoltarea a 2 uroculturi si a unei hemoculturi, cu un antibiotic cu spectru larg,
conform antibiogramei
b) Tratamentul antibiotic empiric imediat dup recoltarea uroculturii
c) Antibioterapie de lung durat la pacieni cu bacteriurie recidivant dup terapie de scurt durat, cu doz
complete timp de 4 luni i apoi 1/3-1/2 din doz pn la 6 luni
d) Eradicarea ITU anterior tratamentului urologic n PNC obstructive
e) Utilizarea gentamicinei doar dac germenul este rezistent la alte antibiotice
156. n tratamentul PNA (pielonefritei acute) la femeia gravid este contraindicat administrarea de:
a) Ampicilin
b) Chinolone
c) Aminoglicozide
d) Cefalosporine
e) Cotrimoxazol
157. Sunt afirmaii adevrate despre examenele imagistice n refluxul vezico-ureteral (RVU) i nefropatia de
reflux (NR):
a) Ecografia renal permite evaluarea prezenei i a severitii RVU
b) n RVU de gradul III apare dilataia uoar/moderat a ureterului i o uoar dilataie a bazinetului
c) Sceeningul imagistic pentru RVU este indicat copiilor cu malformaii reno-urinare i familiilor cu mai mult de
un membru cu HTA, proteinurie sau BCR la vrst tnr
d) Ecografia renal are un grad mare de specificitate n aprecirea prezenei cicatricilor la nivelul corticalei
renale n NR
e) Scintigrafia renal cu DMSA detecteaz cicatricile renale, care apar ca zone cu defect de fixare n NR
158. n dezechilibrele acido-bazice, rspunsul compensator la nivelul rinichiului are urmtoarele caracteristici:
a) Intervine cu o ntrziere de 6-12h i crete progresiv
b) Poate determina hipercompensarea dezechilibrului iniial
c) controleaz secreia de H n urin
d) controleaz retenia i regenerarea bicarbonailor la nivelului tubului renal
e) controleaz excreia anionilor nevolatili cuplai cu H sau NH
159. Despre tratamentul hiperkaliemiei se poate afirma c:
a) Protecie cardiac prin antagonizarea efectelor hiperkaliemiei este unul dintre scopurile tratamentului
b) Introducerea K n celule este periculoas pentru c poate determina hiperpotasemie intracelular
c) ndeprtarea K din organism se poate face doar prin hemodializ
d) Se monitorizeaz K pentru a preveni hiperkaliemia de rebound
e) Nu se monitorizeaz elecrocardiograma, ntruct aceasta se normalizeaz abia peste cteva zile
160. Antihipertensive care pot fi utilizate n BCR sunt:
a) Aliskiren cnd eRFG scade sub 60ml/min
b) Aliskiren n asociere cu ali inhibitori ai sistemului RAA
c) eplerenona
d) furosemid
e) non-dihidropiridinele
161. Anomalii ale scheletului osos din cadrul BCR sunt:
a) osteita fibroas
b) osteomalacie
c) boal osoas dinamic
d) leziuni mixte
e) calcificri ectopice
162. Glomeruloscleroza focal i segmentar se caracterizeaz prin:
a) modificri histologice
b) prezena depozitelor subepiteliale i ngroarea membranei bazale glomerulare
c) hipercelularitate mezangial
d) ngroarea pereilor capilarelor glomerulare datorit depunerilor de complexe imune
e) afectarea doar a anumitor anse capilare
163. Virusul HIV:
a) Este un virus tip ARN
b) Este un virus tip ADN
c) Este un retrovirus
d) In replicarea virusului intervin 5 enzime virale, sensibile la orice tratament antiviral
e) Integrarea virusului in genomul celulei-gazda se face prin intermediul limfocitelor CD4
164. Sindromul retroviral acut se manifesta prin:
a) Sindrom mononucleosis-like
b) Febra
c) Scaderea numarului celulelor CD4 sub 200 celule/mmc
d) Tablou clinic nespecific
e) Encefalopatie HIV
165. Etapa SIDA a infectiei cu HIV este definita de:
a) Aparitia sarcomului Kaposi
b) Encefalopatie HIV
c) Numarul CD4 500 celule/mmc
d) Febra si rash
e) Numarul CD4 < 200 celule/mmc
166. Despre tratamentul infectiei HIV este adevarat ca:
a) Este necesar pe o durata de minim 3 ani, ulterior poate fi intrerupt cu reluarea lui daca reapar simptome
b) Tratamentul trebuie continuat toata viata
 c) La pacientele insarcinate tratamentul se incepe imediat dupa nastere, cu efectuarea de profilaxie
antiretrovirala fatului
d) In absenta tratamentului, mortalitatea este pusa in primul rand pe seama afectarii sistemului nervos central
e) In absenta tratamentului, mortalitatea este pusa pe seama aparitiei infectiilor oportuniste
167. Administrarea de imunoglobuline n hepatitele virale presupune:
a) n cazuri selecionate se pot administra imunoglobuline umane standard n situaia unor focare
documentate de hepatit acut VHA
b) n cazuri selecionate se pot administra imunoglobuline umane specifice anti-VHA n situaia unor focare
documentate de hepatit acut VHA
c) la nou-nscuii din mame cu infecie VHB se administreaz imunoglobuline umane specifice anti-VHB n
primele ore de la natere
d) la nou-nscuii din mame cu infecie VHC se administreaz imunoglobuline umane specifice anti-VHC n
primele ore de la natere
e) la nou-nscuii din mame cu infecie VHB se administreaz imunoglobuline umane standard n primele ore
de la natere
168. Afirmaiile corecte cu privire la explorrile paraclinice din hepatitele virale aute cu VHA sau VHE sunt:
a) pentru diagnosticul etiologia este util efectuarea serologiei VHA
b) IgM VHA este sugestiv pentru contact recent
c) IgG VHA este sugestiv pentru cronicizarea infeciei
d) n hepatitele acute, transaminazele sunt n general crescute, dar sub 10 ori limita superioar a normalului
e) ALT este mai specific pentru esutul hepatic
169. Este adevrat despre crizele clonice c:
a) Se manifest prin contracii musculare aritmice, bilaterale, adesea simetrice cu durat variabil
b) In perioada neonatal au n general un substrat lezional
c) Crizele clonice multifocale se manifest prin micri ritmice neregulate, repetitive localizate la nivelul unui
membru sau la un hemicorp
d) n crizele clonice focale poate exista apnee
e) EEG nregistreaz descrcri vrf-und i polivrf-und neregulate
170. Sunt reprezentative pentru sindromul West:
a) Debutul n majoritatea cazurilor este sub 4 luni
b) Caracterizat prin: spasme epileptice, hipsaritmie, oprire sau regres n dezvoltarea neuropsihomotorie
c) Se prezint sub o form idiopatic sau simptomatic
d) Apare de obicei izolat de alte patologii
e) n forma idiopatic apare hipsaritmia asimetric sau asociat cu focar iritativ sau aspect de suppression
brust
171. La vrsta copilriei i n adolescen crizele epileptice din tumorile cerebrale:
a) Se pot manifesta prin crize generalizate simetrice
b) Implic precoce n evoluie regiunile frontale i centrale
c) Elementele de diagnostic sunt anamneza familial pozitiv pentru epilepsie, anamneza personal sau
identificarea unor cauze precipitante din prima copilrie
d) IRM este cea mai important investigaie neurofiziologic
e) La examenul FO pot fi decelate n funcie de etiologie: edem papilar, hemoragii retiniene, encefalopatia
hipertensiv, pata roie cireie, leucodistrofie metacromatic
172. La copil, printre manifestrile paroxistice nonepileptice de somn se regsesc:
a) Mioclonii hipnice
b) Mioclonii spinale
c) Narcolepsia
d) Opsoclonia
e) Patologia cardiovascular din somn
173. Pentru diagnosticul infeciei cu Streptococ beta-hemolitic grup A nu este adevrat:
a) Scorul Centor se aplic de la vrsta de un an
 b) Unul din parametrii scorului Centor este prezena tusei
c) Un scor Centor 2 impune testare microbiologic
d) Cultura faringian este un standard de aur perfect pentru diagnostic
e) Un pacient n vrst de 5 ani, febril, cu tuse seac, cu amigdale tumefiate prezint un scor Centor de 4
174. Diagnosticul diferenial al epiglotitei acute se face cu:
a) Traheita bacterian determinat de stafilococul auriu, Moraxella catarrhalis, Corinebacterium difteriae, H.
influenzae sau anaerobi
b) Abcesul peritonsilar
c) Difteria
d) Angioedem
e) Aspiraie de corpi strini
175. Criterii pentru tratamentul anitibiotic sau monitorizarea copiilor cu otit medie acut:
a) Sub vrsta de 6 luni nu se administreaz antibiotic
b) ntre 6 luni i 2 ani, n caz de diagnostic incert i boal sever, cefort este de prim intenie
c) ntre 6 luni i 2 ani, n caz de diagnostic incert i boal sever, amoxicilina este de prim intenie
d) Peste doi ani, daca diagnosticul este cert, se recomand antibioterapie n caz de boal sever
e) Peste doi ani, daca diagnosticul este incert, se recomand observarea/monitorizarea
176. Tratamentul antibiotic la pacienii cu otit medie acut presupune:
a) Pentru pacienii tratai iniial cu antibiotic, care sunt febrili se administreaz amoxicilin 80 mg/kg/zi
b) La pacienii cu otalgie sever i evoluie nefavorabil dup 2-3 zile se administreaz amoxicilin-clavulanat
c) La pacienii febrili i evoluie nefavorabil dup 3-4 zile se administreaz amoxicilin-clavulanat
d) La pacienii febrili i evoluie nefavorabil dup 3-4 zile se administreaz ceftriaxone 3 zile
e) Pentru pacienii tratai iniial cu antibiotic, care sunt febrile i sunt alergici la penicilin se administreaz
ceftriaxone 3 zile
177. La vrsta pediatric necesarul de proteine este:
a) Depinde de vrst i de tipul de alimentaie
b) 1,8-2 g/kg/zi ntre 0-6 luni i alimentaie artificial
c) 2-2,2 g/kg/zi dup 6 luni
d) 30 g/zi ntre 1-3 ani
e) 50 g/zi la adolesceni
178. Fortifianii de lapte matern:
a) Cuprind substane nutritive, sruri minerale i vitamine
b) Se administreaz copiilor cu greutate la natere sun 1500g
c) Includ hidrocarbonai cu molecul complex
d) n combinaie cu formulele special de lapte praf pot determina modificarea tranzitului intestinal
e) Dintre vitamine, sunt mbogii n special cu vit. K
179. Formele clinice de malnutriie protein-caloric sunt:
a) Gradul I: IP= 0,90-0,76 i IN= 0,90-0,71
b) Gradul II are tegumente palide
c) Gradul II este moderat reversibil
d) Deficitul ponderal n gradul III este > 40%
e) Deficitul ponderal n gradul IV este >50 %
180. Explorrile paraclinice din rahitism cuprind:
a) Modificri biochimice serice
b) Modificri urinare
c) Semnele osoase
d) Semnele extraosoase
e) Modificri radiologice osoase
181. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Crizele epileptice generalizate implica amnezia retrograda a crizei
b) In crizele clonice, caracteristice sunt contractiile musculare difuze, sustinute, bilateral
 c) Crizele atonice pot avea durata de cateva secunde , cu pierderea brusca a constientei si a tonusului
muscular
d) Prezenta crizelor clonice focale indica un infarct cerebral sau o hemoragie intracerebrala
e) Spasmele epileptice sunt tipic in extensie si determina extensia brusca a capului, trunchiului si bratelor
182. Despre hipocalcemia neonatala, nu este adevarat ca:
a) Este definita de nivelul calcemiei <7 mg%
b) Manifestarile clinice sunt nespecifice si includ tremuraturi, hiperexcitabilitate, dificultati de alimentatie si
varsaturi
c) EEG nu are niciun aspect caracteristic
d) Prognosticul este unul favorabil
e) Se intalneste in special la prematurii cu varsta gestationala <35 saptamani
183. Encefalopatia mioclonica precoce (sindromul Aicardi):
a) Sub efectul tratamentului, are un prognostic foarte bun
b) Are debut precoce in prima saptamana de viata
c) Aspectul caracteristic al EEG este de suppression burst
d) EEG intercritic evidentiaza o activitate de baza conservata si normal organizata in somn
e) Clinic, apar mioclonii eratice ce pot persista si in somn, crize focale motorii cu tulburari vegetative si
mioclonii masive sau spasme epileptice tonice catre varsta de 3-4 luni
184. Sunt adevrate referitor la complicaiile STEMI:
a) la pacienii cu insuficien cardiac i edem pulmonar se aministreaz morfin
b) complicaiile mecanice apar mai frecvent n primele 24 ore de la debutul infarctului
c) artimiile apar cel mai frecvent prin mecanism de reintrare
d) tahicardia ventricular nesusinut survenit n contextul unui STEMI necesit tratament antiaritmic
profilactic
e) BAV de gradul I nu necesit tratament
185. Tratamentul SCA non-ST:
a) tratamentul beta-blocant este indicat la toi pacienii, cu meninerea frecvenei cardiace ntre 60-80 bpm
b) nitraii nu se administreaz la pacienii tratai cu inhibitori de 5-fosfodiesteraz
c) se recomand dihidropiridine cu aciune rapid la pacienii care rmn simptomatici sub tratament cu nitrai
i beta-blocante
d) blocantele canalelor de calciu sunt contraindicate la pacienii cu disfuncie ventricular stng
e) medicaia antiplachetar trebuie iniiat ct mai repepde posibil
186. Inhibitorii receptorilor P2YI2
a) se administreaz n asociere cu aspirina la toi pacienii cu SCA non-ST
b) Clopidogrelul se oprete cu 48 ore naintea unei intervenii chirurgicale majore
c) Clopidogrelul are eficien superioar Prasugrelului
d) Prasugrelul crete semnificativ riscul de sngerri majore
e) Ticagrelorul are eficien superioar Clopidogrelului
187. Tratamentul HTA
diureticele de ans de tipul furosemid se administreaz n HTA rezistent
a) diureticul tiazidic este tipul de diuretic cel mai folosit n combinaie cu blocant de aldosteron
b) rezorcina are efect antihipertensiv semnificativ
c) Verapamilul are eficien crescut
d) minoxidilul se utilizeaz n HTA uoar
188. Tratamentul insuficienei cardiace cronice (ICC):
a) IECA au efect vasodilatator, scad postsarcina VS i diminueaz procesul de remodelare a VS
b) hiperpotasemia contraindic tratamentul cu IECA
c) beta-blocantele scad dimensiunea VS i ameloreaz FE
d) un episod de decompensare a ICC necesit creterea temporar a dozei de beta-blocant
e) antialdosteronicele sunt recomandate doar dac FE>35%
189. Digoxinul:
 a) principalul efect terapeutic este cel inotrop pozitiv
b) crete tonusul simpatic
c) este recomandat la pacienii cu IC i fibrilaie atrial persistent
d) are o fereastr terapeutic mare
e) efectele adverse digestive i neurologice sunt sugestive pentru supradozaj
190. Edemul pulmonar acut cardiogen este caracterizat prin:
a) cretere semnificativ a presiunii hidrostatice n capilarul pulmonar
b) simptomul principal este dispneea cu debut busc i accentuare progresiv
c) bradipnee
d) transpiraii profuze
e) tiraj
191. Tratamentul ocului cardiogen:
a) dobutamin are efect inotrop pozitiv
b) dopamina crete contractilitatea miocardic
c) milrinona are efect inotrop pozitiv i de vasoconstricie periferic
d) antagonitii de vasopresin cresc presiunea arterial
e) levosimendanul are efect vasoconstrictor
192. Cardiomiopatia dilatativ se caracterizeaz prin:
a) fracia de scurtare < 25% reprezint criteriu de diagnostic
b) arterele coronare sunt de obicei normale
c) arii extinse de fibroz interstiial i perivascular
d) scderea forei de contracie
e) insuficiena cardiac dreapt este un semn precoce n evoluia cardiomiopatiei
193. Sunt antiaritmice de clasa a III-a:
a) amiodaron
b) propafenon
c) disopiramid
d) sotalol
e) diltiazem
194. Tahicardiile paroxistice supraventriculare se caracterizeaz prin:
a) apar prin mecanism de reintrare
b) episoade de palpitaii rapide cu debut i sfrit brusc
c) angin funcional
d) tratamentul la pacienii cu hipotensiune presupune verapamil
e) decompensarea cardiac contraindic cardioversia electric extern
195. Fibrilaia atrial:
a) hipertiroidia este factor de risc
b) forma persistent are o durat de cel mult 30 zile i se convertete spontan sau prin tratament
medicamentos la ritm sinusal
c) produce reducerea cu 25-30% a debitului cardiac
d) este cauza cea mai frecvent a infarctelor cerebrale
e) pe electrocardiogram se evideniaz unde f de fibrilaie cu frecvena de 150-250/min
196. Tratamentul fibrilaiei atriale:
a) conversia electric de urgen este necesar n fibrilaia atrial din sindromul de preexcitaie
b) administrarea prealabil de droguri antiaritmice crete rata de succes a conversiei electrice elective
c) ocul iniial pentru conversia electric are energia de 360 J
d) conversia medicamentoas se adreseaz formei paroxistice
e) flecainida nu se recomand n conversia fibrilaiei
197. Extrasistolia ventricular:
a) poate s apar dup consum excesiv de alcool, cafea, ceai, tutun
b) n absena unei cardiopatii organice tratamentul se face cu anxiolitic n doz mic i beta-blocant
 c) n infarctul miocardic acut suprimarea extrasistolelor ventriculare se face prin administrarea de lidocain
d) dac se asociaz unui infarct miocardic vechi, cu fracie de ejecie sczut, amiodarona reprezint
tratamentul de elecie
e) extrasistolia ventricular frecvent, cu peste 30 extrasistole pe or, cu complexe QRS extrasistolice
monomorfe la persoanele fr anomalii structurale cardiace impune tratament antiaritmic
198. Tahicardia ventricular:
a) reprezint o succesiune de minim 10 complexe de origine ventricular, consecutive, cu aceeai morfologie
sau morfologii diferite, cu o frecven de peste 100/min
b) este cea mai frecvent cauz de moarte subit cardiac
c) tahicardiile ventriculare dezvoltate pe fondul unei alungiri a intervalului QT pot fi secundare
diselectrolitemiilor
d) elctrocardiograma evideniaz o frecven ventricular>200/min
e) sotalolo este eficient n tratamentul de lung durat
199. Blocurile atrio-ventriculare:
a) au ca i cauz iatrogen tratametul cu amiodaron
b) pot s produc crize sincopale busc instalate, fr semne premonitorii, durat variabil 5-15 secunde,
urmate de reluarea rapid a strii de contien
c) blocul atrioventricular de grad nalt este o form sever a blocului de gradul II, n care 2 sau mai multe unde
P consecutive sunt blocate
d) la copil, principalul criteriu de cardiostimulare permanent este reprezentat de simptomatologie
e) n blocul AV de grad II tip II cu complexe QRS largi nu este necesar cardiostimulare electric permanent
200. Endocardita infecioas:
a) forma cu hemoculturi negative apare n infecia cu Chlamydia
b) n etapele avansate apar leziuni Janeway
c) terapia antibiotic se menine 2-6 sptmni pentru endocardita pe proteze valvulare
d) n endocardita pe valve native se va asocia obligatoriu rifampicin la antibioterapia intit
e) tratamentul antibiotic n endocardita infecioas cu stafilococ meticilin rezistent se face cu vancomicin sau
gentamicin

Succes!