- 3 '

'
t

i , - .
- .
. " '

3 J

15

40
www.dacoromanica.ro
,
 DACIA ISTORICA
Apare la fiecare 15 a lunli

REDACTIA 51 ADMINISTRATIA
CLUJ, STRADA CO5BUC 7

Abonament:
12 luni . . . . 400 Lei
6 . . . . 210 Lei
3 . . . . Lei

Pentru sträinätate 12 500 Lei

10

www.dacoromanica.ro
DACIA ISTORICA STUDII $1 CERCETARI

Anul I. Cluj, 15 Decemvrie 1937. No. 3.

CUMANIE REX" IN TITULATURA REGILOR UNGARIEL

Cu inceperea anului 1236 titlurile regilor Ungariei on
iveste cel de rege al Cumanier (Cumanieque rex"). Regele
Bela al (1235-4270) are anume cu inceperea acelui
Bela, dei gratia, Ilungarie, Dalmacie, Croacie, Rame, Ser-
vie, Gallicie, Lodomerie Cumanieque rex". Tatäl säu, regele An-
dreiu al II-lea, care precedase domnie, n'a avut niciodatii
acest titlu de rege al Cumaniei".
Critica ungureascä cunoaste un singur document in
care Cumanieque rex" se titlurile lui Bela al
de 1236. Acest document este o din 1235, prin
care Bela possessionem quandam Tupulchan nomine"
credinciosului Dionysius filius Dionysii, magister Agazonum".
diplomä lui Bela titlul de Bela
rie Cumanieque Rex". Diploma ni s'a In original se
seste Muzeul National din Budapesta. Milrturia diplomei este
insä foarte contestabi15. Diploma anume este Anno ab
carnacione Domini Millesimo Ducentesimo Tricesirno Quinto.
Regni autem nostri anno secundo". Acest anul al doilea al dom-
nier nu se potriveste nid decum anul Domnului 1235", pen-
Bela inceput domnia numai moartea tatrilui
In toamna anului 1235 prin urmare, anul 1235 este numai
Intiu al domniei lui. de aceasta, In regele Bela po-

www.dacoromanica.ro
98

de sau Andreiu ca cum fi fost in

,,Patre siquidem nostro Andrea Rege in sub-
sidium terre sancte profecto", adaoge felicis memorie",
cum face când pomeneste de Bela al felicts memorie
Bela rege ayo nostro". Critica istoricä ungureascä, relevând aceste
incongruente, crede cf avem de a face cu o diplornä
1235, dar datatä avem de
a face cu o antedatatä critica ungureasa o vede chiar
faptul cá Bela are in titlul de rege al Cumaniei",
liniind acest titlu 11 are numai dupa 2 Martie 1236"1).
Titlul de Cumanie rex" document dinainte 1236
este, prin urmare, o cä documentul In chestiune este
- conclude critica istoricA ungureascd.
Concluziunea aceasta e cororboratä de un alt document, care
a scipat atentiunli criticei istorice Printr'o
din 1233, pe când era numai mostenitor al tronului, nu-
mai Rex primogenitus regis Hungarie" - Bela
lui Corlardus Christani" o bucatä de terram...
vocatam". In diploma aceasta Bela are titlul: Bela dei
gratia primogenitus regis Hungarie, Dalmacie, Croacie, Rame, Ser-
vie, Gallicie, Lodomerie, Bulgarie Comanieque rex". Diploma
aceasta ni s'a pästrat numai transsumpt din 1311 al unui
alt transsumpt din 1265 este dovedesc o multime de
defecte2), altele cä viceregelui Bela i se titlul de primo-
genitus regis Hungarie, Dalmacie, Croacie..." etc., când titlul vice-
regelui era numai prescurtat Bela dei gratia regis
Hungarie"3).
Prin urmare, singurele douä documente in cari regele Unga-
riel are titlul de Cumanie rex" de 1236 - false,
rämâne stabilit cä titlul acela regele Bela IV 1-a luat numai
anul
Trei intrebäri cer
1. Cine erau acei Curnani?
2. Unde era acea Cumanie?
3. Ce determinat pe regele Bela IV sä ia acel tocmai
1236?
Vom cinta sä rrispundem la aceste Intrebäri.
Szentpétery No. OCS.
Schiopul, P. 99. Terra
Szentpétery, 1930. P. 115.
www.dacoromanica.ro
 99

Notiunile de Cumania" Cumani" (sau cu ortografie

,,Comania" Cornani"), termeni pe cari gäsim in cronicile
.documentele unguresti privitoare la secolele XII--XIII, - erau
notiuni vagi. Tara care coräspundea notiunii geografice de Cu-
mania" n'a avut niciodatä hotare bine definite, cum n'a avut ho-
tare bine definite nici notiunea etnicä de Cumani".
In cursul secolelor X-XIII numeroase popoare au in
Apus din stepele indepärtate ale Rusiei Aziei. Ni s'au pästrat
deosebi numele alor dintre aceste popoare: Pecenegi
popoare cari n'au avut la toti vecinii nume.
Grecii le-au zis Pecenegilor Pacinacitae" (In greceste Pa-
iar tärii Patzinakia". Rusii le-au zis Pecenezi"
lui Pecener), iar Ungurii le-au zis In limba lathiä
si Bisseni", aläturi de care nurne era un nume In
limba In limba ungureaseä: besenyö.
In ce priveste Cumanii, Grecii au a le zice Uzi" (in
Ouzoi"), Rusii le-au zis Po lover (in ruseste Polovti")
iar Ungurii In limba Cuni", iar In limba poporului
aläturi de forma kun", kunok".
Clasificarea aceasta este numai una dintre multele clasificäri
poribile. Ea nu este, pain urrnare, un final, definitiv, ci
numai un punct de plecare. In realitate lucrurile nu sunt atât
distinctiunile precise pe cari le-am mai sus nu
se Orate la cronicarii scriitorii contimporani (sec. X-XII).
Dimpotrivä, gäsim la ei o mare confuziune In ce priveste numele
tuturor popoarelor cari dinspre räsärit.
Pentru däm de numele de Cumani" (ne märgi-
nim Ia epoca de dupä descälecarea In Panonia) la
torul grec Skylitzes, care povestind evenimentele din timpul
päratuhd bizantin Nichifor (1078-1081) pomeneste Pacinati
Comanii" (in originalul grecesc Patzinakoi anamix Ko-
manois") de o pace Incheiatä de Bizant ei (meta ton
nakon kai ton Komanon").
Impäratul Constantin Porfirogenetul (915-959), care
a scris (949) o carte cu sfaturi date fiului cum sä administreze
lmpär5tia (De administrando imperio"), nu cunoaste decât
cinati Uzi (in originalul grecesc Ouzoi"), nu Cumani. Nu cu-
noaste numele de Cumani" Cumania", nici de Uzi", nici
mai cronicä ruseaseä, cea a cälugärului Nestor. Acest
a la Chiev In secolul murit la 1114,
www.dacoromanica.ro
 intr'o evenimentele din Rusia la
adic aproape de moartea sa. Pentru epoca in care a scris
sfaturile sale (mijlocul secolului al X-lea), cronica lui
Nestor cunoaste numai Pecenegi" Po (la fel In ru-
seste). singur la Nestor numele de Guinan", -
la povestirea unei invaziuni a Polovtilor in Rusia anul 1096..
o digresiune, cronicarul vorbeste cu acest prilej despre
originea impurir a invadatorilor, spunind: Ismail a avut 12 fii
dela cari se trag Torcmeni, Pecenezi, Torzi Cumani
cari vin din pustie". Este evident c
cele dou cuvinte Cumani
zisi" (cari se gsesc numai in una dintre cronicei) sunt o
interpolare a copistului care a copiat cronica original vre-
me sil circule numele de Cuman4).
Nu numele de Cuman" nici la vechii scriitori din
Orient, arabi persi. Acestia cunosteau Uzi, cArora unii
ziceau oghuz" sau, cei mai prescurtat, Guz" sau Guzz".
Pentru , Cumani" numele de Valvi" ti ,.Parti".
cronica livon despre o dintre Tiltari Cumani la
1221 spune: Eodem anno fuerunt Tartari in terra Valuorum
ganorum, qui Parti a quibusdam dicuntur... Et
eis, et debellarunt omnes in ore gladii, et fugerunt ad
nos petentes ab eis"5).
Nu cunosc pentru epoca secolelor X-XIII dup
nea Mongolilor din numele de Cumani nici vechile cronici
unguresti: Simon de Keza, Cronica Cronica de Buda.
Ca cronica lui Nestor, aceste cronici unguresti (scrise
limba latinrt) nu cunosc un popor numit Uzi". Pentru epoca
lui Nestor nu s'a original, ci in 3 copii.
Doua aceste nu au cuvintele Curnani ci spun
ca Ismail a avut etc.... dela cari se trag... Torti Polovti cari vin din
Codes Budapestini P. LXX. (Beprodu-
din: Gruber, origines Livoniae. Francoforti 1740).
jer, CD, 4. 213. In anul 1241 Minoriti
urine la din lumea invaziunea Mongolilor in
9 intro Et dicuntur sunt
pessimi
us".
em, 4. H. 268.
i, et Coma

calugiirului francez de
-
regele Frantci Ludovic al IX-lea din anul 1254) despre sa la Ta
hac n pho a
vero Valania".
www.dacoromanica.ro
 101

tde dupä asezarea Ungurilor In Panonia la marea invaziune

a Mongolilor in Ungaria (1241), adia pentru epoca secolelor X-
.XIII, In care timp la scriitorii bizantini numele de Pu-
cinatzitae" 1i Uzi", iar la Nestor Pecenegi" 1i Po croni-
cile unguresti vorbesc numai de Bessi" Bisseni" (sub cari
sunt a se Pecenegii) de Cunt" (sub cari sunt a se In-
telege Uzi" lui Constantin Po lui Nestor). Cronicile un-
:guresti cunosc toate numele de Cumani", dar mimai pentru
epoca primei invaziuni a Hunilor pentru epoca Un-
gurilor in Panonia. Ele fac chiar distincliune douu feluri de
Curnani: albi negri.
De altfel la scriitorii In
ce priveste numele altor popoare. Constantin Porfirogenetul, care
nu cunoaste numeste spre pe Unguri Turci" (in
grecesc Turkoi", iar tara Turkia"). Istoriograful
Tinarnos, care a truit la rnijlocul secolului al XHI-lea a descris
cyrnimentele din timpul impâratului Manuil Comnenul (1143-
1180), li pe Pacinalii lui Constantin Schili" (In greceste
.,Skitai"), lac pe Unguri Iluni" (in greceste Ounoi",
..,Ounia") allele...
Fost-au Pecenegii, i Curnanii un singur popor?
ale neam? Fost-au mimai Pecenegi Uzi, Curnani"
fostia numai numele colectiv al celorlalte douil? Nu gusirn In
aceastä privint la scriitorii sau contimporani decât indica-
tiuni vagi. Istoricul Skilytzes spune poporul Uzilor este un ele-
ment mai nobil Pecenegi, tar istoricul, tot grec, Glycas spu-
ne tot la f el Uzii sunt cei mai nobili Pecenegi".
-teasa bizantinä Anna Comnena spune despre Pecenegi au
limbä cu Cumanii". C.onstantin Porfirogenetul
-spune Pecenegii (Pacinalii) se deosebesc de numai prin hai-
nele la genunchi prin rnânecile Wiate.
Problema gradului de Inrudire al acestor popoare este o pro-
greu de rezolvit, pentrecil nici din limba pecenegâ,
din cea a Uzilor, - cum, de altminteri, nici din cea avarI,
(nu cazaril, - nu ne-au urme. Ne-au
-rämas din limbile numäi nume proprii topice, cari
nu stint suficiente pentru a putea determina de
rudire. Urme, - de numeroase, aparentu, -
ma3 din limba Cumanilor, intr'un codice venetian alciltuit
la 1303 de niste catolici germani. Din aceste
www.dacoromanica.ro
102

urme In mod neindoios limba

cea (dacä n'au fost o singurä limbO) -a parte-
din familia limbilor turcesti.
de Peceneg" Cuman" s'ar putea sä fie, prin ur-
mare, notiuni etnice identice sau aproape identice, ele lash
nu trebue färä discernámânt, vorbindu-se fie
de In de Cumani", fie de de Pe-
cenegi". Nu trebuie confundate aceste notiuni, chiar dach
ar insemna etniceste lucru, ele reprezintä epoci
diferite, - de Pecenegi vorbindu-se de secolul al XIH-lea,
de Cumani numai dela secolul al XIII-lea Incoace. (Nu trebu-
confundate färä discernämânt, cum nu trebue confundate notiu-
nile etnice identice de Vlah" Rumân", cari desi
neam reprezintá douä epoci deosebite).
*

Cumani au fost popoare mai mull nomade..

Pecenegi Cumani stApâniau" o Intindere când mai mare, când
mai micá, cum le erau mai mult sau mai
favorabile. Centrul stäpanirii" au f ost lush de ma-
rea invaziune a Mongolilor din 1241 intotdeauna Intinsele stepe
ale Risiritului Rusiei. Când i-a cunoscut istoria, Pecenegi Cu-
mani erau popoare nomade. Ei dispar din istorie In momentul
care se stabilesc, - pentrucä sunt asimilati de populatiunile
s'au asezat.
Toate izvoarele vechi cunosc pe Pecenegi Cumani
ca nomazi.
Vorbind despre descAlecarea Ungurilor Panonia, cronica-
rul rus Nestor spune la anul 898 ajungând Ungurii la
Nipru ridicat corturi, ei nomazi cum sunt gi azi Po-.
Vorbind mai târziu despre tara locuiesc acesti
loveti, Nestor spune cä Polovtii vin din (ot pustinie").
In anul 1229, Papa Grigorie al IX-lea 11 felicitá pe Arhiepisco-
pul Strigoniului pentru increstinarea Cumanilor, spunând
inte oameni asezári stabile, iar acum
sate orage gi sä ridice bi:serici. (....quum autem gens
prefata vaga et nusquain habuerit
6) Cronica lui Nestor acrisl la finele al ac0l
azi" se Cetera la finele acelui

www.dacoromanica.ro
siones, et none aedificare ciuitates et villas in quibus habitent,
Ecclesias fundere desiderent"7).
Curnanii nomazi chiar câtre finele secolului
XIII-lea, când gäsim in Ungaria, unde se refugiaserä alungati
clin tara de Mongoli. Duce le Mongolilor trimite rege-
lui Bela al 1V-lea, i se de bond voie,
pre nu este pentru el. Curnanii, robi ai Mongolilor, pe cari re-
gele i-a primit sub sa... vor putea scape mai usor,
ei triliesc nu case, ci corturi pe cari le rnutil").
Treizeci de ani dupil invaziunea Mongolilor Ungaria,
din continuà sä tiasc corturi,
se lucrarea prtmântului, träind numai din cre3-
terea viteloro). Abia finele secolului al când, 1279,
un acord intervine intre regele Ladislau al 1V-lea se
obligä acestia renunte la viata de nomazi aleagi1
suri stabile.").
Cumanii un popor mai mult nomad, se explicä in mod
firesc cum de tara numitä Cumania" n'a putut sä aibe niciociatä
graniti permanente bine definite.
de marea invaziune a Mongolilor in Ungaria in 124111)
notiunea aceasta de Curnania" Cumani" era
am mai spus - de intinsele stepe din räsäritul ste-
-
pele din Rusia räsäriteanä. Ciumania" aceasta se
In regiunea Don, - spre Räsiirit pânil Volga,

Fejér, CD. 3. II. 153.

Kuun, cp. cit. P. LXXXI. Melius esset et si te
subiceres mihi sponte. Intellexi insuper,
protectione suscepisti, unde mando tibi, quod eos de cetero apud te non
teneas et me adversarium non habeas propter ipsos. lius enim est
evadere quam tibi, quia sine tentoriis
evadere. Tu autelm in habitans...".
0) ler, A magyar története. Vol. 298. A kunok még most
is, mint harminc éve, sátorokban laktak, földet nem miveltek, hanem ra-
boltak, marhatenyésztésbeil éltek, tartottak".
Homdn, Magyar Történet. II. 234. ...valamenyiek megtérésre és ál-
Lando megtelepitésre, a életrnod, a kereszténységgel
harook a magyar szerzett foglyok
ra köteleztettek".
11) Vorbim marea invaziune a Mongolilor ca invaziunea din
1241", pentrucá in acest au mongole in Ungaria. Mon
Apus en multi ani pe 1235.

www.dacoromanica.ro
104

spre Apus râul Nipru, uneori chiar dincoace de Ni-

pru.
Monabul german Albericus, pomenind In cronica sa
salä (serial la inceputul secolului el XIH-lea) despre evenimentele
anului 1221 spune altele In acest an: nunciatum est in
Francia, quod idem rex David eins, ut quidam dicebant, fi-
lius venerat in Comaniam, que est ultra Ilungariam et in par-
libus Rusie"12).
Pe la inceputul secol XIII, pe la 1220, Ilunga-
rus, casei provinciale din Ungaria a Dominicani,
s'a gândit la Cumanilor. El a murit de
ce fi putut incepe misiunea. moartea lui, ceilalti
au reluat idea Cumanilor au trimis misioneri
In Cumania. Istoricul ordinului din Ungaria (Com-
mentariolum de provinciae Hungariae originibus"), istorie serial
pe la 1259, ne spune fratii Dominicani plecati in Cumania
mari au ajuns iuxta fluvium qui Dene-
per", adiel pnä la Nipru. In alt repet5 misionarii s'au in-
tors spry acea parte a Cumaniei quae est ad Boristhenem flu-
vium", spre Curnania de pe Nipru (Boristhenes numele
vechiu al Niprului).
Cillugrul dominican Abrahamus Bzovius, istorie publi-
cat la 1621, vorbind el despre increstinarea Cumanilor, preci-
zcaz pe baza din dominicane, la eveni-
mentele anului 1222, Cumania care CAlugririi Domi-
nicani au o vie propagand5 de botezând
de pe ducele Raitus... apoi pe ducele Bembrochus
impreunii 1000 oameni, ai a fost regele Andreiu
al Ungarier - era situatä pe Nipru. (1222. Eadem tempestate -
quernadmodum Theodoricus in vita S. Dominici
Praedicatores, non essent immemores devotionis et zeli B.
-
Patris Dominici. quodque Cumanos (Marius Niger septem
castra sea Transylvaniam, sed falso adire constituisset, quos-
dam spectatae fratres ad eos miserunt Sed miris mo-
dis et pene supra quam credi possit, ab ea gente atque
repulsi, sine sunt ad suos se recipere. Ata-
32) Albericus Trhm Chroinica ab origine
(Citat din: . mqgyar történet kulföinek kkikönyve. B.-pest 1901

www.dacoromanica.ro
men... denuo ad eos prof per multa itinerum discrimina, ad
f lumen eins regionis, quod Dneps vocant,
Dominican F. Sigismundus Ferrarius, care a publi-
cat el, la 1637, o istorie a ordinului al Dominicani-
din Ungaria, spune deasemenea In mod precis cumann
care, la Inceputul secolului al XIII-Iea, cMug5rii Dominicani
d sfilsuraserä misiunea de a Cumanilor, se
dca dela dealungul Negre de Nipru.
'(,.Eodem tempore, nempe anno 1221, Magister Paulus Ilungarus
Praedicatorum Sodalitatem se contulit... Cumani qui
non una sententia est. Non mihi displicet, quod apud
nonnulis est Tartarorum Praecoperitum in-
ter Boristhenem ac Tanaim circa Pontum Euxinum, ac
paludem appellatam... Cumaniae [lumen
f,isse Neper, latine scimus dici Boristhenem), ad quern
denique venerint in Cumaniam proficientes")").
Invaziunile repetate ale Cumanilor In Rusia
resc mai mult situaliunea geografic5 a Cumaniei. Cand,
in 1069, Cumanii au invadat pentru prima datä Ungaria - au
venit dinspre Rusia, cum tot dinspre Rusia au la
cänd a doua au invadat Ungaria. In realitate, aceste invaziuni
in Ungaria, in Nordul Ungariei, erau numai prelungirea spre Vest
Sud a invaziunilor fäcute in eceiasi ani in Rusia. Cronicile ru-
ne aratä dela 1068 la 1210 au 60
de invaziuni Rusia de Vest, venind Intoldeauna dinspre
Aceste invaziuni erau (ca invaziunile Ungurilor in
dinspre Apus, In secolul al X-lea), numai invaziuni unor
mai r5zboinice ale poporului, invaziuni ale unor corpuri de
'expeditiune mai mari sau mici, - expedi-
liuni de rilzboinici cari plecau plan, mimai cu gAndul s
pradä de p5mântului
rile vremelnice. Corpuri de expeditiune cari dupä expeditiune se
intorceau - victorioase cu prad sau infrânte si ciu-
sapare in
prin unmare, de
- vechile
In
invaziuni cumane
C4nd
secolele XI-XII nu tre-
buie s ne gândim numai decât la granite comune ungaro-cumane.
XIII. Authore Fr.
Bzovio Anno 1621.
14) Ferrarius, De rebus
"iennne 1637. P. 23.
www.dacoromanica.ro
106

la granite nernijlocite, - cum din invaziunile fäcute in cursul se-

colului al X-lea de Unguri In Germania nu trebuie
numai decât Ungaria era vecinä Germania, - ceeace nid
n'a cazul. Corpurile expeditionare, - fárá
multá mergeau doar - puteau veni din
depärtári mai rnari, nu numai dintr'o vecinätate.
Altceva erau emigrárile, migratiunile masselor mari, ale
porului Intreg, care sitrâmtorat de alte popoare era
ptiräsiascä vechile asezári caute o patrie Mas-
sele acele mari, neamul" Intreg, porniau la drum in pribegie
tot avutul cärute, copii. Ei trebuiau
caute intotdeauna drumul care le opunea cele mai putine obsta-
cole. De acea drumul le era impus de De ce n'au apucat,
spre exemplu, Ungurii din (Nipru-Nistru-Marea-Neagrä)
un drum spre Sud, ci au luat spre Nord-Vest? In Sud ape
mari le inchideau drumul: trebuiau si fie trecute râurile mari din
Nipru, Bug, Nistru. De acea Ungurii au preferat drumu
mai färä obstacole au urcat râurilor pnä au ajuns se-
rusesc din jurul Chievului de acolo au trecut Carpatii Ga-.
liciei pentru a coborâ in Panonieils).
Când la inceputul secolului al XIII-lea, pe la 1220, Mongolii
- numiti Mari - se pun pornesc
In miscare stepele
Aziei Apus, In regiunea Donului se lovesc de Cumania
gelui Kuthen. Ostirile cumane se in.vadutorilor,
dar sunt Infrânte, la 1223, Kalka (regiunea Donului).
Curnania scapä de peire, pentrucä turburári ivite in Mongo-
lia silesc pe Mongoli pornirea spre Apus
se Intoarcá. Zece ani mai târziu, pornesc din spre Apus
Cumania lui Kuthen este din nou amenintatá. Canonicul
dela Orade, martor al marei invaziuni mongole in Unga-
ria 1241, ne povesteste cum atunci de tearna invadatorilor mon-
goli Kuthen Comanorum rex" i-a trimis regelui Bela soli cari
roage pe el pe ai lui sub protectiunea sa (quod si
esset, sibi subdere ac cum consanguineis fratribusque et amicis
suis, rebusque et bonis omnibus in et ipsum
in fide catholica Regele Bela s'a bucurat rnult de aceastil
inchinare (pro eo quod princeps sibi quasi par hactenus
15) op. cit. Vol. I. a drumului luai
sin a cauiele.

www.dacoromanica.ro
eius se volebat subicere dicioni") prin solii curnani
dominic.ani i-a trimis in Ungaria (ad dic-
turn Kuthen regem transmisit suos nuncios et Fratres Praedicato-
res cum eisern mandans, quod ipsum et suos paratus esset reci-
pere"). i-a primit la granitele Ungariei.
*

Goncluziunea finalá este:

Gresesc istoricii cari identifica Cumania dinainte de
unea Mongolilor din 1241 cu subcarpatine. Cumania dinainte
de invaziune se In regiunea Donului. Amenintali de Mon-
goli, cerut protectiunea regelui Ungariei inchinându-i-
se. a avut pe la 1235 coincide cu
ivirea de rex in titulatura regelui Bela al
Inchinarea regelui Kuthen este justificare,a a
de rex Cumanie",
nici o legilturä cu
- titlu care, datând din 1236, nu are-
românesti subcarpatine.
Invaziunea din 1241 schimbä
pare dinaintea invadatorilor, regele Kuthen poporul säu no-
mad se retrag in fugä spre Ungaria. cu ei se deplaseazá
pentrucá in realitate Cumania" n'a niciodatA o
geograficä propriu zisä, ci a intotdeauna nurnai
tul locuit vremelnic de Cumani,
regiunea Donului,
- oricare ar fi fost acel
de invaziunea din 1241, - regiunea
cursului inferior al Tisei sau parte din subcarpatine,
invaziune.
Acesta este adevärul istoric, cum se desprinde din
docurnentelor.

www.dacoromanica.ro
 SALIS,TE.

1V.

Cu inceperea secolului al XIV-lea apelativul selo de

a mai desena sat, sat in genere, Selo devine o noliune
pentru a desena satul cu bisericA, Kirchdorf", Dorf mit
Kirche", in deosebire de derevnja, care va satul färä bise-
ridi, satul in generaP). In consecin SäliVe" sä-si fi
pierdut primitia de sat mare" fi luat nou
de sat biseric5. S'ar putea ca la eriteriul penitru mare"
a celor mai multe sate cu numele de fi fost chiar
faptul satele aceste aveau biseric5, pe când allele nu aveau.
Pierzându-si Inlelesul de sat nici nu vor
sari lui sate cu nurnele de Säcel", sate
m'ci". Intelesul non de sat cu bisericii" pe care II ia opelativul
i de ce numai in vecintítatea celor mai sate
numele de da de de Skeet. $i ne va
plica de ce apropierea nurneroaselor sate cu numele de Si-
is:a din Nordul Moldovei nu nici un când au luat
sate numele de lisle numele deja nu-
mai sat biseric5. satelor locurilor numite din
Moldova este deosebit de instructiv sub acest raport. Cum am mai
pomenit, de toate aceste locuri numite popu-
existenja In trecut a unui sat a unei biserici. Mare le
dictionar Geografic al României dupa aceste nume de
locuri observatiunea: se zice aici in vechime era un sat cu
seric6" (Sili5tea de Vorniceni), se cunosc bine urmele
altarului bisericii" traditia zice
in vechime ar fi fost aici un sat mare ceva mai departe de el
un schit de (Silistea pe Cobâlei)
altele.
Erirh, Sinni.sehes Etyritologisches Meru.

www.dacoromanica.ro
 Sate le numite cari au in veciniVatea un sat nu-
- cele nume Hind antiteze mare" pi mic-
- trebuie
când numele
fie, prin urmare, anterioare secolului al XIV-lea,
pierde primitiv; salele numite
cari nu au veciniitatea sate trebuie fie pos-
terioare secolului al XIV-lea, când intrii in circulatiune noua
tiune dereunja.
Apa se pi existenta unui sat numit
deul Hunedoara), care este diminutivul lui SäliVe" pi ar trebui
insemneze sat mare mic", ceace este ilogic. Când s'a Miscut
numele toponimic pierduse primi-
tiv pi luase pe cel de sat biseric5", iar bisericil putea aibe
un sat mic,
Toate aceste sate din Transilvania numite se
in munti sau la poalele muntilor. Nick un sat es. In
munti se credinciosii pi acolo se ridicaseri pi cele
dintâi bisericule Nu ca fie apilrate sad sa fie o
rare, - ce puteau fie niste modeste bisericute de
Ci pentrucii acolo triiau credinciosii. $i erau ridicate pe câleo
culme ca fie de departe pi gksul clopotului se
departe in vale. De acea nici nu ni-dau rimas biserici românesti
dinainte de secolul al XV-lea. Ele Hind de lemn, n'au rezistat se-
colelor. Bisericile de din vale, sunt mai Ele sunt
numai continuarea de lemn de pe culmile de deal.
Aceasita trebuie fie realitatea, desi pentru a dovedi
realitate nu sii ne referim In toate cazurile la atestriri
cumentare anterioare secolelor XIV pi XV. Ne lipsesc documen-
ateste existenta satelor.
De din Turd-a avem pi un se
meneste In documente pentru numai la inceputul se-
colului al XV-lea: Possessio (anii 1418, 1441, 1159), Pos-
sessio Zelesche (1439), Kenezius de Zeleche (1156), Possessio
lysthge (1494).
De din judetul Ilunedoara (unde deasemenea avem un
Scel) se pomeneste tot numai in secolul al XV-lea: Possessio
(1468, 1485, - de Almas), Possessio Zeleshya
(1499, - Silistioara), Possessio (1491, - din cercul
Ilia).
De din Maramurq avem alt se pome-
neste pentru deja pe la secolului al XIV-lca:
www.dacoromanica.ro
110

Keetzeleste (1365, - cele satul românesc de

sus satul rutenese Sälistea de jos), Scelistha Zelesthye
1471, 1495)2).
De din judetul Sibiu (unde avem Sleet)
-cumentele pomenesc tuturor celorlalte sate numite
anume Inceperea anului 1354. Dar existenta anonimä a
acestui sat numit Säliste a celorlahe sate aläturi de cari este
pcmenit mai este atestatä deja la Inceputul secolului al
XIV-lea. Printr'o din 1322 transsumpt
din 1370, Zimmermann no. 395), regele Carol Robert
pe un credincios al säu magister Nicolaus Corrardi de
mach". Intre alte merite de cari porneneste diploma este
tul de a fi restituit regelui castruin Salgo nuncupatum in partibus
Transilvanis constitutum, quod habebat et novem
Zaszekees, las, Feketewyz et Warolyafolw nominatis ac
albs villis Olaceis ad idem castrum pertinentibus".
Nu nici o cl sub aliis quinque villis Olaceis"
sunt a se cele patru sate românesti de cari docurnentele
de mai târziu (1383) pomenesc numele: cum quatuor villis
Olachalibus videlicet Gorozdorph Galusdorph, Graphondorph,
Budinbach et Cripzbach vocatis", - cari, desi documentele vor-
besc numai de patru sate, realitate sunt cinci, cum le
documentul: Gorozdorph (Stiliste), Galusdorph (Gales), Graphon-
dorph (Vale), Budynbach (Sibiel) Crypzbach (Cacova).
Sate le nu räsar peste noapte. cele cinci sate existau deja
la inceputul secolului al XIV-lea ca sate românesti, ele trehuie
fi existat o generatiune mainainte (viata popoarelor se
socote.ste dupd generatiuni), sä fi existat la sfârsitul se-
colului al XIII-lea.
Rezumäm: numele de localitate Säliste are la originea lui un
radical selo de plus sulixul augmentativ
§i a la Inceput sat mare", iar mai itârzid, sat
bisericä".

Dar slay", slavä" este numai o notiune colectivä.

limbä slavä" propriu zisä nu mai existä. Existä numai limbi sla-
ve, anurne: limbile bulgarä, polonä, (ruteand),
Limba slavä propriu limba slavä veche sau
2) Magyarorszag Budapest, 1913.
www.dacoromanica.ro
 cum i se zice, lirnba din care s'au desvoltat
bile slave de azi, nu se poate atribui nici unui popor bine
-definit, sau in mod incontestabil. Atât poate limba
bulgarri de azi se apropie mai mult toate limbile slave de
vechea lirnbä slavonS pe care o cunoastem din bisericesti.
In toponimie vorbim, prin urmare, de originea
nume toponimic, nu exprim5m o noliune
-
bulgarri,
origine slavq" poate
i
Insemneze origine
(ruteari5), sârbeasc5 etc. Slav" nu este o
notiune pentru intinderea românesti.
Slav" pcntru B2nat are alt decât pentru Bucovina are
alt decât pentru Muntenia. Chiar
cuprinsul Transilvaniei propriu zise deosebirea are va-
loare.
Slav" putând insemneze, prin urmare, fie bulgar", fie
yrus" etc., interpretarea numelor toponomice nu putem ne
multumim indicatiunea un cuvânt oarecare este slay",
un nume toponimic fie in nu-
mai unul dintre componentii cari constituie notiunea
de slay" nu cu toate Un toponirnic nu este
slay" ci este sau ceh sau rus sau etc., - chiar
si atunci când acel nurne are In toate aceste limbi slave aceia5
cum are spre ex. apelativul In topo-
nimie trebuie preciz5m de care origine este
un nume toponimic, adicä cine nr-a imprumutat acel nume sal
cine a dat care il are: Bulgarii? Sârbii?
Se pune in intrebarea: de ce origine stavii este
selo"
din Transilvania, - subliniem din nou
In limba ruseasc5, In cea
-
In cea $i a insemnat sa1 si vechea
privim harta geografic5 a Transilvaniei a
Maramuresene vom Outa stabilim geografic5 a
Stíli$e", vedea aceastä Intindere geografic5 for-
o zonä care In Maramures, trece prin
S5Itmar, atinge Bihorul, trece peste Turda Alba
apoi se In judetele Sibiu Hunedoara3). In afará
aceste judete, cari sunt o continuitate nord-isudic5, nu avem
lot cuprinsul Transilvaniei o Nu avem nici o
liVe" nici In Tara Bârsei, nici In Tara 011tului, nici Tara Târ-
schita din 2.
www.dacoromanica.ro
112

navelor, nici in valea Muresului, nici in valea Somesului, - desi

numele de SäliVe" este unul dintre cele mai frecvente mime to-
ponimice. Nimic mai logic ,prin urmare, decât concludem
ni-a venit dinspre Nord, dela Rusii (Ruteni) din Mara-
a din pentru a se opri la poalele
Carpatilor din regiunea Sibiu-Hunedoara.
Aceap este situatiunea pi in ce priveste forma Si a
melui. Nu este numai o cä majoritatea satelor
numite se g5sese Moluova, in Nordul Moldovei. Mol-
dova vecinä Rusia, mirgineste de aproape marea
ruseascii. a fost mai expusä limbii a bise-
rusesti. De colo au venit satele cu biserici Si liVe". nu
este o in. Moldova se gäsesc pi cele mai mul-
te locuri numite Numai in judetul Dorohoiu se
peste 10 astfel de Mai invaziunilor cari
toate dinspre Räsiirit, satele SilWe au fost mai distruse pi
pe urma numai numele satului

Dar dacil numele de a coborât dela Nord, n'au

numele pi oameni dela Nord? Rusi sau Ruteni?
examinrim situatiunea toponimicti a zonei Maramures-Si-
biu-Hunedoara. nici o greutale cii numeroase
de sunt formate nume etnic: rus". In
Maraimires avem in cercul (cerc majoritate româneascii)
3 sate: Ruszkirva, Ruszkova pi Ruszpolyan, a ciiror nume este
rus". Toate trei satele sunt sate Existenta
este dela sccolului al XIV-lea (Oris-
Oroszfalm Polyna, Polonya, Polanya,
In judelul dou5 sate: (ung. Oroszfalu) 5i
Rus (ung. Kékes-Oroszfalu), sate românesti - azi.
este dela 1345 (Vruzy. Orosy.
In Bihor ni s'au pilstrat 2 nume de locuri Orosz pi
Orasztelek, atestate incepere dela secolului al
(1281-1348), Orozy (1162), (1421).
In Cluj avem sattul majoritate româneascii Oros-
(ung. Oroszfúja), atestat la secolului al XIH-lea:
(1297), Nobilis de (1335), Orozphaya (1397),
Ilorozfayd (1101) pi a.4).

4) op. cit.

www.dacoromanica.ro
 In Sibiu gi Hunedoara avem mai multe ale
cäror ne vorbesc - in versiunea româneascä, sau
versiunea germanä sau ungureascä - de Rusi". Avem
judetul Hunedoara, in cercul Hateg, comuna Rusi
judetul cercul Sibiu, avem un alt sat Rufi (ung.
nemt. Reussen) gi In cerc avem un Ruscior (ung. Rosz-
Reussdörf el, ungureste odinioarg Orosz-Csar); in ace-
lag jade( al mai avem Mercurea (ung.
nemt. Reussmarkit).
Numele românesc Rusi" locuitorf
rusi", cum tot rusi" Reussen", care
este o formä specific pentru Russen". De numele co-
munei Rusi din judetul Sibiu pomenesc mai documentele
germane ale judetului (pe atunci scaunului") sub forma lui ger-
manä Rewsen", Rewssen", Rwzen" la 1495, apoi dela 1496
coace aproape numai sub forma lui Rwsz":
Czekel plebanus in Rwsz" (1495, 1496, 1506, 1509) a.5) De
numele satului Rusciori, care este diminutivul lui Rusi, cum do-
vedeste numele german Reussdörfer, care este diminutivul
lui Reussdorfo), - se pomene.ste document din 1380'
(Zimm. no. 1131, originalul In Arhiva din Sibiu) ca de villa Rut-
henica": Manshercze villicus de villa Ruthenica". La 1403 (Z.
1486. Orig.) se pomeneste de Michaelem de villa
forum". In documentele germane ale judetului numele satului
este trecut forma lui Rwzdorffchen" (la 1468),
Blasch von gin" (scris Balasch" Balaschin", la
1503), Rwzdorffkenn" (1506), Rwzdorfkyn" oi
(1507)7).
AI treilea sat din judetul Sibiu, Mercurea, numai echivalen-
tul nemtesc pästrat amintirea Rusilor. Nernteste acest sat se
chiamä Reussmarkr, nume a parte Insemneazä
rus",
De satul din Hunedoara (cercul Hateg) se pome-
neste cätre sfârsitul secolului al XV-lea: Kenesiatus possessionis
in districtu castri nostri Hunga' (1470), possessio
Rws" (1482), Possessio (1499), villa Rws" (1506).
5) Quellen zur Geschichte aus Archiven. Her-
1880. Pug. 142, 146, 160, 207, 532.
Pentru justificarea etimologiei Toponimie, istorie
7) Quellen. Pag. 16, 438, 459, 483 etc.

www.dacoromanica.ro
114

Documentele secolului al XIV-lea pomenesc de un alt sat Rusi,

cercul Deva: Apaty alio nomine Apaly" (la 1367),
(1390), Possessio Oroz in uicinitate posses-
Kysbarche" (1513-1515), Predium alias possessio Oroz
alio nomine Rws" (1520-1521). Acest sat era pomenit im-
cu satul ca apartinând abatiei din
Bulciu invecinat al Aradului). De acest sat Rusi avea
91 unguresc de Apaty" a abatelui"). De aceastä
se pomeneste In documente in epocä: Possessio
Babulna" (1362), Possessio (1390), Officiales et
zius de (1496). Satul acesta numit româneste Bobälna"
este o altä incontestabilä a prezentei de Rusi
Hunedorii. Numele Bobâlna este de origine ruseasa are la ori-
ginea lui un apelativ care nu existä in nici una dintre celetalte
lirnbi slave, inafarä de cea ruseascä. In lirnba ruseascä
Insemneazä Oran färä ziler" (muncittor cu Bo-
Mina" s'a numit apoi satul rusi, satul täranilor
pämânt" - cari lucrau pe mosia abatiei dela Bulciu.
In zona aceasta avem alte nume toponomice de
rat ruseascä. In judetul Hunedoara avem localitatea Toplita (cer-
Deva), atestat In secolul al XV-lea: Thopolycza (1453), Poss.
Thoplycza (1464), Poss. utraque Teplycha (1479). Documentele
colului al XV-lea mai pomenesc de o TopliN vecinätatea
Hunedorii: Poss. Thoplyka (1482), Villa Thoplica (1506), Villa
Thoplycza (1536). Avem o In judetul Somes (odinioarä
Solnoc-Dob-Aca) alta in judetul Mures, In cari avem nume de
localitäti cari pomenesc de Rusi: Rosa, ung. Oroszmezö,
jos, ung. Also-Oroszfalu, Rusu-de-sus, ung. Felsö-Oroszfala (toate
trei In jud. ung. Maros-Oroszfalu, Soloviistru,
ung. ény-Oroszf alu (ambele In jud. Mures) care numai In ver-
siunea ungureascä pomeneste de Rus" (Orosz") allele.
Busi, ung. Orosz, Reussen, vor fi indicat la
put un grup de oameni str5ini cari deosebiau de ceilalti din
jur prin originea etnicä. Cei vechi dedeau acest nume celor
veniti, cel multi celor mai numerosi se asezaserä in mij-
locul sau in vecinätatea
veniti se deosebia de cea a
-
pentrucä originea etnicä a noilor
vechi. Numele a apoi
asupra aglomeratiei de case pe cari locuiau numele etnic a

Berneker, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 115

un nume toponimic. Nou venitii erau In celor

vechi un grup izolat sau giupuri izolate. De acea au dispärut in
massa celor In cärora se asezaserä, ca amin-
a existcntei deck numele

reminiscenp ruseascä s'ar putea gäsi poate 0i in nomen-

clatura Iocalä a Sibiului. Sibiul are douä piete se tin târgu-
rile de säptämânä, numite Grosser Ring" 1i Kleiner
Ring". Documentele din secolele XIV XV pomenesc de
aceste piete ca de maior circulus" 0i minor circulus" (la 1408:
quandam domum lapideam in circulo
margt appellato")2). Kisch vede acest nume de Ring" un
sinonim pentru sant""). Intelesul acesta cuvântul german nu l'a
avut niciodatä. Ring" cu intelesul de piatä -
acesta este ade-
väratul lui inteles (cum dovedeste documentul din 1408 Korn-
margt", târgul de grâne)11), nu este cuvânt german, slay,
sesc. Ring" se numesc pietele unde se târgurile
In orasele din Silezia gi Boemia dupd model slav"12).

Prezenta de Rusi (Ruteni) In zona Maramure§-Sibiu-Hune-

doara secolele XIII-XV este prin urmare indiscutabilä. Când
I. spune deci nici un nume din nomenclatura
Transilvaniei.... nu este sigur de origine ruseascA"18)
faptele. când dl N. rectificä
-
afirmatiune spu-
afirmatiunea aceasta... cuprinde o exagerare"14) - dl
Drägan este timid. Slavii" din Sibiu-Hunedoara au fost
Rusi (Ruteni) veniti din Maramure dela ei ni-au rämas
roasele nume toponimice dintre cari am relevat câteva, - In frun-
te cu 4e".

0) din Bistrita.
10) G. Kisch, Siebenbürgen Lichte der Spr. Pag. 289.
12) Zimmermann, Vol. III, no. 1613.
12) Kleinpaul Rudolf, Die Ortsnamen im Deutschen. Berlin 1919. Pag.
-46. ...in böhmiscben Städten, ebenfalls nach slavischen
Worgang, wird der Marktplatz Ring genannt".
,,Arhiva", XXX. Asml 1923.
14) N. veacurile IX-XIV. 1933. Pg. 458.

www.dacoromanica.ro
NOTE PE MARGINEA DOCUMENTELOR.
5. Falurile contelui
In arhiva Muzeului Transilvänean din Cluj (Erdélyi Mu-
zeum") se pästreazá un document poate unic felul säu, un
cument fabricat de cunoscutul cercetiltor istoric dela incepu-
tul secolului trecut contele Kemény. Conte le Kemény a
ficat documentul tineretele sale pentru a dovedi cât usor
se pot falsifica documentele povestia eu satisfactiune cum a tinut
docurnentul in cos, la fum, ca ia un aspect de vechime1).
Mai târziu, poate Incurajat de acest succes, contele Kernény
a sä documente pentru a dovedi anumite afirma-
tiuni teorii expuse in nurneroasele sale discutiuni istorice. Cri-
ticul istoric Karácsonyi János a arätat cä sunt cel putin zece
dintre documentele descoperite" de contele Kernény2).
Falsurile contelui Kemény au o notä caracteristicä comunä:
nu pot fi controlate originalele documentelor descoperite de d. Nu
pot fi controlate, fie nu ni se spune unde sä gäsesc originalele,
fie cä acolo unde se spune se gäsesc - nu se gäsesc nu s'au
gIsit niciodatä, fie, In fine, cä contele se refere nu-
mai la unor originale necunoscute.
Incepem cu un document care apartine categoriei din urrnä,
un document din 1213 prin care contele Kemény voia sä dove-
diascä In exista in secolul al o autoritate
ecleziastic5 Investitä dreptul de a certifica legaliza acte pu-
(Aceste autoritäti erau numite loca credibilia" sau loca
Drept dovadä a comunicat istoricului ungur Jerney
1) Dr. Veress Endre, Camel, Cluj 1933.
2) Kardcsonyi János, A hamis, és keltezetlen oklevelek jegy-
ecke 1400-ig. Budapest 1902.
lti critici istorici unguri suint de ptirere, - K. ter
revista Századok" 1893), ler Gyula in A Magyar Nemzet Tör-
ténete. (Budapest 1899 .
www.dacoromanica.ro
 117

document datat din anul 1213 (publicat mai târziu revista

Magyar Történelmi Tár", anul 1855), prin care un convent
_gäresc din Maramure§ certificg o de mosii. Documentul
acesta, publicat in colecliunea de documente Densusianu-Hur-
muzaki vreo rezervä hi ce prive§te autenticitatea lui) are
prinsul urmätor:
Nos M. Magister domus Fratrum de Morumorusio.
Damus pro memoria. Provida hominum postulat ratio, ut ea, que
in tempore literarum testimoniis ab eterna eripiantur ob-
livione, et in filios filiorum vigeant. Ilinc est, quod Domina Anka
Gedyn, ejusque soror domina Sara consors Ferden, ter-
tialitates terrarum suarum in Gedyn et Zuwa habitarum, in ref
gerium animarum suarum, progenitorumque suorum, qui primi
lucem Evanghelii et veritatis in Chrysto Domino nostro, operante
ejus Sancto, et Sancti Celi, devote et pie amplexi sunt, in
perpetuum novelle ecclesie in Bihor restitute condonaverint possi-
dendas et tenendas. Datum feria quarta post festum sanctissime
Ressurrectionis Domini. Anno ejusdem Millesimo ducentesimo tre-
decimo".
Documentul acesta nu poate sä fie decât un cum
deste nu numai faptul cä in nu se pomeneste de un
ordin cälugäresc decât la 1360, dar o dovedesc amänuntele pe
cari le Kemény privitor la Imprejurärile cari
a ajuns In posesiunea acestui document. Contele Kemény a copiat
documentul dupä o copie fäcutä de episcopul Transilvaniei la
ceputul secolului trecut Battyáni, fäcutä de episcop dupä un ori-
ginal ce i-a fost comunicat de un. oarecare R. pater Schier"..Ni-
meni afarä de Kemény n'a copia fäcutä de Rattyáni.
Pe dosul copiei sale Episcopul a urmätoarea inseannare
(spune Kemény) privitor la sigilul cu care ar fi fost sigilat
nalul: In peripheria sigilli literis gothicis haec incisa leguntur:
Sigill. Fratrum de 71foromorusio". Or, pe sigilele conventelor
capitlurilor ecleziastice literele gotice nu se
de doua a al XIII-lea3). .

Un alt document, datat din anul 1231, apartine categoriei a

doua a alsificärilor. Documentul acesta este publicat de Zimmer-
mann sub no. 64 iar de Densusianu-Hurmuzaki sub no. 93. In el
spune odatä odatä, demult de tot, In vremuri imemoriale,
Karácsonui, op. cit.
www.dacoromanica.ro
118

tara a fost In documen-

tul are urmâtorul
Capitulum ecclesiae Transilvanae ad omnium praesentes
specturorum notitiam harum serie pervenire, quod acce-
dens nostri in Wydh de Bord
est coram nobis retulitque quod licet terram Boje
Zumbuthel conterminam et nunc in ipsa terra Blaccorum existen-
habitam propriis suis iustisque expensis ab filio
Stupe coemerit iurique suo subiectam reddiderit, considerans
et animo revolvens suo, qualiter eadem terra a tempore
manam memoriarn transeunte per maiores, atavosque
Thrulh Choru possessa et a temporibus iam, quibus ipsa terra
Blacorum terra Bulgarorum exstitisse ad ipsam
Fugros tenta fuerit, qualiter id Thrulh f Choru
plurimorum hominurn elogiis affirmare adnisus fuit, hinc ne iur-
gia temporum in processu enascerentur, fraternae rnutuaeque
Christiana eidem suadet religio, affects ductus, dic-
tam Boje terrae Sumbuthel conterminam eidem Thrulh
filio Chorus, accepta eius recompensa in pecuniarum solutione e
usione, remisit carom nobis praesentium testimonio literarum
mediante. Anno millesimo ducentesimo tricesimo et primo".
Acest document a fost publicat de contele Kernény la anur
1844 din Brasov (publicat6 pe cheltuiala
De.spre imprejurärile cari a in po-
sesiunea documentului, contele Kemény povesteste: anul 1833
a primit dela subprefectul districtului (Joseph Kiss)
copia unei cronici vechi in limba germanä, al arei origina
se gnia in arhiva cetilii Cronica aceasta
cuvintele: Agustus Caesar erhob das bulgarische Fogarasch in-
Dazien" (Augustus Caesar a ridicat F5gärasul in Da-
cia"). Conte le Kemény spune cä era convins cronicä
nu putea fi decât o fAcutä secolul XVI sau XVII,.
dar pus totusi intrebarea dac nu cumva cronica transmi-
tea umbra traditiuni dacä nu cumva Transil-
vania, sau putin districtul a fost in
strävechi, de ocuparea Daciei cätre Romani, o
4) Magazin Literatur und Merkwürdig-
ketten Herauszegeben im Verein mit Vaterlands-
freunden von Anton Kurz. Kronstadt 1844. VoL I. P. 176. (Magazinul a
rut numai doi
www.dacoromanica.ro
 119

integrantá a Bulgarilor (terra Bulgarorum") de

Unsprezece ani l-a främântat pe contele Kernény
bare, când fine din a dat de documentul
din 1231 publicat mai sus.
Lipsa de autentidtate a acestui document este evident6. Cri-
ticul istoric Karácsonyi aratá cum intreg felul de redactare a
cumentului difea de felul de redactare a documentelor esite din
cancelaria episcopiei Transilvane a secolului al XIII-lea. Docu-
mentul din 1231 spre ex.: ad omnium praesentes inspectu-
rorum volumus pervenire...", cât timp formula
era In XIH-lea ...tam praesentibus quam futuris, prae-
sens scriptum inspecturis salutem in salutis largitore. Universorum
notitae harum serie volumus pervenire...". allele). Dar docu-
mentul este f din alte consideratiuni. Bulgarii la cari se gân-
contele Kemény n'ar putea fi decât Bulgari slavi. Or,
de secolul al IX-lea, Bulgarii - turco-tillarä - nu erau
slavizali nu se asimilaserä poporului cáruia i-au dat
numele luându-le In schimb limba. Bulgarii de altá parte au venit
In Europa abia In secolul al V-lea prin urmare, lara
§ului putut fi o bulgäreascá de venirea
Europa.
De contele Kemény spune cä doeumentul
numai intr'o copie-transsumpt din 1601 In arhiva conventului dia
Cluj-M6n4tur, unde nimeni nu l'a vázut.

Mai un document asupra nu s'a oprit acum

critica istoricä, - un document care apartine categoriei
ne intereseazA chiar mai mull decât cele douä precedente. Docu-
mentul acesta este &tat din anul 1484 dela regele Unga-
Matia. Documentul a fost publicat pentru de con-
tele Keniény colecliune de documente, apoi reprodus de
acolo In colectiunea documente privitoare la istoria Skuilor
de Szabo Károlya).
In acest document regele Mafia spune cä nobilii Sasii din
Transilvania i s'au plâns qualiter yens Olachorum in medio
rum constituta... possessiones eorum infestaret, flammis omnia de-
vastaret, horrendumque in modum ipsos nobiles plerosque inter-
Karácsonyi, Századok" 1908, p. 42.
e) 1830. VoLIII.
Károty, I.
www.dacoromanica.ro
ficeret, et Olachi nec ad nec ad libertatem
nati, tarnen libertatem contra Regni mandatum vi quasi et facino-
ribus sibi arrogare $i regele Matia ordin Voivodului
Transilvaniei ca Olachos vi eciam armta ad tranquillitatem adi-
La fraza jignitoare pentru Români Olachi ncc ad libertateni
nec ad nati" (Valahi chemati sit liberi,
fie liberi") atribuite regelui Matia,
face o notg: Vix crediderim haec Mathiam scripsisse, si
,origine fuisse" (cu greu crede ca Matia fi scris aceste
vinte, dacä ar fi fost de origine Valah").
Documentul acesta publicat de contele Kemény este un
El se numai in copia Kemény, care niciodatä
nicäiri n'a indicat undo se originalul al copie o pu-

sunt celelalte documente pe cari critica ungu-

le-a dovedit false. Cu drept cuvânt a putut o
ungureascg (Turul", anal 1892) publicarea alor
cumente nota: Amândouä documentele ni pgstrat
pia contelui Kemény, - prin urmare: Atenfiune!"
6. Facsimiluri.
Intr'o datatä din anal 1224, regele Andrei
H-lea spune oaspe[ii germani din Transilvenia" (fideles
.hospites nostri Theuthonici") i plâns sunt primejdia
fie despuiati de libertatea pe lângg care au fost chemali de regele
Geyse (a sua libertate qua fuerant a piissimo rege Geysa...
excidissent"). Ascultând plângerile regele Andrei le-a acordat
largä autonomic nationalii admitând ca tot poporul dela
la Baraolt... fie un singur popor sub un singur judecgtor"
populus incipiens a Waras usque in Bora cum
terra terre Sebus et terra Daraus unus sit populus et
sub uno judice censeantur").
diplomä este consideratg de istoriografia siíseascä
drept .,bula de aur" a poporului säsesc din' Transilvania (der
goldene Freibrief der Sachsen").
Diploma aceasta din 1224 a fost publicatg pentru
Is 1667 de Sasul din Laurentius Töppelt (Toppeltinus"

www.dacoromanica.ro
 121

inteo istorie a Transiheniei publicatä Franta, la Lyon (Lug-

lorum 1667"). el, diploma a fost reprodusä de
istoricii cari au despre Transilvania: Haney (1694),
Szegedi (1751), Pray (1764), Benkö (1778), Katona (1779), Eder
(1792), Shlözer (1797), Fejér (1829), Endlicher (1849),
(1851), Szabó (1872), (1887) Zimmerman (1892),
- ca sá nu amintim decât autorii mai cunosculi.
Textul mai vechiu, textul publicat de Töppelt1) este un
text corectat". Istoria lui Töppelt linta dovediascä
prioritatea elementului säsesc Transilvania crearea unui
drept asupra pámântului transilvänean. De
Töppelt a suprimat din text cuvântul de hospites", scriind nu-
mai teutonici"; de aceea a corectat In donati" termenul de
vocati"; de aceea a publicat cum terra Siculorum terra Sebus"
de terre Sebus".2) altele cari nu cadrau cu teoria lui.
Textele publicete de Eder (1792) 9i Schlözer (1797) mai târ-
ziu de Zimmermann (1892), sunt texte cari au fost puse la dispo-
ziliunea autorilor de arhivele säsesti din Sibiu. Ele nu prezintil
variantele de text ale lui Töppelt, ci lui Zim-
mermann), numeroase variante ortografice: Theutontci"
de Theuthonici" cum originalul; Varas" In de Wu-
ras"; Boralth" in de Boral Siculorum" In de Syca-
loram"; Cibiniensis" In de Chibiniensis" 9i altele.
Diploma din 1224 a regelui Andreiu este mai important
act ga istorie a poporului silsese din Transilvania. se
explicä reproducerea comentarea diplomei acesteia de
mare de istorici. Chiar de dat multele
variante ortografie text, ineXplicabil diploma
aceasta n'a fost niciodatä reprodusä de cei interesati - In

1) Laurentius Toppeltinus, et occasus Transylvanorum seu

tae nationes Transylvaniae. Lugduni Gallorum -1667.
Corne'vra de text cum terra terra Sebus" de
...terre (terra" singular de Jerre", care este un
a la cei mai multi istorid cari au publicat diploma
12?4. cum terra Siculorum terra Fejér, , terra
siculorum terra Sebus", altii - toti gesit.
3) Josephus Carolus Eder, De Primaevis ,Saxonum
Transilvancrum Commentatio. Viennae .1892.
A. L. Schlözer, Kritische Sammlungen zur Geschichte der Deutschen
in Göttingen 1795-1797.
www.dacoromanica.ro
122

mil. La 1880, Universitatea din Sibiu a publicat in

mil 27 de documente ce se gäsesc In arhivele säsesti pi privesc is-
toria Sapilor din Transilvania4). aceste documente reproduse-
In facsimil nu este pi diploma din 1224. La 1892, Universi-
tate säseascä a publicat In 3 volume o colectiune a tuturor docu-
rnentelor cunoseute cari In mod direct indirect
istoria Sasilor transilväneni5). Pe 4 planse se reproduc facsimil
18 sigiluri säsesti, dar nu se reproduce diploma din 1224.
Diploma a lost reprodusä In facsimil pentru la
1914 de Lászloo) apoi de I. Schiopul la 1934 In säu
critic al acestei diplome.
Publicarea de istoriografii sasi nunvai a textului diplo-
pi perseverenta obstinatä de a nu o publica In a
avut arept urmare cä multi dintre cei cari au publicat diploma
aproape toti cei ce au citit reproducerile au rämas cu credinta
diploma din 1224 original textele publicate sunt co-
textuale a acestui original. Ceace nu este cazul.
Diploma din 1224 nu existä In original. Ea existä numai
tr'un transsumpt-otestare din 1317 a regelui Carol Robert. Ea nu
existä In original de 1317, fief nu se pomeneste
odatä, de existenta fled, dacä s'ar fi publicat un
facsimil al diplomei, nu s'ar fi putut publica decât un facsimil a
diplomei din 1317 s'ar fi väzut de toti nu existä o
din 1224 propriu zisä.
Deosebirea In ce priveste valoarea celor douä feluri
de transmisiune - original copie - este evidentä. De acea la
reproducerea unui document trebuie sublinat In
lämurit felul transmisiunii. Nu ajunge, face spre exemplu
lectiunea lui Zimmermann, regestul Regele Andreiu al II-lea sta--
bileste drepturile Indatoririle Germanilor din Transilvania dela
Orästie la Draos" apoi la observatiuni co litere minuscule:
Inserat de regele Carol la 1317. Originalul In arhiva din Sibiu".
Nu ajunge, observatia aceasta in redactarea ei
4) Photographien von Urkunden Archi-
ven. Herausgegeben von dem Ar.chiva.rnt der Hermannstadt und
Nation. Hermannstadt 1879.
5) Franz Zimmermann und Karl Werner, Urkundenbuch. Hermann-
stadt 1892.
historiae Hungaricae diplomatica. Buda-
pest 1914.

www.dacoromanica.ro
 123-

poate sä In eroare, f pe cetitori creadá cá Ar-

hiva din Sibiu se originalul din 1224 nu eel din. 1317.
Comentariile privitoare la vechimea documentelor trebuie
fie presus de echivoc. La documentul din 1224 obser-
vatia trebuia fie: Diploma nu s'a pästrat in original, ci nu-
mai inteo atestare din 1317 a regelui Carol. Originalul acestei
atestäri se In Arhiva din Sibiu".
Colectiunea Zimmermann reproduce alte documente
tot atât de pulin
La 1204 regele Emeric acordá anumite privilegii lui Johannes
Latinos. Zimmermann (no. 15) observá: Inserat de regele
la 1257. Originalul in Arhiva din Budapesta". La 1206, regele
dreiu o mosie. Zimmermann.
(no. 16) observá: Inserat de regele Stefan la 1257. Originalul In
Arhiva din Budapesta". Observatiunile aceste nu sum destul de
clare nu acopere toate adevärata transmisiune, a docu-
mentelor In chestiune. La documentul din 1204 trebuie observat:
Nu ni s'a pästrat In original, ci Impreunä cu un document din
1206 Inteo atestare a viceregelui din 1257. Originalul ates-
tärii etc.". La documentul din 1206: Nu ni s'a pästrat in original,
ci cu un document din 1204 atestare a viceregelui
Originalul etc." Pentrucä adevärul este: nu avem
3 documente separate, ci singur: diploma din 1257 a vicere-
gelui In care sunt reproduse cele douä diplome din
1206.

www.dacoromanica.ro
CRONICA NOTARULUI ANONIMAL REGELUI BELA.

le ce se pot ridica contra identificárii

regelui Bela al cronicei cu regele Bela I sunt In realitate nurnai
interpret5ri subjective ale textului cronicei, nu fapte concrete po-
menite de notar. Sunt nurnai interpretarea unor exprimate
de notarul anonim mod incidental cursul povestirii eveni-
mentelor, - reflexiuni inerente stilului.
obiectiunile mai
capitolul 9, vorbincl de locuitorii Panoniei epooa des-
notarul spune acei locuitori sunt sclaui bulgarii et
ac pastores romanorum" precizeazti au
mit Panonia päsunea La acest anonim mai
opinia cu drept cuvânt se spunea p5mântul Pano-
ar fi p5sunile acum Romanii pasc din
rnosiile Ungariei" (et terra pannonie pascua romanorum esse
dicebatur, nam et modo romani pascuntur de bonis hungarie").
Istoricii criticii istorici in aceastä opinie o aluziune a
notaru'ui la o situatiune specialil a Ungariei, la situatiune din
epoca In care notarul scria. Istoricul ungur Marczali, (care vrea
regele Bela al notarului este Bela IV). spune
notarul ancnim face la situatiunea Ungariei dela finele
secolului al XIII-lea, când dinastia Angevinilor, sprijinitä de Papa,
ajungä pe tronul Ungariei. Marczali conclude prin
urmare, cronica n'a putut fi de finde secolului el
XIII-lea"1).
Alt istoric, Florianus sub ingriiirea cäruia a
marea colectiune istoricä Historiae Hungariae Fontes Domestici",
care vrea regele Bela al cronicei este Bela II)
In intreducerea la cronica anonim cä opinia ex-
') 1882. Pag.

www.dacoromanica.ro
 de notar este o aluziune la situatiunea Ungariei
când impäratul Conrad III a pornit noud 1i trupele
lui trccând prin Ungaria au prädat i au stors-o de bani,
neatinsä nici o bisericä, nici o mänästire, -cum povesteste
cronica Vienezä. conclude cä prin urmare cronica
n'a putut fi scrisä de 1147, ci numai anul 1147"2).
Amândouä identificArile sunt numai interpretäri subiective,
vreun temeiu pozitiv. In realitate, opinia exprimatä de nota-
rul anonim cu mai multä dreptate s'ar putea interpreta ca o
ziune la situatiunea Ungariei pe la mijlocul secolului at XI-lea,
când dupä moartea regelui cel Sfânt a ajuns pe tronul
gariei un str6in", Petru, fiul unei surori a lui märitatä
dupä Dogele Venetian Otto Urseolo, care s'a Inconjurat Italieni
Germani adusi de el parte, rämasi larä dupä
alungarea lui Petru.
Oricum, reflexiunea sau opinia aceasta a notarului anonim
prea vagä, prea lipsitä de elemente istorice pozitive, prea ge-
nei - deck sä poatä servi la fixarea In mod cert precis a
epocei situaliunii la care notarul a voit si facä aluziune.
altä obiec(iune priveste drumul pe care, dupä spusele no-
tarului, au venit Ungurii In Panonia. Cronicile mai nouä pomenesc
de un drum prin nordul Transilvaniei, limp notarul ano-
nim pomeneste mimai de un drum Nordul Ungariei, prin tre-
cätoarea dela Vereczke, pe au invadat Tätarii Ungaria in
1241. Prin conclude Marczali3), notarul anonim a
drumul pe unde au venit Tätarii si a cunoscut
drum, urrneazä cä el n'a putut sä-si cronica de inva-
ziunea din 1241. Obiectiunea este lipsitä de temeiu. Nu Tätarii
descoperit acel drum prin trecätoarea din Nordul Ungariei.
exista dupä notarul anonim (oricând ar fi träit el)
a fost Intotdeauna drumul care lega Ungaria de
pe care au venit dupä 1241 invaziuni
dcu--
bare dinspre Räsärit Miazänoapte. De acest drum prin tre-ri-
dela Vereczke pomeneste cronica ruseascä zisä a
lui Nestor (finele secolului al XI-lea), care descrie trecerea Un-
gurilor pe Chiev prin Galiciei exact cum o de-
serie notarul anonim.

2) Historiae Ilungariae Fontes Domestici. Budapest 1881-18S5.

8) Marczali, op. cit. Pag. 97.
www.dacoromanica.ro
_126

a treia obiectiune, pe care o ridicä tot istoricul

este prietenia cumano-ungarä de care pomeneste notarul
anonim. Marczali rationeazà: inainte de Tätarilor
Ungaria (1241) relatiunile dintre Unguri Cumani au
deauna dusmänoase". Numai când, urma acelei invaziuni
a acordat adäpost la un mare numär de Cumani - relatiu-
nile s'au imbunätätit f sä se poatä vorbi de
nie Unguri Cumani. Prin urmare, conclude Marczali,
anonim putut scrie cronica numai dupä invaziunea din
1241, pentrucä Mainte nu exista prietenie intre Unguri Cumani.
Obiectiunea este lipsitä de temeiu. Prima invaziune a Cu-
Ungaria a avut la 1069 de atunci
-cele douä popoare au rämas relatiuni de dusmänie timp de 2
Aceste 2 secole de (dusmänie care, de altminteri
a continuat dupä primirea Cumanilor In Ungaria, acesti Cumani
räsculându-se la 1280 contra Ungurilor) ar fi fmpiedecat pe nota-
rul anonirn sä vorbiaseä de prietenie aliantä Unguri
mani - dacä fi scris cronica dupä invaziunea din 1069.
fine, o a patra obiectiune - tot a lui Marczali5) - priveste
tendinta pro-Arpadianä a notarului anonim. de a intra pe
pämântul Panoniei, cei duci ai Ungurilor l'au proclarnat
suprem de Almus, tatäl lui Arpad, jurându-i credintä ut quam
diu vita duraret tam ipsis quam eliam suis semper ducem
haberent de progenie almi ducis". (Cap. 6). Apärarea aceasta a
dinastiei Arpadiane, proclamarea drepturilor excluziviste la tronul
Ungariei a descendentilor dinastiei Arpadiane, - a fost färä
Inainte de finele secolului al XIII-lea, spune Marczali. La
secolului al XIII-lea din dinastia lui Arpad mai träia numai regele
Ladislau (färä copii) Andreiu, nepot al regelui Andreiu al
din cäsätoria lui fiul postum a lui Andreiu al II-lea,
cu o Venetianä Tomasina Morosini. Asupra tronului Ungariei for-
mulau atunci pretentiuni alte dinastii, una germanä cea a Ange-
vinilor. Preocuparea dinastia neexistând tnainte de Miele seco-
al XIII-lea, notarul anonim In mod logic nici n'a putut face
propagandä pro-Arpadianä decât la finele secolului al XIII-lea.
eceastä obiectiune este lipsitä de temeiu. finele
secolului al XIII-lea când dinastia -Arpadianä se stingea -
4) ibidem.
5) Idem 97,

www.dacoromanica.ro
 127

pro-Arpadianä era nu mai exista nici

un descendent direct din dinastia lui Arpad, cum se putea ace
propagandä pentru eceastä dinastie? Preocuparea pro-Arpadianä
notarului anonim era justificatä, dimpotrivä,
secolului al XI-lea, când - desi träiau 4 descendenti directi
-din dinastia lui Arpad, - tronul Ungariei a fost ocupat in douä
rânduri (1039-1042 1044-1046) de Petru, nepot de a lui
Stefan cel Stint, cAsätoria acestei surori cu un Italian,
pe urmä de regele Samuil (Aba, 1042-1044), sotul unei alte
a regelui cel Sfânt, - amândoi socotiti de cronicari
drept strgini".
altä obiectiune ce se poate ridica contra identificärii rege-
lui Bela al cronicei cu regele Bela I rezultä din faptul notarul
-anonim vorbeste de Cumani In epoca descglecgrii, adicä
nele sècolului al IX-lea, cât timp In acea Cumanii erau
lncä departe dincolo de muntii Uralui"6). Oblectiunea nu
este hotärâtoare pentru fixarea epocei In care s'a cronica,
pentrucä toate celelalte cronici pomenese de Cumani" (sau Co-
mani") ca de aliali ai In epoca In
nonia. Notiunea etnicä de Cumani" era deja cunoscutä In seco-
lele X XI la scriitorii bizantini (greci) s'ar putea foarte usor
ca primii cronieari, vechile cronici unguresti pierdute, sä fi dat
acest nume unui alt popor, iCabarilor spre exemplu, cari erau ei
turco-tätari ca Cumanii.
In epoca descälecärii, notarul pomeneste de o Susuda'
fäcând parte din Rusia, cât timp aceastä a luat abia
pe la secolului al Cronica pomeneste de
acest nume Susuda' care admite posibilitatea ca
numele sä fie o interpolare mai recentä nu redactarea originalä
a notarului anonim. In cap. 7 se spune anume cä Ungurii au in-
lrat in rusciam que Susudal vocatur", tot acolo terrain infra-
verunt ruscie que vocatur Susudar, cap. 10 daces rutheno-
rum, scilicet de kyeu et Susudal".
In epocä, notarul anonim pomeneste de princi-
pate rusesti independente, Lodomeria Galicia. Dar Galicia s'a
Inchegat In principat din mai multe principate märunte pe
la mijlocul secolului al XII-lea pästrat independenta pânä
Bdlint, Magyarország Törtéfriete. Vol. I. P. 398
Mangold L., A oknyomozó B.-pest, 1883. P. 18.

www.dacoromanica.ro
128

la finele acelui Notarul anonim pomene§te prin urmare

o care a existat. nurnai in a doua a secolului aL
XII-lea" in cronica putut fi
secolului al este o alta obiectiune a istoricului
ler Gyula, care crede cá notaiul anonim a notar al rege-
lui Bela al HI-lea8).
Vorbind de primul rege al Ungariei cronica
in cap. 11 Iongo post tempore sancti
stephani"; in cap. 24 usque ad tempus sancti regis stephani"; in
27 Sarolt fuit mater sancti regis stephani"; in cap. 57 la fel.
Notarul regelui Bela I nu putea sä-1 pe an
pentrucä an a declarat sfânt" abia anul 1083, in
timp cu fiul Emeric (mort Au). Dará noarul
anonim a fost notarul regelui Bela I, el trebuie fi scris cro-
nica de 1069, pentrucá 1069 nu putea vorbi de prie-
tenie Unguri Cumani, dar scris cronica
de 10C9 nu putea numi pe sfânt" sfânt" a fost
declai at numai la 1083.
Aceste sunt anacronismele cele mai isbitoare cari se opun
identificärii notarului anonim notarul regelui Bela I (poate se
vor mai pu!ea constata altele). Dar aceastä identificare este -
abstractie fäcând dela aceste anacronisme, - singura
logicä in concordantä cu evenimentele la cari face aluziune,
stilul si limba in care este serial cronica §i ei.
Cum s'ar putea explica aceste contradictiuni?
Cum am spus dela inceput, cronica notarului anonim nu ni
s'a in original, ci nurnai copie pe la 1300 (sau
poate mai recent). $i cronica nu ni s'a Ostrat intregime, ci
numai fragment care merge povestirea evenimentelor
pAnä in timpul ducelui Thocsun (947-972), cât timp pro-
mite sä scrie si despre evenimente ce s'au petrecut pe la
secolului al XI-lea (ut in sequentibus dicetur").
Examinând acum mai deaproape textul ce ni-a rämas
pie, va trebui sä constatnn cä acest text nu poate sä fie In
gime un text de notarul anonim, cäruia i se atribuie cronica.
In specie capitolele finale (53-57) nu pot fi scrise de
care a scris capitolele anterioare. Capitolele finale trebuie
8) Pauler Gy., Anonymus vonatkozá9ai. (In Századok",
P. 107.).

www.dacoromanica.ro
fost la celelalte capitole de allcineva, de
copistul care n'a avut sa decât un fragment a cäu-
tat completeze.
capitolele finale nu sunt de care a
dela (1-52) rezultá mod nelndoios din cam-
paratia stilul celer duel párti.
In prolog, adre.sându-se prietenului cäruia inchinä
crarea, notarul spune cá va descrie evenimentele conform
adevärul In mod simple (optimurn ergo duxi et
tibi scriberem"). pânä la capitolul 53 stilul in
scrie notarul este simplu, sobru, usor, curgätor; limba este
färä constructiuni nefiresti, färä fraze inutile; preocuparea gene-
a notarului este obiectivitatea, desi el intotdeauna
de dragaste pentru tara poporul säu.
Cu capitolul 53 deodatä se schimbä limba stilul preo-
cuparea de obiectivitate. In cele 5 capitole finale (53-57) se f
sesc peste 160 de cuvinte latinesti pe cari nu le gäsim o singurá
datä mäcar cele 52 capitole precedente, ca: apropiatus,
attrociter, augmen, baptizare, belvynus, blesus, conscitatio, contur-
bare, conare, conglebatus (incole conglebate"), cruentus, coarc-
talus, decollare, -dominator, embola, ergastulum,
experientia, exterminare, familiarissimus, fremebundus,
(more leonum in arma fremebundi ruentes"),
(furibundi theotonici"), gemebundus (gemebundo pectore"), ha-
iusmodi, incomparabilis, lites, moderamine, mox, nef
potentissimus, pertinaciter, pertransiens, prestantior, thesau-
rum, truciditas, uictoriosius, unque altele multe.
Stilul devine bombastic, confuz, fortat. In cap. 5 spre ex. se
vorbeste despre Unguri In terminii sobri: gens itaque
rum fortissima et bellorum laboribus potentissima" (astf el po-
porul foarte viteaz foarte puternic prin faptele sale de
räzboiu"); in prolog: felix ergo hungaria cui dona data
ria" (ferice deci Ungaria, cäreia sunt date daruri felurite"). In
capitolul 55 apoi deodatä o schirnbare radicalä:
igitur hungarorum embola multa periculorum experientia tam
curior et exercitatior de ipsa continua exercitatione preliorum vi-
ribus et potestate prestantior". (Fericitä deci aceastä expeditie a
Ungurilor prin experienta câstigatä In primejdii mai .sigurä mai
deprinsä, prin exercitiul necontenit al luptelor mai superioarä In
form puteri"), ceace e greoiu, coruz, nefiresc. In cap. 52 se
www.dacoromanica.ro
130

vorbeste despre moartea lui Arpad: anno dominice incarnatto-

907 dux arpad migravit de hoc seculo". In cap. 57 despre
moartea lui Zoltan: dux 111-o anno regni filii sui de
corporis viam universe carnis egressus est" (In anul 907 dela
Intruparea Domnului ducele Arpad a aceastä lume", -
,,ducele Zoltan in al Ill-lea al dornniei fiului säu a piecat
din temnila trupului pe ea universale").
In tot cursul ceTor apitole notarul nu-si per-
mite nici o indecentä fie de nevinovatil. In cap. 53 se
duce o care nu-si are locul aici nici In altä parte. Fovea-
teste anume ca un comile german se urcase noapte pe un
zid ca sä-si goliascä burta" a fost rgnit de sägeata unui ungur
In timp fäcea treaba (eodem tempore stephanus frater wal-
donis comitis, cum in residens super murum castri in noc-
horis alvum purgare vellet, a quodam hungaro per
nestram cubiculi sui sagitte graviter vulneratur").
In capitol 53 se dä o descriere a ducelui Zulta",
lui Arpad. Et successit ei filius suns similis moribus,
dissimilis natura. Fuit enim dux parum blesus et candidus,
capillo molli et flavo, statura mediocri, dux bellicosus, animo for-
tis, sed in civibus clemens, voce suavi, sed imperil...".
scrierea aceasta este refäcutä dupä o descriere a lui Darius Phri-
Deiphobum et Helenam similcs dissimiles natura Hec-
torem candidum, animo magnum, civibus clementem.
Alexandrum capillo molli et flavo, voce suavi, cupidum imperii
Cassandram mediocri nu imprumutä
anonirn. Când Imprumutil, el numai fapte, dar nu
caracterizäri.
la capitolele finale, notarul continuä sä facä In-
tre trecut prezent (usque ad hodiernum diem", usque nunc"
etc.). la cap. 53 nu mai pomeneste de prezent o singurä
datä.
In cursul povestirii evenimentelor notarul face dese digre-
siuni, pomenind anticipalie de evenimente posterioare epocü
despre care scrie. Tot deatâteaori subliniazä digresiunea, se
opreste revine la firul istoriei Intrerupte. In cap.
I pomenind de cucerirea Panoniel de cAtre Atila, face o digre-
Cornidessii, Vindiciae Anonymi Belae regis Buda('
1802.

www.dacoromanica.ro
 I31.

iune In cu cetatea veche a lui Atila, apoi se Intrerupe:

Dar destul. Sä revenim la firul istoriei" (Quid hysto-
rie teneamus"). In cap. 3 pomenind de numele Ungurilor (Hun-
guari") face etimologia nurnelui se intrerupe din quid
ra? His omnibus ommissis redeamus ad propositum opus iterque
hystorie teneamus". In 6 pomeniascä de descen-
dentii primilor duci ai Ungurilor, pentru a se acum
Quid Iter hystorie teneamus". La f el cap. 25, 44 50.
Digresiuni face capitolele 53-57, dar niciodatil
-nu mai de intreruperea logicä din capitolele precedente Quid
Iter..." In consecintä povestirea devine confuzä,
gäturä logicä. cap. 55, ca sä dtim un exempla, se povesteste
de luptele Ungurilor cu Teutonii moartea eroilor telu et
suu", spunându-se cä din cauza mortii Ungurii au devenit
mani ai cä Ungurii nu vor uita sä le dee Teutonilor
rneritatä. Apoi färä se cä ducelui
,,Zulta" i s'a un fiu: ...quolibet modo possent eis vicem
reddere non tacerent. Sed gratia adiuvante dux zuita genuit
filium quem nominavit Thocsun". ar fi scris
acest capitol care a scris cele precedente, ar fi fäcut intrerupe-
rea obisnuitä: Quid plura? Iter hystorie teneamus. Divina gra-
fia..." etc.
S'ar mai putea gäsi alte deosebiri de stil de limbä Intre
cele douä pärti ale cronicei, dacä ar fi nevoie. le arätate
ecum dovedese deajuns cä capitolele finale nu sunt scrise
de cel care a scris capitolele 1-52.

Care este conoluzia analizelor de pânä acum?

Cronica notarului anonim fost scrisä de un notar al regelui
Bela I, adicä pe la 1069. Toate anacronismele incongruentele ce
se In sau In realitate acestei identificäri a regelui
Bela al cu Bela I pot fi atribuite copistului (sau alt
care a adäogat capitolele finale cäutând sä facä cronica
mai de contimporani a anumite cuvinte
vechi, cari nu mai circulau in timpul säu, cu cuvinte ter-
cari circulau, dar cari text din secoleie X-XI
anacronisme.

www.dacoromanica.ro
PUNERI LA PUNCT.

Prepozitura dela Sibiu

Din faptul cä la secolului al XII-lea Inceputul se
colului al XIII-lea documentele pomenesc de un protopopiat al
Germanilor din Transilvania de un protopop al Sibiului
epocä unii dintre cancelarii unguresti aveau titluL
protopopi ai Sibiului, acestui protopopiat, - istorio
grafia a tras concluziunea elementul german din Transilvania
Sa§ii - cum li se va zice mai târziu - aveau o organiza
tiune pe temeiuri solide inch la inceputul secolului al!
XIII-lea cä Inch pe atunci protopopul dela Sibiu era om mare",
dacä a putut sä ajun0 cancelar al järii vreme când Unga
ria avea atâtia episcopi alti protopopi cu mime.
Este curios cum s'a mentinut acst argument In tot cursul se
colelor din urmä. Pentru 11 invocase In mod
Gustav Seivert studiu istoric privitor la Sibiu. El spunea.
acolo ch faptul cä desi Ungaria avea numerosi episcopi pre--
pozitii dela Sibiu erau numiti concluziu-
nea ch colonistii sasi din Transilvania aveau o mare importanp
chiar concluziunea acesti prepoziti erau un f el
de reprezentanti ai acestor Fr. Teutsch a reluat
') Punerea aceasta la punct a mai fost In studiul: Diploma
Andreianá din 1224 alte documente sau interpretate",
1934), dar am crezut totusi ea este bine mai arnplificat,
In revistä..
2) Gustav Seivert, Die Stadt Hermannstadt, Hermannstadt 1859. These-
hohe Stellung, welche die Hermanstater ungeschtet
reichen Bischöfe Ungwrns, einnahmen, lässt uns wohl mit einen
Schluss auf die hohe Wichtigkeit der deutschen Kolonie in Siebenbürgen
machen und. man wird versucht darin eine Art Repräsentanz dieser
lonie zu vermullen. Leider wir ausser den Namen und Aemtern
der Pröpste von ihnen weiter keine Nachricht, und nur dass sie
wissen wir, wie sie aber lebten und wirkten, ist uns zur Zeit unbekant"_

www.dacoromanica.ro
 133

teza despre importanta prepoziturii, cäutând o explica-

liune pentru faptul cä nici unul dintre prepoziti n'a fost
-vreodatl la Sibiu, gäsindu-1 In chiar importanta functiunii
cancelar pe care prepozitul era chemat s'o
pe urma au acceptat aceastä interpretare unii dintre
istoricii români.
Interpretarea aceasta presumptioasä n'are nici un temeiu.
Nici protopopul dela Sibiu, nici protopopiatul lui n'au avut In se-
al XIII-lea o importantä deosebitä. niciodatä nici un pro-
topop al Sibiului n'a fost numit cancelar al prii.
spun documentele.
Pentru se vorbeste de o prepositura" a Germani-
din Transilvania papalä din 20 Decemvrie 1191
(Zim. no. 1), prin care Papa Celestinus adresându-se Arhiepisco-
pului din Strigoniu confirmä privilegiul de a Incorona numai el
Ungariei. Papa aduce In timp la cunostintä regele
Bela a aprobat unui protopopiat al Teutonilor din
Transilvania acest protopopiat are sä se bucure de aceleasi
drepturi ca celelalte protopopiate libere. De acea Papa dä
ordin ca noul protopopiat sä fie trecut In registrele papale. (Cum
autem ecclesia Theotonicorum Ultrasiluanorum in prepositurarn
sit liberam constituta et eisdem, quibus et alie prepositure exem-
pte, libertatis insignibus redimita...")4).
Originalul acestei bule papale se gäseste In Arhiva Arhiepisco-
din Strigoniu. (Ea este cel mai vechiu document In care se
'face pomenire de existenta unor colonisti germani In Transilvania).
altä bulä, din 15 Ionic 1198 (Zim. no. 4) ne spune ce
parte a Transilvaniei se gäsia acel protopopiat. In aceastä bulä
anume, noul Papa Inocentiu al confirmä, la cererea Epis-
copului Transilvaniei, o hotärâre datä de Legatul Papal Grego-
sancto Inteun conflict ivit In jurul zecimilor In-
Ire protopopul dela Sibiu episcopul Transilvaniei. In
-acea (care nu este ni s'a pästrat numai transsumptul
3) Fr. Tentacle, Kinchengeschichte. 1921. Die
war eine vom König durch Schenkungen.... reich,
Propst unter den laten angesehen, mehr als ein Kanzler des Königs,
kaum oder jemals in Hermannstadt anwesend".
Fr. Geschichte. Henmannstadt P. 37. Die Pröpste von
welche häufig Kanzler der Könige waren...".
sunt citate din: Zimonermann-Werner, Urkundenbuch.
www.dacoromanica.ro
134

din bula 1198) se spune despre acea prepositura Ultrasil-

vana" de regele Bela cä este un protopopiat al
având ca protopop pe un oarecare P. (P. prepositus Cipiniensis"),
Acest P. este primul protopop al Sibiului de care se pome-
neste in documente. Nici nu este pomenit decât In acest document..
Cu inceperea anului 1199 demnitatea de protopop al Sibiului
este trecutä intre atributiunile cancelarilor regilor Ungariei. La
1199, document esit din cancelaria regelui Emeric, se spu-
ne anume cä documentul este dat de Desiderius aule regie can-
cellarius et prepositus de Zebyn" (Zim. no. 7). In anii urmätori
cancelar este Desiderius, având mai departe calitatea de
protopop al Sibiului. Numai ortografia numelui Sibiu variazä: Sci-
bin (1200), Scybin (1201), Scybiniensis, Zibiniensis prepositus, Scy-
bin (In 3 documente din 1201), Scybiniensis prepositus (1202).
Nu toate aceste documente sunt originale. Unele sunt numai
atestate dinteo epoca mai noua. le cari sunk originale
numele Sibiului in formele: Scybin, Scybiniensis, Scybin Scybi-
niensis. La Zimmermann In unul dintre documentele originale
din 1201 (no. 9) numele Sibiul are forma de prepositus de Scy-
bin". istoric Szentpétery5), care a väzut originalul, repro-
duce numele In forma Sybin". Documentul din 1199 care nu-
mele drept Zebyn" existä numai Inteo atestare din 1315.
Un cancelar, magister Thomas, are In anul 1212 In mai
multe acte esite din cancelaria sa titlul de Scibiniensis et Bes-
primiensis prepositus". In donä documente orlografia este Cy-
biensis et Vesprimiensis Nici unul dintre aceste docu-
mente nu ni s'a platrat in original.
Din aceastä calitate de protopopi ai Sibiului pe care au avut-o
la un moment dat cei cancelari Desiderius Thomas nu
poate trage concluziunea protopopiatul dela Sibiu a avut o-
deosebitä importantä la secoIulul al XII-lea
de al XIII-lea, - nu protopopul dela Sibiu era nu-
mit cancelar, ci cancelarul era numit protopop. It Desiderius
Thomas erau deja cancelari când au primit demnitatea
protopopi ai Sibiului. Desideriu n'a avut la inceputul carierii sale
de cancelar o demnitate ecleziasticä. La Inceputul anului
este numai Desiderius aule regie cancellarius". Numai
târziu este preposnus de Scybin". Thomas a fost vicecancelar-
9 Szentpétery Issue, Az királyok kritikai jegy-
zéke. Budapest, 1923-1930. No. 195.
www.dacoromanica.ro
 135

apoi cancelar al regelui Andreiu al II-lea dela 1209 la

1217. La inceput nici el n'a avut nicio denmitate ecleziasticä. La
este apoi prepositus Vesprimiensis",1 la 1212 prepositus
Cybiniensis et Vesprimiensis". in acel an 1212 este numit
prepositus Albensis", Ostrând, aliituri de demnitatea de cance-
lar, numai demnitate ecleziasticä de prepositus Albensis"
pânä In anul 1217, când ajunge episcop de de
a mai fi gi cancelar.
Este de tot nu Desiderius prepositus de Scybin"
Thomas prepositus Cybiniensis" au fost chemati de regii Un-
gariei sä fie ai ci cancelarii Desiderius Thomas
au primt dela regii Ungariei protopopiatul dela Sibiu alte sau
numai alte demnitäti bisericesti), in acea vreme
demnitari ai nu aveau pe urma diregiltoriei nici un venit
regii erau nevoili sä le asigure cancelarilor altor demnitari)
venituri dându-le demnitäti ecleziastice. imprejurare ex-
de ce nu se de nici un protopop cursul seco-
lului al XIII-lea fi avut la Sibiu. In realitate pests-
popii nu erau administratori ai protopopiatului Sibiului, ci
numai uzufructuarii veniturilor cu acel protopopiat.
Aceste venituri de altminteri nu li s'au dat intotdeauna numai
concelarilor. la 1230 protopop al Sibiului este un canonic aI
capitlului din Strigoniu: Florentinus prepositus Scibiniensis... nos-
ier concanonicus", spun prepozitul capitlul din Strigoniu
no. 527). Acest Florentinus va fi probabil acel quondam Floren-
gnus Scibiniensis prepositus", de care pomeneste o bulä din 1235
(Zimm. 73). De obiceiu insä protopopiatul veniturile lui se
deau mai târziu cancelarilor apoi vicecancelarilor. Un docu-
ment din 1234 (Zimm. no. 70) al regelui Andreiu al II-lea pome-
neste de magister Nicolaus prepositus Scíbiniensis regie-
cancellarius" (Cancelktrius" este probabil o de
In de vicecancellarius", pentrucä anul 1234 cancelar era
Ugrinus - dela 1230-1235 - Arhiepiscop de Kalocsa). De un
magister Nicolaus prepositus Cybiniensis aule regie vice-cancella-
rius" se pomeneste document din 1241 al regelui Bela
(Zimm. 77). Acest Nicolaus este probabil acel Nicotaus prepositus
Cybiniensis" care, cum povesteste Rogerius, a murit In lupta
dela Sajo contra Tätarilor prilejul invaziunii din 1241.
Despre nici unul dintre acestia nu se fi avut vre-
cdatä resedinta la Sibiu. Ei erau - repetäm - numai detingtori
veniturilor protopopiatului.
www.dacoromanica.ro
TOPONIMIE, ISTORIE TOPOGRAFIE.

6. Rusciori.

In judetul Sibiu avem douä ale cäror nume au dat,

in trecut, prHej la multe interesante controverse istorice:
Reussen, ung. Rüsz) Rusciori (nemt. Reussdörf el, ung.
Rosz-Csür). Azi etimologi§tii, români germani, sunt de acord
In a vedea in elementul toponimic rus" al celor dou5. nume o
etnicA, o aluziune la poporul rusesc (rutean). Numai dl
I. Barbulescul) mai contestä aceastä etimologie, profesând opinia
cä numele de Rus din tinuturile Transilvaniei, In deosebi
unde sunt colonii de Sa§i, poate fi curând un derivat
(sub forma rus reuss spre ex. In Reussbach) din participiul
luat ca substantiv al verbului vechiu german rinnen, care
1nsearnnä: curgere, izvor, râu, patul râului; in limba Alemanilor
cuvânt suna chiar rus, russe, ruese". Dl Barbulescu
astfel färä rezerve etimologia lui J. Wolff de acum's 50 de ani2).
Tocumentele citate In parte a revistei cum numele Reussen
el, etimologia Wolff-Barbulescu este
gre§itä Rus din Rusciori rus, rusesc.
In ce prive§te partea a doua a numelui Rusciori, anume
unanimitatea etimologi§tilor inceteazä. Etimologistul
Kisch2) vede In acest sufix un element topenimic derivat dintr'un
-verb românesc a ciurui", rieseln", din care s'a format sub-.
-stantivul ciuroi", Quelle" (izvor). Dl Kisch considerà anmne
2cest nume drept o onomatopee" (Geräuschnamen"). Echiva-
lentul nernlesc al românescului Rusciori" ar fi Rauschenbach"
(rargu care face sgomot"), Rauschenbach" a fost la origine
numele râului (pentrucä numai un râu ciuruie") dela râu
1) Arhiva, anul No. 2.
2) J. Wolff, Die in Siebenbürgem. Mühlbach 1879.
G. Kisch, im Lichrte s. see. Pag. 49.

www.dacoromanica.ro
 f37

luat poi satul, pentrucä iau numele de

la râurile pe cari sunt asezate nu invers".
Etimologia dlui Kisch este absolut gre§itä. Regula generalä pe
-care o invocä, anume cä localitätile iau nurnele dela râuri
nu invers", nu are valoare pentru toate cazurile. Nu are valoare
in deosebi pentru märunte, cari nu deservesc un linut
mai In toponomia româneasci cele mai multe râuri locale
(Intrebuintim acest termen In sensul de râul singur sat")
nici n'au nume, ci se apelativul vag de sau
mai des vale. Nurnai mai s'a la apelativ nu-
mele satului pe lângä sau prin care curge apa: Valea Abrudului,
Valea Albacului, Valea etc.
Sufixul -ciori din Rusciori nu poate fie In nici un caz un
derivat al verbului a ciurui", pentrucä verbul acesta. ar fi trebuit
dee in alte cazuri nume de râuri ar trebui sä avem In
parte un râu eu numele Ciur, Ciuroi, Ciori sau macar o formä
similarä. Dar nu avem i Rusciori rimâne singurul exem-
plu. Dar -ciori din Rusciori nu poate sä fie un derivat al verbului
a ciurui nici pentrucä in româneste numele nu ar putea existe
decât In forma Ciori-rusesc sau Ciori-rus, niciodatä In forma
Rus-Ciori, dat In ioponimia româneaseä la un nume
mânesc epitetul se adaogä nu se pune niciodatä In frunte. Nu-
mele topanimice românesti In. epitetele prececleazä, nu sunt
la originea nume românesti, ci asimiliri de nume sträine, spre
ex. care este esimilarea lui Szdsz-Patak 1i Sasdaia, care
este asimilarea lui
Etimologia numelui Rusciori nu este greu de gasit. Sufixul
(la -cioarti) este un sufix românesc diminutiv foarte
cum ne aratä exemplele: casä-cncioarä, masä-mrtscioari,
nas-niscior, os-oscior, gras-griscior, si pe ur-
rna: Ca nume toponimic mai
avem Criscior (In judetul Hunedorii), pe care si dl Kisch II
diminutiv der kleine Goldfluss" de aur")4)
mai avem (In juTd. Bihor).
Rusciori este un aiminutiv alui Rusi ni-o dovedeste
-mod evident numele nemfese al celor douä sate. Satul mai mare
mai vechiu Rusi (1121 este numit Reussen, adicä Rusii
forma pentru Russen), satul

ibidem. Pag. 83.

www.dacoromanica.ro
138

mai Rusciori (722 este numit Reuss-dörfel, Rusii-

sätulet" un dirninutiv alui Dorf, sat).
toronimic german de -dörfel este In timp o do-
cä nurnele german a fost format pe baza numelui românesc-
nu cel rornânesc pe baza celui german.
Avem anume In Itoponimia Transilvaniei un numär
nume de cari In echivelentele au sufixul
toponimic -dorf (sat). in judelul Sibiu avem: Deal, nemteste
Dallendorf; Vale, Grabendorf; n. Grossdorf; Pop-
n. Gunzendorf; n. Harbachdorf; Boita, n. Ochsen-
dorf; Cacova, n. Krebsdorf; Mag, n. Schardörfel; - in jud.
avem: Rucär, n. Rukendorf; n. S.chnackendorf; - In
Hunedoaria: Balomir, n. Sereca, n. Elsterdorf;
Geoviu, n. Gergersdorf; Beriu, n. Lammdorf; - In jud. Târnava-
micä: Lunca, n. Langendorf;
dorf;
- Alba: Brosteni, n. Kraden-
n. Wayersdorf; - In jud. Mures: Idicel, n. Eidischdorf;-
- In jud. Näsäud: n. Bo.desdorf altele multe.
Avem In timp un nuanär de nume de locali-
cari In au acest sufix de -dorf. jud.
nava-mare: Apusdorf n. Abtsdorf; Bundorf n. Bodendorf; lien-
dorf n. Hendorf; n. Metischdorf; Moindorf, n. Meschen-
dorf; - in jud. Târnava-micä: Ilundorf, n. Hohendorf; - In jud.
Aldorf, n. Wallendorf altele multe.
Punând in fatä aceste douä cartegorii de nume exami-
nând caracterul etnic al satelor pe cari le reprezintä aceste nume,
vom consta'a cä satele aparlinând oategoriei dinâiu sunt sate
rat sau cu o inimä minoritale neromâneascän),
tele din categoria a doua sunt sate nemtesti mici minoritäti ro-
mânesti.
Cele din categoria au anume: Deal locuitori 1088, toti
Rornâni; Vale 1067, Rom.; liste 357Z Rom. 3240; Pop-
2515, toti Rom.; 684, Rom. 635; Boija 1586, Rom.
1469; 696, toti Rcm.; Mag 626 toti Rom.; 673,
Born.; Geoagiu 1091, Rom. 964; 676, Rom. 674; Lunca 521,

Do mai multe ori numai

crciumar, notar, etc., sau trimi§i din altä parte.

www.dacoromanica.ro
Rom. 510; 662, Rom. 647; 889, Rom. 876; Idicel 1532,
Rom. 1504; 860, Rom.
Sate le din categoria a doua: Apwdorf 622, Rom. 139; (cei-
lalti Nemti, Sasi); Bundorf 1018, Rom. 400, ceilalti N.; Hendorr
1066, Rom. 530, N.; 656, Rom. 136, ceilalti
ilIeindorf 799, Rom. 271, ceilalti N.; 829, Rom. 583, cei-
lalti N.; 629, Rom. 98, ceilalti N.
Constat5m asadarä cä toponimia româneascä nu traduce nu-
mele nemtesti ci le primeste nechimbate (Hendorf, Meti-
dorf), sau le asimileaz4 potrivit limbii românesti (Apodorf,
MeOndorf). Toponimia nemteasc5, din contra, adaogä la numele
satelor româneVi sufixul toponimic -dorf traducând radicalul
(Vale: Graben plus -dorf), sau asimilându-1 (Deal: Dallen plus
-dorf). de aci se desprinde drept concluziune finalä regula to-
ponomicä: numele al unui sat neurmat de sufixul topo-
nimic -dorf este mai vechiu decât numele nemtesc al acelui sat
cu ajutorul sufixului -dorf7).
find, numele nemtesc de pentru Rusciori do-
vedeste prin sufixul sin toponimic -dörfel cä este mai decât
nu este deck traducerea lui nemteasc5.

MinoritAtile aceste neromânesti sunt in cele multe cazuri

A5a ex. o germanä din ((Transil-
vania, für
anul 1861 date ale recensämänt oficial
In anul 1857: Deal 975 1750 Born.; 1 Genman, Ungurri;
5139 Rom., 12 Poplaca 2287 Boita 1507 Rom., 67
5 Ung.; Cacova 1186 Rom., Germ.; 6012
1951 Rom., 4 Ung.; Balomir 1144 Rom.; Seraca 371 Rom., 1 Germ., 7 Ung.;
737 Rom., 4 Ung., etc.
7) de unmeazd, ex. In mod logic satului
din jud. Alba, n'a La secolului al XIII-lea un nume nem-
Orapundorph", acesta s'ar ti transmis
neascá n.esehimbat. Regula de mai sus coroboreazä. concluziu-
(la care s'a ajuns in baza unor de alt ea este
cumentul din (pAstrat defectucs dela
al XIII-Iea secolului el XIV-ea, este ne-
date), care pentru tirtâiasidatä se vorbecte de primi Saxones-
videlicet de Karako et de Crapundorph". (Vezi mai larg: losif Schiopu,
Diploma Anclreianä.... 1934. Peg. 114).
www.dacoromanica.ro
140

7.

Pornind pe calea - de rätäciri - de a In prealabil

.anumite notiuni toponimice (ca: apä, munte, piaträ a.) a
cäuta pe urmä In dictionarele geografice exemple pentru ilustra-
ea practicä a notiuni, dl Kisch se opreste In treacät
allele la notiunea abstractä exemple practice.
Negäsind exemple In toponimia citeazä un exemplu
-din studiul toponimic privitor la vechiul Regat al dlui
nume românese de munte Osoiul (Jordan 38) din slay.
umbros), - färä sä ne dee vreo precizare In ce
geograficä a acestui munte8). Dl
dä ca nume toponimic In judetele lciu, Iasi,
Suceava.
Nurnele toponimic Osoiu este un nume destul de frecvent mai
ales In din nordul Moldovei Bucovinei. In judetele
avem multe sate, In
Suceava avem mai multe dealuri eu acest nume. Avem In
Transilvania un sat numele Osoiul (jud. Some?) avem douä
dealuri (jud. Ilunedoara gi avem In fine douä râuri
nume de Osoiu (jud.
Peni a interpreta numele acesta de Osoiu nu este Ins?
ficient sä procedäm ca dl Jordan sau dl Kisch ca dl Weigand9):
sä consultäm dictionarul bulgäresc sä ne multurnim ce vom
gäsi acolo: osoie, osoia, osoica, schattiger Ort (Inc umbros), ex-
po é au nord (expus nordului)". Nu-i suficient pentrucä la
etimologie pe justificarea lexicalä mai este
justificarea materialä. Gum a ajuns un sat, un päräu, un
munte (In jud. Sälajului muntele se nurneste Osoial Ttilharilor")
numele dela un fenomen treator cum este umbra?
Cäutäm sä gäsim noi aceastä justificare, dar n'o gäsim. Un
este umbros" numai când alte locuri sunt Umbrä"
avem numai când este snare, pentrua când nu este soare - toate
sunt urnbroase. Umbrr, umbros" nu este o notä
a regiuni. se la munte cam
pretutindeni când este soare, dar numai atunci.
Umbeä" fel al ei) neputând servi sä distingä un
de altul, un de altul, un munte de altul, notiunea aceasta n'a
8) G. Kisch, im Sp., p. 77.
0) G.Weigand, Balkan-Archiv I. 36. Osoi, Schattenort".
www.dacoromanica.ro
putut sä fie nici la originea numelor de locuri desenate
Osoiu=
Dar atunci care este etimologia acestor nume toponimice?
Apelativul osoie are pe Intelesul de loc
expus nordului" un al treilea les, cel de foret de
pildure de fag. De ce s'o fi oprit dl care
acest les al apelativului"), numai la cele Intelesuri dela
nu nu poate sä nici o
numai de pgdure de fag" poate sä explice In
logic numirile toponimice Osoiul": dealul este pädurea de
fag de pe deal, care s'a cu pgdurea (Osoiul
ca nume de munte este pädurea de fag unde umblau pe-
tglhari), satul este de lângä sau de subi
rea de fag.
Acest osoie cu Intelesul de fag va fi fost un fag special, un fag
mai rar, - fag In general In limbile slave se chia-
la fel: bye In limba veche slavä ruseascg; bic limba
sârbeascg, cehä polonä. Va fi fost un fag special care
probabil mai ales In locuri färä mult soare, In Incur! um-
broase" (expuse nordului"), un fag special care a pierit cu tim-
pul, pierind cu el original de pgdure de fag" al
vântului.

J. Jordan, Rum. P. 251.

La pag. 41 Jordan o gresitá interpretare termenilor din topo-
de tle jos", din vale", de sus";din deal", - afir-
din sus" din deal" india nordul, Idin jos" din va-
le" sudul.

www.dacoromanica.ro
 REVISTE.

C. liner, Participarea emisarilor M. Popescu Salis la

volutia lui Horia. Cluj, 1936.
In la Alba Julia, a lui
trebue sä ne oprim asupra unui studiu, ceva mai vechiu,
publicat anul trecut in Anuarul VI al Institutului de Istorie Na-
(Cluj 1936) sub titlul din fruntea acesaior rânduri.
Inregistrând infoirmatiile nesigure din brosurile contimpo-
rane amintind pe Salis ca conducAtor al Românilor räsculati", dl
liner crede poate afirma acele inforrnatiuni sunt
mate printr'un raport al Genenalului Koppenzoller dela 16 Noem-
-vrie care Comandarnentul General Ungar atestând de
ría pe Salis Popescu ca ai räsculati".
Raportul Gen. Koppenzoller spune conducätori räscu-
laiilor se spune cä ar fi un oarecare iobag dela Hore, un
Salis cert un nectmoscut, care se serveste de diferite uni-
forme, numele Popersky" (...ein gewisser Zalathnaer Unter-
than Hore, sicherer Salis und unbekannter Mensch... Namens
persky..."). Fäcând aceastä afirmatie privitoare la prezenta celor
dl liner cä raportul Gen. Koppenzoller
singurul izvor care prezenta lui lis Popescu
Intre Românii Cum un raport al comandamentului
unguresc semnaleazA prezenta Popescu la Pesta In ziva
de 2 Noernvrie (de Salis nu se pomeneste raport) pi la 17
emvrie la dl acest naport drept
vadä pe sträinii misteriosi de cari au pornenit unii
rnartori audiati In procesul lui Horia - cu acesti Salis Popescu.
Dl cautä sä explice prezenta Mire Nu-
mele nu erau necunoscute Curtii din Viena. Amândoi
drept exponenti ai cercurilor politice rusesti" unul
- Salis - sä Indemne sä emigreze In Rusia,
Popescu - sä recruteze ofiteri pentru armata ruseascä. Anurne,
-
Dupä pacea Hubertusburg (N. R. 1763, care pune capn
räzboiului de 7 ani dintre Austria pi Prusia), sitatele europene sunt
cuprinse de o adeväratä febrä de colonizare, caracteristicä epo-
cii mercantiliste, fiecare stat mijloace permise
nepermise ca sä atragä pe cetätenii statelor vecine. Pe când emi-
rusesti cutreerau Austria statele germane, emisarii aus-
desfäsurau activitatea In statele germane. Emisarii

www.dacoromanica.ro
 143

se adresau, conform instructiunilor primite, mai ales clase-

Jor sociale asurrite, oferindu-le favoruri". de agenti ruseLsti
au fost 1i Salis Popescu.
Concluziunea dlui liner este: Insärcinarea acestor emisari,
participanti la revolutia de a doiermina pe cetätenii
austrieci emigreze, rniscárii revolutionare a lui Horia un.
aspect, oferindu-ne posibilitatea
in impopulatiunilor europene din secolul al
XVIII-lea".
Aceas'a concluziunea este surprinzMor
-cum de ea n'a fost pusä la punct timp cu
studiuTui, chiar anuarul publica. facem noi la acest
dacä prezenta Intre räsculatii rornâni in loamna anului
1784 a celor doi agenti rusesti ar fi fapt, aceastä prezentä, - de
câteva zile numai! - este o bazä prea putin serioasä deck sä pu-
admite chiar numai posibilitatea" cä miscarea lui Horia
ar fi fi ca numai un fel de miscare determinatä de politica
-de impopulare" a statelor europene din acea epocä, in specie a
Rusiei. Dar prezenta români a celor doi aventu-
cirri, - pentrucä
- n'au fost deck aventurieri,
nu este doveditä. Dimpotrivä, am putea spune cä este dovedit
nici unul dintre ei n'a In mijlocul
români.
Are dreptate dl Göllner când spune cä raportul din 16 Noem-
vrie al Gen. Koppenzoller este singurul izvor care vorbeste de pre-
zenta celor dol agenti räsculati. Este raport, dar el
n'a rämas färä urmare. Consiliul de räzboi din Viena (Hofkriegs-
rath) a dat anume numai deck ordin sever comandamentului
militar din Transilvania sä cereethri riguroase (21 Noemvrie)
pentru a afla dacä acei agents se gäsesc räscu-
lati. Cu data de 30 Noemvrie Comandamentul raporteazä cä a
dat ordin tuturor itrupelor, gräinicerilor, vamesilor etc. sä facä
cercettiri dacä l'ar descoperi pe Salis su-1 execute amânare,
lar pe Popescu sä-1 aresteze. Raportul subliniazä cerce-
täri n'au putut constata prezenta räsculati a nurnitilor
agenti precizeazä: Hora este f capul räscu-
Mire cari nu se nici Salis nici Popersky. In
urma ordinului locotenent-colonelul Schulz a fost in
rânduri printre räsculati s'a informat In special despre
-agenti. Räsculatii nici unul nu-i cunosc nici dupä nume,

www.dacoromanica.ro
:144

dupä descriere". comandamentului general spit-

nând cä raportul generalului Koppenzoller va fi fost redactat
baza de rapoarte cari nu meritä
drept exemplu adaogä a mai foci prezíntat drept cap at
acest lis cu necun s'i u ma
de despre cauzele dar
aceste au pornit dela nobilime guvernul cari could
cauze ale nemultumirii iobagilor" (...aber alles dieses
hat von Seiten des Adels und des Gubernii seine guten Ursachcn,
um den wahren Beweggrund der Unzufriedenheit der
zu bedecken").
Prezenta lui Salis Popescu räsculati a fost o näscocire
a nobililor a guvernului din Transilvania. Ce au sr-
märit prin aceastä näscocire? Explicatiunea atitudinii
f e simplä.
Nobilii unguri cari suferiau pe urrna räzbunärii räsculatilor
cereau stäruitor interventiunea armatei care numai ea
era In stare sä poitoliascä räscoala. Armata lost, la rândul ei,
din pruden, parte din Curtii din Viena de a evita
suri de sânge a potolirea räscoalei prin priete-
ne§ti capii räsculatilor cari se oameni ai
- amânau interventia. Ca sä determine interventia, nobilimea co-
munica mereu cazuri nouä de masacre prädäri sä-
de cazuri cari ulterior se dovediau näscociri, cunr
constaltä In mai multe rapoartele comandamentului mili-
tar. et Impotriva celor doi agenti rusesti Curtea din Virus
ordonase mäsuri severe lui Salis: sä fie executat färä
amânare) - nobilii au crezut cä vor putea determina armata
porniaseä contra dacä vor räspândi zvonul cä dintre
canii räsculatilor fac agenti Salis Popescu, - In
caz Salis (péntrucá el era fie executat färä amânare).
Dat faima acestei räscoale s'a räspAndit dintru'nceput
in Europa, n'ar fi deloc nefiresc mposibil ca fanatic
ai de libertate sä fi cäutat sä contribuie la victoria unei
coale pornite contra asupritorilor, sau ca aventurieri fi cäutat
sä o cont propriu sau In unor sträine.
N'ar fi nefiresc nici imposibil, dar dovada definitivä lipseste.
caz, prezenta unor de elemente n'a putut
fie un de mare de nemultumiri se-
culare.

www.dacoromanica.ro
 Uzine : Câmpia-Turzii- BrAila
: 51.
:
Fier laminat colaci, fier pentru beton armat, de
de fier calitate, de fier entru
nituri suruburi, galvanizatä (zincatá),
galvanizat& pentru telegraf-teleton, srm& ghim-
pata, sârmâ de calitate, sarmä spe-
pentru autogena, Electrozi"
pentru electricä, arcuri de
mobile, cuie spintecate (splinturi)
legAtoare de sad, agrafe
de birou, sulfat de fier.
Produce furnizeazá prin
CUPRUM" S. A.
bare de aramá; bronz, aluminiu, din
de pentru trenuri eleetrice.

www.dacoromanica.ro
 -

)
,

)- .-

j
,

Dacia Istorlcá.
no. 3.

Cumanie titulatúra Regilor Ungariei.

,

, ,
Note pe marginea doc-umentelor.
Cronica, Notarului Anonirnal al Regelui Bela.
la punct. "
'

Toponimie, Istorie Topografie.

Carti Revi4te. , '
'

'
-

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CLUJ, MEMORANDULUI 22..

'

,
www.dacoromanica.ro