Sunteți pe pagina 1din 52

ANUL XV. No. 33-34 lanuarie-lunie 1920.

BULETINUL
SOCIETÄTII NIT-MISMATICE

PUBLICATIUNE TRIMESTRIALÀ

sub

CONNSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR MEMBRU CORESPONDENT
AL ACADEMIEI ROMANE

ETJCURE$TI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. GBL
19, 19
1920.
C. 4478. .

www.dacoromanica.ro
COMITETUL SOCIETITII NUMISMATICE ROME
1919-1921

Presedinte: vice-presedintet. A).


secretar generah Dr. G. Severeanu; casier-contabil:
Popp; W. M C. L
Const. ; secretar-redactor al Buletinului:
Moisil.

CUPRINSUL
Const Medalia lui Mihai g fig).
Dr. Severeanu, Drachma din Istros
Const. Moz:vil, Consideratiuni la originea cuvântului
'ban', (cu 6 figuri).
.Buletin Bibliografic.
Necrolog : V. G. Mortun Al. S'Aulescu.

Darea de desPre 7919.


Sommaire.

Abonamentul anual lei 20.Membrii revista gratuit.


Redactia: Calea Victoriei 135,

www.dacoromanica.ro
LUI MIHAI VITEAZUL
DE
CONST. MOISIL

Arta a. luat la noi o desvoltare mai abia


S'au bátut, e drept, si de data, atât in
Tara-Româneasca cât in Moldova, medalii cari comemorau perso-
nagii sau fapte din trecutul românesc 1), dar ele au aparut la intervale
de rari si influente artistice atât de felurite, nu
pot fi considerate ca manifestarile unei evolutii continue, a unui
curent artistic bine intemeiat, ci numai ca rezultatele unor
izolate. Transilvania - 1526 de principi unguri,
lar dela 1692 de guvernatori austriaci - numärul medaliilor batute
acest interval este mai mare 2); ele n'au nici o cu
desvoltarea culturala a Românilor de acolo, nici cu arta medalistica
româneascá.
De altfel medalia, in intelesul modern al cuvântului este un
produs al Renasterii italiene nu s'a desvoltát decât in cari
au avut contact intim cu rniscare artistica
Urme de influente ale Renasterii s'au constatat si la noi in
domeniul artelor plastice, al ornamenticei, al artei tipografice, dar
ele nu sunt atât de frecvente, poatá dovedi existenta unei
influente permanente regeneratoare, care sä fi o transfor-

1) sunt: medalia lui Mihai (r600), a lui Brâncoveanu (1713), a Ligei


masonice din Iasi (1792), a lui Hanger li (1797), a Greceti din Bucu-
resti (1821). Cf. Severeanu, Catalogul in Soci t.
Rom. 1905-6.
2) Publicate de Resch, Judnzen u. Hermanstadt
p. 216 urm.
3) Babelon Les de Part du in A. Michel, de l'art.
III, 2 897 urm.

www.dacoromanica.ro
2

mare in conceptia executiunea artistica. fenomen se ob-


serva domeniul medalisticei noastre: produsele din veacul al
XVII-lea al XVIII-lea sunt manifestarile unui curent
nou, dar acest curent nu s'a patut decât mai târziu,
Drept cel vechi monument al medalisticei noastre' este
considerata medalia lui Mihai Viteazul din anul i600. Numismatii
atribue monument o deosebita, cáci de o parte
este cea medalie de parte
dintre actele nationale cele mai mari : unirea tuturor
românesti sub conducerea marelui voevod. Din aceste motive ea are
pentru noi o considerabila, iar imprejurarile
actuale valoarea unui adevarat simbol al nationale.
Se cuvine deci mai deaproape acest interesant
monument, care este de mult cunoscut numismatilor istori-
cilor nostri, nu a fost acum supus unui studiu mai aprofundat.

Aur. Cabinetul imperial din

Din meclalia lui Mihai Viteazul nu foarte


restrâns de exemplare. Uncle sunt de aur, iar altele argint si au
cu diametrul de 39-41 min., de 32-34 Toate
prezintä aceleasi aceleasi legende nu se deosibesc
ele prin uncle datorite diferitelor tipare cu
care au dost
Descrrerea este urmatoarea (Pig.

www.dacoromanica.ro
3

Av. MICHAEL : VAL TRANS : VAIW C M : CONS


PER: (legendá circulará intre douá cercuri de perle). Bustul Domnu-
lui profil spre dreapta, purtând in cap o cáciulá mare
de blaná, impoclobitá un surgucid de pene, prins agrafá de
metal o mare peatrá la mijloc, pe umeri o de bro-
cart guler mare de
Rs. TRANSYL : : TRAN : PAR : EI SVP :
EER GE: CAP (legendá circulará inter douá cercuri: unul perlat,
altul linear). In câmp de rânduri: A : D VIGILAN TIA VIR
TV I : ET ARML I S : VICTORI AM : NACT I V I

Legenda circulará de pe marginea medaliei cuprinde titulatura


lui Mihai. Ea a cititá de cátre numismati in diferite chipuri 1)
dar de titlul ce-1 are Domnul in documentele con-
timporane, lectura cea mai apropiatá de adevár ar fi urmátoarea :
Sacrae Caesarcae Regiaeque
Consiliarius, Transylvaniam Locumlenens, Yransyl-
vaniam ci cxercitus 2).
Cât priveste legenda din câmpul medaliei, de pe revers, lectura
ei nu prezintá nici un inconvenient : Anno Domini
virtutc cl armis vicloriam 3).
Dupá rezultá din legenda din urmá, medalia a fost bátutá
Partea controversata a lecturei dela CIS : TRAN... Seivert
(17S1) citea : cis Transylvaniam partesque ei supi ex g us
Schönwisner (iSor) Transalpinarum ejusdem ex
Tot Kane (1841). Laurian (r844):
extrcaus generalis Sturdza (1872): Trasisylvaniam
cap/an s. (Cf. pentru toate Sturdza, i
Acad. Rom. XI (1878) p. 122 urm.) Resch : perp
loeum tenens, partiumque ex
generalis capitaneus (o. c. p. 269). Intr'un document din 3 Noembrie 1599, deci câteva
zile dupá cucerirea Ardealului, titnlatura lui Mihai este urmatoarea;
Valackiae Vaivoda, Caesareae Regiaeque consiliar us,
Transdvaniam locundenens et Transilvaniam ei subie fines
generabs Hurmuzachi XII p. 485 (774).
2) Traducere : Mihai, voevodul Româneti, consilierul sacrei
imperiale regale, locotiitor in Transilvania, comandant general al armatei
dincoace de Transilvania din pärtile supuse ei.
3) Traducere : In anul Domnului a victoria prin
dere, curaj arme.

www.dacoromanica.ro
4

pentru a stralucitele succese militare ale


lui Mihai, tocmai el -ajunsese cuhnea gloriei sale.
Un monument atât de important, menit aminteasca genera-
tiilor viitoare fapte vitejesti cum de mult nu se mai
rásaritul Europei cuceriri teritoriale nici un Domn nu
mai nu putea necunoscut contimporanilor, mai
ales era natural si fi fost reprodus nundir mai mare de
exeMplare, pentru a se distribui mácar persoanelor din anturajul
Domnului 1).
toate acestea, nici o scriere contimporana nu mentioneaza
existenta meclaliei lui Mihai. Avem din epoca aceasta diferite
nici, de persoane din imediata apropiere a Domnului,
altele de foarte bine informati; avem chiar adevarate pane-
girice, dar nici unul din aceste nu contine vre-o informa-
tiune privire la medalie 2). Ni s'a de parte, o serie
foarte bogata de clocumente contimporane, ajutorul se
poate reconstitul aproape zi zi viata marelui Domn, mai ales
dela cucerirea Ardealului; ele se rapoartele comisarilor
imperiali atasati pe persoana lui Mihai, acestea contin tot
felul de amairunte, lipsite de interes istoric; 3) avern acte
dela prietenii, dar mai ales dela dusmanii Domnului. cu toate
acestea nicairi nu gasim - dupá am putut constata din cele
blicate - nici o informatie despre medalie. In special pentru
dusmanii lui Mihai, baterea medalii ar fi constituit un argument

1) Obicehil de a se distribui, la ocaziuni solemne, monete comemorative


a existat in evul inechu timpurile mai noi. Doge le Venetiei
la nou consilierilor si magistratilor republicei numitele cselle in
;

Germania coils in nenumlrate rânduri Gedenkthaler Brâncoveanu a


batut frumoasele sale medalii (r713) pentru a le distribui boerilor cii ocazia
jubileului de 25 ani de domnie. le Carol I al Româniel a bâtut.
lit monete de aur in amintirea sale pe tron le-a distribuit
mentarilor altoz- persoane pe cari voia sa le distingá ; mai târziu la 1906
s'au hdtut monetele
2) Cronicarii români straini cari povestesc domnia lui Mihai sunt men-
tionati in Iorga, Datum. XI, prefata, Iorga, a luz
Bucuresti p. 115.
3) Documentele sunt adunate in Hurmuzaki, D III I 2, IV I 2,
VIII, XI XII. Cf. Erd ly hdly Vada, Timisoara 1893, fi
D in 4, al. A ad. XX.

www.dacoromanica.ro
5

mai mult spre a dovedi Va-


de
In sfârsit istoricii, mai vechi noi, cari au viata
i domnia lui Mihai-Vodá, nu mentioneazá baterea vreunei
cursul domniei lui 1).

Fig. 2. Aur. British Museum din Londra.


Cu acest prilej este interesant de constatat, celelalte
cári de a bate monete sau medalii, fácute de Domni români din
veacurile XVII-lea XVIII-lea, au fost Despot-Vodá, Ioan-Vodá.
cel lit, Dabija-Vodá Constantin Brancoveanu, n'au scápat
-nici cronicarilor indigeni nici celor stráini 2). .

Lipsa de inforrnatriuni contimporane asupra mini de


importantá atât de mare dintr'o atât de recentä, nu. se
poate explica presupunând, cá inedalia n'a fost bátutá timpul
-domniei lui Mihai, sau in ori ce caz initiativa nu a fost
-de cátrá ori persoanele din apropierea lui.
. De din informatiile ce avem cá Mihai nu s'a
-ocupat nici chestiunea baterii de monete proprii. Principii Transil-
Bälcescu sub medalia
descrierea lui Laurian; Szádeczky (o. c.), Sârbu
Bucuresti 1904-7, I-II), (Basta fi 1895 Scurta
istoric 1900) o de
2) Banii lui Despot stint mentionati de Gr. Urechiá, N. Costin, Som-
mer Reichensdorff; ai lui Ioan-Vodä de Miron Costin; ai lui Dabija. Nie.
Costin Muste; lui Brâncoveanu de Del Chiaro, D.
Gebhard.

www.dacoromanica.ro
6

dinaintea lui au emis monete, special contimporanul


Sigismnnd Báthory, a avut o activitate foarte bogatá. 1)
Dar Andrei Báthory, predecesorul imediat al lui Mihai in scaunul
al Transilvaniei, n'a monete, ce Mihai a en-
tará, Basta sfátuia pe Rudolf II, prin Noem-
vrie 1599, rezerve dreptul de a bate de ca nu
cumva Mihai el monete. 2)
Dar Mihai, nu a facut o incercare de acest fel, ales
situatia lui politicá era foarte incurcatá, starea economica a
Transilvaniei foarte rea. Avem o singurá mentiune
privire la chesiunea monetara, raportul pe care im-
perial Dr. Pezzen adreseaza lui Rudolf la 12 lie
ocazia primei sale audiente la Mihai. In acest raport Pezzen,
aratá intentia lui Mihai de a ránlâne singur
cá Domnul ar fi poruncit «ca monetele sá fie bátute efigia
sa titlu de principe». 3)
Se pare trimisul imperial cunostea acestea numai din
svonurile, ce numerosii du*mani ai lui Mihai - mai ales nobilii un-
- le ráspândiserá pentru a discreclita pe Domn fata impá-
ca un usurpator pi tiran.
Dar chiar dacá am admite cá infornmtia lui Pezzen este
ea nu se poate refer! la medalia noastrá, cáci titlul ce-1 are
Mihai pe medalie nu este do principe al Transilvaniei, ci de
voevod al Tárii-Române*ti pi ,locotiitor al in Tran-
silvania.
Astfel aceastá unicá informatie nu piate fi
consideratá ca o dovadä, cá medalia a fost in timp.
Dar nici literatura uumismaticá din veacul al XVII-lea pi din
prima jumátate a veacului al nu cunoaste medalia lui
Mihai, desi alte monumente numismatice de o importanta mai
sunt publicatiile de atunci.
Astfel talerul lui Despot-Voda, de rar vechi decât
1) Resch. a. p. 23 urin.
2) Szadeczky, et p. 112.
3) Hunnuzaki Docum. XII p. 963 (1356): E ritruovo in somma
che vero quello tutti dicono, ch'egli in niun modo intende cgder, molto meno
voler admetter'nitri in Transilvania; havendo anco ordinato che le monete
con la sua effigia et con il titolo di principe .

www.dacoromanica.ro
7

medalia lui Mihai; monetele, foarte rari, ale lui Sigismund


Báthory titlul de Principe al Moldovei, Valahiei Transilvaniei
(1595-1598); medalia lei G. Basta din 1603, legenda
care se la Mihai; toate figureazá
anumite descrieri de mönete medalii. publicate in intervalul
de timp amintit. 1) Deci o neat confirmare a bánuielii, medalia lui
nu din timpul domniei lui.
IL
izvoarele contimporane nu ne dau nici o despre me-
dalia lui Mihai, sä vedem ce putem scoate din
interpretarea legendelor ce se pe ansa.

Fig. 3. Aur. Muzeul din Budnpesta.


In primul rând, una din aceste legende data cand a
lost anul
De parte vorbele et armis victoriam
spun precis, cá ea comemoreazá o victorie ce s'a câstigat in
acest an.
Dar in Mihai n'a câstigat decât o asupra
lui Ieremiá Domnul Moidovei, in urma ei a ocupat
ceastá tará. Faptul acesta a fácut pe unii istorici, ca de pildá Geb-
hard, care pe la 1782, sá creadá, cá medalia s'a bátut amin-
tirea cuceririi Moldovei.2)
Párerea cá medalia ar. avea legáturá victoria asupra lui
Moviiá nu se poate sustine, pentru motivul, titulatura
lui Mihai pusá pe medalie nu cuprinde numele do-
1) Cf. Sturdza, o. c p. urm.
2) Gebhard Rachs Hungarn, Leipzig IV p.

www.dacoromanica.ro
8

cumentele probeazá in mod neindoelnic, imediat dupá cucerirea.


acestei tári, Mihai adáogat titlul de voevod al Moldovei.
Astfel document dat in Iasi la 4 i600, adicá 15 zile
dupa infrângerea lui zice « et
Moldaviae Vaivoda, Caesareae con-
Transsilvaniain locurntenens,
Prin urmare dacá medalia ar fi fost menitá sá aceasa
victorie, ar fi trebuit ca numele Moldovei sá fie pus in
titulaturá. Dar cum el lipseste, am putea sá admitem, cá medalia
se la o victorie anterioará cuceririi Moldovei, deci la cea asupra
Andrei Báthory, care a avut de urmare cucerirea Ardealului. De
aceasta este párerea celor mai multi istorici nurnismati,
cari au studiat medalia.2)
Insh pkerea din urmá nu se impacá cu data de Moo. Victoria:
asupra lui Andrei Báthory -a fost la 28 Octombrie 15g9 dela
Selimberg) chiar imediat dupá aceasta, Mihai li-a luat pe lângá
titlul de voevod al de consilier al
locotiitor al acestuia in Transilvania comandant general
al armatelor de acolo din phrtile supuse Transilvaniei. 3) Titula-
turá identicá cu cea de pe medalie.
Existá deci o contrazkere evidentá intre titulatura Dornnului,
este pusá pe data medaliei, contrazicere ce nu se poate
explica decât dash moduri : sau presupunâd cá medalia a fost
mandatá 1599, dar nu s'a putut termina decât in ; sau cá in
Inni ale anului i600, pâná la cucerirea Moldovei (18 Mai), a
intervenit un eveniment, a consacrat situatia lui Mihai in Ardeal
i-a dat prilejul comande medalie data de i600.
Prima presupunere nu poate fi loath in considerare, de oarece
dach medalia -era destinatá sá cucerirea Ardealului, tre-
buia sá se puná data acestei cuceriri, indiferent când s'a bátut medalia.
De asemenea nu se poate admite o din partea gravorului,
de oarece persoana care a comandat-o, i-a dat acestuia, de sigur,
lângá. legendá, data ce urma sá se punt pe caz când
Hurmuzaki-Iorga, Docum. XII Cf. tot acolo p. 939 113:7),
964 (1357) etc.
Astfel loachim 1761, Anonimul din 1787, Schönwisner Ealcescu,
turdza.
3) Hurmazaki-Iorga, c. XII p. 485 1774) document din 3 Noemvrie

www.dacoromanica.ro
9

inedalia avea sá comemoreze cucerirea Ardealului - ar


rezulta din titulatura lui Mihai - data nu putea fi deca anal 1599.
Punerea unei date posterioare nu se poate explica decât admi-
presupunerea ceialalta, cá in primele luni ale anului r600 a
intervenit un eveniment care a consacrat situatia Mihai de biruitor
al Ardealului.
In adevár legenda de pe reversul rnedaliei: virtute
armis nactus» s'ar putea interpreta in cá nu
.este vorba de o victorie, ci de situatia de biruitor ce o avea
Mihai dupá lupta dela In cazul acesta nu era nevoie
se puná numai data luptei, ci data când s'a batut medalia.

Fig. 4. Mihai Viteazul de Saddler.


Dar atunci trebuie sá cáutám, ce eveniment dela Inceputul anulni
i600, a putut da prile¡ul se batá o medalie de .acest feL
Se desi Mihai luase dela titlul de locotiitor
al in Transilvania, situatia sa fatá de acesta nu era de
lámuritá cá nenumarate lungi tratath:e au intervenit
el pentru a obtine o solutie favorabilá acestei chestiuni.
In «pohtele» sale Mihai insistä mereu sá i-se recunoasca formal titlul
de guvernator al Tansilvaniei cispravnic» peste pártile unguresti,
dar aceastá situatie nu i-a fost recunoscutâ printeun act scris

www.dacoromanica.ro
prin Septembrie i600, dupá infrângerea dela Mirisláu. Cu toate
acestea fusese promid. din prirnele zile anului, prin tri-
misul imperial Carlo Magno, care a sosit Alba pe la lace-
putul lui Ianuarie. Un act româneste semnat de Mihai
de Carlo Magno, cum a interpretat Mihai promisiunile ce i-le
adusese acesta dela Praga punea el pe : «Au zis
tot soborul tot svatul, vitejie ce au fácut
Mihai Voevoda destoinic am zis fie Mihail Voevoda craiu
fiu 1)
Mihai era foarte multumit de ofertá; el a fácut o pri-
mire strálucitá lui Carlo Magno, care curând a sä-si câstige
increderea Domnului. Tot atât de bine a primit pe alt sol
Gian di Marini, care-i aducea un dar de din
partea ; iar comisarii imperiali cari sosirá la io Februa-
rie au fost intâmpinati ei o pompá deosebitá, venirea
a o crudá desamágire pentru Mihai, activitatea s'a
caracterizat prin i clevetiri josnice, cari au adus cel mai rátt
serviciu cauzei imperiale.
Deci dela venirea lui Carlo Magno pâná la sosirea.
comisarilor (io lanuarie - io Februarie i600), este singura epocá
care Mihai ar fi putut comanda o medalie cu legenda data
daliei noastre. Aceasta este unica explicatie satisacátoare, care
justifice nepotrivirea titulatura Domnului data medaliei.
Dar de sus se bazeazá pe o presupunere,,
care nu poate aveâ decât dacá nu va fi contrazicere
celelalte informatii ce vor studierea medaliei.

Dacá privim mai de aproape efigia lui Mihai Viteazul de pe


diferitele exemplare ale medaliei lui, constatám lucruri
prinzátoare:
efigie nu de portretul autentic
lui Mihai.
2. Infátisarea Domnului nu este identicá pe diferiteletxemplare
ale
In primei constatári mentionám, nu existá astázi
lorga, Documente noua in Acad. Rom. XX, p. 482.

www.dacoromanica.ro
11

decât un singur portret contimporan al lui Mihai, naturá


ad ; acesta este portretul lucrat de Egidius Sadeler, gravorul-
Rudolf II, cu ocazia lui Mihai la Praga,
(Fig. 4).
Oricine compará acest portret efigia de pe medalie, observá
nu a putut servi ca model artistului care a gravat
medali a.

ig. 5. Viteazul Custos. - Fig. 6. Mihai Viteazul Ortelius.

Scurt timp dupá moartea lui Mihai au ieit de sub tipar doná
cari printre ilustratiile cari sunt impodobite, cuprind
portretul Domnului Una este cartea lui Dominicus Costas
intitulatá «Atrium heroicum Caesarum, Regum, publicatá 4
la Augsburg 1600-1602. Ceialaltá este lucrarea, odini-
oará foarte ráspaditá, a lui titlul
gia oder Historische Beschreibung aller Kriegsempörungen und
Belagerungen... in Ober-und Unter-Ungarn, auch Siebenbürgen,
von a. 1393 bis auf gegenwartige publicatá in mai multe editii,
dintre cari prima de portrete este din 1603.2)
Reprodus in Hurmuzaki-lorga XII Cf.
Principilor fi ai in Magazin IV ; D.
Sturdza, asupra p.
2) Cf. Kurtz in is. II p. 374. Trad. din Amsterdam 1619..

www.dacoromanica.ro
12

Portretul lui Mihai din cartea lui Custos aduce ca aspect general
al lui Sadeler, dar figura Donmului este multe privinte schim-
bath: sprâncenele sunt ridicate sus, nasul este foarte incovoiat,
barba mare diferá: cáciula putin
spre stânga face trei cute mari; rnantia nu e de mátase ca la Sa-
dder, ci de brocart inflorat, ea se vede o hainá de ca-
drilatá, incheiatá singur de nasturi. ).
Portretul din cartea lui Ortelius este identic cu cartea
lui Custos, singurele deosebiri, profilul este tutors spre dreapta,
barba e rotund, iar florile rnantalei sunt mai evidente. (Fig. 6)
Amândouá aceste portrete simtitor efigiile de pe
medalie, cá dela prima vedere se poate constata, cá gravorul
s'a lásat inspirat de unul din ele. Ar fi de mai mare
interes sá se dacá aceste dual portrete sunt côpii until
original - atunci
din cartea lui Ortelius, posterior
este - sau dacá
datá, este o contrafacere dupá
Custos. Am putea chip sá stabilim, dacá medaHa a fost gra-
vatá dupá un portret contimporan Mihai Viteazu, sau dupá unul
posterior domniei lui. $i ne-am putea da seamá in mod
medalia a fost bátutá In timpul domniei lui Mihai, ori este de
o mai recentá, curn am vázut cá din cele spuse
mai sus.
Dar chestiunea aceasta nu se poate rezolvi ajutorul izvoa-

Fig. 7. Cabinetul Numismatic al Academiei Române.


ce avem astázi la dispozitie.
De altfel pentru a stabill cât de strânsá este asemánarea
portretele de cari vorbim de pe medalie, este deajuns sá
observám anumite amánunte caracteristice, ce le gásim la portrete

www.dacoromanica.ro
13

pi medalie. comparatie efigii portrete ne aratI


in chip evident, portretul care a servit de model gravorului
daliei, a fost din cartea lui Ortelius. primul rând, pi pe
medalie pi la Ortelius Donmul este reprezentat profil spre dreapta,
pe vreme la Custos este inters spre stânga. De parte, la
Ortelins se observa, sub gulerul de dela mantia Doimmlni,
namente cele de pe medalie, cari la Custos nu
existá, sau in caz nu sunt evidente.
Dar in ce executia artisticá efigiile de pe medalie suut
mult inferioare portretului care au fost copiate. Gravorul nu a
stiut reproducá figura Domnului proportional spatial de care
dispunek nici n'a fost capabil st execute exact diferitele nuante. Astfel
cáciula a fost pentru a in câmpul strâmt al medaliei;
agrafa care e prins surguciul are o disproportionatá, ure-
chea Domnului este exagerat de mare executatá; ornamen-
tele de sub gulerul mantiei constau din figuri de
zate una alta. In general influenta portretului Ortelius
se smite bine : expresia fetei, chipul cum este executatá gura
mustátile barba, niodul cum este de ure-
chea Domnului, umerii ridicati din cauza gulerului de blaná, toate

Dar portretul din Ortelius nu existá decât abia dela 1603 - dupá
cum spune autorol lui, gravorul I. Sibmacher chiar dacá
am admite pentru executarea lui ar fi trebuit un timp mai
delungat, tot n'ar putea fi anterior anului data mortii lui Mihai
Viteazul. Acest fapt constatarea de mai sus, cá medalia nu
a putut fi in timpul domniei lui Mihai.
Comparând medaliile portretul din Ortelius ajungem
la a doua constatare enuntatá mai sus, pi anume cá efigiile de pe
feritele exemplare ale medaliei se deosibesc simtitor de altele. 2)
Se pâná acum din medalia lui Mihai cinci exemplare
de aur, formatul mare, din cari trei mai groase, in valoarea piese-
de io ducati douá subtiri, de 5 ducati.

Kurtz. Ilustratia noastrá este traducerea din 1619,


unde portretul este ca din
2) Am fácut aceste nu numai desenurile medaliilor, ci
originale sau galvanoplastii.

www.dacoromanica.ro
14

Primul ca vechime este ce se gásia Cabinetul imperial


din Viena (Fig. Domnul este inffiisat pe acest exemplar cu ochii
mari, nasul acvilin, barba de rotuna mustátile groase. Agrafa
care prinde surguciul de are la o mantia
se incheie in trei wisturi, ornamentele de sub gulerul de
sunt distribuite astfel, in partea se vede un singur
ai ceva din partea de jos din al doilea, iar la trei dintre
cari din rnijloc are la o
Al doilea exemplar de aur se in Muzeul National din
dapesta. (Fig. 3). El se deosebeste de cel din Viena, prin faptul
nasul este drept, mustátile sunt mai subtiri rásucite, barba
este drept. Agrafa dela are in o
mantia se incheie rozetá, iar ornamentele de sub guler sunt
mai simple : in stânga se doi X, trei, din cari nici
unul nu are globulá la inchieturá.

Fig. S. din Budapesta.


Exemplarul al treilea de aur se pástreazá British Museum
din Londra. (Fig. 2). Ad Domnul are ochii holbati, nasul foarte
covoiat strâmb, mustätile foarte subtiri ridicate putin sus
barbá rotunda. Agrafa dela cáciulá, modul cum se mantia
ornamentele dela guler sunt la fel cu cele dela exemplarul din
Budapesta.
Al patrulea exemplar de aur - acesta e mai subtire, de
loarea unei piese de ducati - se aflá in cabinetul Numismatic al
Acaderniei Române. (Fig. 7). Se din Viena, dar are
barba mai táiatá drept, nasul prea putin
-namentele dela guler ca la exemplarul din Budapesta.
In al cincilea exemplar de aur, tot de 5 ducati, este
descris de Resch, ca dupá tiparul celui din Budapesta. 1)
1) o. c. p. 221 No. 25 A.

www.dacoromanica.ro
15

Exemplarele de format mic, de aur de argint, sunt ele de


feluri : Cele de aur din Muzeul National din Budapesta (Fig. 8)
aduc mult co exemplarul mare de- aur de acolo, deosebirea
agrafa dela are formá, ornametele dela guler sunt toate
vizibile intregime globule la mantia se
in trei
Cele din Cabinetul Numismatic al Academiei (Fig. 9)
mai exemplarul mare de aur din Viena, dar mustati.le sunt
foarte subtiri ridicate in sus, gulerului
sunt ca la exemplarele mici dela Budapesta.
Aceasti varietate de efigii este o dovada, cá medaliile
n'au putut fi bátute timpul domniei lui Mihai. In caz, chiar
daca am admite s'ao batut timpul acela, un singur exemplar
ar autentie, nu se poate ca pentru
dalie sá se fi gravat timp tipare diferite. dife-
renta nu se constatá numai la reprezentarea efigiei, ci la legendele
de pe reversul medaliei.
In adevár reversurile diferitelor exemplare prezintá ele o
mare varietate de tipare. Ad deosebirile sunt produse de forma
namentelor ce legendele, de modul cum sunt puse punctele
ce despart cuvintele de cum sunt asezate cercurile mar-
ginale.
egenda marginalá de pe revers se la toate exempla-
rele printeun ornament in formá de frunzá. La exemplarul din Viena
are o crestátur este in jos, pe câtá vreme
coada este sus, Tot o gásim la exemplarul din
British Museum. La mare de aur din Cabinetul Numismatic al
Academiei Române, frunza este ridicatá la mare de
aur din din Budapesta are o formá deosebita, asemánátoare
o cruce pliná.
In legenda marginalá a exemplarelor mari de aur din Londra,
Budapesta Bucuresti, dupá cuvântul LOCVMT se aflá puncte;
pe exemplarul din Viena aceste puncte
Data de este precedat5 la exemplarul din Viena de
puncte; la din Bucuresti este urmatá de douá la din
Budapesta are puncte nainte si ; la din Londra
nu le are de

www.dacoromanica.ro
16

Ornamentul ce se aflä sub este la fel pe exemplarele din


Viena, Londra Bucure$ti altfel pe din Budapesta.
Cercurile concentrice cari märginesc legenda circulará aunt
a$ezate in chip deosebit pe fiecare exernplr. La din Viena avem
pe marginea externä un ccrc de perle lungärete alternând perle
rotuade, iar in interior nn linear dublat de un cerc de perle
rotunde. La exemplarele din Londra Budapesta tot dar la
din Bucuresti primul este de pelle lungärete alternând
rotunde, al doilea de perle rotunde al treilea linear.
De asemenea literile ornamentele la unele exemplare sunt
trase linii mai subtiri, mai fine, la altele mai groase.
de varietate de tipare nu ne mai rärnâne deck
istoricul exemplarelor ce ni-s'au pästrat, ca sä vedem care
dintre ele poate fi considerat ca original.
IV.
Cea dintâi mentiune despre medalia Mihai Viteazul dateazá
abia din 1759 o gäsim in Catalogul monetelor de aur din Cabinetul
imperial din Viena, publicat de Du Val.1) se se re-
produce - de nu destul de exemplarul de aur in
cabinet.
Un al doilea exemplar este amintit numai 15 ani, 1784,
când Soothe publicând catalogul unei colectiuni de ducati, descrie
ei un exemplar de aur din medalia lui Mihai.2) Acest exem-
plar s'a vândut in anul urmätor la Hamburg, toatä
colectia, dar nu se cine l-a cumpärat. Sturdza bänuia, la 1878,
ar fi exemplarul care a ajuns mai târziu colectia Doboczky,
de unde a trecut in Muzeul National din Pesta.
Tocmai dupä un veac, la 1872, când Sturdza publicä prima
descriere a monetelor medaliilor se aflä despre exis-
tenta exemplarului din Londra. Medalia aceasta este imprimatä pe
o plachetä pätratä de aur dela a fost consideratá
ca 4)

1) Du Val, Monnaies en or qui composent ds parties du de


S. l'Empreur, Vienne 1759, p. 235, cf. Sturdza, p. 117.
2) Sturdza, o. p. 124.
Sturdza, Ibid.
Sturdza, Ibid p. r31.

www.dacoromanica.ro
17

Putin apar pi primele exemplare de aur de format


lucrarea de Sturdza la 1878, sub numele de «Bi-
bliografia numismaticei române», ori de câte ori vine vorba despre me-
de aur a lui Mihai i-se calificativul de mare» Exem-
plare de aur existau in colectia Doboczky, care a trecut pe
urmá la Muzeul din Budapesta. 2) Cabinetul Numismatic al Acade-
miei posedá el unul.
Cam aerial timp ies la ivealá pi exemplarele de aur de
format mare, dar mai subtiri, valoarea pieselor de 5 ducati.
Un de exemplar este Cabinetul Numismatic al Academiei
Române, de Sturdza cumpárat dela un negustor din Iasi.
De asemehea in descrierea lui Resch este amintit un exemplar
de acesta, dar fárá a i se aräta provenienta 3).
Cât priveste exemplarele de argint, dintâi este mentionat
la 1824 in lucrarea lui Appel despre Numismatica medievalá
4). Acest exemplar era de format mare (40 mm.) a fost

Fig. 9. Cabinetul numismatic al Acad. Rom.


considerat atunci ca o imitatie dupá exemplarul de aur din
Viena (?), fIrS sá se precizeze dacá este o imitatie contimporaná
sau ulterioará. ,

Al doilea exemplar de argint de format mare se la 1836


in colectia lui Dickmann din Viena si era considerat ca foarte rar 5).
Al treilea de acest fel colectia lui Bretfeld-Chlumczansky

1) Sturdza, p. 117, 120, 124.


2) Rélhy, de monete a lui Doboezky (ungure§te) in Areheol.
.rtesitö, 1887 p. 316.
Resch, c. Nr. 25 A.
4) Appel, zur Manzkunde der u. der neueren Zea, III
p. 1195, la Sturdza o. c. p.
5) Sturdza, Ibid. p. 134.
2

www.dacoromanica.ro
18

descrist de Eitl in 1841 1), un al patrulea avea Franz Frank in


1844 2). Arnândouá. erau considerate ca dubioase.
Mai târziu câte un exemplar de acestea gásim in colectia Mon-
tenuovo in cea a lui Doboczky 3). Cel dintaiu a fost cumpárat de
Academia celalalt a trecut in Muzeul National din Buda-
pesta. in colectia lui Sturdza se aflà un astfel de exemplar, care
nu este Cabinetul Numismatic al Academiei Române 4). Resch
descrie el un exemplar din acestea, arátând a fost bátut
tipar ca exemplarul de aur din Londra 5).
Cuni vedem numismatii au considerat in genere exemplarele
mari de argint ca dubioase. Cea mai bunt i publicul
amator le-a bánuit autenticitatea este faptul, la vânzári pretul
a scázut mereu, desi exemplarelor nu s'a
prea putin. Astfel pe vrerne la 1836 exemplarul -colectia lui
Dickmann se vindea cu 15 florini, chipá opt ani nu i se oferea lui
Frank pentru o medalie decât ceva peste 5 florini.
De asemenea comparând proturile acestor medalii cu cele ce
s'au oferit in timp pentru alte medalii românesti, constatám
putina incredere de care se bucurau rnedaliile de argint ale lui
Mihai. Astfel un taler de al lui Despot-Vodà se vindea la 1836 err
41 florini, iar la 1844 71 florini; o medalie mare de argint a lui
Brâncoveanu vindea la 1841 7 6 creitari, iar una micá cu
5 6 cr.; pe un de argint s'a obtinut 5 florini la 1845.
Fatá de acestea meclalia de argint a lui Mihai, care dupá datá este
cu un veac anterioará, era cotatá abia cu 5 florini 6).
Nu poate fi deci nici o indoialá, cá exemplarele mari de argint
cari apar abia la inceputul veacului al. XIX-lea, sunt niste
cate moderne.
Pe la 1872 Sturdza cunostea douá exemplare de argint de
format (32- 34 mm.), din cari unul se gásia Cabiuetul impe-
rial din Viena, al doilea in colectia sa particulará. De asemenea
colectia astfel de exemplare, iar Resch des-
em p. 135.
2) p. 141-2.
3) Pentru colectia Montenuovo cf. Hess, log p. 49; pentru Doboczky
Resch 1.
4) Sturdza, Ubersichl p. 70.
5) Reach, e.
Cf. pentru toate acestea Sturdza, Bibliografia

www.dacoromanica.ro
19

crie el Unele din acestea sunt mai groase, ajungând pâni


la 4 mm.
Cu privire la originea medaliilor de argint, unii numismati o
atribue cunoscutului falsificator Becker, care este considerat pi ca
autor al plachetei din Londra 1). Toate exemplarele de argint, mari
descrise de sunt arátate provin din aceleasi stante
ca pi placheta din Londra, ch nu o stint
2). exemplarul mare de argint din Cabinetul Numismatic al
Academiei Române este imitat duph din Londra.
Dar se mai cunoaste un alt falsificator mai nou. D-1 E.
raga, cunoscutul anticar din Iasi, pose& o stantá a medaliei lui
-
numit Ropalá, care
spusele sale - de un fost argintar de acolo,
pe vremuri Strada Veche, azi
Costache Negri, a murit câtiva ani ca functionar al
Ministerului de Finante, serviciul marcárii. Cu aceastá
bátut câteva piese de aur de argint?), cari prin
la anumite intervale, pentru a nu provocâ Probabil ch
exemplarul mare de aur, in Cabinetul Numismatic al Academiei
Român-e pi dela un negustor din Iasi, este de acest
faisificator.
de faptul se cunosc falsificatori mai vechi
mai noi. ai medaliei lui Mihai; având in vedere, de parte târ-
zia aparitie a exemplarelor de aur pi bánuielile ce s'au ridicat asupra
.celor de argint, nu avem putinta stabilim care din exemplare
ar fi original.
Din aceste date vin mai rezulta-
-tele obtinute mai sus pi presupunerea n'a putut
timpul lui Mihai.
V.
Studiul ce am intreprins asupra medaliei lui Mihai-
-Viteazul, a dat.la o multime de motive; cari ne obligá sá con-
acest monument ca o incercare medalisticá posterioará
Mihai. Chiar dacá uncle argumente nu par de ho-
tárâtoare, altele a valoare nu se poate contestà.
1) Sturdza, p.
Resch, 1. c.

www.dacoromanica.ro
20

Se puce atunci intrebarea când a Post medalia, de cine


ce Cáci dintre variatele exemplare trebue fi fost
pe care 1-au irnitat celelalte.
Aspectul general pi modul de executiune ne
medalia a fost in Transilvania, ea are mare
produsele medalisticei transilvánene prima jumá-
tate a al De parte legenda aratá prin
terea ei s'a urmárit comemorarea cuceririi Ardealului de Mihai.
Se poate deci presupune, cá dupá moartea lui Mihai
dintre admiratorii sá fi voit a-i prin acest mijloc aminti-
rea, sau cá vreun amator a cáutat sá comemoreze acest chip
evenimente ce petrecut in Transilvania pe timpul lui
Nu putem spune starea de astázi a cunostintelor, care din.
exempIarele de aur este original; in caz celelalte nu sunt
eôpii rnecanice dupá exemplarul original, ci numai imitatii mai mult
sau mai putin reusite.
Numárul redus al exemplarelor fatá de varietatea mare a ti-
dovedeste cá aproape pentru fiecare exemplar gravat
tipare- speeiale, ceeace ne credem aceste exem-
plare nu au apárut deodatá, ci la anumite intervale decursul tim-
pului. De altfel aparitia treptat-treptat dovecleste, fiecare din.
ele a fost fabricat chiar timpul când a correct sau
publicitate.
Din toate constatárile de mai sus rezultá mod evident,
nu putem considera medalia lui Mihai Viteazu ca un monument
nici nu-i putem recunoaste caracterul ce i-s'a atri-
buit acum.

DESPRE DRAHMA
DE

Dr. G. SEVEREANU

In s'a descoperit in D'obrogea aproape de vechiul


un important tezaur, ce se aflá la colectiunea mea, compus din.
de argint, dintre cari io8 sunt reprezentate prin cunos-

www.dacoromanica.ro
21

cutele drahme bátute de Istria in perioada sa


monete reprezinta subdiviziuni de ale acestei drahme.
le se astfel :

Fig. I.
Av. Douá capete de tineri Rv. IZTPIII Acvila de mare
vâlvoi, vázute din fatá spre stânga, stând pe
inversate. ciugulindu-i
In câmpul din dreapta intre acvil delfin sau in câmpul san
ambele câmpuri, se diferite litere sau monograme (vezi tablant No.
Desi aceste monete, exceptia celor 12 monograme inedite,
sunt bine cunoscute numismaticá, cred atât prin
tanta tezaurului, cât prin cercetarea amanuntitá a lui, vom putea
aduce nuoi contributiuni numismatice privitoate la perioada auto-
nomá a Istriane.
In primul vom analiza reprezentarea aversului. in
zent autorii nu sunt bine edificati asupra celor capete inver-
sate. Pe când Eccard Eckhelle considerá capete de dioscuri, Wise,
situatia inversatá prin schimbátoare a Dioscurilor
timp la Zeus, restul sub ; Pick vede in cele dosed
capete pe zeii vânturilor, desi nu este nici o asemánare intre chipul
dupá monetá acela sub care anticii reprezentan aceste zeitáti.
Inteadevár dintre toti zeii vânturilor nu pe nici
o reprezentare Boreas (vântul de nord) este un
trân ce tine rnâinele mantia umflatá vânt. Copii Bride
Calais sunt zeitáti inaripate; Caccias (vântul de nord-est) este un
bâtrân ce tine discul din care iesá grindina; Apelioles-
(vântul de est) este scurt; Eurus (vântul de sud
est). este barbá, pe când Notus (vântul de sud) Libs
(vântul de sud-vest) sunt tineri inaripati. Sciron (vântul de nord-vest)
este bátrân barba in desordine, iar Zefirul sau vântul
de vest este tânár, frumos aranjat impodobit de Pori.
zboará florile sale.

www.dacoromanica.ro
22

Mgr. (Revista Cato licá, 1912 p. 355) crede cele


capete inversate ar fi o aluziune la fluviul pi la Pontul
Euxin, de bátrânul Istros avea o reprezentare.
Atribui aceastá reprezentare ideii de navigatiune, pe care
orasul Istria o fácea douá directii opuse, sus pe fluviul
in jos pe Mare, avigatiune ce reprezenta pentru ora-
sului principala bogátie. De altfel reprezentarea navigatiunei prin
zeitáti era obisnuitá la antici. Expeditia Phrixus
Helle, Phine Harpiile nu sunt decât câteva exemple de repre-
zeatarea mitologicá a navigatiunei.
Pe de altá parte cele douá capete de tineri de pe monetele
striane, au o mare asemánare unele tipuri ce .repreiintá pe
Apallon pe unele din monetele antice, la care gásim pe sub as-
peetul unui tânár párul separat print'o cárare,
depártate de fiecare parte pe frunte. cum se vede, figura se
aseamáná reprezentaraa capetelor dupá monetele istriane.
seama de faptul cá zeul principal al coloniei Istria
era Apollon (vezi Pârvan Histria pag. s'ar putea pâná
la un punct admite, cá Istrienii au luat de protector al navigati-
pe zeul
In ceeace priveste acvila de mare stând pe delfin ciugu-
lindu-i capul, nu rámâne nici o Indoialá, cá reprezintá marca orasului,
astfel dupä cum se vede pe câte-va arheologice ce
din epoca autonomá : marmora din Caraharman, greuta-
tea de plumb a orasului etc.
De aceastá reprezentare, oarecari modificári, o
gásim la alte orase ale Pontuluie Euxin, ca Olbia Sinope, card
Istria erau vechi colonii milesiane.

In numárul total de monete, se gásese 24 varietáti de


litere monograme (vezi tabloul No. i); dintre cari 12 sunt des-
crise lucrarea lui Pick, 12 varietáti sunt inedite.
Un important ce reese din cercetarea tezdurului este
privire procedeul de fibicare a monetelor. Cum marea majoritate
a pieselor sunt de o conservare perfectá, fapt ce aratá ele
circulat putin de a fi ingropate, se poate bine vedea cum.
pe marginea fiecáreia existá, mai mult sau putin evident, douá

www.dacoromanica.ro
23

dintaturi diametralmente opuse (vezi fig. cari cred arata,


pentru fabricarea monetelor s'au placi de argint in grosime
dt din care s'au taiat prin ajutorul a
de semicerc diametru de 0.019 in., cite o rondela de argint,
ce a servit in la baterea celor doua fete. Punctele de
ale dáltilor, corespund celor neregularitati amin-
tite. Cum monetele au fost astfel fabricate, o si täetura
a marginelor, prin pe unele din piese
nu se dintaturile aceasta se datoreste
dreptárii rnarginelor cu ciocanul.
Odatá ronclela de argint executata, a se bate prin
ajutorul a matrice deosebite aversul reversul monetelor.
Faptul cele capete reprezentate pe avers, sunt inversate
in mod deosebit, privind sus sau vice versa, deo-
sebire ce se chiar in grup de varietáti, arata ci
inatricele se aplicau, a se tine seama de raportul dintre avers
revers.
Toate monetele tezaurului au fost cântarite exact pentru a se
putea determina greutatea a drahmei istriane a subdivi-
ziunilor ei.
Diferentele in greutate, cari in seria dela 6,920
gr. la 5,280 gr., deci cu gr., provin din modul de fabricare al
monetei, ce nu era proprie numai istriane, ci era
tuturor monetariilor antice, de oare-ce gásim dintaturi pe
marginea monetelor la un considerabil de piese de argint,
in coloniile eline din Grecia Italia, dintaturi cari adeseori
colectionarului, autenticitatea monetei.
Determinarea greutátii drahmei istriane, ne conduce la studiul
metrologiei acestui oras.
Deja de mult, metrologia oraselor noastre pontice, a obi-
ectul unor cercetari amanuntite din partea D-lui M. C. Sutzu, care
inteo serie de studii, publicate dela 1885 prezent, a
sistemul ponderal al Tomis Kallatis. In ceeace priveste sis-
temuL istrian, lipsa unor ponduri speciale orasului, a ficut ca sä nu
se determina valoarea minei istriane. Din aceastá nu
se putea determina nici greutatea oficiali a drahmei.
In ultirnii ani, unei importante descoperii de
D-1 D. G. adminstratorul pescariilor Statului din in

www.dacoromanica.ro
24

a cárei colectiune se aflä singura greutate de plumb cunoscutá, ca


apartinänd orasului Istros, care a fost. de Mgr. Netz-
hammer (Rev. Cato licA, 1912 p. 359), noi elemente apar pentru
determinarea metrologiei istriane.
Pick bazându-se pe diferenta de greutate a drahmei arhaice
a orasului Istria (cu quadrat incus), fatä de drahmele din epoca
posterioará (monogramate), sustine orasul a adoptat, in prima
perioadä a monetáriei, sistemul fenician usor-redus, pe care Pa redus
in sistemul eginetic.
D-1 M. Sutzu, care la publicarea lucrárilor sale (1900-915),
nu cunostea pondul istrian, bazându-se pe greutatea drahmelor ora-
sului, crede mina trebuia fie mai grea ca cea tomitanä.
Pondnl istrian clescoperit, acest punct, arätându-se iden-
titatea sistemului pondului istrian cu al orasului Tomis.
Pondul descris de Mgr. Netzhammer, de sigur originar
din epoca autonomä a cetätii, este o greutate de plumb,
de 28/45 mm., care o de 13/15 mm. Pe o fatá
se hr relief. marca orasului, ca pe drahmä,
turul de mare spre stânga, stând pe delfin capul.
Jos adici valoarea pondului fatá de mina istrianá. cum
pondul cântáreste 79 grame, rezultá cá mina cântárea 632
grame.
Din tabloul dám mai jos, care contine greutátile tuturor
vonumentelor ponderale ale oraselor noastre pontice, descrise pâná
in prezent, dkerminám usor raportul ce existá între sistemul ponderal
al cetátei Istria din Tomis Kallatis, ajungând la conclusia
cá Istria Tomis, aveau sistemul ponderal identic, adoptând
mina de grame, pe când Kallatis adoptase o mult mai -
usoará, de 508 grame, care este identicä cu mina asiro-caldea-
ná usoará.
Din toate sistemele monetare de argint, singur sistemul
netar eginetic a adoptat mina de 640 grame pe care o gásiin adop-
tatä de orasele noastre pontice Istria.
Pe dealtá parte sistemul monetar de argint eginetic, dupá
a demonstrat D-1 M. Sutzu, este foarte strâns legat de staterul
de aur lidian, ce se subdivide in Rezultá cá staterul de
argint sau didrahma cântáreste 12,80 gr. (iar 6,40 gr.) greu-
tate identicá acea a drahmei istri,ane; pe când drahma

www.dacoromanica.ro
25

cântáreste 5 grame, greutatea medie a monetelor de arghit


apartinând orasului Kallatia.
Tot in tezaurul nostru, gäsim monete greutate
1,57 gr. 1,42 gr. monete ce reprezintá subdiviziuni ale drahmei.
Toate subdiviziunile drahmei istriane descrise de Pick cele
al tezaurului nostru le putem grupa in douá: Unele mai grele a
cáror greutate 1,57 gr. 1,10 gr., iar altele mai usoare
.de 0,37 - 0,30 gr. Primul grup, in care intr cele monete
ale tezaurului nostru, reprezintä a parte din - Obol -
care normal trebue 1,53 gr.; al doilea grup reprezintá
a ia-a parte a drahmei - - care normal 0,53 gr.

TABLOUL I.

de inver-
sere a celor 2

Pick
capete
GREUTATEA MONETELOR

2 2 dr. 592, 575, 563, St. invers. No. 421

r In dr. 3 584, 578, 584 Dr. invers. No. 427

4 in dr. 1 Dr. vers.

5 inferior 3 587, 583, 567 No. 436

6 i in dr. 5" St. vers.

7 H in dr. 10 620, 602, 586, 584, 553, to inc. 4 No. 413


8 X In dr. 1 Dr. invers.
9 1 Dr. invers. No. 414

dr. 608. 579


10 576, 575, 579, 570, 565, 573, No. 431

H
dr. 6 604, 683 579, 577, 557 St. invesr. No. 431
inferior

www.dacoromanica.ro
26

(Urmare).

de inver-
a celor 2
capete
GREUTATEA NETELOR

12
< 1 573 Dr. invers. inedi

in dr. 1 528
13 Dr. invers. ineditä
X iierior

in dr. 502
,
588 583 578 578 577,
14 16 573, 73, 573, 8, 55 Dr. vers. No. 432
Iderior

B dr.
I inferior
1 577 Dr. invers.

in dr. 615, 610


16 Dr. invers. No. 430

in
17
inferior
6, 591, 590, 590, 590, 583, 583 St. invers. ineditii

18 in dr. 8 598, 598, 587, 82, 578, St. invers. Inediti


inferior

19 H< in dr. 1 St. vers.


20 ' dr. 6 604, 6, 599, 593, 588, 583 St. invers.

dr.
21 2 548, St. invers.
I

E dr. 2
22 Dr. invers. No. 433
inferior

23 3 inferior I invers. No. 445


24 K inferior 1 142 Dr. invers. inedite

www.dacoromanica.ro
27

TABLOUL II.
VALOAREA In raport
ORWL descoperia cu Mina
AUTORUL

ISTRIA 1/8 79 gr. 632 gr. Netzhammer


MNA 1 . 625 625 ' Sutzu
291 Sutzu
TPITH 1/3 212 200 636 » Sutzu
TETAPTH 163 » 652 Sutza
TEHPO 1/4 161 644
TETAPTH 1/4 158 » 632 Sutzu
TETAPTH 143 » 572 Sutzu
1/6 107 640 Sutzu
KALLATIA MNA 1 378 378 Sutzu
1/2 241
HMI » 482 Bormann
TETAPTH 1/4 122 100 488 400 Sutzu
EKTA 86 300 517 800
Sutzu
EKTA » 492 »- Netzhammer
62 580 640

CONTRIBUTIUNI ORIGINER CUVANTULUI BAN"


DE
CONST. MOISIL

Desi poporul nostru a cunoscut moneta din cele mai


timpuri ale existentei sale, cuvântul «ban» nu pare a avea o
vechime prea mare limba
In epoca tulbure, veacurile al al X-lea,
epocá care s'a format poporul limba româneascá, acest
de schimb n'a fost necunoscut strámosilor nostri. aceste
timpuri náválirile barbare desfiintaserà organizarea civilizatia
romaná din Dacia, strámosii nostri reveniserá la sistemul primi-
tiv al economiei naturale; desi activitatea comercialá aproape

www.dacoromanica.ro
28

cu totul schimbul sá fácea marfá contra marfá, toate acestea


numeroasele clescoperiri de monete fácute in tot coprinsul României-
Mari dovedesc, cá pe vremea aceea a circulat la noi numár destul
de mare, in primul rând monetele impáratilor romani veacurile
al V-lea, pe ale celor bizantini pâná la ultimH
1)
Este interesant de constatat cá monetele bizakine au conti-
nuat sá circule la noi dupá ce in vecinátatea noastrá s'au infiintat
statele noi, ca Ungaria, Bulgaria Serbia.
Dintre aceste state cel dintâi care a bátut monete proprii a
fost Ungaria. Incá sub cel Sfânt (anul s'au emis act
mici de argint, cari in curând au ajuns foarte apteciate
s'au in Wile vecine ca Boemia, Moravia, Croatia,
Silesia chiar mai departe pâná in Prusia Danemarca. 2)
Se paie lust cá la noi monetele primilor regi unguresti n'au
strábátut; in caz nu s'au gásit tezaure cu de monete
nici chiar in Trasilvania Banat, regiuni cari erau supuse din
veacul al XI-lea regatului unguresc.
In schimb rnonetele bizantine au circulat Ungaria, atât
cât dupá cel Sfânt. In pártile sudice ale acestei
s'au descoperit numeroase tezaure monetare dela impáratii
zantini din veacurile al IX-XII, in morrnintele unguresti din
acel timp s'au gásit adeseori monete de aur, «solidi» bizantini, pe
cari documentele unguresti contimporane numesc «byzancii».3) Chiar
in Boemia au circulat in epocá monete de aur bizantine. 4)
Celelalte state din vecinátatea n'au sá batá
monete decât mai târziu, in veacul al XIII-lea. Primele monete
gáresti sunt dela Mihail Asan (1246-1257), iar cele sârbesti dela
II (1282-1321). In schimb dintâi principe polon
care a emis bani a fost Boleyilav I (992-1035) nici monetária
aceasta nu a luat o desvoltare mai mare decât prin veacul al XIII-lea.
Prin urmare pâná in veacul al Românii n'au putut
intrebuinta, in redusele relatii comerciale cu stráinátatea, decât
1) Cf. fi tezanre in Buletinul Soc. Nmuismatice
Române 1914-1916; precum revistele de specialitate unguresti austriace.
2) Homán B. A. 1000--1325. Budapest 1916 p. 385 urm.
3) o. c. p. 164 ti n. 1.
4) n. T.

www.dacoromanica.ro
29

bani bizantini. Acest fapt st fie retinut, cáci de o parte con-


firmä vechimea influentei culturale bizantine noastre, ale-
cárei urme s'au constatat in domeniul vietei politice artistice-
din epoca descálecatului; de parte aratá de era
inflanta economicd a regatului unguresc chiar in tinuturile
vasale. De amintirea relatiilor noastre comerciale cu
Bizantul s'a Ostrat pâná la veacului al XIV-lea, se
la noi socoteli in «perperi» bizantini. 1)
Se cá nu putem ce termin intrebuintau
de atunci pentru numirea acestor monete; probabil le numiau sau.
dupá tara de origine sau dupá efigiile

priveste cuvântul «ban» s'an emis acum douá páreri


cu privire la originea lui. Cea mai ráspânditá, sustinutd de multi
dintre filologii, istoricii numismatii români stráini, pretincle
acest cuvânt ar avea legáturá monetele Banilor de Severin sau
cu cele ce au circulat odinioará acest bánat. De pci cuvântul s'ar
fi ráspandit apoi celelalte 2)
Contra acestei páreri ridicat autorii noului Dictionar al
Academiei Române, considerând-o neverosimilá pentru mo-
tivul cá «ban» este atât de ráspândit. Au emis deci o nouá
ipotezá, dupá care «ban» ar fi un cuvânt «strávechiu», derivat dintr'o
formá «anteromaná», care inseamna «viatá». Din «viatá» s'a trecut
la «vitá» pentru ca nostru sá aibá origine animalá, ca
Romanilor. 3)
Se vedem dacá din punct de vedere al numismatice se
poate justifica din aceste páreri sá a lámuri che
stiunea originei cuvantului «ban» cu ajutorul mijloacelor ce ne
pune la dispoziOe aceastá
Cuvântul acesta n'ar putea avea legáturá cu Banatul Severi-
nului decât in urmátoarele douá cazuri :
1) Cf. Docan, la in Analele-
Academiei XXX p. 557.
2) dela Valachie, etc. Berlin 1837; Hasdeu, Etym. Ma-
gnum, III, ban; d rum. I p. 259; Réthy, in Archeo
1891 p. 198.
3) Digionarul romdne I, ban.

www.dacoromanica.ro
80

Banii de Severin ar fi bátut monete proprii, cari se


fi ráspândit .celelalte românesti.
2. Dacá banatul Severinului ar fi fost in evul mediu
principal pe unde fi circulat se fi monetele stráine
in locuite de
Nu se in mod sigur când s'a infiintat acest banat;
se cunoaste seria Banilor dela 1233 la Toti
au ocupat demnitate calitate de reprezentanti ai regilor
unguresti, chiar Domnii români cari au banatul - cum
au fost Vladislav I, Mircea cel
ca vasali ai regelui unguresc.
etc.- considerati din

In Ungaria ca in alte dreptul de a bate era un


drept ; prin urmare Banii Severinului ar fi
nete, trebuiau primeascá acest drept dela rege. Dar nu se cu-
noaste nici un document, care mentionez rdarea
acestui drept, nici nu vre-un izvor istoric care vorbeascá
despre monetele acestor Bani.
informatie privitoare la chestiunea ce ne
intereseazá, se cunoscuta din 1247 a regelui Bela
IV, confirmatá printeo papalá din 1251. Insirând indatoririle
ce le impunea Cavalerilor Ioaniti, pe cari ii stabilise Banatul
verinului regele rezervâ, intre altele, din venitul ce
ar rezulta din baterea monetelor, in caz când marele preceptor al
Ioanitilor ar obtine dela rege acest drept: non de moneta, que
illic de regia concilio damns j5ro tempore
carrel, rcscrvamus.1)
n'au avut prilejul obtiná acest drept, cáci n'au
putut sá stea decât prea putin timp Severin. In caz nu
avem nici o mentiune documentará, cá acest ordin cavaleresc ar fi
bátut monete pentru Bánat nici nu ni-s'a pástrat vre-o monetá
care sá-i poatá fi atribuitá.
De altfel intre numeroasele monete medievale unguresti
existá una despre care se afirma cer-
titudine, cá este bátutá de vreun Ban de Severin.
Cu toate acestea unii numismati a crede, cá s'ar putea
considera drept monete ale acestor Bani cari putut
fi identificate in alt chip.
I p.

www.dacoromanica.ro
31

Prima este reprezintatä printeun singur exemplar, aflátor


Muzeul National din Budapesta de din colectia
Nuber. Este un de argint, diametru de 12,5 mm.,
pe legenda iar câmp o pasere (?)
aripile strânse. Pe revers este câmpul e ocupat de
o figurá care pare a fi o poartá de cetate, jar lângá ea o cruce.
D-1 Dr. G. Severeanu, care a studiat publicat aceastá
netá, sustine cá ar fi putut fi bátutá in vremea Banului Laurentiu
(1271-1273), care pi-a câstigat mari merite pentru apárarea Bana-
tului contra Bulgarilor. Dar tot d-sa recunoaste, cá ea repre-
zintá inelul de legáturá al unei numismatice proprii a Bánatului,
ci... o serie sporadicá, datoritá consideratiunii cu totul deosebite, de
care s'a bucurat acest Ban stápânii sái regesti.1) conchide
trebuie consideratá ca un «obol regesc», nu ca un «obol bánesc».
altá specie de monete ce se pune in legáturá Bánatul
Severinului sunt cele atribuite Banului Nicolae Redwitz din
Fostul directorul Cabinetului Numismatic din Budapesta, Ladislau
Réthy, a publicat 1891 descrierea unor monete necunoscute, gásite
in localitatea Ipolyság, amestecate dinari dela regele Sigismund.
Ele sunt fárá legende au pe fatá un scut incoronat, al cárui câmp
-este ócupat de o cruce mare ancoratá, iar de o parte de ceialaltá
a scutului se aflá câte o siglá, compusá din litere monacale sau
cirilice. Pe revers se vede figura unui Domnitor, coroaná pe cap
tinând un .buzdugan in mâna dreaptá o cruce in cea stângá.
se aflá câte o literá la stânga la dreapta figurei. Pe
singur se gáseste locul efigiei de pe revers, o
asemánátoare cea de pe monetele TárH-Românesti.
Réthy atribue aceste monete N. Redwitz pe motivul ca
scutul crucea ancoratá era emblema Cavalerilor Teutoni, din or-
dinul cárora fácea el parte, cá pe demnitatea de Ban
mai avea pe cea de comite monetáriei) de Sibiu.
Cu toate acestea nu existá nici o proba suficientá pentru confir-
marea acestei ipoteze, cá chestiunea nu este rezolvatá.
Pentru problema ce ne intereseazá pe noi, monetele acestea
i) Dr. G. Seyereanu, rom in hi
Buletinul Soc. Num. 1915. p.
Réthy, Rawilz Szörényi in Arch. Ert. 1891 p. Cf. Do-
can, 475 urm.

www.dacoromanica.ro
32

n'au nici o irnportantá, de oarece ele au fost bátute in veacul at


XV-lea, când cuvântul «ban» se noastre.
In un alt fapt care ar pleda contra existentei monete
proprii ale Banilor de Severin ar fi, in evul media n'a fost nici
o monetárie pe teritoriul acestui

Dar Banatul Severinului n'a constituit in evul rnediu nici mácar


un drum comercial important, prin care fi intrat in celelalte
române$ti monete stráine.
Am vázut in veacul al XIII-lea am importat monete
mai ales din imperiul bizantin. Când Venetienii au cucerit econo-
Peninsula-Balcanicá, monetele- au inceput concureze
pe cele bizantine, inundând nu numai Dalmatia Croatia, dar 8i
Serbia Bulgaria. 2).
La noi rnonetele venetiene au pe cale : prin orasele
dela Marea supuse Tátarilor. De aceea galbenii venetieni
se numiau in vremurile vechi
Dar nici monetele unguresti n'au intrat in tinuturile române$ti
prin Banatul Severinului. Punctele de trecere din Ungaria spre Tran-
silvania erau altele, iar in Muntenia Moldova monetele unguresti.
au venit din Transilvania, nu din Banat. De din veacul al
XIV-lea existá la Sibiu o monetárie care scotea monete regale.
Am vázut mai sus cá moneteje unguresti nu s'au cunoscut la
noi inainte de veacul al XIII-lea. Faptul acesta se explicá prin de-
cadenta econorniei unguresti totala clepreciere a regale
veacul al lar când pe la Inceputul veacului al XIII-lea
starea economicá a Ungariei a inceput sá se riclice sá se
mertul cu stráinátatea, tara ungureascá a fost de monete
stráine. Dintre acestea au câstigat preponderantá ráspândit
mai mult dinarii din Friesach (Carintia). Acestia au devenit mo-
neta curentá atât Ungaria cât in Transilvania la venirea.
pe tron a lui Bela IV (1235). Sub acest rege monetária ungureascá

') De pildä in privilegiul comercial din 1413 dat de Mircea cel Batrân
negustorilor din Brasov (FIurmuzachi-Iorga XV, p.
2) Homán, o. p. 330 0. 3.

www.dacoromanica.ro
33

a renhs2ut, dar n'a putut decât cu greu timp de aproape


un veac sá monetele stráine.
Aláturea de dinarii de Friesach au strábátut in Ungaria
Transilvania alti dinari, ce incepuse sá se batá
pe la 1255 Banal infiintase o monetárie proprie, autorizatá
de Bela IV. Acesti dinari se báteau la Agram fiindcá erau emisi
de Slavoniei se numeau in limba oficialá banales.1)

Fig. Dinar banal slavon.


Ei erau superiori in privinta calitátii argintului in privinta
atât monetelor regilor unguri cât dinarilor de Friesach,
din care cauzá s'au ráspândit foarte repede nu numai in
vonia, dar Ungaria Transilvania. De altá parte ei pástrat
inereu tip: pe fatá figura unui jder (emblema Slavoniei)
douá stele, legenda circulará: (ro) Sclavonia (sau
moneta duds (ro) Sclavonia, sau numai Sdavonie); pe revers
o cruce dublá având sus de o parte o stea, de ceialaltá o semiluná,
jos douá capete incoronate asezate fatá in fatá (Fig.
Irnportanta acestor dinari banali stá de o parte in
farte mult (in curând au trebuit sá se mai infiinteze
Banatul Slavoniei alte patru rnonetárii), de altá parte in faptul

rege$i.
Fig. 2. tefan V. Fig. 3. Bela IV. Fig. 4. Carol Robert.
regii unguri au inceput imiteze, bátând monete tip.
Toti regii Arpadieni, cari au urmat in domnie lui Bela IV, au bátut
monete dupá modelul dinarilor banali, pi acestea se deosebiau nurnai

Truhelka, Die slavom'schen Banaldenare, Wien 1899 p. 2 urm.; Homáu c. p.


2) Ibidem p.
3

www.dacoromanica.ro
31

prin faptul, de sterna legenda Slavoniei,


efigia legenda regelui unguresc (Fig. 2-4).
Primul rege angevin, Carol Robert, a mers mai departe: in
anul 1323 a reformat monetária dupa moclelul
dinarilor banali, orclonând se bath in tot regatul dinari de greu-
tatea acestora: «bonos denarzos... totum regnunz nostrum ad pon-
dus denariorwn banalium anliquorum... .1)
De dinarii regali fie ei numiti de
public «banali» : banales regales, banales Hungaricales.
Alt fapt important, mai ales pentru noi, este atât «banalii»
slavoni pi unguresti s'au ráspândit foarte mult Transil-
vania, unde au devenit obstesc de schimb in prima ju-
a veacului al XIV-lea.
Documentele din acest timp, cari contin informatii despre
netele ce in Transilvania, le .numesc pe acestea de
«banales». Astfel avem mentionati, banales regales, banales antzqui,
banales Vercucenses (bá.tuti in Veröcze) 2) Mai chiar
dinarii ce se in din Cluj acest
nume : document din 1337 se pomenesc «banales de Cliluswar». 3)
Se de ipotezele, mai mult sau mai putin
dreptátite, privitoare la pretinsele monete ale Banilor de Severin,
informatiile precise ce le despre frecventa circulatie a «bana-
lilor» slavoni unguresti Transilvania, au o valoare ce nu se
poate contesta.
De aceea este firesc admitem nostri dela
«banali»; iar generalizarea acestui termen in Transilvania ne
sustinem, de acolo s'a ráspândit cuvântul
celelalte tinuturi românesti.

1) Homán, p. 49 I.
2) p. 240.
99 n. 4.

www.dacoromanica.ro
35

.BULETIN BIBLIOGRAFIC

1. I.

Dr. Magyar pénztörténet (Istoria monetei


unguresti), Budapest 1916. 0 voluminoas lucrare de peste 700 p., care cuprinde
expunerea a monetariei unguresti dela intemeie-
torul ei, la marea Carol Robert.
La inceput sistemele ponderale medievale, studiind
diferitele Ungaria (marca de Buda, Strigon, etc.) in
Transilvania (marca de Rodna, Alba Trecând la istoria monetarä,
vorbeste mai intai de perioada anterioará lui cel Sant, mind vitele
forman mijloacele de schimb se introdusesera monetele bizantine.
Prirnele monete unguresti le-a Sfânt, modelul
narilor din Regensburg (Bavaria) de argint foarte bun, s'an réspandit
in alte la Marea Sub urmasii lui an moneta
decade se depreciaza, din care anumite monete invadeaza
Astfel pe la clinarii de (Carintia) in scurt timp devin
mijlocul de la 1255 locul principal dinarii Banilor
Slavoniei, cari se aláturea de ei dela un timp
vienezi.
Monetele sträine n'au putut fi inlaturate deck in parte prin reforma lui
Carol Robert din 1323, care a pentru tara dinari modelul celot
banali pi a emis apoi floreni de aur modelul florentin grosi de argint
dupä cei din Boemia.
Ultima parte a cártii lui H. cuprinde dreptul regalian privitor la baterea
administrarea monetariei-; ea se numeroase táblouri de
preturi
I. N. L'héllénisme primitif la Macédoine prouvé par la
mismatique, Paris 1919. (Extras din Journal internat, d'archéologie
tique). In lucrare eruditul nuniismat grec cautä dovedeasca
ajutorul monumentelor numismatice, vechime Macedonia a fost mare
parte de tribun grecesti, dela cari alte urme de ne-au
numeroase monete de electru argint. Acest fapt ar fi un argument
pentru justiticarea pretentiilor grecesti actuale asupra Macedoniei,
tentii pe cari marele prieten al autorului, d. Venizelos a le valorifice.
in congresul dela Versailles.
sustine in primul cele mai vechi monete nu
trebuie atribuite numai oraselor din Asia - cum face . Babelon - ci multe
din ele trebuie fi fost de triburile greco-trace din Peonia, unde
giunea a ntuntelui Pangeu nu cea mai bogatä in metale din
lumea dar cunoscuta din cele mai vechi timpuri.
traditiile privire la inventiunea monetei au

www.dacoromanica.ro
36

regiune. Pe care atribnie Lidienilo inve-ntiuneamonetei, sau cea


care o lui Pheidon din mai altele cari pun
ventiune. in lucrarea minelor din Pangeu.
un mare lux de argumente - cari adeseori nu prea cri-
ticei, - autorul identifice diferite monete grecesti, rkinase acum
incerte, triburilor macedonene, reusind scoat la pentru fiecare trib
monete proprii.
Lucrare de : politick i scrierea d-lui Svo-
ronos un interes deosebit prin teorii ce formuleazd privire-
la inceputurile monetáriei.
2. PERIODICE.

M. C. SuTzu, Notice sur les origines et les rapports de quelques poids


Assyro-Chaldéen8. Comptes-rendues de des et belles-lettres, Paris
1919. Studiile aprofundate ce autorul a asupra metrologiei -antice, an dat
la surprinzátóare pondurile romane pi cele orienfale. S'a
putut stabili in mod matematic indentitatea grduntelui roman chaldean
pe baza acestei descoperiri s'a constatat origina chaldeand a mai
greutáti greco-romane. Astfel sunt talentul greu Antiochia, talentul ebraic
talentul neo-atic al lui Neron.
Descoperirea d-lui are o importantá deosebit pentru metrologie
de oarece lumineazd o chestiune ce acum nu a putut fi
metodele intrebuintate de metrologii apuseni.
(G.). Les médailles du Christ légendes hébraiques de la
bliothèque Nationale. Revue Numismatique 1916, p. 269. Autorul dovedeste
faimoasele medalii portretul lui Cristos pi cu legenda in caractere ebraice,
cari au fost considerate de unii contimporane cu primele timpuri ale crestinis-
sunt falsificate moderne.

Numismalica
SAMBON A. L'ait monétaire de la Grande-Grce l'influence athé-
nienne, art hellénique et art indigne. Revue Numsimatique, 1916, p. 1. Autorul
trece in monetele incuse de coloniile grecesti din sudul Italiei,
insistând asupra artei monetare indigene, de a fi influentatá de con-
tactul cu Athena (cu 2 planse).
STOCKERT KARL, Zur Münzkunde der dalmatisch-griechischen Kolonien.
Numismatische Zeitschrift, Wien, 1919 p. 125. Descrierea multor monete ale
coloniilor grecesti in Dalmatia.
Münzen Serdica Ibidem, p. 158, Câteva monete
dite ale coloniei Serdica (Sofia), cari complecteazd lucrarea autorului despr
monetele acestei colonii, publicatä in in

www.dacoromanica.ro
37

KEH, Die erste Kaiserneocorie von Ephesos. Ibidem p. 115.


orasul Efes poartä numele de de pe la 65 d. Cr., acest titlu nu
are din cauza. ar fi existat acel timp un templu imperial in oras, ci se
la vechiul templu al zeitei Artemis. Prima neocorie" imperiald existä
din vremea lui Domitian, care a ridicat Efes templu

AMARDEL G. Un triens inédit d'Achila, roi Wisigoth. Revue Numismatique


1916 p. 125. Achila este un rege al Vizigotilor din Spania, necunoscut in
scrierile istorice, descoperit de o moneta, ce are REX ACHILA.
SCHLUMBERGER G. Sceaux byzantins inédits, 6-e série. Ibid. p. 32.
Continuarea interesantei de bule bizantine, pe care autorul a inceput
o publice 111 1905 a ajuns acum la No. 336.

MorsIL. Moneta lui Basarab Voevod, p


Descrierea unei monete muntene inedite, pe care autorul o atribue lui Ba-
sarab III
C. A. Medalii medalii bätute in timpul rasboiuhii
una de o mosonic gertuana, la noi in timpul ocupatiei
(1917); alta de D-na Movilä in amintirea inträrei primului regiment
francez România (1918).
Un jeton inedit al regelui Carol I. Ibidem.
R. ALESSANDRESCU, Medalia partidului conservator-democrat (1908) Ibidem.

NECROLOG
In cursul 1919 Societatea a avut durerea
pe membrul onorific G. Mortun, fost ministru, pe
membrul fondator Alex. Sdulescu, acest din mort urma
nilor räzboi, la. Saint-Valmont (Elvetia). Deplângem
rnoartea prematurá a neuitatilor colegi a cáror amintire ne va fi
totdeauna scumpL

INDREPTARI
In nostru din 1919 p. 26, s'a dat in mod descrierea
reversului monetei regelui Kanites. astfel:
douä rânduri verticale ; numele prescurtat al unui magistrat...

www.dacoromanica.ro
38

DARE DE SEAM
DESPRE MERSUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE IN 1919

I. COMITETUL
Presedinte: C. Szdzu.
Vice-presedinte:
Secretar general : Dr. G. Severeanu.
Casier-contabil : Victor
Membri: Bulculescu, TV: Knechtel,
C. Zamfirescu.
Secre.tar redactor al Buletinului:
II. MEMBRII SOCIETÄTII
pâná la 1 1920.
MEMBRI ONORIFICI
1919. Dr. C. Angelescu, profesor universitar, Bucuresti, Str. C. A.
Rosetti bis.
1920. Bianu, profesor universitar, membru al Academiei Române,
Bucuresti, Calea Victoriei 135.
1916. G. Bibicescu, guvernatorul Báncei Bucuresti, Str.
Lipscani.
1904. Adrien Blanchet, membru al Institutului Frantei, Paris,
Emile Augier io.
1916. Ion C. fost prim ministru, Bucuresti, Str. L.
targiu 5.
1914. Baron Carla Fasciottz; fost ministru plenipotentiar, Roma.
1915. Liubomir profesor universitar, Belgrad.
1920. lorga, profesor universitar, membru al Academiei Române,
Bucuresti, $oseaua Basarab 8.
1920. Al. profesor universitar, membru al Acad. Rom., Cluj.
1906. Dr: Illenadier, director al Cabinetului Numismatic, Berlin,
Lichterfelde-West, Mommsenstr. 2.
1916. B. fost presedinte al senatului, Bucuresti, Str. Berthelot 20.
1914 Raymond Netzhammer, archiepiscop catolic, Bucuresti,
Str. Esculap 5.
1920. Nistor, profesor universitar, membru al Academiei Române,

www.dacoromanica.ro
1920. D. Onciul, universitar, directorul Arhivelor Statului,
mernbru al Academiei Rornâne, Bucuresti, Strada Mihai-Vodá.
1920. Pdrvan, profesor universitar, directorul Muzeului de Anti-
chitáti, membru al Academiei Române, Bucuresti.
1913. Dr. B. Pick, directorul Cabinetului Numismatic, Gotha.
1916. Plzerekyde, fost ministru, Bucuresti, Str. Gloriei 7.
1916. M. Popescu, adm. Casei Scoalelor, Bucuresti, Str. V. 54.
1906. Kurt _director la Kaiser-Friedrich-Museum, Berlin, C. 2
Lustgarten.
C. SindnMnescu, director in Ministerul de Interne. Str. Avram
22.
1914. Svoronos, directorul Muzeului Numismatic, Atena.
MEMBRI FONDATORI
1915. S. Becheanu, mare próprietar, Bucuresti, Str. Surorilor 9.
1914. M Blank, director de bana Bucuresti, Str. Lipscani 6.
1916. Dr. C. Brdtianu, Bucuresti, B-d Lascár Catargiu 55.
1903. N. Butculcscu, contabil al Casei Regale, Bucuresti, Str.
CâMpineanu 24.
1903. G. Calonfirescu, mare proprietar, Bucuresti, Str. Grádina cai 4.
1903. Canlacuzino, fost director al «Monitorului Oficial»,
resti, Str. Manea Brutaru 26.
1915. Gh. inginer, Bucuresti, Calea Victoriei 175.
1919. Davidescu, antreprenor de lucrári publice, Bucuresti, Str.
Sperantei 47.
directorul sindicatului viticol, Caracal.
1903. Knechtel, profesor pensionar, Str. Esculap 8.
1903. C. Panaitescu, ef de serviciu la Eforia
Bucuresti, Str. 29.
1903. Victor N. advocat, Bucuresti, Str. Maria Rosetti 17.
1915. Sdulescu, profesor universitar, Bucuresti, Str. Alex.
hovari 38.
1919. D. mare proprietar, Bucuresti,
Alexandra 5o (Parcul Filipescu).
1903. Dr. Gr. Severeanu, docent universitar, Bucuresti, Str. Cosma
1903. G. Sion, advocat, proprietar, Bacáu.
1903. Carol Storck, artist sculptor, Bucuresti, Str. Calea Rahovei
. 1903. Fr. Slorck, artist sculptor, Bucuresti, Str. Vasile Alexandri 14.

www.dacoromanica.ro
40

1903. M Sutzu membru al Academiei Române, Bucuresti, Str.


8.

MEMBRI CORESPONDENTI
1916. Alex. profesor de Turnu-Severin.
1904. Dr. Emil director de bancá, Berlin, Lichterfelde-Ost.
Schillerstr.
1904. Dr. Max general pensionar, (Germania).
1916. Ciuceanu, profesor de liceu, Craiova.
1916. G. lonescu, administratorul pescáriilor statului,
1919. Martian, mare proprietar, Bistrita-Násáud).
1916. Econom V comuna (jud.
1916. profesor la normalá, Galati.

MEMBRI ACTIVI
1919. Victor Anastasiu, profesor de liceu, Bucuresti, Bd. Ferdinand.
1. subdirectorul Muzeului de Bucuresti.
1914. Arai5u, efor al Insqtutului Sofian, Bucuresti, str..Dionisie
1015. Dinu C. mare proprietar, Bucuresti, str. 42.
1914. D. N mare proprietar, Bucuresti, Bd. L. Catargi
1904. Alex. Beha, mare proprietar, Bucuresti, str. Dionisie 2.
1904. Baron Barbu mare proprietar, Bucuresti, str. Verde 23.
Bode, profesor de liceu, Iasi, Str.
1914. Scarlat Calimachi, mare proprietar, Str. 31.
1920. Caton Calugäreanu, Inspector la Siguranta generalä a Statului,
Bucuresti, Bd. Pache Protopopescu.
1914. Cana, mare industrias, Hotel Capsa.
1914. Coculescu, profesor universitar, Bucuresti-Filaret; (Observ.
Astronomic).
1915. D. director de la Seminarul Nifon, Str.
Cazarmei 45.
Vasile Cotovu, directorul primare din Ismail Ismail).
N. St. Emanoil, Inspector la Siguranta a
Bucuresti, Bd. Pache Protopopescu.
1915. G. Faranga, mare proprietar,
1920. G. Fischer, mare industrias, Bucuresti, Suter 19.
D. Z. mare comerciant, Bucuresti, Str. Brâncoveanu 14.

www.dacoromanica.ro
41

P. Guran, advocat, Craiova.


1904. General Iannescu, fost al Institutului geografic militar,
Bucuresti, Str. Prudentei 3.
1920. C. Karadja, mare proprietar, (jud.
1919. Virgil Lupescu, eful contenciosului Casei de cooperatie,
curesti, Str. Bucovina
Monolescu-Siderz, director la Siguranta a Statului,
Bucuresti, Str. Olimp
P. Inspector la Regia Monopol. Statului,
Bd. Cuza 78.
1913. profesor, membru corespondent al
Române, Calea 70.
1915. C. A. Oräfeanu, functionar,Bucuresti, Str. General Lahovari 123.
General Panaitescu, corespondent al Academiei
Bucuresti, Str.
1916. Petrescu, Secretar al Camerei de Cornert, Bucuresti,
Str. Isvoranu 17.
Petrescu, advocat,
1920. G. Inspector Bucuresti, Calea Plevnei.
1920. PoPescu, fuctionar la Ministerul de Interne,
Str. General 9.
1916. D. Secretar la Senat, Bucuresti, Strada
Berzei 31.
1913. Fr. Secretar general al Comisiunii EuropeneDunárene,
Strada Mare.
1920. A. Saint-Georges, retragere, BucurestirStr. Lipscani 6.
1907. Anastase Simu, mare proprietar. Bucuresti, Str. Eldoradd 7.
General Solacolu, pensionar, Bucuresti, Str. Carageale 17.
1904. Chr. Staicovici, secretarul Camerei de Comert, Str. N. Bálcescu 5.
Romulus Voinescu, Directorul Sigurantei Generale a Statului,
Bucuresti, Str. Vântului 3.
1920. G. Valenti; fost prefect, Vaslui.
1904. C. Zamfirescu mare proprietar, Bucuroti, Str. V. Lascar io.
1904. Zamfirescu, procuror la Curtea de Casatie, Bucuresti,
Str. V. Lascar 4.
1904. Alex. proprietar, Bucuresti, Str. Durnbrava Rosie 3.

www.dacoromanica.ro
42

III, PROCESELE-VERBALE
Adunarea generalá dela 11 Mai
Presideazá d. C. secretar: Const. Moisil.
Const. Moisil citeste raport al comitetului asu-
pra sale dela 1916 la anului

Adunare generaM,
Simtim o mare satisfacpe sufleteascd ne gasim astazi, dupä 3 ani de
iaräsi strânsi impreun in vederea scop ce-1
cietatea noastra. satisfactia este atât mai mare, cu
rile cari ne activitatea §unt cu totul exceptionale. Prin vitejia 1404
seaman a noastre, prin puterea de prin
omenesti ale intregului nostru neam, am izbutit toate piedicile
ce s'au pus de-a curmezisul desvoltärii noastre ca natiune liberä, in
timp am reusit ne i'dealul national urmarit de veacuri, unind
tr'un singur stat pe toti poporului românesc.
Se astäzi prixnul nostru se Indrepteze cátre aceia
cari s'au jertfit cu atâta abnegatie pentru neamul nostru in special
cätre Acela, care i-a condus la victorie, care Domnul tuturor Românilor, M. Sa
Regele Ferdinand I.
In al doilea rând gândul trebue se cätre acei dintre
societätii, cari in cursul celor trei din ne-au
când lumea celor drepti. Am avut norocul dintre membrii cari au fast
pe front sau serviciul armatei toll s'au ; in schimb moartea
ne-a räpit pe doi dintre membrii rämasi sub ocupatia regretatii C.
Alessandrescu General Alex. Budisteanu, pe alti doi dintre ce s'au
refugiat in sträinAtate: neuitatii Dr. C. I. Istrati Vania Paspatti.
din defuncti au contribuit mäsurä la progresul
societatii iloastre, fiecare a pus o parte din sufletul pentru realizarea
pului nostru coniun, sacrificat ceva din puterile sale trupesti su-
pentru miscarea culturala ce-o ducem totii impreunä. Pierderea atâ-
tor colegi muncitori distinsi un gol mare in rândurile noastre;
mai scumpä mai nestearsä va fi amintirea in inimile noastre.
Räsboiul, urmärile sale: retragerea ocupatia dusmanä a unei
a tärii, a intrerupt activitatea societätii noastre tocmai momentul când
-mitetul luase de a dezideratele Adunärii generale din 27 Apri-
lie 1916. In special din aceste deziderate erau pe punctul de a fi pe
rezolvite : publicarea unui congurs pentru monetele efigia Regelui Fer-
dinand retiparirea numerilor din Buletin care erau epuizate. Râmâne
ca acestea fie indeplinite acum in marginile
De altä parte cu ocaziunea cei mai multi dintre membrii co,
mitetului trebuind sä plece cu armata Moldova, am gäsit de cuviintä
nem la adäpost colecti de medalii a societätii, trimitând-o 00 co-

www.dacoromanica.ro
43

lectiile Academiei Române in Moldova. Biblioteca a rämas in Bucurevti


am avut norocul o intacta. TJnica pierdere a fost dulapul
de expozitie a medaliilor, care a distrus.
Tot din cauza imprejurärilor râzboinice nu s'a putut suma
de eaten movtenitorii regretatului colonel Iordänescu, cärora le
intentasem proces in primävara 1916. Am reluat deci procesul la
poierea din pribegie ca in curând putem obtine banii.
Nici Buletinul n'a putut apare in 1916 decät in primele trimestre,
cäci odatä cu declararea räzboiului mai multi dintre colaboratori au fost
mobilizati.
Cât privevte situatia financiark a societätii ea se prezintâ in momentul
plecarii noastre din capitalä Nov. 1916) astfel.
CHELTUBLI
Situatia la 30 lunie . . . Lei 871,55 Situatia la . . Lei
Subventiii » 1946,- Buletin 28 800 planve » 800,-
Total . . . . Lei 2817,55 Total . . . Lei
Rämâr.ea deci un excedent de lei 1287,85 cari se parte depuvi
banca Marmarosch, Blanc C-o., parte la d. al societätii.
Dupä cât cu totii subventiile ce le am avut pentru tipärirea Bule-
tinului le-am obtinut din initiativa mult regretatului Vania Paspatti, care
lua in an initiativa colectarii nurind el a rämas ca se ocupe
membrii comitetului cu strângerea in special aceasta sarcina
casierului. Am intervenit atunci la bäncile respective ca pe de o parte sä ne
- acorde subventiile cuvenite pe cei doi ani expirati, (1917 1918) de
parte subventiile pentru anul curent, de oarece cheltuelile
tipärirea Buletinului sunt actualmente enorm mari. Prima institutie care
ne-a satisfäcut cererea cea mai mare bunävointä a fost Banca Nationalä,
al cärei venerat guvernator, d. I. G. Bibicescu, membru onorific al societätii
noastre, ne-a arätat totdeauna mai mare interes, pentru care ii aducem
aceastá multumirile noastre cele mai vii. Speräm exemplul dat
de Banca Nationala va fi urmat de celelalte bânci din CapitaIä.
Conform statutelor mandatul comitetului actual
non comitet a se alege pe un period de trei ani. Sarcina noului
mitet va fi mai grea, dar in timp mai. decât a comitetelor
anterioare.
Societatea sä se tinä in curent vremurile cari
träim. Tara s'a märit considerabil surori cari s'au alipit ei -sunt depo-
zitarele celor mai Insemnate surse de monumente numismatice. Devi pânä
numismatica a fost cultivatä acolo mai mult de sträini, sunt
cärturari români cari au colectiuni de monete cari se intereseazä de ches-
tiuni monetare.
Existä de altä parte câteva colectiuni publice remarcabile ; au existat
societâti numismatice publicatiuni de specialitate, dar in limbi
Datoria noasträ este ne punem cât in curând toti

www.dacoromanica.ro
44

cei se de in tärile surori, sä-i atragem societatea


noasträ sau sä-i alatuiascä societäti locale, cari sä fie in rela-
tiuni strânse cu a noasträ.
Numai prin acest mijloc vom putea provoca o miscare mai
mai vie pentrn adunarea materialului numismatic -monete
vom putea numismaticä pe calea cea bunä.
pentru a putea elementele necesare va fi nevoie st facem o
propaganda mai decât acum:
s) Märind tirajul Buletinului räspândind aceastä revistä in cercuri
cât mai largi,
2) Organizând conferinte cu subiecte de de istorie
netark atât In Bucuresti cât in centrale mai insemnate din Transilvania,
Basarabia Bucovina.
Publicând manuale de numismatica scrieri lämuritoare cu privire
la adunarea studierea materialului numismatic.
In vederea realizärii acestui program este absolutä ca ne
tálnim cât se poate mai des, avem mai multe schimburi de idei,
avem ocazia a ne exprima mai adeseori pärerile. In acest scop am fäcut
un inceput : am obtinut un local spatios confortabil unde ne putem
truni pe unde ne putem adáposti biblioteca
-Acest local este Muzeul Pedagogic din Str. Cosma No. (fosta casä Maca),
ce ne-a fost pus la dispozitie de d. Mihail Popescu, administratorul Casei
membru onorific al societatii noastre.
Onoratä Adunare gen
De sigur cu hnprejuräsile prin care a ttecut tara in din
trei ani fatä cu timpul extrem de redus ce a avut la dispozitie eo-
mitetul pentru a o activitate oarecare in folosul societatii, el
cu prisosintä datoria. Depunând mandatul are tot dreptul al cearä ca
fie descarcat de gestionea sa, urând noului comitet ce se va alege putinta
de a indeplini in intregime näzuintele scopul societätii noastre.
Adunarea raportul coinitetului trimiterea
unei telegrame M: S. Regelui alta presedintelui societátii, d. M.
C. Sutzu, care se la Paris.
Se citeste aPoi urmátoarea scrisoare a d-lui Adrien Blanchet,
membru al Institutului Ffantei si membru onorific al societátii :
Paris, 9 Mars 1919. Monsieur la Président,
y .a deux mois environ j'ai eu l'honneur de vous adresser tous mes
voeux pour la Renaissance de la plus grande nation Roumaine et pour
nir de la Société savante dont vous étes Péminent President. Craignant que
cette lettre ne vous soit pas parvenue, j'e viens renouveler
tous voeux. J'ajoute que j'ai eu l'honneur et la joie d'assister, comme
membre de PInstitut, la reception, si respectueusement sympathique qui a
été faite S. M, la Reine de la bier 9 mars, au Palais de l'Institut
. de France. En participant cette reception, j'ai heureux d'honorer en la

www.dacoromanica.ro
45

personne auguste de votre Souveraine, le peuple qui a si


sement pour la cause du Droit et de la Justice.
vous prie, M-r le Président, de faire part de mes sentiments h
confrères honorés de 1.5 Société roumaine de Numismatique.
Veuillez agréer l'expresion de mes sentiments les plus distingués et
dévoués. (ss) Adrien Blanchet, Membre de l'Institut de Fraace, etc. Membre
honoraire de votre Société (Officier réintégré volontaire pour la durée de la
guerre, actuellement en Congé)."
a subliniat prin furtunoase aplauze scrisoarea d-lui
Blanchet a insárcinat biroul trirnitá nurnele ei o adresá de
multumire ilustrului confrate.
Procedându-se alegerea de membri noi, adunarea proclarná
unanitnitate ca membru onorific pe d-1Dr. C. Anghelescu, minis-
trul instructiunii si vechi membru fondator ; ca membru corespon-
dent pe d. Han Martian din Násáud (Transilvania) ca membri
activi pe Misu Gheorghiu, directorul sindicatului viticol din
Caracal Titu Davidescu, ántreprenor de lucrári publice, din Bu-
- curesti.
D-1 Const. Moisil propune ca societatea batá o serie de
dalii cari sá comemoreze evenimentele persoanele ce au contri-
buit la crearea României Mari. La discutia.,ee se face asupra acestei
chestiuni iau parte d-nii Romulus Voinescu, Victor Popp, C.
tânescu pi Chr. Staicovici, hotárându-se la urmá ca Societatea sá
publice un concurs cu premii artistii Modalitatea rea-
lizárii acestei propuneri se va de
Adunarea pe Chr. Staicovici sá trateze cu
cile din Capita lá cu privire la incasarea subventiilor ce s'au anga-
jat sá acorde societátii.
Se sprobá unanimitate propunerea d-lui N. Butculescu, ca
se máreascá cotizatiile pentru membrii activi la 24 lei anual.
Procedându-se la alegerea comitetului pentru un nou period de
trei ani se proclamá alesi M. C. Satan, presedinte; Al.
cuzino, vice-presedinte; Dr. G. Severeanu, secretar general; V. Popp,
casier-contabil; M. Sáulescu, W. Knechtel, C. I. Zamfirescu, N. But-
culescu Const. Moisil, membri. D-1 Const. Moisil a fost insárcinat
cu secretariatul reclactarea Buletinului societátii.
Adunarea s'a terminat printr'o inimoa cuvântare a d-lui N.
13utculescu, multurneste pearu activitatea depusá
inteFesul societátii.

www.dacoromanica.ro
46

Adunarea generalá dela 14


,Prezideazá d. I. G. Bibicescu; secretar: d. Const.
Seria comunicárilor o d. Const. Moisil, care vorbeste
despre ineercárile acute de Domnii Cuza de a bate monetá,
despre prima incercare de a se emite hârtie-monetá Moldova.
D-sa arat cá in haosul financiar ce domnia prima jumátate
a veacului al XIX, când Tara Româneasca si Moldova erau inun-
date de nenumárate monete streine fluctuatiile valutei cauzau
pagube enorme negotului, Domuii acestor nu s'au multumit
numai sá iixeze fiecare an cursul oficial al monetelor stráine,
sá introdueá numitele de control» pentru stabilirea greu-
tátii monetelor de aur, ci au sá batá monete proprii.
D-sa citeazá o informatie a scriitorului francez Thibault Lefébre,
comunicatá Acaclemiei Române de d. N. care spune cá Barbu
a bátut monete de bilon, care au fost foarte bine primite
Muntenia, dar dupá scurt timp a fost n4oit sá le retragá din circulatie,
De asemenea aminteste de piesele de aramá de (5 sutimi»
tute 1864 de Cuza-Vodd cari n'au putut fi puse nici ele circulatie.

Yna Cent
r
sire

Fig. 1.

Cele dintâiu monete de bârtie a incercat sá le Banca


Moldovei la 1856. Conferentiarul prezintá fotografia unui astfel de
bilet de lei roo = piastri, al cárei original se aflá colectiunea
d-lui G. Sion din Bacán (Fig. a).
D-1 Moisil mai co.municá Aduná'rii o ineditá privitoare
la inceputurile românesc. Aceastá meclalie face parte din

www.dacoromanica.ro
47

colectia defunctului C. Alessandrescu, fost membru fondator al


are forma unei plachete psátrate de bronz laturile de
mm., care este medalia rotundä.
Av. THEATRVM VLACHICVM BVCHARESTINI Sterna
sustinutá de doi suporti animali. Sub data 1814.
Rs. FRATRIBVS PROVANIS femeiascá stând
cioare alegorizánd arta dramaticá, tine mâna o mascá
de teatru, dreapta un echer.
Provani, cari par a fi italieni, nu erau acum cu-
noscuti istoria teatrului românesc.
D-1 Martian prezinta Aduná'rii o argint
pe care d-sa a putut descifra regelui Lisymac, in ca-
ractere grecesti. D-sa vorbeste despre legáturil,e acestui rege cu
Dacii in timpul lui Boerebista mai cunoaste o
la fel la un colectionar din
D-1 M. Sáulescu pune discutie chestiunea sternei României
'Mari. D-sa guvernul a numit o comisiune pentru alcátuirea
unei sterne noi cere ca societatea numistaticá, membrii
sunt unii specialisti eraldicá, sá fie reprezintatá in aceastä
comisiune. Propunerea sustinutá de C. Smántânescu Const
Moisil este primitá in unanirnitate comitetul ia sarcina sá
terviná pentru indeplinirea ei. Cu acest prilej D-1 Martian vorbeste
despre sterna Transilvaniei, arátând schimbárile ce a suferit ea in
cursul veacurilor.
D-1 Victor Popp atrage atentia adunarii asupra másurilor dras-
tice ce s'a luat alte contra celor ce speculeazá monetele de
metal cere sá se ia la noi astfel de másuri.
Victor Anastasiu si C. A. Oráseanu prezintá multe
dalii interesante; iar la sfârsit d. C. Zamfirescu vorbeste despre steagul
lui Mare dela Muntele Athos, care a fost trirnis de co- .
mandantul trupelor aliate guvernulni
Se in unanimitate membri noi : General Scar

lat Panaitescu, membru corespondent al Academiei Române 0i Vir-


gil Lupescu, functionar la Ministerul de Interne.
Sedinta comitetulni dela 30 Decemvrie.
Prezideazá d. M. C. Sutzu; secretar : d. Const. Moisil.
In urma propunerii d-lui N. Butculescu se stabileste ca

www.dacoromanica.ro
48

etatea s adunári generale fiecare luná, co care ocazie se


vor face comunicári
S'e admite propunerea d-lui Const. Moisil de a se vân-
zare medaliile de bronz btute de societate amintirea lui Mihai
Viteazu, net de lei bucata. In timp s'a stabilit,
ca de oarece taxa membrilor activi s'a dublat. fie rugati si
bed fundatori s mai odat taxa de lei spo. Al. Can-
tacuzino, M. Sáulescu Victor Popp au achitat imediat noua taxä.
Se admit membri noi G. Popa-Liseanu, inspector
Victor Anastasiu, profesor liceal ; I. Andriesescu, subdirectorul
zeului de antichitáti; G. Fischer, mare industrias, toti ca membri activi.

MAIRE
MOISIL, La médaille de Michel le Brave. Ce monument
qui porte la date de i600, n'est qu'une frappe postérieure au rgne
de Michel le Brave, prince de Valachie, et n'a aucun rapport avec
l'histoire de ce prince. La variété des matrices et l'apparition suc-
cesive des différentes exemplaires prouvent aussi leur origine récente.
DR. G. SEVEREANU. La drachme d'Istros. En décrivant un
portanttrésor demonnaies istriotes d'argent, trouvé près de Constantza,
émet des considérations sur les types et les poids des mon-
naies des villes pontiques de Dobrogea et spécialement d'Istros.
Considerations sur l'origine du mot «ban». Ce
mot qui en roumain signifie 4monnaie» dérive du nom des déniers
du Ban de Slavonie, qui ont circulés en grande quantité en Tran-
silvanie la moitié du XIV-a
Bibliographic et Necrologue.
Compte rendu des travaux de la Société roumaine de
matique en 1919.

www.dacoromanica.ro
COLECTIA BULET1NULUI

Din numerile vechi ale Societátii Nurnismatice


se mai depozit colectia exceptia
nurnerelor.
total, inclusiv anul 1919, este de lei

CRONICA NUMISMATICÄ
Foaie de informatzi' a
Apare lunar din Mai
Abonarnentul anual lei 15. Redactia: Calea Victoriei, 135.

MIHAI V1TEAZUL

de Societatea ocazia
a dela moarte'a marelui Domn,
se de vânzare la redactia revistei noastre
5i la (Calea Victoriei).
Exemplarul de bronz lei

www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIILE
MEMBR1LOR SOCIETÄTII NUMISMATICE ROMANE

W. KNECIITEL,'Monde barbare din lei


inedite sau cunoscute
oraple 4.-
- bizanhne
Dr. G. SEVEREANU, Catalogul medalidor dela
» 4.-
i600-i906 » I 5.-
- la
4.-
-
CONST. MOISIL, Studii
Glierghina
cercetäri nuinismatice:
»
» 8.-
I . asufiramonetelor Mircea
(cu o de monete) 4.-
II.
figuri) epuizatá
III. D. A. Sturdza p
»
un portret)
IV. la vechi ro-
5.-
V. lui Dabrja-oda 17 figuri) . . . » 5.- -

VI. ale Domnilor


i8 figuri). »

VII. Monde podoabe dela veaculni al


XV-lea (cu tablá figuri text) . »
VIII. Numismatica Dobrogei (cu 85 figuri) . . . . »
4.-
- Monde inedite saw
(AnaleleAcademiei Române) 24 fig. . » 2.-
G. SION, Monde suedeze Suceava. » 3.-
M. C. SUTZU:

-
inedite din
(Analele Academiei Române)
la
» -
Acad. Rom.) . » 4.-
asiro-chaldeene ale
.
(An. Acad. )

--
- Mina ponderald din Perinthus (An. Ac. Rom.) .
romand (An. Acad. Rom.) .
Ponduri monde inedite din noastre
»
4.-
- .
Originea Trad. de C. Moisil. . . .
»
»
5.-

Administratia: Bucureoti - Calea Victoriei 135.

www.dacoromanica.ro