Sunteți pe pagina 1din 57

ANUL XII. No. 23. lanuarie-Martie 1915.

BULETINUL
SOCIETÁTII NUMISMATICE ROMÂNE

PUBLICATIUNE TRIMESTRIALÄ

Sub D-lui

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMANE

BUCURt$TI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. Fil
19; Strada Rega 19

C,

www.dacoromanica.ro
COMITETUL SOCIETÄTII ROME

Presedinte: M. C. vice-presedinte: Al.


secretar general: Dr. G. casier-contabil:
Popp; Dr. C. C. Alessandreseu, I. G.
Al.
L firesru ; secretar - redactor al Bole-
tinului: Moisil.

CUPRINSUL,
1. Monete inedite sau putin cunoscute din
orasele noastre pontice, (cu 9 fig. o
Contributiuni la istoria vechi

G. Odoare romane la Celei (cu


I fig.).
Popp, Catalogul medaliilor dela
1906-1914.
Monete Tezaure monetare din Ro-
mânia tinuturile
C, M., medalistice, (eu 2 fig).
Buletin bibliografic.
Monete antice privitoare la evenimente
boinice. Monete antice statiunile balneare.
Descoperiri monetare transee.

anual lei 10. Membrii primesc revista gratuit.


Redactia : Calea Victoriei 135,

www.dacoromanica.ro
MONETE INEDITE S'AU PUTIN CUNOSCUTE DIN
ORASELE NOASTRE PONTICE

Cu aparitia volumului al II-lea din marea operá numisma-


tick a D-lor Pick intitulatá «Die antiken von
Dacien und Moesien» Berlin in care se descriu se clasifia.
monetele ale orasului Tomis, s'ar fi putut crede, numárul
monetelor din orasele noastre pontice s'a epuizat.
Cu toate acestea, de atunci pâná astäzi, s'au mai gásit destule
monete inedite sau necunoscute nu este esclus sá se mai
gáseascá altele. Ar fi de ca toti colectionatorii de monete
antice, gäsind exemplare necunoscute, sá contribuie la
plectarea si pretioasei opere elaboratá de cei doi invátati,
ara dupá cum a neobositul meritosul colectionator D-1 Dr.
G. Severeanu cu recenta d-sale achisitiune de 89 monete din Tomis,
din care un numär de unsprezece sunt acum cu totul necu-
noscute le publiam mai jos.
Din exemplarele noi necunoscute de monete pontice meritá
sá fie amintitá in primul rând o monetä din Tomis a impáratului
Sept. Sever, având ca tip o bigá mergând la pas spre dreapta,
de o Nike care stá in picioare in car.
tip gäsim pe o monetá din Istros clela acest
numai cu deosebirea cá cei doi cai sunt mânati de Nike spre stânga.
valoare importantä mare au cele douá medalioane din
Tornis ale impáratului Gordian. Valoarea nu consista in
raritatea extraordinará, de oarece pânä in prezent sunt curios-
cute publicate total numai cinci exemplare de astfel de monete,
dar in chipul deosebit cum este reprezentatá pe ele zeita Roma.
Zeita Roma este personificatia sau divinizatia simbolicá a Sta-
tului roman universal, este figuratá ca o femeie cu
chiton himation, asezatá pe un rezemând bratul stâng pe

www.dacoromanica.ro
2

sceptru; in mâna tine un corn de abondentá. Pe al


doilea medalion ea este reprezintatá tot la fel, un corn
dublu de abondentá cu ni$te proeminente pe el, care se crede
fructe. Cornul de abondentá este simbolul i al
bel$ugului este atributul divinitátilor care posedá distribuesc
bogátiile.
Un interes totul special prezintá Zeal cáláret de pe moue-
tele cele mari din Istros. Pe capul cáláretului, in afará de kalathos
se mai distinge si o coroana de raze, care-i inconjoará capul.
Constatarea aceasta s'a fleet prima datá de care d. Ruzicka, care
mi-a atras personal atentia asupra ei. D-1 Pick in lucrarea amintitá
mai sus, notá pusá la descrierea monetei lui Alexandru Sever
No. mentioneazá de asemenea acest fapt, dar monetele vázute
de d-sa nu aveau raze ; examinând eu mai de aproape monetele
din colectiunea mea, in numk de 24, am constatat aceste raze
mai mult sau mai putin pronuntate, se observá mai la toate exem-
plarele, special la acelea ale Sept. Sever Elagabal,
reproduse in tabela anexatá la No. 17
Lipsa completá a razelor s'a constatat in adevár la unele piese,
la altele s'au putut distinge numai urme de raze, ceiace se poate
tribul fabricatiunei totul inferioare a monetelor lui Gordian
Gordian Tranquillina.
Se pune acum Intrebarea: in ce legáturá coroana de raze,
acest atribut al zeului Helios, en cáláretul? Nu s'ar putea interpreta
cá acest este personificatia zeului Helios?
Aceasta s'ar putea admite foarte bine, de oarece pe de o parte
s'au bátut in Istros monete autonome capul zeului Helios (Pick
No. 464-467) de altá parte este cunoscut, pe la sfârsitul
secolului al II-lea, deci tocmai in timpul domniei Sept.
Sever, s'a propagat a progresat cultul soarelui : Deus Sol, Sol
invietus.
Acest cult al soarelui, care a fost caracteristic timpului de
trecere dela politeism la monoteism, s'a introdus in Europa din
Orient, mai ales de trupele orientale din armata romaná, ceiace se
dovedeste prin o multime de inscriptiuni gásite de a lungul frontierelor
romane Dacia Pannonia, unde au fost cantonate cohortele
din legiunile romane, dislocate din diferite regiuni ale Asiei mai
cu seamá din Syria, unde a fost focarul acestui cult al Soarelui.

www.dacoromanica.ro
3

anul 218, Elagabal a instituit pe zeul Soare ca


zeu suprem al Panteonului roman, cu gândul de a concentra toate
cultele Statului, crestin, in templul construit de el
la Roma, in aproprierea palatului imperial de pe Palatin. Monote-
ismul solar se pi pe idei politice, pe idei teologice. Ceace
este soarele stelele de pe firmament pentru armonia cereased,
lucru este monarhul pentru ai pe pámântul stápânit de el.
Reforma lui Elagabal, prematurá, nu a isbutit, dar
cu toate acestea o jumatate de secol in a fost succes
de Aurelian; iar sfârsit, ce a din nou o
tate de a triumfat crestinismul, recunoscut de
,Constantin Mare la anul 313.
Pe monetele se vede la spatele calului un st
o vârf. Pick poate explica cu prezenta
cestui simbol presupune trebue fie din emblema
orasului Istros.
Acest obiect nu poate reprezinte altceva decât sceptrul,
emblema Hesiod care a tráit in care instills
se exercita de cátre regi, o verde
de dafin. Herodot numeste un de trestie, impodobit la
extremitatea o un glob sau o floare de crin,
de care s'au servit odinioará locuitorii din Babilon.
Toate sceptrele de pe monurnentele clasice corespund des-
criptiunile ce ne-a lásat Herodot despre de trestie al Babilo-
nenilor, artistii greci au luat ca model aceste bastoane
pentru reprezentarea sceptrelor divinitátilor i eroilor mitici
ceasta s'a mentinut pâná III cl. Cr. Artistii au avut totdea-
una grijá, ca sá nu se confunde acest simbol regal bastoanele
de care se servia toatá lumea, prin rnarcarea extremitkii de sus
a coadei prin douá linii orizontale paralele.
acvila este pi simbolul animalul al zeului Helios.
Pentru este usor de explicat prezenta ca insotitoare
a zeului este tot de odatá un al treilea argument prin care se
-poate demonstra sustine ipoteza, cáláretul reprezintá pe Helios,
care este tipul principal la nominalele cele mai mari ale monetelor
din Istros, incepând dela Sept. Sever pâná la Gordian, sub care
a incetat baterea monetelor orasul
s'ar cá un Helios cálare kalathos pe cap, ar

www.dacoromanica.ro
4

fi ceva neauzit, atunci rárnâne numai interpetarea, cnAretul de


pe monetele din Istros reprezintá pe zeul local, al
rasului

Istros.

Fig.
TPOC
Capul eroului Istros barba mare lung, spre dreapta.
Cerc perlat.
ICTPI HN9N
Hermes gol in picioare spre stânga, mâna dreapt tine
punga, in stânga, peste care hlamida, tine kerykeionul.
perlat.
mm.- Este un tip interesant nou pentru Istros, pu-
blicat in Revista Catolicá 1912 pag. 357 reproductiune máritá.
(Colectia D. G. Tulcea).

Fig. 2,

2. AY K A CEH CEYHPOC H
Bustul laureat al lui Sept. Sever, spre dreapta.
ICTP jos NQN

www.dacoromanica.ro
5

merand la pas spre stânga, de o Nike, care stä.


picioare car,
mm. - Publicat
Revista Cato 1912 pag.
(Colectia Msgr. Netzhammer, Bucuresti).

AV K A CERTI I CEVHPOC
Capul laureat al lui Sept. Sever spre dreapta.
I CT TP N QN
Zeu bárbos spre dr., piciorul drept dinainte al calului
ridicat deasupra unui altar cu focul aprins. Pe cap zeul are pe
kalathos, o radiatá. La spatele calului un lung
subtire pámânt având in vârf o acvild cu aripile strânse.
28 mm, gr. Variantá Pick 497. (Tab. I, fig.
(Colectia Knechtel).

AV K A I CEVHPOC
Capul laureat al lui Sept. Sever spre dr.
I I CT PIHN I QN
Zeu bárbos ca mai sus, altarul dinaintea calului lipseste.
Coroana radiatá pe capul are raze mai scurte si sea-
máná mai mult cu coroaná adeváratä. Bátul cu acvila este crestat
lungime.
29 mm. gr. 14,5o. Var. Pick 492. (Tab. I. fig. (Colectia
Knechtel).

AVT K AVPH CEV AAEZANAPOC


Bustul laureat al lui Sever Alexandru, spre dreapta.
Rv. ICT I PI HNQ I jos N.
Cáláretul ca mai sus. Calul pune piciorul drept dinainte dea-
supra unui altar, care nu are focul aprins. Bátul cu acvila este
*) Excelenta Sa Monseniorul Netzhammer mi-a pus la dispozitie
acestor monete, pentru care ii exprim si aci multumirile mele cAlduroase.

www.dacoromanica.ro
6

crestat lungime, s'ar putea admite este format dinteun


mánunchiu de nuele lungi legate eu o frânghie, care le inconjoara
de patru ori formá. de spiralI Sub corpul calului E. 29 mm.
gr. 17,93.
ca 0i cea este de o executie
artistic de conservare rarA, se pot distinge bine toate
mánuntele. Pick 516. (Tab. I fig. (Colectia Knechtel).

Tomis.
6. Capul Marelui Zeu având párul legat o spre dr.
TOMI
Acvila spre dr. aripile strânse, stând pe o ramuná,
douá bonete de Dioscuri.
mm. gr. 3,10, (Tab. I, fig. 2). (Colectia Dr. Severeanu
Bucureti).

Fig. 3.

7. Capul Marelui Zeu, având pkul legat spre dr.


TOMI sus, AEO jos.
La acvila cu aripile strânse spre dr. Totul
de stejar.
24 mm. gr. 10,32. (Colectia Dr. Severeanu).

8. Capul Marelui Zeu ca mai sus.


Ev. TOMI sus, jos
La acvila mai sus.
24 mm. gr. 10.32. (Tab. I, fig. 3). (Colectia Dr. Severeanu).

www.dacoromanica.ro
7

AV K A I CEVHPOC
Capul laureat al lui Sept. Sever spre dr.
Rv. MHTPO I HON TO MEQC
Acvila pe o o ghirlanda, tine
cioc, spre dr.; de o parte de ceialala doua signe militare
câte trei discuri. Jos
28 mm. gr. 9,52 (Tab. I, fig. 4). (Colectia Knechtel).

Fig. 4.

io. CEOV . . . (restul literilor distruse).


Bustul laureat al Sept. Sever spre dr.
Rv. . HONTOV T(OMEQC)
mergând la pas spre dr., mânat de o Nike
care in picioare in car. Un tip nou pentru monetele di Tomis;
de regretat este foarte conservatâ.
28 mm. gr. 9,45. (Colectia Dr. Severeanu).

AVTO KAIC M AVP A NTONEINOC (dela dr. spre st.


Bustul laureat al lui Caracalla spre dr.
Rv. MHTPOII II I ONTOV TOME jos
Kybele pe tron spre st. in chiton himation, pe cap
thos, mâna dr. tine cupa, bratul stâng este rezámat pe
perna scaunului. Jos partea dr. un leu. câmpul st, sus
26 mm. gr. 10,07. Variant5. 2874. (Tab. I, fig.
(Colectia Knechtel).

www.dacoromanica.ro
8

12. AV M AVPH ANTS2NINO C


Capul laureat al lui Caracalla, spre dr.
Ile. MHTPOII II ON TMEQC (sic)
Concordia cu kalathos, cornul de .

picioare spre st., jos un altar aprins. st. sus A.


26 mm. gr. 9,15. ling 2893. (Tab. I, fig. 7).
(Colectia Dr. Severeanu).

13. M AVPH ANT ONINOC


Bustul laureat al lui Elagabal spre dr., cu pieptul iesit
1?v. MHTPOHOA I NTOV TOMEOC
Herakles in pozitie de luptá spre dr., loveste mâna dreaptá,
cu máciuca ridicatá sus, cerboaica keryniticá doborâtá la.
pámânt; mâna st. o apucá de coarne. câmpul stâng sus A.
28 mm. gr. 10,87. Var. Regling 3079. (Tab. I, fig. 6). (Co-
lectia Knechtel).

AY PH
ANT ONINOC
I

Bustul laureat al lui Elagabal spre dr. cu pieptul iesit


Ro. MHTPO IIONT TOMEQC
Hygieia in picioare spre dr., tine mâna st. o din care
bea un Aláturea de ea la st. Telesphorus, man-
taua cu glugá. câmpul st. sus
26 mm. gr. 8,70. (Tab. I, fig. 8). (Colectia Knechtel).

15. AVT KAI M AVP (partea aceasta distrusá)


Bustul laureat al lui Caracalla spre dr.
Rv. MHTPO HON 1 TOMEOC
Hermes picioare spre st., tine in mâna dr. punga, pe
bratul st. are kerykeionul mantana, in picioare cisme; iar la st.
câmpul drept
25 mm. gr. 9,43. (Tab. I, fig. (Colectia Knechtel).

www.dacoromanica.ro
9

K M AVP ANTONEINOC
Bustul laureat al lui Caracalla spre dr.
MHTPO NT TOMEOC
Asklepios picioare capul spre st.;
himation, tine mâna dr. câmpul stâng sus&
26 mm. gr. (Tab. I, fig. 9). (Colectia Dr. Severeanu)

17. M AVPH ANT OC


Bustul laureat al lui Elagabal spre st. cu scutul lancea.
MHTPOIIOA HONTOV TOMEQC
aripile deschise spre dr. pe un
iiunchiu de fulgere, tine o cioc. câmpul st. sus A.
25 mm. gr. 6,65. (Tab. I, fig. (Colectia Knechtel).

AVT K M AVP CEVHP AAEEANAPOC


Capul lui Sever Alexandru spre dr.
Rv. MHTPO HO NTOV TO Ijos MEQC
Hades-Sarapis pe tron speteazä, spre st.; mâna dr.
tine o cupA, mâna st. o sprijineste pe sceptru. dr. A.
25 mm. gr. (Tab. I, fig. 12). (Colectia Knechtel).

19. AVT K M ANTON I


Bustul laureat al lui Gordian spre dr.
Ru, MHTPO HONT TOMEQC
Demeter in picioare, in capul spre st.; In
chiton si himation; tine In mâna dr. spice, mâna st. se
sprijineste pe faclá. La sfârsitul legendei A.
26 mm. gr. 9,27. (Tab. I, fig. is). (Colectia Knechtel).

20. AVT K M ANT FOPAIANOC AVE CE


jos TPANKV - AEINA

www.dacoromanica.ro
Busturile lui Gordian Tranquillina fatá.
Rv. MHTPO I NTOV
Vas din care ies douá ramuri de palmier; sub vas C.
27 mm. gr. (Tab. I, fig. is). (Colectia Knechtel).

Fig. 5.

21. AVT K M OPAIANOC


Bustul laureat al lui spre dr.
Rv. MHTP . ... OME jos
Zeita Roma pe tron la st. chiton himation, tine in
dr. un corn simplu de abondentá; bratul st. îl are rezemat
pe sceptru; pe cornul de niste proeminente care se crede
reprezintá fructe.
A medalion 36 mm. gr. (Colectia Dr. Severeanu).

Fig. 6.

22. rOPMANOC
Bustul laureat al lui Gordian, spre dr.
Rv. MHTPO jos restul distrus.

www.dacoromanica.ro
11

Zeita Roma ca mai sus, dar mâna dr. tine un dublu corn
de abondenta.
(medalion) 36 mm. gr. (Colectia Dr. Severeanu).

23. AVT K M ANTQN POPAIANOC


Bustul lui Gordian spre dr.
Rv. MHTPO HONT I TOMEOC
Sarpe in patru ochiuri, capul spre dr. câmpul
st. sus
26 mm. gr. io,5o. (Tab. I, fig. 14.
(Colectia Knechtel).

Kallatis.
24. Cpul Athenei spre dr.
Rv. spre dr.

Fig. 7.
spre dr.
14 mm. gr. 2,57. (Colectia Dr. Severeanu).

25. Capul Athenei ca mai sus.


Rv. HO
spre st.
KAAAA Fig. 8.
spre st.
14 mm. gr. 2,64. (Colectia Dr. Severeanu).

26. Capul Artemidei spre dr.


Rv. KAAAA
Gorytos arc spre st.
A Fig. 9.
gr. 2,46. (Colectia Dr. Severeanu).

www.dacoromanica.ro
12

Dionysopolis.
s. KOMOdOC . . .

Capul laureat lui Comodus spre dr.


Rv. AEITE2N
Demeter in picioare spre st., chiton
himation; mâna dr, se pe mâna st.
plecatá tine spice. st. r.
23 mm. gr. (Tab. I, fig. (Colectia Severeanu).

W. KNECHTEL.

CONTRII3UTIUNI
LA

ISTORIA VECHI ROMÂNESTI


1. le ateliere monetare din Tara-Româneased i Moldova.
Traditiunea noastrá istoricá nu a pástrat nici o amintire despre
intemeierea primelor ateliere monetare din Tara-Româneascá
Moldova; mai rnult, analele cronicile acestor tári nu au nici o
cunostintá despre existenta unei activitáti de acest fel, putin
perioada mai veche a istoriei noastre. invátatul cronicar moldovean
Miron Costin, vorbind despre un ban dela Ioan-Vodà eel Cumplit,
gásit ruinele unei cetáti din apropierea Romanului, nu-si dá
seamá cá a fost bátut monetária Moldovei, cáci deduce cuvântul
chereghie» din legenda acestui ban - care insemneazá bánárie,
monetárie - din latinescul pi traduce prin :
Acea heredia latineste se zice hereditas, adecá strámosie 1).
Documente cari sá se refere la interne ierea primelor noastre
ateliere monetare nu avem tocmai privilegiu al lui
Dan II din 1424, gásim mentionatá pentru oará, dupa cât
1) ed. II, p. 25.

www.dacoromanica.ro
13

stiu, o ; in versiunea a documentului


ea este charaghie». in cea latineasca 1).
Cu toate acestea, informatiunile documentare cu
de datá despre monete proprii românesti. Niste
coteli genoveze din 1392 ne descopera existenta de perpere muntene,
aperpere de Valachia»2); privilegiile comercialc date Alexan-
dru-cel-Bun negustorilor din Lemberg (1408) de Mircea-cel-Bátrân
celor din Brasov (1413), taxele vamale sunt specificate in monete
proprii rnoldovenesti muntenesti 3).
izvoarele literare nu ne informeaza de asupra primelor
noastre ateliere monetare, in schimb tezaurele de monete ce s'au
descoperit acum, ne dau o surná de indicatiuni, cu ajutorul
ckora se poate in parte chestiunea. Cu aceastá ocazie
se dovedeste din nou de mare au tezaurele pentru
cunoasterea istoriei noastre monetare cât de insemnate servicii
pot aducá ele lipsa de informatiuni documentare.
Cele vechi monete muntene.sti, tezaurele
perite acum, sunt dela Vladislav I (Vlaicu-Vodá). Cinci
cari clupá compozitia sunt dintre anii 1300-1400, ne-au conservat
diferite tipuri de monete dela acest Domn.
Primul a fost pela 1875 in judetul Prahova - localitatea
nu este cunoscutá - continea, dupá o notitá a lui D. A. Sturdza,
dela Vlaclislav I, II si III, dela Radu II 0i III, precurn
nete dela Asen Stracimir al Bulgariti» 4). numismat
sârb, L. Kovacevici, a dovedit monetele erau dela
Alexandru fiul Sracimir, deci dintre anii 1331-1398, iar cele
muntene numai dela Vladislav I Radu I, dintre 1364-1386 5).
1) Bogdan, Relafiile (1895), p. 1 24. Cf.
Docan, Studii privitoare la numismatica (Analele Academiei
mâne, XXXII), p. 529.
2) Notes et extraits I p. 54. Cf. Docan I. e. p. 517. Despre perpere
la noi Const. Moisil, Monetele lui Mireca eel BaRdo, in Buletinul Societ4ei
Numism. Rornâne 1913 p. 40, (ed sep. 4) cf. Buletin 1914 p. 63.
3) lui Alexandru la Kaluzniacki, p. 13 Hasdeu,
Arhiva Istoriea No. 189; al lui Mircea la Bogdan, 1. e. p. 3 36
Doeum. Hurmmaki XV, p. 8.
4) Analele Române p. 167 nett.
5) Kovacevici, Legendele celor mai monete ale Tarii-Român Belgrad,
1907 (in 1. ed. sep. p. 59. cf. Docan, p. 492 urm.

www.dacoromanica.ro
14

Al doilea tezaur cu monete dela Vlaicu-Vodá, a fost desco-


perit anul la Resava, in Serbia. El se compunea din
monete bulgâresti, moldovenesti muntenesti. Cele
erau dela tarii Alexandru Sracimir, cele moldovenesti dela Petru
Musat, restul dela Domnii munteni Vladislav, Radu Dan.
Data tezaurului se poate fixa preciziune. Tinând
Sracimir a fost ultimul tar bulgar care a bâtut el
inceteazn de a mai exista ca suveran cucerirea turceascá,
monetele din tezaur trebuie fie anterioare anului 1398, când Bulgaria
a fost totul supusá de Turci. De parte faptul, intro
monetele muntenesti nu este nici una dela
semneazá ele provin dela Domnii anteriori lui Mircea in
timp contimporani cu Alexandru Sracimir. Deci cele numele
Vladislav nu pot fi decât dela Vladislav I, cele cu numele Radu
dela Radu cele numele Dan, dela Dan I. Tot astfel moneta
moldoveneascâ, cu numele Petru, nu poate fi decât dela Domnul
contimporan Petru Musat 1).
Al treilea tezaur a fost descoperit in anul 1912 Siret
din Bucovina, lui este cu mult mai interesantâ decât
a celor descrise mai sus. un grup de peste monete boeme
polone - aceste din urmá din ducatul Rusiei - s'au aflat de
monete muntene dela Vladislav o monetá ungureascâ dela Lu-
Mare. Monetele boeme sunt dela regii Venceslav II
(1278-1305), I (1311-1346) Carol I (1346-1378); cele po-
lone sunt dela Kazimir I, pentru Galitia dela
Vladislav de Oppeln, care a stápânit Wile rusesti dependinte de
Polonia (ducatul Rusiei) dupá anul 1377, pus acolo de
Ludovic cel Mare, urmasul lui Kazimir. Prin urmare monetele mun-
tene nu pot fi decât dela un Domn cu numele Vladislav contim-
poran cu deci dela Vladislav I 2).
Al patrulea tezaur, monete dela Vladislav I, a fost gásit
anul trecut apropiere de Slatina (jud. El se compunea nu-
mai din monete muntene Aceste din erau dela
tarul Alexandru dela fiul Sracimir, iar cele muntene dela
Domni numele de Vladislav Radu. Majoritatea monetelor mun-
1) 1.c. p. 51 Cf. Docan, c. p. 491.
2) Moisil, Monete tezanre monetare in Buletinul Societ. Numism. Rom.
1913 p. 64 unde s'au atribuit gre§it piesele dela Vladislav de Oppels lui
dislav

www.dacoromanica.ro
15

tene tipuri ca monetele lui Vladislav I Radu


I, din tezaurele dela Resava Siret; câteva ne descoperá tipuri
noi sau cari se atribuiserá altor Domni. Faptul monetele stráine
din acest tezaur sunt dela suverani a cáror domnie nu trece peste
anul 1398, iar de altá parte lipsa totalä de monete dela Dan I
Mircea Bátrân, dovedesc cá monetele muntene sunt dela
dislav I Radu I. Astfel tezaurul din Slatina confirmá in totul
informatiile ce ni le-au dat tezaurele anterioare asupra monetelor
lui I ai Radu I, descoperindu-ne in timp alte
tipuri monetare dela acesti Domni 1).
ultimul tezaur monete dela Vladislav I s'a gásit
in Oltenia, localitate necunoscutä, s'a pástrat pâná
acum in Cabinetul Numismatic al Academiei fárá a fi
blicat. El cuprinde monete bulgäresti dela Alexandru Sracimir,
monete sârbesti contimporane diferite tipuri de monete dela
dislav I Radu I, precum o monetá dela Petru I al Moldovei.
cum din compozitia lui, acest tezaur este anterior
anului 1398, deci monetele muntene sunt toate dela cei doi Domni
mentionati. De altfel tipurile monetelor lui Vladislav I Radu I
sunt aceleasi ca in tezaurele anterioare numai o serie de monete
sunt totul necunoscute: ele au pe fatá numele lui Vladislav,
pe revers al lui Radu 2).
Tezaurele enumerate mai sus prezintá o valoare nepretuitá pen-
tru lámurirea chestiunei privitoare la infiintarea monetáriei din
Româneasa primul ele sunt cele mai vechi tezaure cari
contin monete muntenesti, tre acestea din urmä, piesele cari au
vechimea cea mai mare, sunt dela I. De altá parte, monetele
sträine gásite in tezaurele mentionate sunt atât dela suverani con-
timporani cu Vladislav I, dela suverani anteriori domniei lui.
Cáci dacá Sracimir al Bulgariei, Ludovic-cel-Mare al Ungariei,
de Oppeln Carol I al Boemiei, au domnit timp cu
Vodá, in schimb I al Boemiei Alexandru al Bulgariei
au domnit de urcarea lui pe tron au fost contimporani cu
tatál Alexandru Basarab, Venceslav II a domnit mai
atât el I au fost contimporani inte-

Moisil, 1914, p. 26.


2) Moisil, C., 1915, 43.

www.dacoromanica.ro
16

meietorul marelui voevodat al Tárii-Românesti. Prin urmare,


tezaurele contin aláturea de monete dela Vlaicu-Vodá, exemplare
dela suverani anteriori domniei lui, ar fi fost natural con-
tint monete dela Domnii munteni cari au domnit inaintea lui.
Alexandru Basarab sau alti predecesori ai lui Vlaicu-Vodä ar
fi bátut monete, nu se putea ca ele nu figureze vreunul din
tezaurele noastre, cum figureazá monetele sträine anterioare lui Vlaicu-
Vodá. faptul et bani dela acesti Domni nu s'au in nici un
tezaur, dovedeste in mod evident et astfel de monete n'au existat
niciodatá in adevär cele mai vechi produse monetare mun-
tene sunt ale lui Vlaicu-Voclá, cáci ele se gäsesc cu
rnonetele contimporane cu cele anterioare, cari
din primii ani ai veacului al XIV-lea.
Pe baza acestor informatiuni precise ce le scoatem din studiul
tezaurelor monetare, suntem in drept sä-1 considerám pe
ca intemeietorul monetáriei in Tara-Româneascá.

priveste Moldova, cei multi numismati au admis,


primul Dornn care a monetä a fost Bogdan I, intemeie-
moldovenesc independent (1360-1364 I), desi nu existä
nici o in sprijinul acestei páreri. Documente din cari sá
zulte et Bogdan I a avem, cele mai vechi te-
zaure monetare cunoscute astäzi nu contin nici o monetä dela
acest Domn.
tezaurele dela Resava c. el din Oltenia, descrise mai
sus cuprinzând monete dintre anii 1331-1398 nu s'a gäsit nici
o monett dela Bogdan, ci in moldoveneascá
era reprezintatá nurnai prin monete dela Petru I (1378-1393). Alt
tezaur, anterior anului 1400, descoperit iyo6 la (jud.Tulcea)
nu cuprindea nici el alte monete decât dela Petru I 2).
, sfârsit cele douá mai vechi tezaure de monete moldovenesti,
cunoscute deasenlenea nu s'a gäsit nici o piesä dela Bogdan.
1) Sturdza, Uebersieht, p. 7; III, 2429 ; Réthy, in
1887. p. 237 urm.; Fischer, in Jahrbrueh Landes-Museum, 1901,
p. 7. Toti ace,ti din urmä adoptând párerea lui D. A. Sturdza.
2) Moisil, Monete gasite in Dobrogea, Convorbiri
XL (1906), p, 1122 ; cf. Bulet. Societ. Num. Rom., 1913, p. 22.

www.dacoromanica.ro
17

Primul, descoperit pe la 1862-1865 la Schineni (jud. con-


tinea nurnai monete dela Petru I 1): celalalt gasit la Marmureni
(judetul Roman) de 1872, cuprinclea, pe lângá monete dela
Petru I, piese dela fratele sáu
De sigur cá lipsa de monete dela Bogdan I, in toate aceste
tezaure din veacul al XIV-lea, justifica credinta in timpul lui n'au
existat monete proprii moldovenesti, pe vreme faptul cá tezaurele
cuprind monete dela Petru I, párerea -emisá mai
de d. Onciul cá acesta ar fi cel dintâi Domn moldovean care a
bátut sprijinul párerii din urmá se pot aduce alte
mente, scoase tot din studiul tezaurelor. Mai vedem cá tezaurele
nu contin nici monete dela urmalii lui Bogdan I, Latcu cari
au domnit irnediat lui Petru 4), ceeace nu s'ar fi putut
dacá acesti Domni ar fi bátut monetá. De altá parte in importantul
tezaur gásit la Siret care cuprinde monete ce au circulat in Mokiova
tocmai in timpul Domnilor anteriori lui Petru I, nu s'a gásit nici
o monetá moldoveneasca. Faptul acesta este cu atât mai curios cu
Siret a fost tot cursul veacului al XIV-lea un punct
comercial vamal de mare insemnátate pentru Moldova.
Din toate acestea rezultá in mod evident, fatá cu izvoarele
ce ne stau astázi la dispozitie, trebuie sá fixám inceputurile moue-
táriei moldovenesti timpul lui Petru I.

2.
chestiune interesanta in cu infiintarea atelierelor
noastre monetare este cea privitoare la sistemul din care fkeau
parte primele monete românesti. Párerea generala, ce se desprinde
din lucrarile celor ce ocupat acum de chestiune
este, cá monetele noastre sunt imitate dupá monetele unguresti sau
polone. Numismatul ungur L. Réthy sustinea atât monetele
Românesti ale Moldovei fac parte din sistemul monetar
unguresc imiteazá ca tipuri pe cele unguresti 5). D. A.
Docan, lui Musat, in Analele Acad. Rom., XXX, p. 152.
Sturdza, Uebersieht p. 9; Docan, e.
3) D. Onciul, Din istoria Bucuresti 2909, p. 35.
4) Chestiunea intre toga Petru a fost un Domn nu este
deplin lämuritä..
5) Cf. Értesitö, 2887, p. 237 urm.; urm.
2

www.dacoromanica.ro
18

credea dimpotriva unele altele au apuseni 1).


D-l. E. Fischer, cá cele moldovenesti sunt imitate mo-
netele regelui polon Cazimir cel Mare 2). d. Docan
a crede et monetele lui Petru Musat fac parte din sistemul grosilor
ruseti » pentru Galitia 3).
adevár dat cá la noi s'au bttut monete proprii cu
mult mai târziu decât in tárile vecine, n'ar fi de mirare ca ele sá
imiteze pe cele din Wile cu cari aveam in acel timp relatiuni
merciale mai strânse. Cáci moneta in primul rând un
ment comercial, Dornnii nostri aveau tot interesul, ca piesele ce le
aruncau acum pentru oará pe piatá, sá intruneascá toate con-
ditiunile pentru a mai mare comertul cu vecinii.
Cum legáturi comerciale vecine au existat cu mult
de a se bate monete proprii românesti, cum bani stráini
circ'ulau de multá vreme tárile noastre, era natural ca cei româ-
nesti, ce se báteau acuma pentru oará, sá fie pusi in legátufá,
ca greutate ca tip, monetele stráine cari aveau cursul
mai ridicat la noi in acel timp.
Cazuri de acest fel sunt foarte frecvente in evul mediu in
multe s'au imitat adeseori mod servil nu numai forma
greutatea unor monete stráine, dar chiar tipurile Astfel, ca
dau câteva exemple mai caracteristice, mentionez mai multe orase
din Germania au bátut timp indelungat dinari imitati dupá cei din
Colonia, reproducând nu tipurile acestora, dar chiar nu-
mele orasului. Grosii din Tours au fost ei foarte mult imitati in
tot cursul veacului al XIV-lea in in provinciile dela
Rin, mentinându-se chiar tipurile originale. De asemenea grosii
din Praga au fost imitati ca formá greutate in cele mai multe
state ale Germaniei, precum in Polonia. sfârsit, galbenii
rentini, aflorenii», au fost reprodusi veacul al XIV, exact cu tipul
original, nu numai in Ungaria, dar in Germania, Spania, Franta,
'Mile-de-Jos chiar in Morea, cu sin gura deosebire et legende
s'au pus numele suveranilor tárilor respective, iar pe revers s'au
adáogat oarecari semne distinctive.
Tárile noastre au avut de organizarea state
1) magn. III col. 2429.
2) Cf. Jahrbuch d. Bukowiner Landes-Museums, 1901 p. 5.
2) Docan, c. p. 119.

www.dacoromanica.ro
19

mai mari, legáturi comerciale foarte strânse de o parte cu orasele


din Ardeal, de altá parte cu orasele din provinciile rusesti,
supuse Poloniei : Galitia Podolia. Tractatele de conlert pe care
le-au mai târziu Domnii munteni moldoveni cu aceste
orase, amintesc vechile legáturi, precum privilegiile comerciale pe
cari negustorii de acolo le aveau ab antiquis noastre 1).
de aceste legáturi trebuie credem, cá oi monetele uzitate
comertul acestor orase au circulat la noi de infiintarea
monetáriei proprii atunci când Domnii români au sá
batá bani proprii, au dutat in mod firesc sá-i puná concordantá cu
nwnetele cele mai mult intrebuintate comertul cu vecinii. Prin
urmare dacá monetele noastre ar fi imitatii celor din tárile ve-
cine sau ar concorda cu sistemul monetar, acest fapt n'ar
dovedi decât cá momentul monetáriilor noastre,
aveam acelea legáturi comerciale mai monetele
erau cele mai mult dutate pe piata noastrá.
A deduce din asemânarea tipurilor sau din potrivirea greutátii
monetelor, argumente pentru anumite de dependintá ale
tárilor noastre fatá de. cele vecine - cum face d. e. Réthy 2) - este
prin urmare nelogic inutil. Cáci greutatea rnonetelor a variat
fiecare tará atât de mult dintr'o epocá com-
paratie devine cu totul relativá cât priveste tipurile monetelor
s'a constatat, cá peste tot locul organele statului nu le
evul mediu aproape nici o importantá, ci alcátuirea la
discretia gravorilor, cari le combinau dupá gustul priceperea
sau le imitau dupá alte monete 3). Deci când voim sá stabilim sis-
temul cáruia apartin primele monete românesti influentele ce s'au
exercitat in alcátuirea tipurilor trebuie sá tinem seama de toate
aceste caracteristice monetáriei medievale.
Nu s'a descoperit pâná acum nici nn document dela Domnii
nostri, care sá cuprindá vreo másurá grivitoare la reglementarea ba-
terii de monete, la titlul metalului, la greutatea ce trebuiau
monetele, etc. De sigur astfel de másuri au trebuit sá se
din momentul care existau ateliere monetare proprii ca dovezi
1) Cf. privilegiul lui Vladisla'v I (1368) la Hurmuzaki XV,
p. i al lui Alexandru cel Bun (408) la Hasdeu, Arhiva istoricd I No. 189.
2) L. p. 237
2) Halke, in das d. Nurnismatik, Berlin, 1905, p. 94.

www.dacoromanica.ro
20

in adevár s'au luat, stau diferitele porunci domnesti privitoare la


oprirea exportului argintului a importului de bani la pedep-
sele pentru falsificatorii de bani, etc. 1), cari toate sunt in
activitatea monetará. Prin urmare de documente
suntem nevoiti sá lámurirea chestiunilor de acest fel
tot nurnai ajutorul monetelor de cari dispunern, din care cauzá
concluziile la cari vom ajunge nu vor putea fi decât de ordin foarte
general.
Monetele ce ni s'au pástrat dela Vladislav I se grupeazá din
punct de vedere al mkimei greutátii in douá categorii bine dis-
tinse. Unele sunt mai mari mai grele, având diametru de
greutatea de igr.-r,i6 gr.; altele sunt mai mici, diametru de
17-18 mm. greutatea de 0,72-0,93 gr. 2). Aceastá deosebire de
márime 2i greutate, care concordá cu o deosebire de tipuri, este
un indiciu puternic cá unele piese reprezintá unitatea de
altele sunt monete divizionare. Desigur monetele mai mari mai
grele trebuie considerate ca unitate, cele mai mici mai usoare
cari de se deosibesc ca tip - sunt divizionare.
oi
nici un
-
caz nu se poate sustine cá diferenta de greutate s'ar
tora scáderii succesive a monetei in cursul domniei lui Vladislav
- fenomen foarte obisnuit in evul mediu - cáci sub urmasul
Radu gäsirn aceleasi tipuri monetare aceleasi diferente de márirne
greutate. Chiar sub Mircea se intâlnesc douá categorii de
nete, dintre cari una reprezintà unitatea, ceialaltá o subdiviziune. 3)
Ar fi inutil sá a gási raportul dintre unitatea moue-
tará subdiviziunea ei nurnai cu ajutorul mijloacelor de cari dispu-
nem astázi, cáci monetele ce poseam dela Vlaicu-Vodá sunt nu nu-
mai in numár restrâns, dar cea mai mare parte censervate,
cá numai putine dintre ele ar reprezinta greutatea originalá.
mod general insá greutátile tipurile ar justi-
fica párerea cá fac parte din sistemul dinarilor apuseni, fará sá pu-
preciza in mod hotárât cu care dintre diferitele categorii de
1) Bogdan, 1. passim ; Docan, Analele
Academiei Române, XXXII, capitolul Documente passim ; Nistor, Die auswärtigen
der Moldau, passim. Docum. Hurmuxaki, XV I, 2 passim.
2) Ácademiei Cabinetul Numismatic
1911 p. ; 1913 p. 194 1914 p. 140
3) Moisil, Monetele lui Mireea in Buletinul Soc. Num. Rom. 1913 p.
49 (ed. sep. 13).

www.dacoromanica.ro
21

dinari sunt in mai strânsá. Cum clintre vecine


Ungaría a fost aceèa care a Intrebuintat sistemul dinarilor in
veacul al XIV-lea, chiar introducerea este
bánuim nevoile comertului cu aceast au detenninat pe
Vladislav I adopteze acest sistem. De sigur monetele cele mari
sunt dinari ele fac in adevár parte din categorie
de monete o dovede$te crucea mare este reprezintatá pe avers
care este caracteristicá dinarilor medievali.
Crucea mare, având bratele terminate in de crin,
cantoane stele, mai sau crini, este un tip ce nu se
neste decât pe unele de monete dela Radu I Mircea.
Repreziritárile cele mai obisnuite comune, atât pe monetele lui
Vlaicu-Vodá, cât pe ale urmasilor sái, sunt urmaoarele: pentru
avers, un coif in profil in vârful lui o acvilá; pentru revers, un
scut despicat, având primul cartier fasciat, al doilea plin sau
ornat cu o floare de crin sau o
Dintre aceste tipuri singur scutul despicat fasciat il
pe monetele unguresti s'ar putea sustine, a fost imitat de
acolo, celelalte doua sunt originale proprii monetáriei românesti.
Tipul cu acvila s'a format, de sigur, sub influenta vechei a
Tärii-Româneti, care o scut, cu
crucea de crin este combinat modelele ce se
intâlnesc pe dinarii grosii apuseni.
Legendele monetelor lui Vladislav I sunt parte latinesti parte
slavonesti. Faptul unde limba era cea
monete cu legende latinesti, se tot prin relatiile
merciale: toate Wile cari Muntenia fácea comert - de
Bulgaria in parte Serbia - aveau monetele cu legende latine,
iar relatiile externe Domnii Intrebuintau tot limbá.
Numele ce-1 purtau primele monete nu-1 cunoa$tem, dar foarte
probabil este acela pe mai târziu, in timpul lui Mircea:
ducati bani. Aceste nume se intâlnesc dupá Mircea in tot cursul
veacului al XV-lea.

priveste Moldova a avut tot cursul evului mediu cele


mai legáturi comerciale cu Galitia Podolia in special

www.dacoromanica.ro
22

orasul Lemberg, care dela 1356 Incepuse un mare


comercial. 1) Pe la 1377 provinciile aceste sunt incredintate de
Ludovic Mare, ducelui Vladislav de Oppeln, care bate monete
proprii numite grosi rusesti, grossi cari erau mai
mai usori decât de grosi poloni. Greutatea era
de gr. 12 bucata, pe vreme de grosi poloni mo-
neta coroanei - cântariau I gr. 582).
Se pare rnonetele lui Petru Musat categoria acestor
grosi rusesti, deoarece marirnea este la fel mm.) greu-
tatea se apropie foarte mult, exemplarele bine conservate
gr. - gr.
Cu toate acestea tipurile de pe monetele lui Petru nu au nici
o cele de pe monetele rusesti sau polone. Dimpotrivä pe
fata monetelor moldovene se totdeauna sterna : capul de bou,
stea coarne, având deoparte soarele, de luna;
pe revers un despicat, in prirnul cartier fasciat, al doilea
sau mai multe de crin. primul tip este original mol-
dovenese, al doilea este o irnitatie a de pe monetele
unguresti dela Ludovic Mare. se
riante, pe monetele urmasiloi lui Petru.
Existenta pe monetele moldovene nu are
o legaturä originea sistemului monetar, numele monetelor
este imprumutat tot din Wile in toate documentele cari
se vorbeste despre ele sunt numite grosi; 3) iar unele monete au chiar
in acest nume. 4)

3. Durata vechi

Dintre Domnii urmasi ai lui avem


probe sigure au batut monete urmatorii: Radu I, Dan I, Mircea-cel-
Batrân, I si Dan II. Regretatul D. A. Sturdza dupä el cei-
1) Nistor c. p. 3.
2) Kirmis, Handbuch d. polnischen Miinzkunde p. 20, cf. Docan, e. p. 119.
9 Cf. privilegiul lui Alexandru cel Bun 1408 (Kaluznicki al lui
1433 Docum. Hurmuzaki XV I p. 19) etc.
4) Monetele lui Alexandru ?) in Sturdza, Magn. III col. 2437
p. 29.

www.dacoromanica.ro
23

lalti numismati, au atribuit anumite monete altor Domni poste-


riori cu numele de Vlad lu, astfel lui Dracul, Vlad
Cálugárul, precum lui Radu II, Radu III Frumos
lui Radu IV Mare. Dar tezaurele au dovedit in mod unanim
cea mai mare preciziune, toate monetele atribuite acestor Domni
posteriori sunt realitate dela Vladislav I Radu I.
Cu toate acestea un numk de informatiuni documentare ar
credinta unii dintre urmasii lui Dan II au
monete, nu le cunoastem Astfel Alexandru-Aldea amin-
teste scrisoare din 1431, Brasovenilor depre niste lu-
cruri, cari au fost furate din monetaria sa, de camara nostra 1). E
foarte posibil ad cuvântul camara monetarie, dupá
cum am mai sus, cá s'a intrebuintat
tr'un document din 1424 dela Dan II a).
Dela Vlad Dracul avem câteva acte cari se referá la ba-
terea de monete proprii. Astfel scrisoare anterioara mortii
Sigismund el pe Brasoveni, cá
i-a poruncit st-si fact haraghie ; In alta ii invitá sá nu mai intre-
buinteze cei vechi»; a treia le vorbeste de ducatii
noi» ce avea de gând sá scoatá 3). 0 scrisoare din 1441 a voevozilor
ardeleni Ujlaky Iancu-Voda (Hunyadi) se pare a avea ea
aceastá incercare a lui Vlad Dracul de a bate monetá 4). Cu
toate acestea probabil cá incercarea n'a reusit, cáci numeroa-
sele de monete muntene ce se cunosc nici una nu poate
fi atribuita acestui Domn.
Dar al doilea al lui Vlad Dracul, Vladislav II (1447-1456)
a de sigur monetá dovada despre aceasta o avem
scrisoare din 1452 a protectorului Iancu-Vodá. aceastá
soare Iancu-Vodá, in calitate de guvernator al Ungariei, atrage
atentia Brasovenilor sá nu primeasca, alte monete oprite, nici
moneta voevodului monelam waywode Transalpina-
5). monetá a lui Vladislav II trebuie identificata foarte
probabil dinarii atribuiti de D. A. Sturdza lui Dracul 6). Ei
') Bogdan, p. 311.
2) Bogdan, I. p. 24.
3) Bogdan, p. 69, 64 75. Cf. Docan Num. Prii Rom. p. 552-523
4) Docum. Hurmuwki XV s p. 27.
Docum. II, 2 p. 15.
6) Sturdza, Uebersicht p. 58 tab. III 4 oi Etym. Magn. HI col. 2444.

www.dacoromanica.ro
24

au tipurile obisnuite ale monetelor muntene, legende slave nu-


mele Vladislav, gásit in nici un teziur din veacul al
nu
XIV-lea. Lui Vlad Dracul nu-i pot fi atribuiti, cáci el nu ni-
cáiri numele de Vladislav; lui Vladislav III (1523-1525) atât
mai putin, cáci pe vremea acestuia de sigur nu mai
netária munteang. Rámâne deci ele nu pot fi decât ale lui Vla-
dislav II, despre care avem 5i proba documentará a bátut
monetá.
Pentru Domnii posteriori lui Vladislav II nu avem nici o
vadá cá ar fi bátut monete. Este adevárat cá atât sub
cât sub Vlad Cálugárul Radu Mare se mentin in unele
acte oficiale numele vechi ale monetelor muntene1), dar nimic nu
ne sá deducem din acest fapt existenta de monete
proprii. Dimpotrivá toate actele particulare foarte multe acte ofi-
mentioneazá ca monetá in acest timp turcesti,
iar la 1502 Radu Mare intrebuinteazá chiar privilegiu
vamal in locul ducatilor 2). De altá parte nu s'a gásit pâná
acum nici o monetá care poatá fi atribuitá acestor Domni, fapt
foarte curios fatá de cantitatea destul de insemnatá de monete dela
ceialalti Domni munteni.
Kstfel toate informatiunile ce astki ne obligá sá afir-
cá activitatea vechei monetárii a Tárii-Românesti a
totul odatá cu domnia lui Vladislav II, putin timp dupá jumá-
tatea al XV-lea.

Dacá monetária Tárii-Românesti a avut o duratáatât scurtá,


in schimb activitatea monetáriei moldovenesti se poate urmári pâná
la sfârsitul veacului al XVI-lea. Dintre urmasii lui Petru I avem
probe sigure cá au bátut monete Roman, stefan I, Alexandru
Bun, II. Cât priveste Domnii posteriori rámâne de
dovedit dacá monetele atribuite lui Alexandru II, Bogdan II, Petru
Aron, Mare, Bogdan III, Stefánitá, Petru Rare
Lácustá sunt adevár ale Faptul cá timp relativ scurt
la intervale s'au succedat pe tronul Moldovei numerosi Domni

1) Bogdan, 1. e. 94, 99, 196, 199, 204 si 211.


2) Docan, p. 541.

www.dacoromanica.ro
25

u lipsa de documente tezaure monetare, aju-


cárora se Monetele fiecárui Domn parte,
face determinarea clasificarea monetelor
fiilor lui Alexandru cel Bun 2i a urmasilor la Alexandru
Clasificarea acum este cu totul arbitrará
se nici un criteriu serios; de altfel ea a fost fá-
cutá mimai pe baza easemánárii mimelor Domnilor compararea
stilului literilor din legende» 1). Astfel numismatii nostri vor avea
sá intreprindä numeroase cercetári special vor
trebui sá urmáreascá cu cea mai mare atentiune viitoarele
de tezaure monetare, ca poatá fixa cu sigurantá
monetele acestor Domni.
Dela Alexandru Lápusneanu determinarea se poate
face mare usurintá mai multá preciziune, de oarece
monetele sunt datate. Astfel cunoastem sigurantá pe lângá
din prima domnie a acestui Domn, pe cele ale lui Despot-
Vodá, ale lui Tomsa, Vodá cel Cumplit Rázvan.
Dar aceste monete din a doua jumátate a veacului al XVI-lea
se deosibesc totul de produsele mai vechi ale monetáriei mol-
dovenesti.
Lápusneanu, pentru a transactiile comerciale Ardealul,
cautá nu numai sá unifice moneta moldoveneascá cea ungureascá
dar bate dinari cari sunt copiati servil dupá cei unguresti. Pe fatá,
acesti dinari reprezintá pe Ungariei (Maica Domnului cu
pruncul brate), iar pe revers, sterna acelei
Despot-Vodá pástreazá tip de dinari, dar introduce
mari de argint ducati de aur, dupi modelul apusean. Dar
aceste piese au rámas totul izolate monetária noastrá n'au
mai fost bátute de Domnii urmátori.
schimb dinarii au continuat sá se batá dupá tip
in scurta domnie a lui stefan Tomsa (1564), dupá care inceteazá
totul
Ioan-Vodá Cumplit, introduce o monetá : asprul sau
acceaua de aramá, care probabil era menitá sá inlocuiascá asprii de
argint

1) Sturdza, Uebersicht p. 1-2. Cf. Etym. magn. III 2432.


2) Dorum. XV I p. 566 (1046).

www.dacoromanica.ro
26

sfârit, sub stefan Rázvan se a se bate piese de


argint de trei groaite, imitate ele in mod servil cele polone.
Dar aceste monete, poartä. numele Domnului moldovean, nu sunt
produse ale monetäriei noastre, cáci n'au fost bátute in Moldova, ci
in adevár, putinele exemplare ce ni s'au pástrat, poartá
marca monetarului polon Ian ceeeace constitue o dovadá.
hotáritoare cá au fost bátute in

4. Cauzele vechilor
incetarea activitátii monetare in Mol-
dova trebuie de sigur, in legáturá cu situatia ce s'a creat tárilor
noastre prin stabilirea stápânirii turceti, ce a devenit tot mai apásá-
toare. faptul cá monetária Tárii-Române5ti a avut o duratá cu
malt mai scurtá decât a Molclovei, este o dovadá evidentá cá desfiin-
tarea monetáriilor noastre a mers treptat progresul stápânirii
turceti. Tara-Româneascá a cázut sub Turci aproape un veac
mai decât Moldova, deci monetária ei a incetat de a
mai curând decât cea moldoveneascá.
Nu se poate sustine Poarta, in calitate de putere suzeraná,
ar fi interzis Domnilor noWi exercitarea dreptului monetar 1), cáci
vedem In veacul al Domni moldoveni, vasali sultanului, cari
nu numai bat monete proprii, dar pun chiar efigia pe acele mo-
nete (d. e. Despot-Vodá, Cump'lit), lucru neob4nuit
care, in adevár, constitul un act prea Inclráznet. Cu
toate acestea, nu este mai putin adevárat, cá ea mai multe din
prerogativele Domnilor treceau mâinele puterii suzerane, cu atât
exercitarea dreptului monetar, care este un drept regalian,
deviná mai iluzorie.
De altá parte, situatia economicá, creatá noastre in
monopolizárii comertului de cátre Turci, mod fatal sá se
resfrângá asupra activitátii monetare. Dupá cucerirea porturilor
noastre dela Dunáre apoi a celor clela Marea Neagrá, produsele
Tárii-Române$ti, primul ale Moldovei, pe urmá, au
put sá se scurgá aproape exclusiv in imperiul turcesc, astfel,
cetul, cu intreg comertul nostru de export a cázut in mâinile
crede, de d. Fischer, I. e., p.

www.dacoromanica.ro
27

Turcilor. schimbul produselor ce se exportau imperiul otoman,


negustorii noWi primiau monetá turceascá, i astfel primul
efect al acestei stki de lucruri a fost introducerea unei cantitati
foarte mari de monetá turceascá noastre i intrebuintarea
in mod fortat a acestei monete in toate transactiile comerciale
externe i interne.
Dar cantitáti insemnate de monetá turceascá .s'au introdus la
noi i cu ocazia numeroaselor expeditiuni-rázboinice intreprinse de
Turci aceste párti. Sultanii plátiau bine pe ofiteri pi soldati, iar
la inceputul expeditiilor ori prilejul actelor de bravurá, obi*nuiau
sá le dea gratificatii in bani; Wile turceti erau totdeauna insotite
de numeroase cámile, incárcate cu povere de bani, destinati pentru
intimpinarea tuturor acestor cheltueli. La rândul soldatii plátiau
i ei in bani alimentele i celelalte lucruri ce le luau dela locuitori;
taberile erau de o multime de negustori cari le procu-
rau cele necesare. Jafurile erau pedepsite cu cea mai mare asprirne,
simplul furt al unei gáini dela un táran, spune un cronicar, era
de pericolul vietii 1).
Deci, de o parte, prin mijlocirea comertului tot mai cu
imperiul otoman, de altá parte, cu prilejul rázboaielor, s'au introdus
atât in pi in Moldova, cantitáti atât de mari de
monete turce*ti, cum nu se intâmplase niciodatá vreme cu alte
monete stráine. tezaurele foarte mari de astfel de monete, ce s'au
déscoperit pâná acum in tara noastrá, confirmá aceasta 2).
Totdeauna au circulat la noi, pe lângá monetele indigene, i
anumite monete stráine. primul rând, monete de aur, cum erau
florinii sau galbenii ungureti (ughii) i galbenii venetieni tá-
táreti); apoi monetele de argint mai mari, ca grivnele pi i
mai ca dinarii ungure§ti pi groitele polone. Dar toate mone-
tele acestea n'au intrat Wile noastre in cantitáti rnici i
nu au devenit niciodatá un pericol pentru monetele indigene.
Cu monetele turceti, situatia este cu totul alta. Ele au
intrat numár atât de mare, incât scurt timp au acaparat piata,
inláturând in mare parte pe celelalte monete stráine i cáutând in

1) Geschichte d. osmanischen Reiches, II, p. 148 199.


2) Cf. Moisil, Monete i monetare, in Buletinul Societ. Num. Rom.,
1914, p. 24 1915, p. 43.

www.dacoromanica.ro
28

ocelot timp monetele indigene. Interesul imperiului


otoman era sá cucereascá economiceste supuse sabie,
dupá cum altádatá revársase armatele fárá numár câmpiile
de bátaie, tot a inundat acum pietele noastre rnonetele-i
nenumárate.
Moneta turceascá ce se relatiunile comerciale
pentru plata care, prin urmare, a intrat mai molt
noastre, a fost asprul sau acceaua. Asprii erau monete mici de
argint s'au mai in tárile balcanice, supuse Turcilor,
inlocuind monetele bizantine pe cele indigene. La noi, sá
fie amintiti in transactiile comerciale interne externe 1430,
mentionarea din ce in ce mai frecventá, mai in docu-
mentele privitoare la Tara-Româtteascá apoi cele privitoare la
Moldova, ne lasá sá intrevedem, cum s'au introdus la noi treptat
simultan cu progresele stápânirii turcesti, cum, cu
au de pe piatá celelalte monete stráine, au fácut inutile
indigene au reusit sá deviná moneta curentá in
noastre.
Astfel, in asprii sá circule aláturea de
4ducatii» indigeni, pe vremea lui Alexandru-Aldea dar imecliat
sub urmasii sá se intrebuinteze tot mai des in transactiile
comerciale, pe câtá vreme ducatii nu se amintesc decât mod in-
cidental mai ales privilegiile comerciale, cari reproduc alte
privilegii mai vechi. La 1502, sub Radu-cel-Mare, asprii sunt
nati inteo ordonantá vamalá, specificându-se plata pentru taxele
vamale in aceastá monetá 1). Din acest moment, asprii au inláturat
totul moneta indigená a
Moldova, asprii apar in transactiile comerciale pe la 1446 2),
dar nu sunt mentionati mai des decât dupá moartea lui
Mare 3), ajungând acolo sá inlocuiascá, pe la jumátatea veacului
al XVI-lea, moneta indigená.
Cât de mult se generalizase intrebuintarea acestei monete, la
inceputul veacului al XVI-lea, nu numai tárile noastre, dar
Ardeal, dovede$te o ordonantä a regelui unguresc Vladislav
1) V. in special Docan, Numismatira cap. Documente,
p. 521-547, Hurmuxaki, XV, passim.
2) Nistor, c., p.
3) documentele lui $tefan-cel-Mare, publicate de d. I. Bogdan (ed.
misiunii istorice a României) nu sunt mentionati asprii decât in locuri
(I, p. 162 §i 213).

www.dacoromanica.ro
29

din anul oraselor säsesti din Ardeal. aceastä ordo-


regele atrage atentiunea oraselor asupra cantitätii mari de
aspri, in parte falsi, ce s'a introdus in comertul cere
pe toti, pe cei buni pe cei timp el
constatä, aceste monete se intrebuinteaz2 mai ales in cornertul
oraselor ardelene cu noastre ar avea de
urmare distrugerea acestui comert skácirea säsesti, pi de
aceea permite intrebuintarea asprilor buni
Importanta acestui document pentru chestiunea ce tratäm nu
va scápa El in totul informatiunile documentelor
noastre interne aduce o dovadá nouá despre cucerirea
noastre de moneta turceascá incá la inceputul veacului al
XVI-lea.
De acum asprii rámân in tot cursul veacului al XVI-lea
pi moneta curentá in tärile noastre : vânzárile interne se
fac in aceastá monetá, transactiile comerciale externe tot asa. Dept
continuá circule la noi monete stráine de aur unele monete
mai mari de argint (talerii), surnele mari de bani sunt plátite
de cele mai multe ori tot in aspri, Averea Doamnei Voica a lui
Mihnea cel Räu era socotitá in anul 1514 la 140 in aspri:
flore nos contain quadraginta in asperiR 2). Un medic al lui Petru Ra-
fuge in 1528 furându-i suma de 5000 aspri 3). Pentru un insotitor
al aceluias Domn in cálátoria la Constantinopol din 1540 se cere
200 floreni in 4). sfârsit tributurile tárilor noastre se plátiau
adeseori tot monetá. Asa, de pildá, Petru-Vodá al Moldovei
dádea in 1587 un tribut de 2.180.000 aspri 5).
Astfel, ca atâtea alte institutiuni vechi, rnonetáriile românesti
au dispárut ele din cauza situatiei a imprejurárilor nepri-
elnice create de stabilirea stápânirii turcesti asupra noastre.
Const. Moisil.

1) Docum. Hurmuxaki, XV p. 171.


2) 1. e. 216 (390).
3) p. 304 (557).
4) p. 308 (732).
e.
5) Docum. relative la Schiopul Mihai Viteazul Analele Acad
Rom. XX p. 43g.

www.dacoromanica.ro
NOTITA DESPRE CÄTEVA ODOARE ROMANE GÄSITE LA CELEI

din cele mai importante centre arheologice pe care le


avem in este de sigur tinutul ce coprinde astázi judetul Ro-
manati; in care tinut stabilindu-se in sec. II-lea legiunile romane
aduse de Traian, au sádit in sufletul locuitorilor Daci, fructul civi-
lizatiei romane.
Acest centru cristalizeaza o epocá glorioasa, din care viitor,
cercetárile arheologice vor da la ivealá monumente nepretuite, de
unde va reesi mai zamislirea poporului
Pe la jumatatea sec. al XIX colectionari pe cari aveam
in au descoperit foarte putine din aceste arheologice.
Mihalache Ghica, mare vornic din náuntru, Colonel Nicolae
Mavros, directorul general al carantinelor, Cesar Boliacu, inginerul
statului Blarenberg, pasionatul colectionar Maiorul Papazolu, in fine
savantul arheolog Alex. I. Odobescu, dela care ne-a rámas o impor-
tantá monografie «Antichitatile judetului Romanati», stint singurii
dela cari Muzeul National de Antichitáti posedá descoperiri
importante. Deatunci cercetarile au fost lásate párásire
nimeni dintre aceia le incumbh de a ingriji de como-
rile trecutului nostru istoric, nu s'a mai ocupat.
Totusi lucrarea intensiva a solului inmultirea populatiunei,
face sá iasá la iveall antichitati ce au fost tinute ascunse timp de
mai bine de secole, care acum cad din timp timp pradá
negutatorilor ignoranti, ca din descoperirea arheo-
logiei sá tragá mai mic profit.
se explicá cum de mai bine de o jumátate de secol, nici
un monument de neinsemnat, nu a venit sá se adauge la sár-
manul nostru Muzeu National de Antichitati, cu toate acestea

www.dacoromanica.ro
31

avem dovezi sigure foarte adesea se descoperá monumente ar-


heologice de o mare importantá.
Dacá nu ar fi sá amintim descoperirea a mari co-
mori arheologice din vara acestui an 1) care intâmplarea a fácut
ca in parte at intre in colectiunea mea, cred cá ar fi deajuns sá
convingá guvernul cá momentul este deja de mult venit de a se
lua másuri necesare a nu in voia soartei distrugerea monu-
mentelor arheologice din
Din nenorocire pentru arheologiei române, voci mai
torizate, peneluri mai mestesugite ca ale mele, au
pe vremuri de atâtea ori, pentru ca in sufletul nostru indurerat sá
nu fim incredintati, cá epoca aceasta de reculegere este prea
departe de noi. Pâná la vremea ei, noi cestia câtiva care petrecem
vremea cercefärile arheologice, ne multumim a ne inbogäti
lectiunile noastre particulare, in dauna muzeului român.
*

Subiectul acestei notite il face un numár de de aur


gtsite vara anului 1914 prin imprejurimile orasului Corabia, in
apropierea vechiului Celei.
Aceste dupá cum vom vedea, se pot usor restitui. Ele
fac parte dinteun grup de bijuterii. cu care a fost inpodobitt o
femee, piese cari dupá numárul par cá reprezintá numai o parte
din totalitatea anticá.
Prin reconstituire cá obiectele de aur, fac parte dintr'un
colier dinteo cingátoare.
Descrierea amánuntitá a acestor piese de aur in greutate
de 17,405 grame, ne conduce in a determina, cred, atât epoca
precum unele din obiceiurile etnice ale vechilor locuitori ai
Daciei latinizate.
a) Colierul In greutate de gr., se compus
numai din 28 piese de aur. Acest colier este compus :

1) Aceste trei tezaure sunt: Tezaurul numismatic din Slatina compus


din peste 6000 monete, dintre cari monete de argint a lui Vladislav Bas-
sarab (1364-1380) Radu I (11380-1385).
2) Tezaurul de monete de aur din Arge$, compus din 25
in de 247,92 grame.
3) Odoarele din Celei ce fac subiectul acestei notite.

www.dacoromanica.ro
,

Un breloc de lucrat dinteo de metal, a


deosebitá ingrijire. Are greutatea 1,335 gr., 20 mm. lungime, si
12 mm. circonferinta la baza. La partea superioará existä ,lipit un
de aur diam. de 4 mm. care servea la trecerea
pe care se piesele colierului.
de aur in de 17, având o greutate de 6,850-
iar fiecare in greutate intre 0,360-0,425 gr. Lungimea va-
19,5-20,5 mm. sunt fácute foarte rudimentar
dinteo de aur in grosime de 0,35 mm., striatá prin
paralele invârtite, ca marginele ei sá fie lipite. Diam.
trans. lar este de 3,8 mm.
Margelele de aur in numár de io, si care par a fi fost mai
meroase, serveau ca puncte de separatie tevile de aur. Ele
sunt goale pe din 'náuntru au forma unui dublu con alipit la.
la bazá, cu vârfurile trunchiate printeun orificiu de 2,6 mm.
Greutatea a lee e de 2,965, având o de 5,3 mm.
o circonferentá la bazá de 7 mm.
Acest colier de o lucrare artistica totul relativá, are aspectul
timpului; si atât prin aspectul brelocului de ghindá, (or-
namentatie foarte des intrebuintatä in colierele de Cyprus, de Crimea,
Etrusce etc.), precum forma concordá perfect co
starea in care se arta romaná secolul al
Fragmentele din cingátoare se compun din: placd
lard aur care reprezinta dupá toate probabilitátile o jumátate din
inchuetoarea din fatá a cingatoarei. Are greutate de 4480 gr., in
diam. de: 37 X 47,5
Pe placá se deseneaza imaginea
-
cu o grosime de 0,15 0,35 mm.
taur, spre stânga, in po-
zitie de atac. Capul aplecat putin jos, cu coarnele drept
având picioarele din fatá putin plecate, iar cele dinapoi alaturate;
coada in jos. Diametrul acestui taur este de 41 mm. lungime
de 28 mm. ináltime. Relieful imaginei fatá de fundul plácei
este mm.
Placa este marginitá de jur imprejur printeun chenar relief
infrumusetat prin paralele, mai mult sau mai putin regulat
trase, la o distantá de 1,5 mm. Pe acest chenar existá 6 orificii
foarte primitiv fácute care servit la plácei.
Foile de aur numár de se deosibesc mult atât prin
forma prin executia Una, In formá trianghiulará cu
ghiurile rotunjite neregulat, in greutate de 1,305 gr. având diam..

www.dacoromanica.ro
33

bazei 29 mm.; 28 mm.; cele 2 laturi 27,5 mm. Este márginitä


de un chenar format prin ridicáturi punctate, foarte neregulat
executate, despártit de restul pläcei printr'un bine marcat.
fundul ridicaturi conice cu un diam. la bazá
de 3 mm. aranjate simetric pe trei planuri fine chenarul
este strapuns in mod neregulat de io mici gáuri cari au servit la
fixarea acestei foi.
A doua foitá de formá dreptunghiulará având una din lattirile
cele rotundä, greutate de 0,470 gr. diam de 18,2X27
mm. o grosime numai de 0,25. Pe aceastá foitá este reprezentat

relief frumos, ornament compus dinteun mánuchi ce se radiazá


sus prin nouá petale simetric aranjate, sfârsindu-se la dreapta
la stânga prin câte un desen spiraa apropierea marginilor,
foita este strapunsá primitv neregulat de ix gáuri cari au
servit la fixarea ei.

Aceste piese de aur astfel reconstituite fac parte desigur din-


tr'un grup de bijuterii gásite sarcofagiu care orna corpul
unei femei.
3

www.dacoromanica.ro
34

Prin executia cu totul neingrijith, prin desenurile pi mai


cu deosebire prin reprezentarea taurului, aceste piese de aur
teazá din epoca de ocupatiune romaná de prin secolul al
din monumentele arheologice descoperite pi descrise
pâná astázi, din judetul Romanati, cea mai mare parte provin din
sec. al Odobescu in aceastá privintá descriind niste baso-
reliefe gásite jud. Romanati, demonstrá mod foarte judicios,
cadenta artei romane din acele tinuturi, zicând:
«Toate aceste scobituri (sculpturi) curat romane, de un stil
«neingrijit, ce poate sá le socoteasca cineva sunt din veacul III,
«când superstitia despotismul bágase in toate sufletele o sistemá
«de nimicie slugárie, ce se chiar peste imaginatia

Dar un fapt arheologic mult mai important care reese din cer-
cetarea amánuntitá a acestor bijuterii, este reprezentarea taurului.
Din cercetárile arheologice fkute in tinutul Romanatilor in
apropierea locului de unde provin piesele noastre, s'au descoperit
prin 1830-36 douá monumente sculpturale in cari reprezentarea
taurului juca un important rol. din aceste douá monumente
reprezintá o scená deosebitá : una mitologicá, de vânätbare.
Vom reproduce dar, din descrierile acestor douá monumente, acute
de A. Odobescu, pártile care ne intereseazá pentru notita de
judetul Romanati la vre-o leghi de Caracal, la punctul
Oltul satul Sláveni, Banul M. Ghica marele
«al celor din 'nauntru, pasionat anticar, cu Blarenberg
«inginerul statului pi cu Marchisul Chateaugiron consul general al
«Frantei, descoperá in pimnitá (o pesterá) in care
«se gáseau baso-reliefuri in marmorá, pe care erau reprezentate o
«scená de jerfá adusá lui Mithras (soarele) prin injunghierea unui
«taur ce reprezintá simbolul lunei sau al Venerei. Aceastá
greprezintá cultul persic al zeului Mithras care a fost introdus in
«Dacia de cátre legiunile lui Trajan, ce se rásboise pi cantonase in
«provinciile Asiei Centrale 2).
1) A. L Antichitàtile judetului Romanati 1878 pag. 47.
2) Felix Memoire sur deux bas-reliefs mythriaques, que ont été
découverts en Transilvanie
- Additions ce méme mémoire (18381.
- Recherches sur le culte publique et les de Mithra, en orient
et en occident.

www.dacoromanica.ro
35

dupá episcopul de Adria in ce consistá acest cult 1).


«Taurul ceresc ce se aflä in semnele zodiacului in care soarele
a se dovedi de puterea sa, este asernenea simbolul lunei;
Mithras sub chipul unui tânár in cap cu bonetul frigian
orientaliceste, care doboará un taur, puterea soarelui
când se impotriveste puterilor lunei, a se asupra pámân-
tului ca rodniceaseä; de aci semnul taurului este simbolul
Vinerei. Cânele este Sirius sau cânele in care planetul prin-
cipal este in cea mai treaptá de putere. El se repede la taur
inch ca facá a vársa inbelsugatele influente, ce au drept simbol
sângele ce curge in unde. Zeul i-a deschis gâtlejul cu un cutit
zeama dátátoare de viatá curge in din Un
se strecoará ca lingá sângele; el este simbolul al soa-
relui al anului, dar mai deosebire emblema zeului Sabasinus,
zeitate a elementului curgátor sau umed».
Un al doilea monument arheologic, descoperit tot de Banal M.
Ghica prin 1831, la Resca sau Celei, este un sarcofagiu datând din
secolul al care se gáseste actualmente la muzeul de
tichitáti.
cum descrie A. Odobescu 2) acest sarcofagiu din care se
invedereazá mai mult cum cá reprezentarea taurului in monumen-
tele sculpturale din tinutul Romanati era destul de deasI
Sarcofagiul prezintá la marginea lui superioará de jur imprejur
o de vânatoare : «La bratul superior pe care jur
prejur se zárese sub stersátura rozátoare a timpului, vre-o douázeci
patru animale, vre-o trei sau patru bárbati, toti in pozitiuni foarte
animate poate incá i câtiva copaci.
par a fi lei, mistreti, cerbi tauri sálbatici, atacati
cu furie de câini colosali, pânditi sau isbiti de cátre vânátori. La
un altele, se vede lámurit cum un vânátor, rezemat
genuchi, indreaptá sulita cátre un taur, care coarnele
se repede asupra-i. Oare nu vom fi avut reprezentarea uneia
din acele scene vânátoresti, care negresit se petreceau adesea
pádurile Daciei, colonii romani bourii uriasi (bos urus), ce au.
lásat pâná azi, crestetul fioros in sterna Daciei rásáritene».

1) A. L Odobescu, op. cit. pag. 45. Paris 1867.


2) A. Odobeseu. Istoria Archeologiei. Curs. 1877, pag. 333.

www.dacoromanica.ro
36

Am crezut necesar a transcrie aceas descriere a arheolo-


gului rornân, din care se vede marea asemánare ce existä Intre
prezentarea, sarcofag, a taurului care coarnele plecate se
räpede asupra vânátorului, acea a taurului dupe placa
de aur.
Comparând modul de executie al acestor douâ manifestatiuni
artistice, ne mai mult convinger ea asupra determinárei
doarelor gäsite.
*

Concluziunea ce reese ca o deductiune a celor mai sus


descrise este:
a merge departe ca arheologul A. Odobescu, care se
dacâ nu ar exista o relatiune reprezentarea taurului
in manifestärile artei romane in sec. III prin tinuturile dintre Du-
näre Carpati, sterna Moldovei, multe din monumentele
astäzi descoperite in jud. Romanati aratâ la locuitorii romani
stabiliti in aceste tinuturi, taurul juca un rol important, atât in
nifestarea credintelor religioase pe care le imprumutase din Asia, cât
in arátarea scenelor de vânátoare cu care se indeletniceau lo-
cuitorii, spre a prinde tauri sálbatici ce se pare abundau in acele
vremuri.
Rämâne ca descoperirile arheologice viitoare elucideze pe
deplin acest punct.

Dr. G. SEVEREANU.

www.dacoromanica.ro
Catalogul medaliilor dela 1906-1914
1906. Placheta Carol I si Traian, diametru 62/89 mm. bronz.
: PIRINTILOR NEAMULUI ROMÂNESC 106-1906-1866.

Rs.: SOCIETATEA NUMISMATICX ROMANI.


(Cf. Bulet. Soc. Num. Rom. 1907. An. IV. pag. 20).

1906. Plaeheta Regele diametru, mm. br. arg.


Av.: REGELE "VEGHIAZX, INFLORE9TE, 106-1866-1906.
(Ibidem)..

1906. Placheta 40 de ani de domnie a Regelui Carol, diam. mm. br.


DOMN REGE
CAROL I AL ROMÂNIEI
40 DE DOMNIE GLORIOASX.
Rs.: AMLNTEREA DE 40 DE ANI
INTRAREA A M. S. DOMNITORULUI.
(Bulet. Soc. Num. Rom. 1907, pag. 22).

1906. Medalia nationale, diam. 62 mm. bronz.


Av.: CAROL I DOMN REGE AL 1866-1906.
EXPOZITIUNEA GENERALX 1906.
(Bulet. Soc. Num. Rom. 1907, pag. 28).

Medaliile ce le publickm sunt recente de aceea ne-am mgrginit


facem numai o descriere a bor. Ele fac parte din bogata colectiune a
Academiei Române din acea mai modestä a celui ce le Vom fi
recunoscatori cititorilor. ne vor face cunoscute medaliile, ce nu sunt
aci, pentru a putea redacta un catalog complect, care va apare in bro-
separatä.

www.dacoromanica.ro
18

Medalia expozi(iei generald diam. mm. bronz aureatá.


Av.: TRAIAN MARELE IMPERATOR
CAROL I PRIMUL REGE AL ROMÂNIEI 1866-106-4906.
EXPOZITIUNEA DIN BUCURESTI
AM FOST, STINT 01 VOI FI, 1906.
(Bulet. Soc. Num. Rom. 1907, pag. 23).

1906'. Medalia a expozitiunei generale romdne, diam. mm


aureatá argintatá.
: TRAIAN IMPERATOR, CAROL I REGE AL
1866-106-1906.
: EXPOZITIUNEA BUCURESTI
AM FOST, STINT VOI FI, 1906.

Placheta colaboratorilor expozitiei, diametru, 76/66 mm. bronz.


: CAROL I REGE AL 1866-1906.
COLABORATORLLOR NOSTRI
Rs.: EXPOZITIUNEA GENERALX
(Bulet. Soc. Num. Rom. 1907, pag.

.1906. Medalia primarilor din tard, diam. mm. bronz.


Av.: CAROL I REGE AL
Rs.: INTRAREA IN CAPITALX A TUTULOR PRIMARILOR DIN
JUBILEULUI DE 40 DE GLORIOASI DOM-
ME 1866-10 1906.
(Bulet. Soc. Num. Rom. '907, pag. 25).

Medalia diam. 32 mm. bronz.


: NA IASI IN AMINTIREA DE 40 DE AM DE
DOMNIE A GLORIOSULUI DOMN REGE CAROL I, 1866-
1906-10 ,AUGUST.
: 106-1906. 1800 DE AM DELA COLONIZAREA DACIEI DE
CXTRE TRAIAN.
(Bulet. Soc. Num. Rom. 1907, pag. 25).

www.dacoromanica.ro
39

1906. Medalia exeursiunei lor din Roman, diam. 32 mm. bronz


Av.: EXCURSIUNEA TXRANTLOR DIN JUDETUL ROMAN LA EXPO-
ZITIE. 18 SEPT. 1906.
SUB PATRONAJIUL D-LUI CANTACUZINO
PREFECT C.
INITIATORUL N. BELLU.
(M. Carniol fiul).

1906. lui Lueger, diam. mm. bronz.


Av.: PRIMARIA ORASULUI VIZITEI D-LUI
BURGMAESTRU DR. KARL LUEGER DELEGATIUNEI
SULUI VIENA LA BUCURESTI 1906.
(Acemi inseriptie in limba germana).
: PATRIA DREPTUL MEU.
(Carniol fiul).

1906. Medalia arhiepiseopulni din Ia4i, diam. 40 mm. bronz.


Av.: NICOLAE CAMILLI ARHEEPEPISC DE
CATOLICI DIN IASI DE EPISCOPAL 1881-1906.
JUSTITIA DUCE NON FLECTAR.
(Jonson).

1906. Medalia a lui Theodor Radiron, diam. 35 mm. argintatá.


: THEODOR BIJOUTIER, FURNISORUL CURTEI REGALE.
: JUI3ILEUL DE 50 DE ANI AL MAGAZINULUI TH. RADIVON
BIJOUTIER. CASA RADIVON, B-DUL ELISAVETA
9 BIS. 1856-1906.

1907. Medalia liberarei Bulgariei, diam. mm. bronz.


: ALEXANDRU RUSSORUM IMPERATOR
CAROLUS I REX. ROMANIAE.
Rs.: 1877 ÎN AMINTIREA LUXREI GRIVITEI A
BULGARIEI 1907.
(Aceeasi inscripfie
(F. araga

www.dacoromanica.ro
40

Medalia monumentului eroilor din diam. 66 mm. brqnz.


Av.: ÎN AMINTIREA EROILOR CAZUTI PE BULGARIEL
: IN ANUL DE GLORIE AL 41 DE DOMNIE AL M. S.
REGELUI CAROL I DIN INITIATIVA UNUI COMITET MILITAR
SUB PRWDENTIA COMAND. REG. TELEORMAN NO. 20 CO-
LONEL SOLACOLU 91 CONCURSUL CETATENLLOR TELEORMAN.
OCT. 1907.
(Carniol fiul).

1907. Placheta inaugurdrei monitoarelor de 66/100 mm. bronz.


Av.: CAROLO I
ANNUM HUNC
QUADRAGESSIMUM
GLORIOSSIME REGNANTE
A STABILIMENTO TECHNICO
TERGESTINO
IN NAVALIBUS REGIIS GALATICIS
AEDIFICATAE SUNT NAVES.
MONITORES : I. C. BRATIANU
LASCAR CATARGIU
MIHAIL COGALNICEANU
LAHOVARI
C MVI
M C MVII
(Bnlet Soc. Nu.n. Rom. 1907, pag.

1907. Medalia monitoarelor dunarene, diam. 55 min. bronz.


Av.: IN AMINTIREA BOTEZULUI MONITOARELOR ION C.
LASCAR CATARGIU, AL. LAHOVARI, KOGILNICEANU
A VEDETELOR, MAJOR C. ENE
MAIOR D. SCU
MAJOR G. SONTU
MAIOR N. GR.
V. MARACINEANU
N. L. BOGDAN
CAP. M. ROMANO
GALATI SEPT. 1907. LOCOT. D.

www.dacoromanica.ro
41

1907. Placheta la Haga, diam.


mm. argint.
Av.: LA ROUMANIE A LA H CONFERENCE POUR LA PALX. LA
HAYE 1907.
Rs.: PAX
NICOLAS II
(Szirmall.

1907. Placheta Spiru Haret - David diarn. bronz.


SP. HARET 1880-1907 D. EMANUEL, 25 ANI DE PROFESORAT.
OMAGIU DE ADMIRATIE DIN PARTEA FOMLOR LOR ELEVI.
Rs.: EULER LAGRANGE
GALILEU GAUCHY
DESCARTES GAUSS
WEIERSTRASS NEWTON
LAPLACE
NUMERELE LUMEA.
(Cf. Soc. Num. Rom. 1907, pag. 33).

1907. Jubileul de ajutor ia» diam. 45 mm. de argint


: SOCIETATEA DE AJUTOR RECLPROC cARMONIA».
Rs.: JUBILEUL DE XXV ANI. 1882-1907.

1907. Medalia asociatiunei doamnelor gFurnica», diam. 5o mm.


argint.
Av.: ASOCIATIUNEA DOAMNELOR ROMÂNE
: 1882--1907 JUBLLEUL DE 25 SUB PATJONAGIUL M. S.
REGINA ELISAVETA.

1907. Medalia lui Vaszle Lascar, diam. 65 mm. argint.


Av.: VASILE LASCAR 1802-1907.
MINISTRU DE MERNE DIN 1896-1907 1902-1904.
1907. Medalia lui Lascar Catargi. diam. 85 mm. bronz 5) argint.
Av.: LASCAR CATARGI FOST LOCOTENENT DONMESC PRWTE
AL DE 1823-1899.
: iNTEMEETORULUI PARTIDULUI CONSERVATOR 28 OCT. 1907.

www.dacoromanica.ro
42

1907. militar Rege le Carol I, diam. mm. bronz.


Av.: CAROL I REGE AL ROMÂNIEI
I REGIMENT I
DE ARTILERIE DE AGONI
DE AL XIX HANOVRIAN.
Rs.: AMINTIREA JTJBLLEULUI MILITAR DE 50 ANI 1857-1907.
(Tony

1907. Medalia Providen(a, diam. 6o mm. bronz.


Av.: INSTITUTUL DE BINEFACERE PROVIDENTA PENTRU AJUTO-
RAREA COMERCIANTIMOR SCXPATATI
IN DE A MUNCI.
IN BUCURESTI 1882 CU FONDUL DE 21.000
LEI AL DFSFIINTATEI CAPELE DIN AJUNS'A
DUPX 25 ANI DELA INTEMELERE PESTE 440.000
LEI CAPITAL VENITUL CXRUIA IMPARTE ANUAL 23.000
LEI LA 135 PENSIONARI. 1907.
: MEMBRH CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE:
1882 1907
PRWDINTE MANDREA NICOLAE ASSAN GEORGE PRESEDINTE
VICE-PREpD. ENCULESCU PETRE ALEXANDRESCU GR. VICE-PRESED.
ST. R. BRAGADTRU E. M.
COSTACHE CICIULESCU G. N.
IOANIDE HAGI PANDELE
IONESCU C. A. G. A.
PENCOVICI NEGREANU PAVEL
RXDUCANU ION PRAGER SIGMUND
STANESCU DIM. I.
THEODORU ION VASILE
TONCOVICI IORDACHE SOCECU ION I. V.
ZAMFIRESCU C. I. ZAMFIRESCU C. I.
PANDELE C.
SECRETAR CASIER (Resch).
urma).
VICTOR N. POPP.

www.dacoromanica.ro
MONETE TEZRURE MONETRRE
gäsite România Tinuturile românesti Invecinate
(Veehiul teritoriu

51. Oltenia - localitatea a rämas necunoscutO -gäsit s'a


de 1907 un tezaur continând aproape monete medievale
de argint. Ele sunt in cea mare parte românesti si numai r
bucäti sunt sträine. cele românesti 214 bucäti sunt dela
dislav I Domnul Munteniei, cu legenda restul cu
slavA), 63 dela Radu I cu 45 cu legendä
slavä) ro bucäti au pe numele lui Vladislav, iar pe revers al lui
Radu (tot cu singua este moldoveneascä,
dela Petru I. Cele staine sunt 4 (Alexandru Sraci-
mir), 6 sârbesti contimporane una anepigrafä. Tezaurul se
in Cabinetul Numismatic al Academiei Române n'a fost
publicat acum.

52. apropiere de gara avideni, s'a


in anul trecut un tezaur de de aur compus din câteva
podoabe de un numär de vergi de aur. El a fost achizitionat
in cea mai mare parte de d. Dr. G. Severeanu, care a constatat
obiectele din care era compus n'au putut fi intrebuintate decât pentru
schimb. special verigile, in numär de 84 bucäti,
cu cele din tezaurul dela Turnu-Magurele ($utzu, Revista p. ist-orie.,
arheologie filologie sunt prin urmare monete
buintate in tara noastrá de cucerirea roman& [Comunicare
la Societatea NumismaticO Românä].
53. Piatra-Neamtu s'a descoperit trecut o mare
cantitate de monete turcesti mici de argint, in greutate totalá de
41/2 kgr. Dupá spusele unui specialist limba turcá, care le-a des-

www.dacoromanica.ro
44

cifrat legendele, aceste monete ar fi din vremea lui Mahomed II


deci au putut fi ingropate ocazia expeditiilor im-
potriva lui Mare. se in parte la d.
Dr. Severeanu. [Comunicare de Societ. Numism. Româná].

54. «La 22 Martie 1912, sAteanul N. P. Roman, din satul Dur-


nesti, corn. Ungureni, jud. Botosani, desfundând niste pentru
unghiul uncle râusorul Jijia Inainteazá spre Plopeni,
jud. Dorohoi, pe numit din bátrâni «Vistieria» pe care
se spune au fost oclinioará mari magazine pentru desfacerea spir-
tului altor probabil tabere de asezare ale trupelor
austriace de ocupatie dela 1853-56, a gásit - rásturnând brazda
ckre vale - un ceaun mare cu monete de argint in greutate
de vre-o kgr.
«Omul nostru asindu-le in amiaza mare - singur pentru
a se feri de a fi vázut - le-a transportat de ori in
iar restul le-a dus ceaunul.
«Mosia Durnesti pe atunci era arendatt d-lui C. Boldescu,
rudit cu un personagiu cu mare trecere politicá pe vremea aceea.
«Sáteanul - in unei bune recompense - a dus din
banii de argint câteva arendasului C. Boldescu, care era in
timp inspector agricol al judetului Darohoi locua in
Monastireni, jud. Botosani. Acesta vine atunci acasá la skean
ia cantitatea de argint, spunând cá o duce Regelui apoi ii
va aduce o rásplatá.
«Autoritatea localá a comunei Ungureni, prinzând de veste
din insárcinarea parchetului, a examinat toatá cantitatea de monete
gäsite, insá la mijloc puternici de-ai zilei, n'a putut sá ia nici
o legalá, ci a constatárile.
«C. Boldescu, odatá plecat, nu s'a mai la mosie, ci a
tara, ducându-se in iar poate sá-1 tot
astepte.
«Monetele erau, in cea mai mare parte, austriace, dela
Maria Theresia, din anii 1764, 1765, 1772 (cele mai multe «sfanti»),
dela Francisc II, din 1792, 1827; parte ruble rusesti din
1803 1817» [Comunicat de d. V. Moisiu, din Ungureni, jud. Botosani].

www.dacoromanica.ro
NOUTATI MEDALISTICE

ULTIMA MEDALIE A REGELUI CAROL I. Cu ocazia lo-


calului Fundatiunii Universitare Carol I din Bucuresti, s'a batut o
medalie, care este cel din produs de acest fel din doinnia
gelui Carol reprezinta ultimul portret medalistic. Caracteristica
acestui portret faptul
atitudinea regelui este mult
mai natural mai degajata.
veranul este reprezintat in picioare
(nurnai jurnátatea superioara a cor- -

pului), räzimat mâna


pe un raft de cárti, stânga
tinând actul de infilm
tare a Fundatiunii. Figura sa este
foarte expresiva foarte bine
dati Legenda sus in câm-
pul stâng, pe trei rânduri, este
CAROL - REGE AL - RO-
MANIEI. Reversul pa- Fig. I.
latul Fundatiunii, cum a fost având deasupra pe rân-
duri legenda: FUNDATIUNEA UNIVERSITARA CAROL I,
jos sterna datele 1914
Lucrarea executata in genul vechilor medalii ale renasterii, de
H. Schwegerle din München este o de
S'a bätut in bronz márimi : 8o mm. mm.
MEDALII PENTRU COMEMORAREA NORTH REGELUI CAROL I. Cei
ce cunosc marele interes ce arátat defunctul rege de arta
medalistica sprijinul necontenit ce acordat pentru propásirea

www.dacoromanica.ro
46

ei, s'ar fi asteptat ca moartea nlarelui protector fi dat prilej artei


noastre medalistice un ultim respectuos omagiu
moriei lui. schimb n'au apárut decât 4 mici medalii, cari ca
conceptie ca executie sunt departe de ceeace ar fi trebuit s'ar
fi cuvenit fie. De sigur nu se poate pune vina pe imprejurárile
razboinice, de oarece avem putinta sä executám in produs
de acest gen.
Prima medalie este de argint, märime de mm. diametru
reprezintá pe bustul Regelui Carol, nu tocmai bine executat,
cu legenda: CAROL I REGE AL ROMANIEI. Pe revers nu se
aflá nici o reprezentare, ci numai legenda urmátoare, pe rân-
duri : GRIJA TA A POST NUMAI BINELE POPORULUI. T1MP
CE-I OBOSEALA N'AI AVUT. t 27 SEPT. 1914.
A doua de mm. diferá numai prin legenda de pe revers:
PIERDEREA TA LUMEA IN DURERE
VARSA CREDINCIOSUL TAU POPOR t 27 SEPT. 1914.
A treia meclalie, care are un .caracter quasi-oficial, de oarece
a fost distribuita de Ministerul de Interne, capul Regelui
Carol cu legenda CAROL I INTEMEIETORUL REGATULUI
ROMAN 1839 1866-1914 iar pe revers o coroaná de lauri cu
legenda PRO MEMORIA. S'a bronz (22 mm.).
sfârsit a patra medalie, cu ocazia unei chete a societatii
are pe fait capul Regelui Carol, cu o stea dedesubt ; pe
margine datele 1839 * * 1914; pe revers coroaná de
lauri SPRE AMINTIRE. Bronz 21 mm. (Radivon).
Dacá comparám aceste nelnsemnate
dalii, cari nu spun nimic nici prin reprezin-
nici prin legendele cu admirabila
medalie ce s'a cu ocazia mortii con-
telui Filip de Flandra, care numai era
in tara noastrá, un sentiment de
sufleteasca ne cuprinde, nu s'a
gásit mijlocul de a se comemora printeo
medalie artistica moartea aceluia, care timp
de 48 de ani a binefacerile sale
Fig. 2.
asupra atâtor persoane institutiuni.
Nor MEDALII CU PRIVIRE LA RÂZBOIUL ACTUAL. ultimele
productiuni ale medalisticei germane» amintim o piesá

www.dacoromanica.ro
47

datoritá gravorului K. E. Haas din Hamburg. Medalia este se


poate de simplá timp foarte lámuritá nu are ne-
voie de nici o explicare. 2). Pe revers este legenda : Einigkeit
macht starck (Unirea face puterea).
Rusia s'a bátut o medalie in folosul Polonilor din
cauza fázboiului. Ea reprezintá pe fatá un Rus un Polon strân-
gându-si prieteneste mâna ; far pe revers acvila ruseascá cea poloná.
Se spune cá politia din Petrograd a confiscat aceastá medalie.
C. M.

BULETIN BIBLIOGRAFIC
1.

L. Die Münzen von Serdica, Wien (Editie separatä din


Numismatische Zeitschrift, Bd. XLVIII). regiunea actualei capitale a
gatului bulgar, locuia in antichitate poporul trac al Serdonilor, dela care
luat numele vechea asezare Serdica de pe teritoriul Sofiei de astgzi. Traian
a ridicat, urma luptelor cu Dacii, acest sat trac la rangul de municipiu,
Marc Aureliu, probabil, i-a dat dreptul de a bate monetä proprie.
formatiile ce le posedgm astazi, atelierul monetar din Serdica a functionat ne-
contenit pânä la moartea lui Carcalla (217 d. Cr.), când activitatea lui se
trerupe nu decât tocmai sub Gallien. Nu se cunosc cauzele acestei
intreruperi de aproape de ani, orice caz Gallien a fost imphrat
sub care s'au bätut monete la Serdica.
anul acesta nu exista o descriere sistematicg a monetelor acestui
meritul de a o fi intreprins cu deplin succes revine in intregime fos-
tului nostru compatriot, d. L. Ruzicka. Reusind obtinä descrieri sau mulaje
dela cele mai multe muzee europene, unde se monete de acestea,
d-sa ne-a dat o descriere amänuntitä a tuturor produselor monetäriei
din Serdica, existente astäzi, in numär de 502 bucäti, din care multe se aflä
reproduse pe cele frumoase tabele ce insotesc lucrarea.
Monetele orasului Serdica, au foarte mare asemänare cu ale celorlalte
orase din Tracia Moesia inferioarg. Cum orasul a prima dreptul monetar
timpul imperiului roman, monete autonome nu Dintre divinitäti cea
mai frecventä pe monete este Apollon, care pare fi fost zeul principal al
Serdonilor este uneori ca zeu al sänätätii (Apollon Intros). Se pare
el exista un templu rotnnd cu statuia lui Apollon; dupä cum reiesä din
reprezentatia unei monete (No. 368) acest templu era asezat crâng. Pe

www.dacoromanica.ro
48

unele monete llon este de Asklepios, ceeace s'ar putea pune in le-
gâturä existenta cunoscutelor izvoare termale din apropierea
Dintre zei se aflá reprezentati pe mai ales Artemis, Athena,
Afrodita, Hermes, Dionysos Herakles. Un interes special reprezin-
tarea zeului fluvial Oescus, pe monetele tuturor ceeace
importanta mare ce avea pentru râul ce trecea in imediata lui apropiere.
Publicând descrierea monetelor din Serdica, d. Ruzicka a adus o insem-
natä contributie la istoriei acestui in timp a nu-
mismaticei provinciei Thracia.

2. PERIODICE.

MÜNSTERBERG R. :DR. Despre inceputurile numismaticei. Monatsblatt d..


numism. Gesellschaft Wien 1915 p. 2. conferintei acest titlu
la Societatea numismatieä din Viena a publicare a in
numärul din Deeemvrie 1914. Autorul vorbeste mai despre
colectionarii din antichitate ajunge la concluzia, desi in acel timp mo-
netele, pe rolul comercial, se intrebuintau ca podoabe pentru a.
fi distribuite ca daruri se pästrau drept curioziati, dar colectiuni de monete
in modern n'au existat, mai putin cärti de numismaticl. In
schimb au existat metrologice intre cari cele mai insernnate sunt
Onomastykon de Polydeukes (Pollux) cartea IX-a Volusius Maecianus.
in evul mediu s'au adunat monete, dar colectiuni n'au nici atunci. Ele-
incep abia Renasterea italianä eel dintâi care a organizat o
tiune mai a fost celebrul poet Petrarca (1304-1374). In a doua parte-
a lucrärii autorul trece in revistá colectiunile scrierile monetare mai
semnate din Germania dela
DWORSCHAK FR. DR. Monete medalii privitoare la evenimente ráz-
boinice. d. numism. Gesellschaft Wien 1915 p. 4 [Este tot o con-
f la societatea numismatica din Viena. Autorul trece in revistá cele mai
insemnate monete din antichitate, bátute ocazia räzboaelor mai jos-
Cronica). Trecând la evul mediu afirmä i acest timp au existat monete-
comemorative ca exemple evenimentele räzboinice, aduce
dinarii lui Wladislav I, (+ 1125) pe care se repreziutá lupta o precum
dinarii bavarezi privitori la alungarea lui Leul (H8o).
nasterea 01 se batá medalii, acestora le-a revenit rolul de a come-
mora evenimentele rázboinice].
K. Cu la falsificárile monetare internationale. Monatsblatt d.
numism. Gesell. Wien 1915 p. 19. [A.utorul are hi vedere numai monetele euro-
pene de argint, cari având curs in imperiul turcesc au fost falsificate pe o-
scará in veacul al XVII-lea se cäutau foarte mult in imperiul
cluiginii», adicá monetele franceze de un sfert de livrä, bätute sub Ludovie
XIV. Atunci Italienii, in special Genovezii Florentinii au
imitatii de o valoare pe cari le-au introdus in atât de marl.

www.dacoromanica.ro
49

turcesti, Inuit au compromis totul aceastä monetä francezä, care


n'a fost primitä de Turci. Pe la 1678 ministrul Angliei din Constantinopol
a Incercat introdua olandezi falsi, de o parte pentru a
de alta parte pentru a compromite talerii olandezi, care erau bine primiti
de Turci. Dar incercarea nu a izburit. La 1767 ocazia räzboiului dintre
Anglia Abisinia s'au adus din Austria un mare numär de Maria Te-
resia, care de vreme aveau trecere in Africa. Dar in timp au
sosit din Marsilia cantitäti insemnate de falsi, ceeace a contribuit
mult valoarea monetelor austriace. Se zice Napoleon I in timpul
räzboaelor cu Austria, a emis bancnote austriace false in valoare de mai multe
sute de milioane, pentru a zdruncina creditul statului dusman].
MolsIL Importanta monumentelor monetare pentru cunoasterea
trecutului românesc. Convorbiri Literare 1915 p. [Monumentele monetare ce
s'au produs pe teritorul românese din antichitate pânä astäzi, precum cele
sträine cari au circulat la noi in toate timpurile, constitue izvoare de cea mai
mare importantä pentru cunoasterea desvoltärii politice, economice si
a poporului nostruk

greacö.
MOISIL CONST. Cele dintâi ateliere monetare dela : atelierele oraselor

pontice. Convorbiri Literare 1915 p. 293 de monete. [Scurtä privire a-


supra istoricului atelierelor monetare din pontice Istros, Kallatis, Tyra,
Tomis Dionysopolis asupra monetelor bätute acolo].

CRONICA
Monete antice privitoare la evenimente räzboinice. Nu numai in
timpurile moderne, dar antichitate, r`ázboaiele au dat cele mai
multe prilejuri pentru baterea de monete comemorative. Dintre pie-
sele de acest fel ce ni s'au pástrat, cea mai veche pare a fi meda-
lionul bátut amintirea expeditiunii lui Alexandru Mare in
India (326 d. Cr.). Este o de argint de zece drahme
pe pe Alexandru in picioare, tinând in mâna dreaptá
un mánunchi de fulgere, iar pe revers un macedonean, care
mâná inaintea sa un elefant de Cu ocazia victoriei navale
a lui Demetrios I al Macedoniei, la Salmina din Cipru (306 in. d. Cr.)
s'au bátut o serie de monete foarte artistice, cari au pe fatá o
stând pe prora unei i mâná un steag,
4

www.dacoromanica.ro
50

in ceialaltä trâmbita din care suflá, pe revers este figura zeitei


Athena Promachos. mai frumoase sunt tatradrahmele altui rege
macedonean, Antigon Gonatas, bátute in amintirea victoriei sale
dela Leukolla din insula Kos, asupra flotei egiptene (253 d. Cr.);
ele reprezintä pe fatá capul zeului Poseidon, iar pe revers pc Apollon
gol pe prora unei
Romanii au bátut ei numeroase monete in amintirea dife-
ritelor succese rázboinice. serie de dinari republicani se referá la
prinderea lui Iugurtha, regele Numizilor d. Cr.), reprezintând
pe socrul acestuia predându-1 comandantului roman.
Alti dinari amintesc supunerea Aretas al Nabateilor
(62 d. Cr.), care este arátat ducând o cámilá de cápástru.
gerea lui Vercingetorix, eroul Galilor, de cátre Caesar (52 in. d. Cr.)
a fost ea comemoratá pe monete; tot astfel cuceririle lui Octavian
August Egipt (Aegypto capta), in Armenia (Armenia capta). a.
impáratul Claudius aminteste pe monetele sale luptele cu
Vespasian cucerirea Iudeei. Foarte numeroase sunt monetele cari
se referá la fázboaiele lui Traian. Victoriile asupra Dacilor cuce-
rirea tárii sunt amintite de o parte prin reproducerea unor
numente in legaurá cu aceste lupte (podul dela T.-Severin, Columna
din Roma), de altá parte prin figuri alegorice. Aceste din sunt
de mai multe feluri. Unele reprezintá un Dac in atitudine
tristá pe un morman de scuturi, in fata lui un trofeu. Altele
un Dac cu mâinele legate la spate, pe un morman de scu-
turi având fatá in spate sbii incovoiate si ; jos este
legenda DAC (ia) CAP (ta). serie de bronzuri mari mijlocii
pe revers o Victorie atârnând de un copac un pe care
scris VIC (toria) DAC (ica); altá serie de reprezintá pe
zeul fluvial Danubius biruind Dacia, sau pe Traian cálare doborând
un barbar, etc. Pe monetele lui Traian se aflá reprezintári refe-
ritoare la luptele lui cu Partii, Armenii, etc.
impáratii urmátori au continuat sá comernoreze pe monete
medalioane evenimentele rázboinice chiar in evul mediu pare a
se fi bátut monete astfel de semnificatiuni.

Monete antice in statiunile balneare. antichitate era foarte rás-


pândit obiceiul de a se monete apele sfinte in izvoarele
de ape minerale, drept ofrande aduse zeilor din partea persoanelor

www.dacoromanica.ro
51

cari gásiau támáduirea acolo. Multe din vechile localitáti balneare


din Franta, Italia, Dalmatia, etc., au dat la ivealá astfel de exvoturi
monetare, uneori cantitáti considerabile. la noi se gäsesc adese-
ori monete antice in preajma vechilor izvoare, si pentru a da un
singur exemplu, mentionez la locul numit din marginea
orasului Suceava, vechia a Moldovei, s'au gásit mai multe
rânduri monete dace. Desigur s'ar face cercetári cu ocazia
apelor, mai ales in statiunile balneare cu o vechime mai
mare, s'ar descoperi numeroase monete, cari ar arunch o
asupra epocelor când statiunile respective au fost
zate ca locuri de
Descoperirile de monete ce s'au ultimii ani in ruinele
bäilor romane dela Aqu de Burgas (Bulgaria), sunt
edificatoare in privintä. S'au gásit acolo câteva mii de mo-
nete grecesti romane, datând din veacul al d. Cr.,
in veacul I d. Cr. Cele mai vechi sunt cu mult anterioare
stabilimentului balnear de care Romani, aceasta dovedeste
la popoarele trace obiceiul de a-se arunca monete in apele
videcátoare. Descrierea a d. Filow, Jahrbuch des deutschen
archäolog. Institutes 1911.
Descoperiri monetare transee. curiozitate a rázboiului
actual. Scormonind pe intinderi atât de mari, la adâncimi
atât de respectabile adeseori regiuni ce n'au fost acum
lucrate, luptátorii subterani au ocazia sä monete sau tezaure
monetare, cari de veacuri ascunse in adáposturile
Astfel, pe frontul de vest, Incrärile transeelor au dat la ivealä
meroase monete franceze, belgiene engleze vechi mai noi.
special, s'au gäsit la Thélus (Franta) o mare cantitate de monete de
aur franceze din cele mai vechi, iar aproape de Reims, un numk
semnat de dinari de-ai orasulului Colonia, timpul
tului Konrad II, monede englezesti din vremea regelui Kanut-
cel-Mare (veac. XI d. Cr.) [Berliner Münzblätter, 1915, p.

www.dacoromanica.ro
52

W. KNECHTEL; Monnaies inédites ou peu connues de nos villes


pontiques : Istros, Kallätis, Tomis, Dionysopolis.
CONST. Contribution l'histoire des anciens ateliers
monétaires roumains. Les premiers ateliers en Valachie ont été fondés
par Vladislav I (1364-1380), en Moldavie par Pierre I (1378-1393)
Le systme monétaire de la Valachie concorde avec celui des deniers
de l'Occident ; les monnaies de Moldavie sont frappées d'aprs le modle
des ruthenicales» de Galicia Le monayage valaque continué
la moitié du XV-e siècle; celui de Moldavie jusqu'a la fin
du XVI-e sicle. L'ancien monayage roumain a cessé d'éxister
cause de la sujétion politique et économique des deux pays â.
l'empire ottoman et surtout cause de l'emploi trés fréquent de
la monnaie turque (aspres) toutes leurs affaires commérciales.
DR. G. SBVEREANTJ, Quelques objets de parure romains trouvés
á Celei (Malvae ?) dans le district de Romanati.
VICTOR N. Catalogue des médailles roumaines de
1914.
CONST. Monnaies et trésors monétaires trouvés en
Roumanie et dans les pays roumains environnants. (Suite).
C. M., Nouvelles médailles.
CONST. Buletin Bibliographique.
- Cronique.

cu acest numár membri ai societátii primesc câte-


o foaie de adeziune pe care sunt rugati sI o utilizeze pentru
scrierea persoanelor cari ar parte din societatea noastrá.

www.dacoromanica.ro
I

11

12

9
13

14

16
17
18

23.
Soc. numismatica
www.dacoromanica.ro
OM.
PRIMITE IN DAR SAU SCHIMB

Berliner director Dr. E. Bahrfeldt,


Martie 1915.
Expunere asupra desvolthrii institutului «Providenta» 1908.
la D-I C. I. Zamfirescu].
Dare de seamá pe 1913 asupra institutului «Providenta».
la D-1 C. I. Zamfirescu].
Monatsblatt d. numismat. Gesellschaft Wien.
Martie 1915.
L. Ruzicka, Die von Serdka. la
Hepites-Murat, Meteorologia Metrologia
la d. Calludi].

COLECTIUNEA BULETINULUI

Din numerile vechi ale Buletinului Societátii Numismatice


se mai aflá depozit urmátoarele:
Anul igo4 numerile 2, si 7-8.
1905/6 fascicolele (19o5) I-II (1906). [Ca-
talogul medaliilor românesti].
Darea de seamá (tot ce a apárut).
fasciolele I IV (tot ce a apárut).
din aceti ani este de io lei. Dorito;ii
se vor adresa la redactia Buletinului, trimitand banii
70 bani pentru transport.

ROMÂNE$TI
Societatea Româná dispunand de un numár
foarte restrâns de medalii ale Domnilor a
le vânzá cu pret redus anume :
Medalia Mihai Viteazu, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia Matei Basarab, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia Cantacuzin, lei 3 exemplarul.
Medalia aniversárii' Uniri Principatelor (1859-1909), bronz,
lei 5 exemplarul.
Doritorii se vo-r. a.dresa la redactia Buletinului, trimitand
costul adáugând pentru transportul cu po*ta 70 bani.

www.dacoromanica.ro
DE VANZARE
COLECTIUNE DE MEDALII
80 EXEMPLARE DIFERITE
DE BRONZ SI ARGINT

Privitoare la evenimente personagii


româneti
A se adresa Administratiei revistei

UN RESTRÂNS DE EXEMPLARE
DIN

JUBILIARA LICEULUI ROMÄNESC


DIN

NÁSÁUD
Se In folosul MESEI ELEVILOR dela acel liceu

La Administratia

Redactia Calea Victoriei 135. - Bucuresti.

PRETUL LEI 2,50.

www.dacoromanica.ro