IMPRESIUNI I APRECIERI

DIN

TIMPUL ACTIUNEI MILITARE IN BULGARIA

22 IUNIE 20 AUGUST 1913

DE

PROF. DR. GEROTA

B LJCURETI
Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonitnd
1 9 1. 3

www.digibuc.ro
 AUTOR
'VG resiickaga/g7'.6. _
N- k U L .1

IMPRESIUNI St APRECIERI
DIN

TIMPUL. ACTIUNEI MILITARE IN BULGARIA

22 IUNIE-20 AUGUST (913

La 22 Iunie 1913, decretându-se mobilizarea intregei

armate, fiind medic in rezerv i trebuind sá, fiu util celor
ce vor suferi in räsboiu, am plecat spre postul unde eram
repartizat. Totdeodatä am crezut de clatoria mea, ca sä, fac
sacrificii materiale; in acest scop, am pus la dispozitiuriea
Ministerului de Ilásboiu in mod absolut gratuit, 25 paturi in
Sanatoriul meu de chirurgie, pentru ingrijirea, tratamentul
operatiile ofiterilor, gradelor i soldatilor räniti in rhsboiu,
pe tot timpul cat Ministerul de Räsboiu va aveä necesitate
in timpul i dupd räsboiu ').
Multa lume a cr9zut cá, daca ofer Sanatoriul, trebue
rainhi in Bucuresti.
Nu am cerut, nici nu am cäutat sâ rarnal in Bucuresti,
pe motivul cg, Sanatoriul meu nu putek fi utilizat de armatä
decat atunci când, dupa lupte mari, spitaleIe militare din
Bucuresti fiind i ele pline, s'ar fi simtit nevoia de a se
utiliza spitalele particulare. Dar pánä atunci nu avearn ce
lucrà in Bucureti, i prin urmare am plecat la trupA, cu
acelas entusiasm ca toti ceilalti rezervisti mobilizati, inghe-
rp-mg in massa de multime, ca sä apuc un loc in
4;agon cte Marfá. De altfel, erau deja foarte multi
Räspunsul de acceptare, al Ministertilui de Rásbolit, Direetia
watará, NO. 3503 din 27 Iuniei 1013.

www.digibuc.ro
 2

acei care, avand frica de rasboiu, sau acei

ru sa-si lase veniturile clientelei, au facu
combinatii, au improvizat fel de fel de anil
la Bucuresti, etc. In realitate insa toate aces
nu erau decat paravane dui:a care sa se poati
de privirile i eriticile celor ce s'ar fi mirat
in Bucuresti. $i ca sà 'concretizez cele spui
sa evoc ceeace am auzit din gura D-rului Ge
in ziva and m'am 'prezentat, Spre a-i da oferia' seri-sh prin
care ofeream Sanatoriul, Serviciului Sanitar al Armatei.
((Ai multurnesc doetore Gerota i te felicit cä e,sti dintre
cei putini care nu roi-au cerut sa-1 las in BLicuresti; nu stiu
unde imi mai este capul si cum sa seap de atatea interventii
pentru doctorii, cari cauta sa ramaie in Bucuresti».
Rusine lor, rusine tinerilor medici cari din lasitate
. egoism, s'au sustras dela o sfânta datorie, care poate o sin-
gura data in viata ar fi avut ocazia rara s si-o indepfif
neasea. $i in schimb eat devotament desfasurat de alti ! $i
sa nu citez cleat un caz din multele, pe prof. Dr. Anibal
Theohari, care a plecat bolnav, cu temperatura de 380
s'a opus ca sa fie retinut de a merge in Campanie; se
stie de toata lumea devotamentul, abnegatiunea i munea
enovma desfasurata, de aceSt confrate in mijlocul holericilor ;
onoare lui, i cinste corpului medical rezervist !

Repartizarea medicilor
De oarece din 1893 de când am terminat stagiul in
armata, nu am mai fost chemat la nici o concentrare, am
ramas cu gradul de capitan, desi aveam vechirr--
ajunge la gradul de Lt.-Colonel. Dar niciodata
interesat de aceasta avansare, find convins ea
de rasboiu, armata imi va cere serviciile mele, r
cate galoane am, ci uitandu-se la rangul mee
energia i aptitudinile pe care credeam ea le
Calculul meu a fost gresit, caci la distrib
medicilor rezervisti, nu s'a avut alt criteriu, d(
Am avut deeeptia sa Intalnese medici militari,,

www.digibuc.ro
 3

Teaca doftor, care din cauza ea aveau un grad sau cloud

niai niult ca mine, se rdsteau, má amenintau si-m1 ordonau
militareste. Un asemenea mos teacä, medic sef al unui spital
mobil, pe care nu 1-asi angajà hid ea extern in Sanatoriul
meu, mi-a ordonat sh nu ma amestec ì sa nu vorbesc in
chestiuni medicale inaintea lui, cad e mai mare ea mine in
grad! UneOri am inghitit §i am tacut cad armata cere
discipliná, nu eram eu chemat sa indrept arrnata. Alteori
insa, indignat peste masura, a trebuit sa ridic tonul, i desì
nu a fost militarese dar a fost flresc !
La 25 Iunie m'arn prezentat sefului serviciului sanitar
al Corp. T de armata din Craiova, Spre a mi se indica e)iact
locul si rolul ce voi aveh in razboiu. Deceptiunea mi-a fost
mare and m'am väzut sub comanda altor doi colegi, re-
partizat la Ambulanta Div. I R., avand rolul sa urmez trupele,
la 2-3 mii metri inapoiul luPtei, a primi raniti, a le schimba
pansamentele i a-i expeda mai departe la spitalele mobile;
rareori avánd ocaziunea a executà vreo interventie. Cu alte
cuvinte aveam rolul de a face pansamente i triagiul rani-
tilor, cam acela§ rol pe care-I are un intern la consultatiile
spitalelor civile. Aveam in schimb o mare satisfactie ea ma
aflam aproape de locul de luptä, unde puteam sä am oca-
ziunea sa simt emotiile, senzatiile, pericolile luptelor, al
suiereturei gloantelor i rapnelelor !
La aceasta ambulanta mii &earn aldturi de cole'gi
eminenti, practiciani de valoare: dr. Antonini fost medic sef
al Craiovei, d-rul traldan medic sef al spitalului din R.-Valcea
d-rul Dimitriu chirurg primar al spit. din Pitesti, d-rul
Manu un distins medic si chirurg din T.-Magurele, d-rul
Karatzalis un distins practician din Constanta, farmacisti
Sava si Pacala, irnpreuna cu doctoranzi Gancea, Isvoranu,
Negulescu i Tundrea, vre-o 10 sanitari activi si vre-o 400
brancardieri; plutonierii si sergentii Leontopol, Stincescu,
Oancea i Miu.
Toate aceste energii Medicale si militare, ereau puse
sub comanda medicului Locot. Colonel Crainiceanu, medic
oculist, esit la pensia din armata, de câtiva ani.
Adesea am discutat cu colegi si am cautat cu toti ea

www.digibuc.ro
4

sä aflam norma dupa care, s'a facut repartizarea medicilor

rezervisti, caci a pune la o ambulanta divizionara 2 chirurgi
primari, un fost medic de oras, un profesor chirurg C11 cea mai
numeroasä clientela de chirurgie, reputat ca organizator de
Sanatorii si laboratorii, a le da zic rolul de a face triagiul
bolnavilor, rol pe care'l poate foarte bine executh docto-
ranzi in medicinä, este sau ca fostul d-1 medic sef al Corp I
de Arm., care se zice ea, a facut aceasta repartizare, si-a
ales medici de care aved necesitate pentru aceste formatiuni,
fachnd abstractie de aptitudinile, specialitatea si ocupatiunea
Jor civila si având in vedere numai numarul treselor, sau cä
ne a apreciat si a crezut ca cu atAt suntem capabili.sd servim
armata. Sau ca atat s'a priceput d-sa si ash a crezut ea, e bine.
Ca probh a celor sustinute este faptul ca si la alte for-
matiuni sanitare, nu am putut vedeh o alta norma, de re-
partizare de cat tot numarul treselor. Ash d, e. formatiunek
unui spital mobil ereh condusa de un fost medic de. ..., in
etate de 70 ani, esit de mult la pensie, dar care aveh multe
galoane, In loc sA fie condus de un vreun tanar energic cu
aptitudiuni de conductor si organizator. Din care cauzA, se
corniteau greseli peste greseli 7
Un alt medic, vechi pensionar, prostatic obligat sä se
sondeze la 2 3 ore, se Oh in capul altei formatiuni de
spital mobil, tot pe motivul ea, aveh galoane multe, cand bietul
orn ar fi fost loarte util lasat ca medic la vreo garnizoana,
avand in acelas timp si repaosul bine rneritat.
Un alt medic care a parasit de multi ani medicina si
nu se mai ocupa decat cu comertul de Mina, a fost numit
medic sef al spitalului Corpului de Armata din orasul W. ..,
pe motivul cd avea galoane de Colonel.
Un alt medic de mare valoare, orn in varstA, medic
sef de spital la Craiova, pentrucä nu aveh decal gradul de
locotenent, a fost trimes ca medic de batalion, cu rolul
de a urma in marsuri batalionul sau si a alerga pe camp sa
adune raniti. Cat de util ar fi fost acest eminent practician
la un spital militar fix iar rolul lui de a alerga dupA bata-
lion, cat de bine ar fi fost indeplinit de un tanar medic sau
de un doctorand ! Sau d. e. medici specialisti de copii, de

www.digibuc.ro
 5

boale interne, ereau repartizati la sectiuni chirurgicale, chi-

rurgi ereau läsati la sectii medicale, etc.
Prob5, Serviciul Sanitar-militar nu aveà tablou exact
de situatia, repartitia i specialitatea medicilor mobilizati,
mai este i faptul cä, in timpul furiei Holerei, se cAutà, se.
intreba pe la diferite corpuri i divizii : «unde se af15. me-
dicul X» pe care aflându-1 in urmA eh e specialist in bacte-
riologic, II chutau pe la diferite regimente ca sä-1 cheme si
organizeze un laborator.
Pe un vapor spital, Oat la Bechet erau 7 medici 2 far-
macisti pentru un nurnär de 20-30 bolnavi de diferite hoale
usoare, (And un singur medic cu sanitarii lui ar fi fost su-
ficient; pe slepurile dela Dunhre i pe la Marele Cartier
se ghseau cate 10-15 medici pentru 3-4 holerici. jar in
furia holerei la Orhania un singur medic aveh de ingrijit o
suta de holerici.
Probä ca colegii militari activi, organizatorii fornialiu-
nilor medicale, si-au adus aminte prea tarziu cà ar fi trebuit
sh tie searna de specialiatile medicilor civili, este faptul dl
cu 2 zile inainte de a trebul sä se prezinte la corpuri, unii
medici au primit o circulara, prin care 1Çse cerea sa-fi arate
specialitatea. Unii medici n'au primit de loc aceasta circu-
lara, dar putini au avut timpul ca sa mai raspundà.
E o lacund i o gresealà care nu trebue atribuitä unui
singur orn, ci defectuoziratei organizarei serviciului medical
militar si de care trebue tinut searnii in viitor cu oca-
ziunea rnodificarei serviciul sanitar militar.

Prepararea ambulantelor
Dela 25-30 lunie la Craiova, medicii ambulanlei ajutdm
la prepararea trupei s,i a bagajului. lin coleg face pe ofiterul
cu imbrilcamintea, altul cu primirea cärutelor de ambulantä.
Eu m'arn ocupat cu primirea si repartizarea medicamentelor
pansamentelor.
Trupa ambulantei este compusd din vreo 10-15 sani-
tari, i vreo 400 de oameni numiti brancardieri, dintre
soldati ramasi disponibili i neutilisabili pe la cliferitele corpuri.

www.digibuc.ro
6
,
Instructiunea lor de sanitari si brancardieri, trebuia sa o facem
noi In marsuri si in orele de repaos in bivuacuri.
Din cauza lipsei de imbräcâminte, compania noastra de
sanitari, prezentà aspectul celei mai bizare colectiune de uni-
forme : tärani numai in cämase si ismene, oräseni In haine
civile, unii cu o manta, altul at tunica, celaialt cu un chipiu
militar vechiu, altii in cäciula sau pillärie. Unuia i se (Muse
bocanci, altul aved o geantä sanitard, altul o baionetä sau
un lernn de targa. ,
Raja de cort? Aceasta era, o delicate-4 rarä In corn-
pania noastra. Corturi ereau numai atatea cat se puteh
adAposti mai putin de jumätate din trupá. Restul de oameni,
in caz de ploae, se adäposteau parte pe sub cärute si ambulante,
iar majoritatea se adäposteau sub bolta cereasch, cáci erh
mai la indemánä si nu costa, nimic pe Ministerul de Rasboi.
Personal, am putut si eu sä dispun de un cort mic soldMesc,
sub care mh acläposteam noaptea si in caz de ploaie. Mai
tarziu am avut adäpost inteo ambulantd.

Gentile sanitare
Dupá regularnentul armatei, genlile sunitarilor trebuesc
sä fie pline cu medicamente si pansamente, duph un anume
inventar. Dar de oarece nu (Imam medicamente fi pansamente
dealt at& cat sa ne serveascei drept mustre, nu am putut face alt-
ceva deck sd pun in 10 genti cate ceva lafiecare. Astfel,
la 2 gente tincturá de iod, la alte 2 tincturd aticolericä, la
alte 2 amoniac, sau cateva fesi, etc., ash, cam un fel de pa-
rigorie, sii, nu se zich cd nu avem gente de sanitar gata de
mers la rásboiu, iar restul de vre-o 40 gente, le-am presdrat cu
sare, ca sa nu se strice, si le-am asezat goale inteo cárutd,
in asteptarea timpurilor mai bune ...!

Coprile cu pansamente
Panerele de pansamente au rämas goale pentruca nu ni
s'a dat decat a 20-a parte din cantitatea de vata si tifon pre-
vazut sä ni se dea. Am distribuit aceste pansamente, in
www.digibuc.ro
 7

cateva din panere, punand in fiecare cate ceva, a$à ca cum

ne-am fi jucat dea-resbelul. Restul panerelor, destinate sa
mearga pline cu vat i tifon, D-1 farmacist-popotar a avut
inspiratia sa le umple cu varza, ceapa i cartofi, ca sá nu
mearga goale, i poate ca la nevoe, foile calde de varza, ceapa
coapta i cartofi fferti ar fi tinut locul pansamentului steril
modern in tratamentul ranitilor militari . i cred cu sigu-
!

rantä ca in cazul cand am fi avut lupte, a§à, am fi fost fortati sa

tratam pe raniti caci experienta am avut-o : ni s'a trimis
yard i tifon simplu nesterilizat, abià dupa o

Co§urile cu medicamente
In panerele de nwdicamente, $i mai räu, caci in cloud' am
pus cateva sticlute cu medicamente, cu anticolerind i fai-
mosul amoniac prevazut in regulamentul militar, destinat
probabil, ca sà de0epte pe acei luptatori frico0, -carora
le-ar veni le§in sau nevricale, la vederea inamicului ! Am
mai avut ca medicamente : cateva grame de chininä, xero-
form, sare amara, plus ceeace personal am rechizitionat cu
forta dela drogueria din Craiova, ì anume : un kilo alcol,
500 gr. permanganat, 200 gr. colodiu, 20 injectii de morfina
cafeina, 200 gr. iod metalic i u'n kilo vasilind. Notati
bine ca toate aceste medicaniente, care nu au fost suficiente
nici oamenilor din compania noastra sanitara, erdu destinate
unei ambulante divizionare dela care trebuia sa se alimen-
teze intreaga Divizie. Cat despre antiseptice i desinfec-
tante, pentru intreaga Divizie nu am avut cleat cateva
grame de acid fenic lichid (500 gr.) 0 vre- o cateva pastile
de sublimat.
Deja find in Craiova, in repetate randuri oridecateori
am cerut sa ni se dea medicamente, ni s'a raspuns : «aveti
rabciare, pregatiti-va i plecati, cdci medicamentele va vor
ajunge de pe urma, sunt pe drum, vor veni cu trenul, cu
automobilul, etc. Am infeles, ca fiind vorba de o mixare
strategicä repede, trebue sa plecam a3sä cum suntem, 'in spe-
ranta ca medicamentele ,si pansamentele ne vor veni pe urma
noasträ.

www.digibuc.ro
8

Traseul marplui
Astfel nepregatiti, Duminecd 30 Iunie, plecäm din Craiova
..--fd ne oprim seara la $egarcea (25 kilometri).
Luni 1 lulie plecam din Segarcea §i ne oprim la Mil,--
ceiu-de-Jos.
Marti 2 Julie plecdm din Mace§iu §i ne oprim la Be-
chet. Aci ne unim cu trupele Diviziei la care apartineam. De
aci inainte intram sub comanda Diviziei. In satul Bechet,
dupä câteva ore de repaos, primim ordin dela §eful ambu-
lantei noastre ca sb, pornim spre port, pentru imbarcare.
Neputându-ne imbarch din cauza aglomeratiei, poaptea dor-
mim in port, amestecAndu-ne cu trupe din altä divizie, cad
prezenta noastrA in port erà o greala a §efului nostru.
Mercuri 3 Iulie, ora 5 dimineata trecem Duntirea la
Rahova, d* trupele diviziei noastre incA nu erau trecute.
Vineri 5 lulie, drumul dela Rahova la Cru§evita (vre-o
25 klm.) a fost o adevAratA torturà pentru trupe, din cauza
cdldurei tropicale, a prafului asfixiant §i mai târziu a unei
ploi puternice, care a udat pând la piele, timp de cAteva
ore noaptea, pe toti care nu aveau cort nici manta. Si aceVia
erau foarte multi la unele regimente.
Sâtenba.ta 6 Iulie sosim la Borovan, unde stiAm pâmA, la
11 Iulie.
Ad aria avut deja ocazia sA constattim trista situatie
in care se gäseh Ambulanta noastrA; aci ne-a venit nefe-
ricitul locoteneni Läzdrescu, cu intoxicatia alimentarA gravA,
cdruia nu-i puteam da nici un ajutor neavând nici medi-
camente, nici aparat de ser, nimic pentru frictiune, nici
pentru injectiune. Totul s'a rezumat i'n ai preparà ceai cald,
pe care i 1-am preparat i servit cu vasele mele personale.
AceastA situatie criticd, ne da de gAndit de modul cum vom
ajutà sutele de räniti in caz de lupte. Neputându-1 ingriji,
1-am trimes cu Ambulanta la Rahova, Bechet.
La 11 Iulie plecAm i ne oprim la Vratza.
Ranh' la Vratza, totul s'a märginit la maruri stra te-
gice secrete, cu destinatiuni necunoscute.
Aci este locul sA arAt, cA in timpul acestor mar§uri stra-

www.digibuc.ro
 9

tegice, ambulanta Diviziei noastre a devenit celebrii prin mai

multe actiuni executate de seful ambulantei, care probabil ii erkk
(Heil ca sa interpreteze si sä execute exact ordinele ce primià
Astfel, la Bechet, ne-a imbarcat si ne-a trecut Dunärea cu
trupe din altä Divizie, adecä ne bhgase intr'o altä formatiune
militara, si ne-a trecut Dunärea cu 24 ore inaintea trupelor
Diviziei la care apartineam, in loc sd flm la urma lor I Tot
as.a de bine a condus ambulanta, distinsul nostru Lt. colonel
medic-sef, in marsul spre Cruserita, cand a intrat cu ambu-
lanta in linia avantposturilor, si voind sä forteze santinelele
a fost amenin tat, de acestea, ca., va fi impuscat daca va mai
misca un pas. Tot asa de bine, a fost seful nostru, când in
inarsul spre Borovan s'a oprit cu ambulanta in altà forma-
tiune militarä la 5 kilometri departe de trupa MO care era
destinat sá apartie, si anume s'a oprit la Borovan in loc sä
se opreasca la Ohodeni; iar la Vratza, s'a instalat cu ambu-
lanta pe locul ce servise clrept grajd 63loanei de subsistente
a trupelor active, si departe de trupa la care era atasata,
ambulanta ce condurea.
Daca, tin sä reamintesc ispravile colegului nostru care ne
conduceà si aveà in mânil soarta noastrà, este pentrucä era
departe de a fi colegial si a tine seama si de pdrerile noastre,
7 medici si colegi, care-i arätam greselile si remediul: orice
amestec inofensiv si binevoitor al vreunuia din noi, era, pri-
mit cu strigate furioase si amenintdri «eu sunt seful, eu sunt
colonelul, asà, sa se facä cum ordon eu».Noroc 6', n'au fost
lupte, cad altfel, rolul si ajutorul ambulantei D. I. R. ar fi
fost nul pentru trupe si funest pentru personalul ambulantei.
La Vratza
La Vratza pentru prima oarä, auzim ca existä cazuri de
holerä in oras si in trupele active ale Corp. I aflate la Orhania.
La 14 Iulie, D-1. General Alexandrescu, comandantul D. I. R.,
fata de pericolul holerei, giiseßte util a ma detaA dela ambu-
lantä la Statul Major al Diviziei, nurnindu-mä medic al gar-
nizoanei inseircinat cu prevenirea ,si combaterea holerei.
Am primit cu mare placere aceastä insarcinare, mai
ales ea-, D-1. Lt. Colonel Dr. Elian, malicul sef al Diviziei, a
fiP86

www.digibuc.ro
i(J

prima cu multä buná-vointh i colegialitate concursul meu

pentru ingrijirea sanitard a Diviziei.
Prirria grije ee am avut, a fost de a mä pune in legá-
turä cu cei 2 medici ai orasului, spre a conlucrh, la comba-
terea holerei din oras. De la acesti d-ni medici bulgari, am
putut aflh Shire altele : 1) chi holera a bântuit la Vratza, cu
eâteva luni mai nainte. 2) cà trupele active la trecerea lor
prin Vratza, au clevastat si au luat rufele si hainele spita-
lului de holerici, des1 chiar acest domn doctor le atrasese
atentiunea sä nu le iea cA sunt dela holerici.
In ispectiunile diferite ce am fdeut in oras, am constatat
urmele devastärilor magaziilor de haine noi i vechi, si a
rnagaziilor cu munitiuni, fäcute de trupele active care tre-
cuserd mai nainte, etc.
Cred cä daed e util a luà ca pradd de rdsboiu orice ar fl
folositor trupei noastre sau trupei inimice, tot atät de neutil
a fost devastarea clepositelor cu efeete vechi i depositele
spitalului. Devastárile inutile aratä cá sau comandantii
corpurilor nu vád clar chestiunea prhzei de räzboi, sau
eh' nu sunt stApilni pe trupe spre a le impune anumite
ordine.
Impreuna eu primarul orasului am inspectat : rezer-
voarele de apâ, ale cdrei porti i conducte fuseserd sparte
de trupele ce trecuserá prin Vratza, si am luat miisuri de
pazá i reparatiune; am inspectat casele unde se ivise holera,
bland severe mäsuri de pazá i izolare.
Trupele Diviziei noastre au fost bivuacate afará din
oras, iar accesul militarilor in oras, erh controlat foarte
sever.
Aci la Vratza, Dl. Dr. Jugureanu, medicul-sef al spita-
lului mobil, destinase ca doi medici si 3 sanitari, sä ingrijeased
de holericii din Vratza (era dejà 3 femei si 1 copil), In cládirea
ce serveh ca spital de holerici. Dar d-nii Doctori detasati, se
ghseau foarte desorientati nestiind in ce mod vor puteh
combate holera, neavând nimic din cele necesare. Am cäutat
sä procur câte eevh din cele necesare acestui spital, fail a-I
completà, de oarece a doua zi chiar, Divizia noasträ a pri-
mit ordin sa plece din Vratza.

www.digibuc.ro
 11

La Mezdra
Plecam din yrata la ora 11 a. m. pe o 'ploae torentiala
ajungem la ora 3 la Me zdra, localitate asezata la intrarea
deflleului Ischerului, unde divizia noastra a sta' t pana la
6 August.
Acl la Mezdra am auzit de progresele holerei la Orhania
5i de victimile ce face zilnic. Acl a fost lupta noastra cea mai
mare, ca s apäram pe cei 20.000 oameni, a carei paza sani-
tara ne era incredintatd.
Gratie interesului ce General Alexandrescu i me-
dicului sef al Diviziei, au pus pentru ingrijirea sanitara a
trupelor, gratie faptului ca mi s'a aprobat orice masura sa-
nitara am crezut necesara, i mi s'a procurat tot ce s'a
putut gasi prin localitate, gratie faptului ca. d-1 General
Alexandrescu in persoana, neobosit dela ora 6 dim. pana
la ora 11 seara era in continua activitate, in cercetari, con-
siliu cu statu-major i medicii, asupra tuturor chestiunilor
ce ar fl interesat sändtatea oamenilor; graiie zic, energiei
d-lui General Alexandrescu, se datoreaza faptul ca, am putut
avea un numar asa de restrans de morti de, holerä in Di-
vizia noastra, caci nand la i August, data plecdrei din Mezdra
nu am avut decât 8 morti la 20 mii pameni, pe.cand la corpul
I si IV, intre care ne aflam asezati, mureau cate 20-30 pe zi.

Cfiräu§i
Pericolul cel mare pentru Divizia noastra consta in
faptul ca se gasea intre Orhania i Vratza, localitäti pline
de holera, i mai ales ca trupele dela Orhania i Novacene
se aprovizionau din Mezdra, din depozitele Diviziei noastre
prin ajutorul sutelor de ceiratoi ce ie trimetea. Politia se-
verä ce o exercitam cu acesti oameni, desinfectarea carelor
lor când aveam cu ce, conducerea lor numai in numar limitat
intre jandarmi, mergerea lor obligatorie si sub suprave-
ghere la anurne latrine, inainte de a intrà In Mealra, a fost
facutä cu atata severitate, cá des1 dintre acesti carausi crideau
de holera Cate 2-3 pe zi chiar in localitatea noastra uncle

www.digibuc.ro
12

veneau sa incarce, totu0 nici garnizoana, nici satul Mezdra

nu s'a infectat de loc 'Ana la plecarea noastra.
Po Oa sanitara severâ ce exercitam, a fost considerati
de unii comandanti de intendentA din Orhania drept Ocana,
ceeace a provocat reclamatie 0 o ancheth. D-1 Lt.-Colonel....,
care a fost trimes spre a anchetà, s'a convins eh nu e vorba
decat de o justA masurä sanitarä pe care divizia 0 garnizoana
erh in drept sä o exercite.
Aid e locul sa arat impresiunea trista, ce mi-au facut
ace§ti ctireiwi. Au defilat inaintea mea sute 0 mii de caräu0,
cdrora nu li se da drumul a intrà in Mezdra pana ce nu-i
vedeam i controlam starea bor.
Am anchetat 0 m'am convins personal cd de.51 grupele
de 4-500 6'114 trebuiau sä fie sub conducerea unui ofiter,
care trebuih sh aibä grija lor 0 a vitelor lor, totu0 in aceste
marwri de transporturi, nu graclele ci D-zeu avea grija lor.
Imbracati numai in chim4i, plouati, obositi, nespälati, inegriti
de praf, nebäuti 0 chiar nemancati, ace0i martiri m'au
impresionat foarte mult, cAci m'am convins 6, ei au avut
privatiuni mai mari decat trupelel .
Am cercetat eu singur un mare numär dintre ei, pu-
nându-le intreb6rile in a.$A, mod a sa nu priceaph pentru
ce-i intreb, controlându-le traista sau legatura lor cu man-
care ; alteori chestionând gradele (sergenti) ce-i insoteau, 0
m'am convins, despre ceeace afirm, in aceste rânduri notate
sub impresiunea indigndrei. Am vazut eu singur oameni
1e0nati de nernâncare, oameni care, erau trime0 d. e. din
Orhania, dându-li-se o pâine, fâcând 3 zile 'Dana la Rachova,
iar la Rachova unde trebuia sh li se deà o noud Paine, pri-
meau o injuraturä, de oarece fie chi el nu §tià unde sa se
adreseze ca sali primeascA painea, fie ch" acel care trebuià
sä-i dea painea, erà prea ocupat ca sd mai alba timpul M.
se mai ocupe de ace§ti 6.6:4, fie chi li se da paine dintr'acelea
pe care 0 boii au murit cand au mancat-o. Ca sä cumpere,
nici vorba nu erà, chici toate brutárille din sate erau ocupate
de armatA.
Pe figura acestor prani, nu se citelz dead suferinla fi.
resignarea!

www.digibuc.ro
 13

Scriu despre tArani cArAu§i, cAci am avut curiozitatea sä

cercetez i sA constat, in comunele pe unde am trecut, câte s'au
petrecut pe spinarea lor. Astfel, am vdzut cele mai revolt:A-
toare desposedäri arbitrare i ilegale, fAcute sub numele de
rechizitie. Am vdzut familii dela care a plecat fii la luptä,
§i li s'au luat i ultimul bou 0 cal, rämAind acasA femeia
§1 copii.
Am vAzut, cai §i cdrute scutite la acei ce mituiau, la
altii evaluAri ridicole. Tosi caii i cArutele au fost nemarcate,
a§a, ea, la intoarcere iar mituialä i abuz, cel mai timid rAmAind
totdeauna in pagubA. S'a luat de cätre jandarmi dela femeile
täranilor cdte 10-20 lei sub numele de taxei de reisboiu.
Am vAzut cArau§i, care dupä ce ajungeau la destinatie,
li se da biletul cá 0-au terminat sarcina rechizitiei i *sunt
liberi a plecâ inapoi in tar& Pe drum insd, intAlneau vreo
coloanä oarecare de transporturi sau trupe ; el erà luat din
nou, fie cu car cu tot, fie numai cu boii, sub pretextul
promisiunea ca sA a jute la urcarea vreunui deal, carul la-
sându-i-se in drum. Era tinut din nou câte 2-5 zile, neali-
mentat, cáci nu erà trecut in subsistentä, iar dupA aceste
noi zile de rechizitie, cAnd se intorceâ inapoi, nu-§i mai
gAseh nici carul.
Am auzit zilnic plângeri de asemenea naturA, fAcute
generalului Diviziei noastre, care fiind milos i cirept, aveA
räbdarea sA asculte pe toti cei ce se plângeau.
Dar ce dreptate li se puteà face, când taranul in igno-
ranta lui, nu §tia nici cine I-a rechizitionat, nici cum Il chearna ?
Pe_ cine sä apuci când majoritatea acestor fapte erau arbi-
trare, i prin urmare autorul aveà grija sA se eschiveze, §*1
multe fapte de acestea, priveau trupe din alte Divizii ?
sefii de guverne,mini,strii ci deputatii, trarestiti-vei co-
bordti-vd in mzjlocul masei poporului, pe care-I inglati cu
discursurile voastre nzincinoase; vedeti ignoranta fi negiinta lui
de carte, vedeti abuzurile i apucaturile subalternilor si prote-
jatilor vo,stri politici, i multumiti lui Dumnezeu, ca räbdarea
Romtinului e mare! Dar daca nu va pleiti pielea voasträ, apoi
desigur vor plan copii vo,stri, efectul ignorantei ci nedreptätei
in care ati tinut cele 6 milioane de fii ai Wei pe care i-ali
www.digibuc.ro
14

speculat. Feicefi-le ,scoale ca st't poata cunoasca

nu nwnai datoriile, ci i dreptúrile Ior caci mate atunci ror
inceta furturile i ilegalitatea de astazi...

Prime le cazuri dp holerd

La 17 Iu lie, se ivesc primele cazuri de holera in
Divizia noastra, si anume in comp. IX, Reg. 57, hi vuacat la
Kremene. Imediat s'a izolat compania eu Lin medic, si s'au
luat rigurOase masuri de izolare pentru restul trupelor.
S'a vorbit multe despre frica medicilor de a se apropiù
de bolnavii holerki.
Din eele ce am vazut, pot afirma urmatoarele : e ade-
vart, ea, la inceput, au fost medici care nu se apropiau de
holerici, i altii care au fa:cut greseli de diagnostic, luand pe
holerici drept febra, tifoida, beie, insolatie sau pneumonie.
Arestea s'au intâmplat numai la inceput, si din cauza ca
rnajoritatea rnedicilor nu cunosteau holera decal din cele ce
citisera in càri, iar frica lor era datorita faptului ca, nu
aveau niciun confort, nici bluze, nici termornetru, nici etuve,
nici un medicament pentru a se putea apara contra boalei.
Lipsa de medicamente, era foarte mulL simtita, caci
pana la aceasta data nu prirniseram absolut nici un anti-
septic, cu toate ea generalul Diviziei noastre, telegrafiase
chMr A. S. Regale, ca nu avem medicamente ; asa ca tot
ceeace putearn da medicilor i sanitarilor era, varul, sapunul
exemplul nostru : veneam in contact cu bolnavi, i exami-
nam isi-i tratam. D-1 General Alexandresru intra in corturile
holericilorsi-vene4 in contact ca bolnavii, spre a da exemplu
si curaj sanitarilor, care se rugau cu banii in nuinet, sa le
cumpäram antiseptice din banii lor, dara knisterul nu le
poate cumptirà!
medicii i sanitarii aveau dreptate sä stea la distant:6,
caci cred ea e absurd a pretinde ca un medic sau sanitar
care trateaza holerici, sa vie la masa si la cortul sau, in
contact cu oamenii sanatosi, cu aceleasi haine cu care a stat
la bolnavi i fara sa se desinfecteze, caci atunci medicul singur
sanitarul, ar fi fost un factor de propagare al boalei.
www.digibuc.ro
 15

Dar mai tdrziu, indaid ce medicul si sanitarul a avut

bluzd, desinfectante i medicamente; indatd ce au va-zut
exemplul dat de noi eh nu trebue sä avem fried de holerd
chiar dacd nu am aved alt desinfectant clecdt apä i sdpun,
ei incep a cdpdtd o niai mare Incredere i sigurantä ash
cä pot afirmà ca tofi medicii intregei Divizii I. 11.si sdnitarli
cari au servit pe holericisi-au fäcut datoria, 'in tupta contra
holerei, ru toatet congiinta ci devotamentul.
Micile incidente, pe care eu si comandantul Diviziei
le-a avut cu unii dintre D-nii medici ai corpurilor, au fost
datorite mai rnult lipsei de experientä decât neglijentei. Astfel,
chestiunea, foarte importantä, a a§ezarei latrinelor a fost räu
interpretatd in multe corpuri, din care cauzd am avut dese
discutiuni cu medicii i efii de unitati.
In loc ca rnedicii comandanti, sä fie convinsi
cä latrinele trebue sa fw aezate suficient de aproape de
trupä, pentru ca ele sä fie usor accesibile nu numai ziva ci
noaptea pe intunerec, i pentru acei care ar aved scaune
dese i gräbite; ea, partea importantd pentru ca ele sä
nu miroasä este supravegherea i Ingrijirea lor ; au crezut
din contra ca cu cât le vor azà mai departe de trupd, cu
atät trupa va fi mai ferita de infectiunea purtätorilor de
vibrioni.
Am vhzut unitdti al chror comandant si medic au
inteles perfect chestiunea, facând latrinele destul de aproape
de trupd, usor accesibile noaptea, având poteci väruite in
directiunea lor, tìind cd varul e vizibil noaptea, ferindu-le
de vedere prin cdteva cráci de arbori, i ingrijincl i supra-
veghind ca ele sä fie tinute curat, i zilnic sä se arunce, in
ele, var sau un strat subtire de pämânt.
Din contra, am väzut medici i efi de corpuri, care
au Inteles foarte gresit chestiunea. Ash de ex., un medic im-
preund cu seful unitätei, asezaserä latrinele trupei, la o mare
distantd, peste un râu, asà cd oamenii acestei trupe trebuiau
sä treacä apa cälare sau descältati, (de oarece apa erà
adâncil pand peste genunchi) spre a merge pentru necesi-
täti, la aceste privdti. Bine Inteles cä dacä ziva se clued',
cineva, noaptea nu se duced nimenea. Sau, alt medic, care

www.digibuc.ro
16

impreuna cu seful corpului, asezasera latrinele la o distanta

de 15 minute departe de corturile soldatilor si trebuind sa
mergi prin niste rape si drumuri dificile. Daca ziva puteau
servi la ceva, noaptea insa erau inaccesibile.
In toate aceste casuri, in timpul noptei, oamenii nu se
puteau servi de latrinele lor, din cauza distantei celei mari
si a drumului dificil in intunerec; in acest caz ei isi faceau
necesitatile pe MO, corturi, si era destul ca un individ sa fie
purtätor de vibrioni pentru ca sa infecteze 1ntreaga companie
sau trupa, caci acolo unde el 10 faceA necesitatea in timpul
noptei, treceau altii cu picioarele si raspandeau microbii.

Serviciile medicilor Ambulantei Diviziei

Daca medicii regimentelor si batalioanelor, si-au inde-
plinit cu devotament, datoria, unul mai mult, altul mai putin,
fiecare dupa experienta, varste si aptitudinile sale, apoi nu
pot trece mai departe, fail sa accentuez serviciile aduse de
medicii Ambulantei Divizionare.
Catre mijlocul campaniei, am avut regretul sa vedem
bolnavindu-se, doi buni colegi de ai nostri, pe d-rul Antonini
si Karatzalis, care au" trebuit sa se intoarca in tara.
Colegul d-rul Manu, a fost detasat in mai multe randuri,
la diferite trupe ale diviziei, unde se ivea (Ate un caz de holera,
spre a conlucrà cu medicul trupei respective la oprirea epide-
mieiDe votamentul, energia si abnegatiunea colegului dr.Manu
-a fost mai presus de orice laudaOamenii acelor unitäti, unde
a fost trimes d-rul Manu, trebuesc sa-i fie recunoscatori.
Colegul d-rul Dimitriu, a fost detasat ca medic set al
trupelor contaminate de holerd, din Segarcea. In timpul
celor trei zile, cat a stat acolo, d-sa a avut de luptat cu multe
lipsuri si dificultati pentru combaterea holerei; in marsurile
de intoarcere d-sa a adus un real serviciu medical trupelor
diviziunei, clepunand tot devotamentul in ingrijirea bolnavilor.
Colegul d-rul Hdldan, a fost un pretios element al Am-
bulantei Diviziei, cáci, neobosit, de dimineata pang, noaptea
târziu, cu punctualitatea si exactitatea scoalei germane, a
smuls multi bolnavi si holerici din ghiarele mortei.

www.digibuc.ro
 17

Doctoranzi : Tundrea, Isvoranu, Gancea i Negulescu

au fost de mare ajutor si au depus mult interes i energie
in ingrijirea bolnavilor. Si pentru a fi complect, nu trebue
sá uit pe ;Sleful Ambulan(ei pe d-1 Lt.-Colonel Crliiniceanu, care
a avut i d-sa un rol f. f. f. important.... si anume, a lucrat
in tot timpul campaniei, impreund cu Ufl furier, statistica
tablourile de situatia zilnich a trupei, uneori gresite alte-
ori exacte, dar in fine, d-sa, ca fost doctor militar, istia ce
fel de medicintt set cere in armata: registre, condici
$i d-sale, trupa intregei divizii trebue sh-i fie recunoschtoare,
pentru inofensiva d-sale activitate medicalh....
Ba, pardon, aproape uitasem, sh mentionez; cA d-sa a
mai avut un rol foarte important, pe acela de a nota me-
moriile medicilor de sub comanda d-sale, printre care si pe
al' meu, având grija de a face aprecieri atât pentru defec-
tele i calitatile militare cat i pentru cele de medic civil,
propuind sau nu pentru avansare sau recompense, duph
savanta d-sale judecatd.

Furnizarea medicamentelor
La 20 Iulie, in urma mai multor cereri telegrafice, ni
se rhspunde dela Marele Cartier, ca sA trimetem un orn
special la T. Severin, ca sA ne procurAm medicamente. Ceeace
ar fi insemnat vreo 6 zile de drum, plus timpul cerut pentru
predare i impachetare.
La 21 Iulie, primim alth telelégrarnd, prin care ne co-
rnunicA sh trimetem nu la Severin ci la Samovit ca sh luau).
medicamente.
In urma acestei telegrame d-1 general, trimete la
Samovit pe farmacistul Monsan, dar care nu se poate intoarce
decal peste 6 zile.
In acest interval, d-I general Alexandrescu, gdsind oca-
ziunea de a dispune de un automobil particular '), trimete
1) Divizia I. R. nu a dispus In tot timpul carnpaniei dectlt de un
singur automobil, care zi i noapte, abià.putett face fate, multelor nece-
sitritti.

MG86 2

www.digibuc.ro
18

la Craiova ca sä i se cumpere cu bani gata, dati dela d-sa

pe rizicul d-sale, clesinfectantele necesare diviziei, asà, cä .
in ziva de 24 Iu lie incepem a dispune de medicamente
desinfectante pe care le distribuim la regimentele di viziei.
La 26 Iu lie soseste i farmacistul Monsan, cu medica-
mente, aduse dela Samovit, procurate din depozitul armatei.
In fine la 28 Iu lie soseste la Mezdra, un mare depozit
de medicamente, acel depozit care cu o hula inainte ni se
proMisese. Dar nu a mai fost de niciun folos cci Divizia
cumpnrase medicamente pe cale particulard, ash, cà acest
depozit s'a intors inapoi, aproape intact, mai ales cà la 29
tulie, ziarele anunV semnarea pdcei.

Lipsa de etuve, laboratoare §i instrumente

Oc latä cu ivirea holerei In Divizia noastrd, am. cerut
Marelui Cartier, etuve, laborator cu personalul necesar
ser. Stiam insä cà cererea noasträ va fl färä rezultat, jude-
când dupà faptul cà in COrpul L unde holera secerà câte
20-30 oameni pe zi, nu era nici un laborator caci abia in
ziva de 20 lithe soseyte cu trenul la Mezdrd, cu destinatie
pentru Orhania, o etuvd, aparate de desinfectat, laborator
cele necesare pentru combaterea holerei, impreung cu d-nii
D-ri Slalineanu, Lupu, etc. iar Corpul al TV, unde mureau
câte 30 40 oameni pe zi, incd nu aveà nici un laborator.
Si când stiam, câte etuve, microscoape, aparate de desin-
fectie si material avem in Bucuresti, farä voe te revolti
cauti sà vezi cine este vinovat pentru toate aceste lipse
neglijente. Färd sä aduc acuzatiuni personale cuiva, totusi
cred cà daca sefii serviciilor medicale militare active, atunci
când in Februarie s'a vorbit de posibilitatea unui räsboi
ne-au tinut conferinte, sau chiar atunci când s'a decretat
mobilizarea, s'ar fi adresat colegilor lor civili, i ne-ar fi
consultat in mod sincer i ne-ar fi cerut concursul nostru,
fiecare durd specialitate, mijloacele i dupà cum ne price-
peam, am fi avut etuve, instrumente, microscoape, medica-
mente i bluze, mnit mai multe deal acele date de armath
si am fl prevenit rusinea si durerea produsä de holera.

www.digibuc.ro
 19

Astfel, pentru ca sa nu citez decât ceeace se putea

obtine din Bucuresti, clach s'ar fi cerut Laboratoarelor : Robin.
Baroncea, Verzeanu, Dumitrescu, Buceag i asistentilor din
laboratoarele Facultatei de Medicina, sa-si improvizeze labo-
ratoare mobile si sa fie ledispozitia armatei, urmand anume
corpuri, am fi avut, pe deoparte laboratoare suflciente, in
caz de epidemie i pe de alta parte meclicii acestor labora-
toare ar fi fost prezenti sá ajute pe rániti, in caz de lupte.
Am fi fost scutiti de rufinea de a cersl un microscop dela
medicul Bulgar din Vratza, când in BucureSti avem sute de
microscoape !
t,iu de aceastä cerseala de oarece medicul Bulgar, pe
care Il cunosteam personal, m'a rugat ca sä cercetez i sä
stäruesc ca sa i se trimeata microscopul spitalului, pe care
i 1-a cerut medicul X, ca sa caute vibrioni, i pe care a uitat
inapoeze.
'Daca, dela sanatoriile Gerota, Margaritescu, Diaconese,
etc., s'ar fi cerut ca, medicii acelor Sanatorii ce erau recru-
tali, sa-si ia cu ei etuve, instrumente, pansamentele si me-
dicamentele de care dispuneau, am fi avut dela inceputul
campaniei, etuvele i instrumentele, pe care armata nu ni
le-a trimes nici dupa o lund.
Eu personal, daca, fi luat cu mine numai o parte
din etuve, instrumente, pansamente, meclicamente i chiar
asistenti, fi putut indestula nu una ci cloud Divizii.
Dar nu numai cd nu s'a gandit nimenea la acest mod
de a servl pe bolnavi in campanie, dar chiar s'a refuzat
atunci când a cerut cineva. Astfel mi s'a comunicat ca un
medic din T.-Severin, care se ocupà de Bacteriologie, a cerut
medicului Diviziei sale, sa-i dea voie sa-si aduca laboratorul
sau, dar i s'a refuzat.
Pe cand ma ocupam la Craiova, cu aranjarea efectelor
ambulantei, vazând lipsa absoluta de medicamente indispen-
.sabile, am telegraftat la Bucuresti i mi s'a trimes printr'un
om dela Depozitul Sanatoriului meu, mai multe doze de do-
roform, Kelene pentru anestesia generala, cele necesare pentru
rachianestesie, cafeina i morflna, medicamente absolut in-
dispensabile pentru a usurà suferintele in cazuri de bandaje

www.digibuc.ro
20

de fracturi, luxatii, inter ventii urgente, cazuri ce se prezinra'

la un post Divizionar.
Mi-am procurat aceste medicamente de oarece vedeam
cà daca nici sare amara l alte medicamente cazone eftine,
nu ni le dä armata, cu atat mai greu ne-ar fi dat asemenea,
medicamente, prea scumpe i de lux pentru mutra rezervistului !
In ceeace prive§te instrumentele, am auzit cá in depo-
zitul Armatei sunt foarte multe instrumente moderne. Totu§i,
la ambulanta Diviziei I. R., compush: din 2 sectii, nu s'a dat
deal o singura trusä de instrumente, ash c atunci cAnd
aceste douä sectii erau izolate una de alta, o sectie rAmânea
fárd nici un instrument. Nu se putea scoate un dinte, caci la
ambulanta Diviziei, nu aveam deal clestele potcova-
rului cu care inca nu facusem practicA !
A fost nepriceperea, neprevederea sau neglijenta medi-
cilor militari, cauza acestor multiple lipsuri ale Serviciului
Sanitar
Sa fim indulgenti in a condamnä, gird sä auzim apärarea
celor acuzati. Sä ne serveascä de lectie aceastä probã, ,i läsâncl
acuzafiile personale la o parte, sä vedem de unde vine räul ci
care ar fi remediul n viitor.

Forta medicaid in timp de rasboiu, o formeazd medicii

rezervi§ti
Colegii nostri militari, care s'au perindat in fruntea
Serviciului Sanitar al Armatei, au neglijat sau au uitat cà
medicii civili formeaz6 grosul i puterea medicala in timp
de campanie.
Sunt medici de rezerva care de zeci de ani, nu au mai
fost avansati, cu toate cá indeplineau conditidnile. Din aceasa
eau* medicii primari de spitale, de orase, sefii de labora-
toare, profesorii, etc., au râmas cu grade de locotenent
capitan. Sefii de spitale i profesorii, in culmea derisiunei,
au fost pu5i sub comanda medico-militará a elevilor lor, care
fiind medici militari activi au fost avansati la timp 0 au c.a..-
patat poate un galon mai mult ca fostul lor profesor sau sef
de spi Lal.

www.digibuc.ro
 21

Poate ca diferenta aceasta prea mare in grad, intre

medicii militari activi, cu .gradul de colonel 0 general 0
colegii lor rezervi*ti räma0 cu gradul de locotenent i cä-
pitan, au fäcut dificilä o conlucrare i o consfeituire mai din
vreme, intre medicii civili i colegii lor rezerv*i!
Ceeace au fAcut medicii militari, cu noi, medici rezer-
viti, care ne-aii trimes la räsboiu färä instrumente i färä
pansamente, i la epidemii färä mijloace de aparare, este
ace1a0 lucru ca 0 cum s'ar fi pornit trupa la räsboiu, fara
pu§cd, färä gloante, färä baionetä.
Daca eful serviciului medical-militar ar fi voit sä nu-
meascä pe un medic rezervist cu gradul de cäpitan, ca medic
de Divizie sau ef de spital, unde se cere sä fie Colonel, s'ar
fi lovit (le rigorile militare care cere anume numär de ga-
loane pentru anume post, a$k cä atunci când D-1 prof. Dr.
Cantacuzino, care nu aveA decAt gradul de locotenent, a
fost numit ca §ef al serviciului holeric pe intreaga armatä,
loc echivalent cu gradul de colonel sau general, s'a scris
in ziare 1) despre demisia in bloc a medicilor militari.
Nu §tiu dacá aceastä amenintare a fost ecoul vre-unui
medic militar; imi place sd cred c6 nu, dor e bine sit se ,stie,
cà inteun viitor räsboiu, dacti nu se vor lu meisuri de in-
dreptare, va fi contrariul: va fi revolta medicilor rezervigi ci-
vili in contra gradelor medicale militare.
Medicii civili nu vor mai tolera ca cettiva colegi cu galoane
militare bat& joc de intreaga multime de medici rezer-
vitti de seineitatea intregei armate. Eu personal dacei
voiu mai Old i voiu mai aye& ocazia sä fiu chemat la ras-
boiu, voiu veni cu tot focul sacru, dacei serviciile mele se vor
crede utile, dar, cu pretul libertätei i al vietel mele, voiu fi In
capul mi?cfirei medicilor rezervitIti, ca sei nu ne mai supunem
galoanelor colegilor militari, care ne-au dovedit ca nu mai pu-
tem contà pe ei, cez nu mai putem avea incredere in conducerea
lor, dat singuri vot de blam al neprevederei ca sä nu
zicem al nepriceperei.

1) Th'eptatea.

www.digibuc.ro
22

Cred Wei ce't lucrurile nu vor ajunge aici, caci cei care
condvc astätzi armata, vor pricepe ca este absolut nevoe de mo-
dificarea radicalei a Serviciului Sanitar al Armatei.
Nu e o acuzatiune personalä adusei vre-unuia din colegii
militari, ci o acuzatiune pe care o aduc institutiei din care fac
parte fi a organizarei defectuoase a acestei institutii.
Nu cred cei vor fi mai multi de 2 sau ,8 medici militari
activi sau in rezervli, care 84 nu recunoascei defectuositatea or-
ganizeirei medico-militare, care sei nu doreascet mai mullet indepen-
denta, mai multei libertate de actiune, o radicalei transformare
a Serviciului Sanitar al Armatei ,si contopirea lui cu cel civil
f ormeind un serviciu unic al Seineitätei publice.

Reforma pe alte baze a Serviciului Sanitar-militar

Cred absolut util ca in viitoarea organizare a Serviciului
medical-militar, sei se desfiinteze gradele la medici. Gradul lor in
armatä, sä, fie acela care corespunde en ocupatiunea sa medi-
calä civila, netinând seamä nici de vechime, nici de värste
844 cum este serviciul sanitar civil.
Locul si gradul medicului rezervist in Limp de räsboiu,
sä fie acolo uncle II cere aptitudinile si specialitatea sa.
Dacä pentru bunul mers al armatei, este necesar ca la
trupà, ordinile sA se execute MIA' discutie, iar gradele sä fle
riguros, cel inferior la ordinul celui superior, in interesul
medicinei in armatä, medicul sä, nu aibä, grad, sä fie scos
de sub ordinile cornandantilor de trupe, de sub ordinile Co-
lonelilor si Generalilor.
Medicul militar activ si de rezervä, sa aibil libertatea
de actiune si sA aibei veto egal cii comandantul uniteitei in
chestiuni de igienä, alimentatie, bivuacare, ore de lucru,
atunci cand nu este vorba de marxri ,si mireiri strategice.
Fiind egal cu comandantul unitätei, cred cd nu se vor
mai OM Coloneli sA zicA medicului Regimentului «minti, iti
dau 10 zile arest» sau, ceace mi s'a relatat dintr'o altd Di-
vizie, unde generalul X, a apostrofat in fatA pe un medic
major, numindu-I «porc». Sau ceeace se intAmplA actualmente
in 90 V, din regimente, unde medicul regirnentului nu are
www.digibuc.ro
 23

nici un rol fata de vointa colonelului, in orice chebtiuni de

igiend. Bine inteles cA i medicul militar va avea pe .supe-
riorul lui direct, care-1 poate pedepsi in caz de neglijente
ßi intractiuni, tot a§à dupg cum medicul civil are controlul
Inspectorului si al Directorului serviciului sanitar civil.
Serviciui sanitar militar s5 fie descentralizat, spre a
se usurâ formalildtile i lásat sub rdspunderea medicilor
unitätilor respective.
Medicii civili, s5. fie chemati la o mai mare activitate
in organizarea serviciului sanitar al armatei chiar in timp
de pace.
fie rdspunzatori individual de organizarea i apro-
vizionarea regimentelor si a ambulantei sale de rezervA,
Scare sd fie din când in când inspectatA i chematd la
manevrA.
S5, se tie searnd cd medicii civili formeazA forta medicald
In timp de resbel; printre ei gäsim energii i organizatori care
s'au desvoltat liber in aptitudinele lor medicale si adminis-
trative, iar nu sub rigoarea i tutela regulamentelor mili-
tare cu fel de fel de ordine i contraordine. Intre ei gAsim
energii i practicanti care si-au organizat singur spitalul,
laboratorul sau sanatoriul, iar nu dupd capritiul i vederile
inguste ale vre-unui rno leacà, comandant de regiment.
SA ne uitdm la spitalele eivile si la cele militare din
Capita IA si din celelalte orase mari. Ministerul de Räsboiu
chelLueste relativ cu nurndrul paturilor tot atát ca spitalele
civile. Dar se poate comparà uncle cu altele ? Serviciul chi-
rurgical al spitalului militar din Craiova de ex., ar puteà fi
corn parat cu serviciul chirurgical al spitalului, civil din acelasi
oras? Oare distinsul medic si chirurg, D-nul locot.-colonel
Potared, care ea civil ar fl fost de Mult medic primar, dad,
zic, acest coleg, cu aptitudinile i calitatile pe care le posedd,
ar fi avut libertatea de actiune, de initiativ5 i banii nece-
sari in matt sa, nu ar fi avut alt serviciu, alte sdli de ope-
ratic, etuve, etc., decdt serviciul chirurgical militar pe
care-1 are acum in spitalul Corpului I de armatd, care e
o rusine sd se nurneascd serviciul chirurgical al unui Corp
de armatd?

www.digibuc.ro
24

Or cate calitäti ar fi avut D-rul Potârca, ea militar,

nu putea face nimic mai mult, caci totul se ordonä in ar-
mata, totul se face cu forma si eu fel de fel de rapoarte.
Daca am facut aceasta digresiune, este pentru a sustine
ca medicii militari sa aiba mai multa libertate de actiune
la corpurile lor, ei devenind adevärati parinti ingrijitori ai
sanätatei oamenilor din trupa sau garnizona lor.
Neavand grad 1) ei nu trebue mutati, dupa cum se muta
ofiterii combatanti. Stabilitatea lor le-ar procurà o situatie
materialä mai buna caci si-ar forma o clientela in localitate,
ar puteà face mai des voiajuri stiintifice si vizitarea insti-
tutelor streine; ar fl mai in curent cu toate specialitatile
medicale, ar fl mai raspunzatori de starea si aprovizionarea
spitalelor si infirmeriilor din garnizona lor. i
Dacä actualii medici militari activi, tin sa-si pastreze
galoanele si uniforma, sä aiba voe sa o facd, fiind un drept
castigat. Dar pentru viitorii medici militari activi si rezer-
visti, uniforma militara sa fle complect desfiintata, neavand
nici un rol, deck numai la parada.
Medicul militar n'are ce face cu sabia in timp de ras-
boiu, deck doar nurnai sa se impedice in ia. In loc de uni-
forma militara, medicul set aibei voe a purta bluze, atk in
marsuri cat si in bivuacuri, in rasboiu sau manevre. Im-
brac-at in bluzd, poate fi mai util, caci schimband-o des,
poate veni in contact cu orice bolnav de boala contagioasa,
Meg sa transmita si sä propage boala.
In loc de sabie sh aiba un revolver, in timp de ras-
boiu, si o trusa cu siringä, fiole hipodermice de urgenta, un
antiseptic, etc.
In prima Me echipare a medicului militar, sä fie obliga-
toriu a-si procura un cal co o mica träsuricei upara, fie chiar
pe douä roatè, dupä un anume model studiat, cu care me-
dicul sa poata face naveta intre capul si coada coloanei re-
gimentului sau, spre a fricuraja si ajutá pe cei obositi sail
bolnavi; a inspectà batalioanele si cornpaniile in bivuacuri,

9 Numai leafa li se va márì dupa numitrul anilor serviti.

www.digibuc.ro
 25

&And acestea ar fl separate 0 distantate de corpul regi-

mentului, pentru diferite necesitati ; i a merge inainte spre
a inspecta izvoarele i terenurile uncle va trebul sd, se opreascd
trupa In bivuac.
Actualmente, la Facultatea de Medicinal din Bucureti,
cei mai buni studenti sunt studentii Institutului Medico-Militar.
Sunt foarte dese ocaziunile când la examene sau la
sustinerea tezei de doctorat, membrii juriului aduc in pu-
blic elogii studentilor i meclicilor din Institutul Medico-
Militar. Dar dupd ce iese doctor, cine se mai ocupd de edu-
catia lui medicald Pe ici pe colea se trimete cate unul in
stralinaltate pentru I sau 2 ani i pe urmä iar nimic. Cáci
medicul militar, dupà ce a luat diploma, sau dupd ce s'a
intors din strdindtate, e trimes la vreun regiment ori ca-
zarmd, 0 de acolo la alta, unde nu face decat militdrie, re-
gistre, statistici, rapoarte §i altele de felul acesta. *tim la
ce sh reduce medicina la regimente, riu e locul sá o discuteim.
Mai târziu, prin avansare medicul militar e trimes la
vreun spital ; cdte unul se specialiseazd inteun an sau doi
devine bun operator. Dar, dupd necesitate, ori avansare, me-
dicul e mutat din nou, la cancelaria vreunei divizii sau la
minister, unde de toate face, afard de medicind.
A;set cei medicul militar cu cett se ridiat in grad cu atat
e mai inceircat cu cliestiuni de biurou ci depeirtat dela labora-
tor, de clinic& fi de clientelei.
Ar mai trebui, ca pentru medicii militari activi, Mi-
nisterul sa aibal aceea0 grije, pe care o are Ministerul de
Ralsboiu in Germania §i anume sd se dea ocaziune medi-
cilor militari activi de a face mai multd medicinä §i mai
pu tind mili tárie.
Pe timpul cdnd d-I general Cräiniceanu erà ministru
de rdsboi, i-am atras cu insistentd atentiunea, asupra acestei
chestiuni, pe care d-sa o gdsise justä, dar pe care n'a avut
timpul sá o studieze. In Germania, medicii militari ocupal
un loc de frunte In Universitdti, §i clientele, cAci medicul
militar î,i intretine cuno0intele medicale prin grija minis-
terului. In acest scop, fiecare medic militar, la fiecare 3 ani,
vine impreund cu toti medicii unei anume regiuni, la o
f3686

www.digibuc.ro
26

universitate de ex. la Berlin unde, cei mai distin0 profesori

ai universitatei, le fac cursuri teoretice clinice 0 practice,
timp de 1-2 luni, punându-i In curent cu tot ce è mai nou.
Fac operatii, cercetari de laborator de igiena, clinica, etc.
Dupa alti 3 ani, ace0i medici merg la o altd universi-
tate, d. ex. Warzburg sau Lipsca, unde alte sornitäti medi-
cale, le fac alte cursuri, ..$i a§h, mai departe. In timpul acesta
ei primesc leafa, 0 diurna de intretinere, iar locurile lor la
regimente sunt tin ute de alti medici militari, sau civili, an-
gajati de minister. In acest mod medicul militar e fortamente
tinut in curent cu tot ceeace e mai nou in 0,iinta medicala,
civila 0 militara. Aceasta este o chestiune de care trebue
&A se tie searna in organizarea serviciului sanitar militar.

Alimentatia Diviziei: painea

S'a vorbit 0 s'a scris multe critici asupra pâinei ce s'a

dat trupelor in campania aceasta.
Iata observatiunile mele, nepartinitoare, de ceeace am
vazut in Divizia I. R.
1. Este adevärat ca s'a distribuit la trupe, Mine muci-
gelita, necoaptii sau acrei.
2. Este adevarat ca, s'a distribuit medai g orez stricat.
Dar iata cauzele pe care le-am observat, iata vinovati,
0 iata masurile ce s'au luat in aceasta divizie.
I. Faina transportándu-se in saci, in care descoperite,
prin ploae 0 praf, ajungea la destinatie, adeca la cuptoare,
dejh stricata 0 mucegaita.
2. La manutantele de campanie unde se depozità, ne-
existand nici clacliri, nici corturi suficiente, nici mua-
male, sacii deja stricati erau tinuti iar in ploae, a.§6, ca.
faina se strich $i mai mult. Tot astfel s'a intâmplat i cu
malai ul.
3. Fabricarea phinei erh incredintata la brutarii im-
provizati, adunaturä de fel de fel de oameni dela diferite
corpuri, de fel de fel de meserii : cismari, croitori, plugari,
0 acWia numai brutari nu erau. Nefiind condu0 de nimeni,

www.digibuc.ro
 27

amestecau fäina si bura i rea la un loc, i fabricau phinea

dupa cum se pricepeau sau mai bine zis, färd nicio pri-
cepere.
4. Cuptoarele de campanie pe care le. purta Divizia, in
plus cuptoarele din orasele i satele pe unde trecea trupa,
erau insuficiente ca sà, ppoduch numárul de pâini ce sä ce-
reau. Asa eh sau trebuia sà lipseasca cate 5-6 mii de phini
pe zi, din numärul de phini ce se cerea acestor cuptoare,
sau ca, trebuia sa grabeasca M scoata pdinea cruda din cuptor,
spre a avea timpul s5, fabrice numärul de pâini cerute.
Phinea fabricatä cu Mina' stricath, nepreparatä bine,
necoaptg, bine, ne adapostità bine la manutanth, ne transpor-
tath bine, caci era transportatä in cdrute simple tAränesti,
unde era uclath de ploae, stropith de noroi, umplutà de praf;
nephstrath bine nici de trupä, chici inchisä in traistd, con-
tinua a fi In conditiuni rele; iatä cauzele pentru care pâinea
mucigdia In ash mod cá nu se putea utiliza; chci daca boii
care au mâncat-o au murit, neaparat ea i soldatul care ar
fi mâncat-o ar fi murit.
Acestea sunt observatiile mele, de ceace am constatat
personal. Dach se putea sau nu sh nu se petreaca lucrurile
astfel, aceasta va fi treaba anchetelor constituite. In orice
caz remedierea trebue chutatä, in viitor : in a avea chrute
de subsistenth i cuptoare suficiente, si a utiliza mai mult
pesmeti, pe care nu i-am vazut utilizati decát foarte putin.
Cu ocazia reformelor meclicale, unul sau doi medici, sà",
fie insárcinati special cu studierea chestiunei phinei de
cam panie.
La inceputul campaniei, tot acelasi lucru s'a intamplat
§i cu mälaiul. Mai thrziu Ms.& gdsind la Mezdra un mare
deposit de porumb bun, vânturat prin ma§inal, §i macinat
numai atht chi, se consurnh in flecare zi s'a putut preghti
o márnhligh foarte bung, pe care o gustam zilnic la dife-
rite trupe.
Acelas lucru s'a Intarn plat i cu orezul. Am avut ocazia
sä constat sad cu orez puni cu cocoloase de orez mucigait, iar
calitatea orezului era in mai multi saci,mai mull deceit proasta:
era un fel de amestechturd de gunoaie i uruitura de orez.

www.digibuc.ro
28

De altfel orezul, chiar cel de bura calitate se prepara

greu $i cere multA grije $i practicA pentru galirea lui.
$i cum nici bucâtarii regimentelor, nici popotari, nici $efii,
nu-$i dau ostenealâ, unii pe motivul cá nu se pricep, allii pe
motivul eh' nu e treaba Icir, a resultat, cu mici exceptii,
cA orezul sub formh de pilaf, nu Vost primit cu placere de
trupA. Erh mai u$or de preparat $i mai gustos când se puneh
in mai mare cantitate, in supa de carne.
Am semnalat aceste neajunsuri, ash cum s'au prezentat
$i curn le-am observat, dar sA vedem $i masurile care s'au
luat in Div. I. R. contra lor. ,

D-1 General Alexandrescu, comandantul Diviziei, vázAnd

cA chestiunea phinei mucighite nu e u$or de remediat, a
ordonat ca toti comandantii de corpuri $i medici, sA contro-
leze regulat phinea, $i sh, opreasch, ca trupa sh, mAnânce
phine stricatit TotdeodatA a aprobat ca mice phine stricatA
sh, fie aruncath in apA sau arsd, in locul ei sh, se dea alta
bund iar in cazul cand nu mai erà pâine in depositul manu-
tantei, sh, se dea mämäligh.
Ordinul acesta, de a inlocul pAinea stricatA cu alta bund,
a fost dat de mai multe ori a$à cA dach. vre unul din sol-
dati D. I. R. a fost fortat sà. mänânce phine mucigditä sau
a rdmas Meg, phine, nu e devira numai intendenta, ci $i acei
comandanti, din fericire prea putini, care nu se interesau de
trupa bor. Bunul comandant, cu inima $i cu sutletul pentru oa-
menii säi, aveh grije din vreme, &kith, gdeh, dacA nu phine,
mAlai, dacâ nu mälai, cartofi ori pesmeti, dar le gäseh ceva
$i nu-i lAsh pe nddejdea popotarului.
Bunul comandant cu milA de oamenii sai, nu se multu-
meh numai sA, tipe $i sA se plângA de intendentd, el cercetà
rAul, vedeet imposibilitatea de a-1 renzediet momentan §i. luh
mAsuri ca trupa sh, nu rAmAie nernâncatà.
Din nefericire sunt $i comandanti a cdror trupd rämâneh
la discretia sau indiferenta vre unui popotar, iar comandantul
bAgat sub cort sau in vreo camera in sat, i$i petreceh timpul
cu mid pläceri personale !

www.digibuc.ro
 29

Carnea
In privinta, carnei, nu se poate plânge nimenea di a
lost carnea veche, cdci totdeauna s'a dat vite vii spre a se täiä
chiar la trupä. Dacà s'a intAmplat ea la vreo companie sau
batalion, oamenii au mâncat carne stricatà sau ciorbd flarta
in cazane necostorite, a cui este vina, a intendentei ? sau a
sefllor si medicilor corpurilor care au tolerat si nu au con-
trolat pe popotar si pe bucatar.
Dacg, la un cazan de ceai in loc de 7 sau 8 kilo. zahdr
se puneh numai 1 kilo. sau nu se puneh de loc, strica tot
intendenta sau sefli de unitäti care nu se interesau incotrò
alunecau lazile cu zahär ?
Am avut ocazia sà, constat aceste lipsuri, provenite din
neglijenta sefllor de trupe. Dar din fericire raul odatä con-
statat, rareori se repetà.
Unde trebue cäutat dacd intedenta este sau nu vino vatä,
este la depositul central unde se faceh receptiunea furni-
turilor.
Aci vor aye:A cuvântul comisiunile de anchetà; sä le
läsam sä cerceteze; iar presa si publicul sa denunte, färd sä
acuze.
Si dacä, se va gäsi ch unul sau doi ofiferi de intendentä
a fost neglijenti sau de rea credinth si a furat in timpul cam-
paniei, trebue sä ne mai surprinda ? Oare unele furnituri ale
armatei in timp de pace se fac intealtfel ? Nu am trecut toti prin
armatä si nu stim ce se petrece cu furnitura cAmei, vinului,
lernnelor si fânului la unele regimente? Oare furniturile si
receptiunile administratiunilor publice civile, sunt mai cin-
stite? In tara Româneascg, se furä, dela ministru pânä la cel
din urmä functionar, cAci totul se aranjeazä cu forme in
regulä si cu influente politice, totul se acoperä cu musamaua
influentei politice. Politicianismut este nenorocirea teirei noa-
stre, si remediul nu-1 vom aveà decât atunci când prin mari
reforme sociale vom slabi puterea politicianilor. Dar unde
r,oiisim oameni mari care sä, facg, aceste reforme?

www.digibuc.ro
30

Mar§urile §i rezistenta trupei

Toate Marsurile trupelor noastre in Bulgaria, parld la

'incheerea pdcei, au fost considerate ca mansuri strategical iar
cele de intoarcere, ca marmri sanitare.
S'a criticat i s'a vorbit mull. de marsuri fortate si de
oboseala produsd de marsuri.
A se aduce acuzatiuni, c trupele au fost prea fortate
la mers, atunci când era vorba de un mars strategic, in-
sernneaza cä inaintea fiecdrui mars ar trebui sa, se intrebe
fiecare individ in parte, cat poate i cat voeste s rneargd,
ca si cum, marsurile militare ar fi excursiuni de placere.
Cine nu stie c5, armata, aceastä forth', brutald, dar ne-
cesarei, trebue sä, se miste ca un singur om, fitirá discutie,
fard consideratiuni individuale, ci numai In conforrnitate eu
planul, itinerariu i necesitatea strategicä, calculatá in biroul
Marelui Stat-Major, i cu sacrificarea unui numar X de oa-
meni, pe care o cere imprejurarea i irnportanta localitätei
pe care o trupä trebue sä o ocupe in anume timp ?
Oare pentru trecerea Dunärei, in cazul câncl trupele Bul-
gare ar a opus rezistenta, nu a fost calculat mai dinainte
ca trebue sacrifirat un mime& de cdtevä mii de oameni?
Nimenea nu contesta cä e foarte greu a merge zeci de
kilometri pe zi, inciircat cu munitiunea,prin cäldura trbpicald,
inecat in prat' si färä ap6,. Dar in chestiuni de strategie nu
se discutä cä vor ceideä de obosealli 20-30 de ovmeni clintr'un
regiment, ci cä vor fi scutili de moartea gloanlelor, ceileva sute
dacei se va indeplini exact b repede tema strategicei.
In campania aceasta, s'a stiut cA nepregátirea complectá
a rezervei, marsurile fortate i depärtarea trupei de coloana
de subsistenth, imbräcamintea i rnedicamente insuaciente,
vor aduce dupa sine perderi de oameni prin obosoalä, foame
ci epidemii, dar aceste perderi au lost mutt mai miri deceit
acelea pe cari le-am fi avut prin lupte, in cazul cand
plecat mai bine pregätiti, cu carele de subsistentä i cu pai-
nea caldd längä noi, dar cu 2-3 zile mai telrziu; cti ta
2-3 zile, Bulgarii puteau sa ocupe strategic de
uncle ca putem scoate, au fi trebuit sä pierdem un nu-

www.digibuc.ro
 3i

mär de oameni mai mare deceit nwneirul celor pr(ipeiditi de

obosealii, de tifos si de Marne.
Am avut ocazia sd vorbesc cu Lt.-Cálonel Stancioff, din
armata bulgard, care mi-a aflrmat cd daca trupele noastre
ar fi intdrziat inca 2-3 zile, mersul campaniei noastre ar Ii
lost altul. Bulgarii nu au crezut cd mobilizarea noastrd se
v'a face a4t1, de repede .i fatA de iuteala mi§cdrei trupelor
noastre, ei nu au mai putut ajunge la timp ca sä, ocupe lo-
curile strategice.
In localitatea Mezdra, am avut sub supravegherea me-
dicaid sute de soldati bulgari pe cari-i vizitam zilnic. La Zve-
rino deasernenea am avut ocaziunea a fi in mijlocul a sute
de soldati bulgari, dela cari arn aflat multe peripetii din traiul
lor in cele 11 funi de rásboiu. Ei bine, nici ei, nu au trait
mai bine; au avut cäte 6-7 zile in cari nu vdzuse pAinea;
au stat zile intregi pe frig de 8-9 grade fárd mantale; au
mers zile intregi câte 40-50 km. po zi; rdnitii abià e$eau
din spital §i erau trim .i din nou in lupte; altii au luat parte
la cAte 15 20 atacuri, find rdniti de cate 4-5 ori §i fel de
fel de privatiuni. AA ca nu cred sei existe rasboiu agreabil
si in care sii triiesti comod ra acasci!
Nu tot acela4i lucru se poate zice de 2narsu1ile de in-
toarcere, care in urma ivirei holerei, au fost considerate a
marsuri sanitare.
Nu tiu dach Marele Stat Major a consultat pc medici
asupra acestor mar$uri; dar ceeace tiu, este cd din punct
de vedere sanitar, s'au comis multe gre§eli, in executarea
marvrilor de intoarcere.
Astfel, in loc sa se lase sd intre in tará, mai intdi tru-
pele sänätoase cele mai putin contaminate de holerá, s'a
inti-`odus intdi cele mai infectate §i pe ace14 drum au tre-
cut alte trupe sándtoase; 2) Acelai lucru cu transbordarea
la Dunare: pe acele4 pontoane au trecut mai intái trupe
foarte infectate de holerd, apoi altele sáratoase; 3) S'a OW
in carantiná trupe indemne, aláturi de trupe infectate (Ie
holerd; 4) Nu s'a läsat libertate mai multd Diviziilor, sd.-.7i
aleagd drumurile de intoarcere etapele, etc.

www.digibuc.ro
32

Intoarcerea trupelor In Ora

La 6 August, trupele Diviziei I Rezervä trebuiau sa plece
din Mezdra spre Bechet-Craiova. Itinerariul trebuià sa se
execute dupä anurne plan si cu anurne date si etape, conform
ord. Marelui Cartier.
Precautiunile pe care Statul Major al Diviziei le-a luat
In vederea acestor marsuri, a fost : 1) de a se calculà exact
timpul de mars sue a ferl trupa de obosealä i cAldura ; 2)
A face o stricta politie sanitarä, spre a feri trupele saratoase
de cele contaminate ; 3) a studià dinainte locurile de bivuac.
In. prima zi, calcularea distantei de parcurs si alegerea
orelor de mars, a fost dificilà deoarece trebuià adunata si
push, in coloand, intreaga divizie care se gaseà rAspandird
pe o razA de 3-5 km. In ordinea de mars s'a asezat in
cap, trupele care nu avusese absolut niciun caz de boalà,
iar cele mai contaminate, spre coadà. Afard de aceasta chiar
in mars, companiile, plutoanele i sectiile unui regiment in-
fectat, erau separate tot asà dupä cum se aflau in bivitac.
Seara oprim trupele la 2-4 km. departare de Vratza
Ad la Vratza s'a atasat Diviziei noastre, Regimentul I Vâ-
natori activi, care veneh din localitatea Petrobani. Acest re-
giment care perduse multi oameni de holerà, si care erà
infectat de holerà, intrà sub controlul nostru Sanitar.
A 2 zi de mars (dela Vratza la Borovan) a fost dintre
cele mai rele cAci desi distanta flecdrei unitäti era, calcu-
lath' exact, i. flecArui comandant i se comunicase ora pre-
cisA la care trebuid sa porneascA din bivuacul sau, totusi
unii comandanti, care d'es1 stiau bine ca trebue sa plece la
ora 4 dim., au sculat trupele la ora 1 noaptea iar pregatirea
bagajelor trupei, a inceput la ora 1.2 noaptea. Din cauza
acestei greseli filcutä de unii comandanti, oamenii n'au dor-
mit decât foarte putin sau nu au dormit de loc. M'am putut
convinge personal câ in noaptea aceea la unele regimente
oamenii n'au dormit de loc '). 0 a doua greseala a d-lor
I) In noaptea de 7 August intamplätor nu am dormit nici eu decât
I/2 oil, cáci fiind anuntat noaptea cá la unele regimente, sunt cAtiva
bolnavi, a trebuit cd dela ora 11V2 noaptea 'And la ora 7 dim. di fac

www.digibuc.ro
 33

comandanti de regimente, a fost aceea ea au neglijat cu totul

ordinea in mars: nu au pastrat contactul cu trupele dinainte
ale coloanei; de unde a rezultat ca un regiment sa distantase
cu 3 km. de trupa dinaihtea sa, de care nu trebuid sa fie
despartita decât cu 200 metri.
Alte unitati se opreau i faceau halte mari ori unde le
convened, netinând seama ca tine in loc restul coloanei.
Aceste neglijente i lipsa de calcul din partea unor co-
mandanti, a avut drept consecinta, ca unele trupe au lost
obligate sa facà marsuri fortate ca sá câstige timpul pierdut
sa intre in bivuacul destinat ; consecinta a fost cal perzandu-se
2 ore, in loc sa terminam marSul la ora 10 a. m.1-am terminat
la ora 12, pe caldura tropicald, obositoare pentru trupa.
Pentru mine ca profan, m'a impresionat foarte trist
aceste doua zile de mars, pentruca am vazut cat de mare
binefacere este pentru un regiment, un comandant cu inimä.
grije pentru trupa sa. Ash d. e. am vazut sea de regi-
ment care dela plecarea in mars !Ana la sosire, nu s'au mis-
cat nici un metru din fruntea regimentului, au mers inainte
fara a se interesd nici personal, nici prin ajutoarele lor de
restul, de coada trupei. Am vazut câte o companie ra-
masä 2-3 km. separata de regimentul sau, fara ca seful
reg. sa stie de aceasta separatie nici motivele acestei sepa-
ratiuni. De oarece aceste rnarsuri erau numai mansuri sa-
nitare, am avut mare dificultate a supraveghed si a control&
starea sanitara a intregei Divizii, insiratä pe o lungime de
10-15 km. Eu i cu D-1 Dr. Elian, trebuia sa facem conti-
nua naveta dela capul la coada Diviziei, spre a ingriji si a
ajutà pe cei ce ar cadea de oboseala, de a observà ca cei izolati
sa nu se arnestece cu cei Sanatosi i .96 nu se abata prin sate,
pe la carciumi sau puturi nesanatoase, de a nu ramâne per-
d uti pe drum, etc. Noi rnedicii, trebuiam sa facem politia men-
finerei ordinei in mars si sa avem dese conflicte cu coman-
dantii de unitati si subunitati.

impreunit cu. D-nul Dr. Elian, medicul Diviziei, inspectia sanitarä a tru-
pelor intregei Divizii, bivuacate la cativa km. in jurul Vratei, consta-
tand starea bolnavilor §i dispunând repartizarea lor.

6%83

www.digibuc.ro
31

Am avut ocazia sh, aud pe un comandant de batalion

spunându-ne cA nu e treaba d-sale sA tie Qrdined trupei din
coada coloanei batal. sau. La care i-am raspuns co-
mandant, dach, nu e treaba d-tale .a observh ca oamenii din
batalionul d-tale infectat de holera sal nu se dmestece cu oa-
menii din alte unitAti, daca nu puteti conduce trupa d-v fArd
ca oarnenii d-v sA se opreascA in sate pela cArciumi, atunci
vA voiu face eu ordinea, dar vg voiu face rusinea ca sh in-
conjur batalionul d-v, cu o companie din alt regiment si sA
vA conduc sub paza altei trupe mai disciplinate". Aceastä, ame-
nintare a cArei executare eram gata a o aplich, era o ma-
surd sanitaret, contra unei unitati infectate care, erà un pericol
pentru celelalte unithti i pentru satele prin care treceam.
Dar spre multumirea noastrA a tutulor, d-1 comandant
a inteles i s'a convins ch, aceste observatiuni dela un medic
nu sunt pornite decAt din interesul sanitar ce purtarn atât
trupei sale cat i celorlalte trupe ; d-sa a inceput sh fie mai
energic a luat toate mäsurile necesare in acea zi i in celelalte
zile de mars, si armonia perfectA a fost in tot timpul intre noi.
Aici este locul sa reamintesc inch, un exemplu de indi-
fereniA a unora din sefii de regimente, pentru shnatatea
trupei lor.
Am stat la Mezdra trei sAptArnâni. Aci se gAseh o fa-
brich de spirt, care aveh sute de butoae goale vânzare.
Cu toate cA generalul Alexandrescu atriisese adese-ori aten-
tiun'ea sefilor de corpuri ca sA-si procure, prin cumpArare,
butoaie in numár suficient, pentru apa necesarh trupei, in
bivuac i in mars, i sA rechizitioneze din Bulgaria cdrutele
necesare, pentru ca aceste butoaie sh. urmeze trupa; caci
dacA la plecarea din tarA nu fusese timp ca sh.-0 procure
aceste vase, aid a fost timp suficient., desi li se mai atrA-
sese atentiunea i stiau deja dela primele marsuri, eh izvoa-
rele si fântânele sunt rare in tinuturile in care ne &earn i pe
care vom merge; totusi, au fost regimente care au plecat in
mansul de intoarcere, fasra nici un butoiu, lard nici o geileatä de
apasi mai ales cet majoritatea oamenilor nu avea nici bidoane.
Rezultatul a fost dezastruos pentru bietii soldati din
aceste regiment e.

www.digibuc.ro
 35

Am surprins soldati land apA din bAlti i pArde sus-

pecte, luAnd apA de ploae adunatA de prin santuri, iar d-nii
ofiter,i sau nu vedeau sau ridicau din umeri indiferent.
Acestea au si fost regimentele care au dat mai multe
cazuri de boale. Acestea au fost regimentele la care trebuih
sA fac mai mult politie sanitarA i ordine.
Din contrA, la alte regimente, unde sefii i subsefii îi
iubeau oamenii, fiecare batalion îi a,veh butoiul plin cu apA
fiartA sau de izvor dela care se serveau oamenii in timpul
marsului si al pauzelor. Am cunoscut corpuri pentru care
seful ingrijeä ca un adevärat pärinte si se interesh de cele mai
mici detalii in interesul i sandtatea trupei sale. La ase-
menea corpuri niciodatd nu a lipsit apa din cauza vaselor;
niciodatä n'a rdmas trupa nemâncatä, dach cumva intendenta
nu le-a procurat Nine bunA.
Cu asemenea comandanti, oamenii se simteau siguri,
devotamentul lor era nemarginit, domneA disciplina i in-
crederea i când in mod fatal intr'un asemenea corp s'ar fi
ivit holera sau vreo altA maladie contagioasA, epidemia erà
irnediat stinsä. Desl din principiu, in aceastA expunere, nu
mentionez decât rar, nume propriu, totusi sunt dator sa fac
exceptie, mentionând numele d-lui locot.-colonel Garlefleanu,
comandantul Reg. I Artil. RezervA, i numele D-lui maior
Rafael Meirculescu, comandantul Batalionului I de VAnätori
RezervA cu medicul sAu dr. Plevian, pe care i-am adinirat
m'au mirat, de interesul ci iubirea ce aveau pentru oamenii
de sub comanda D-lor.

Prima zi de mars (6 August) dela Mezdra la Vratza,

si a doua zi de mars, dela Vratza la Borovan, ffind executate
in conditiuni detestahile pentru trupe, d-1 general Alexan-
drescu, comandantul Diviziei, i d-1 general Claudian, coman-
dantul Brigäzii 22, au fost nevoiti sA facA aspre admonestAri
unora dintre .d-nii comandanti de Regimente, amenintându-i
cu luarea comandei, pentru greselile comise. Aceste obser-
vatiuni au avut drept rezultat cä marsul zilei a treia, dela
Borovan la Crusevita, i zilei a patra, dela Crusevita la

www.digibuc.ro
3(;

Rachova, au fost executate perfect, cu o preciziune mate-

maticd, cu o regula fi disciplinä exemplarä, i cu o exce-
lentà stare sanitarl
Dela Rachova la Bechet
Din punct de vedere sanitar, trecerea Durarei dela
Rachova la Bechet, a fost executatä In conditiunile cele-mai
proaste. Din cauza lipsei de vase de transport, trecerea
facAndu-se foarte incet, trupele Diviziei noastre, cele nein-
fectate fiind bivuacate pe locurile contaminate de catre tru-
pele active, s'au infectat i ele.
Tot din lipsa de vase de transport, trupele sânbitoase
au trecut pe aceleasi vase pe care trecuse trupe infectate
din armata activd. Transbordarea trupelor Diviziei I R. a
tinut 2 zile, In care timp, de dimineata pang seara, energicul
nostru general Alexandrescu, insotit de câpitanul Lazärescu,
Sergiu Ionescu, stefan Ionescu i cu mine a cond us In persoand
si a supraveghiat pand la cel din urmd urn i vehicul im-
barcarea i clebarcarea intregei Divizii.
La Bechet, gásirn pe d-1 dr. Goräscu, medicul punctului
Bechet, câruia i-am predat vreo 30 soldati cu diaree din
regimentul de Vânätori activi, care nu apartineau Diviziei
noastre, i vreo G bolnavi din Divizia noastrâ, pe care trebuiâ
sd-i tie In ob-4ervatie sa le facg, examenul fecalelor.
D-1 dr. Gordscu, fara sâ tie seam:A ca. cei 30 de suspecti,
nu apartin Diviziei noastre, a telegrafiat Marelui Cartier ca
sä opreasca pe loc Divizia I. R. deoarece este foarte infectatá
de holerä.
Mare le Cartier, aproba ca Divizia sá fie opritä i In-
toarsg, la Bechet.
Divizia dejd in mars ajunsese la Grecesti, când soseste
d-1 dr. Bruteanu, trimes sä execute ordinul de a inapoià
trupele la Bechet.
Eu ßi cu medicul Diviziei, d-1 dr. Elian ne-am opus i am
rerusat executarea acestui ordin absurd, cäci ar fi fost sa comi-
tem o crimä, [44 de oamenii Diviziei, (lac& i-am fi lnapoiat la
Bechet.

www.digibuc.ro
 37

Tot de aceeasi pdrere, a fost si d-1 dr. Bruteana

care ca si noi a vdzut absurditatea inapoierei trupelor
la Bechet, unde instalafiile *in vederea carantinei, echivalau cu
zero. Am dresat proces verbal, am luat asupra noastra raspun-
derea, si am pornit trupele mai departe, in sperantä cd la
Craiova vom aved mdsuri mai bune pentru carantina si
examinarea oamenilor.
Si pentru cd comandantul Diviziei, nu puteä aprobà o chl-
care de orclin militar, am gAsit solutiunea urmdtoare : am
inspectat toate unit:41e, arn isolat sectia sau plutonul unitd-
tilor care avusese vreun caz de holerd, si le-am lAsat la
Segarcea in bivuac, in afard din sat 1), iar grosul armatei
le-am pornit spre Craiova si Portdresti spre punctele de de-
mobilizare.
Ordinal de a opri o Divizie la Bechet, era o grepla a
aceluia care l'a cerut ,si acelora care tau dat, ,si Wet dê ce:
Când D-rul Goräscu a cerut oprirea unei Divizii in Be-
chet, si când dela Marele Cartier s'a aProbat ca Divizia sd
fle opritä in Bechet, gánditu-s'a cinevd dacd in Bechet existd
vreun addpost pentru trupele unei Divizii? Dacd au vreo
etuvd sau instalatie de desinfectare?, dacd au personal si labo-
ratoare ca sä examineze pe toti suspectii si s'd facd triajul?
Nu s'a gandit nimenea pentru cd daed se gândeau, ar
fi stiut ea : portal Bechet inundat ,si plin de mlagine ,si *fan
cu germeni de impaludism, este absolut impropriu ca pawl de
carantina inenit sa adaposteasca in jurul sau o Divizie, eh', in
portul Bechet nici serviciul sanitar Civil nici al armatei n'a
filcut absolut nimic pentru trupele care soseau din Buigaria;
ca, cele 2 baraci construite, se zice, ca sa le ample cu oameni
,si in care ploua ca afara, semanau mai malt a grajduri dead
adaposturi pentru oameni bolnavi.
Colegul dr. Gorascu 'si poate reaminti cb, in ziva de
9 August ora 11 seara pe o ploaie torentiald ce tinuse
toat'd ziva atunci când stam de vorbd si asteptam sd soseascd
bolnavii spitalului mobil din Rachova, d-sa mi s'a plâns c'd nu
va aved unde sa pue pe acesti bolnavi, dici cele 2 bardci
1) In satul egarcea, erau dejà cazuri de holera.

www.digibuc.ro
38

sunt pline deja cu cele 2 escadroane de cavalerie infectate.

si ca in aceste barace pioúà ca afar* iar paele din interior
sunt ude.
D-sa se väeth cà nu gaseste panze de corturi sau mu-
samale ea sa acopere acele barace.
'Si mai poate reaminti colegul Goraseu ca mi-a cerut
sa-i dau o trasura de ambulanta ca sa pue in ea un ofiter
cu simptome de holera, caci nu avea unde sa-I izoleze.
Daca acestea erau toate pregatirile punctului Bechet.
uncle voia d-1 d-r. Gotascu sa mai pue pe suspectii ce-i iar fi
oasit inteo divizie?
Si cu ce mijloace de examen era prevazut punctul Be-
diet? Un laborator unde lucrà d-1 d-r Busila si d-rul Z.
(caci d-sa nu era, lasat in pace sa lucreze, find mereu chemat
cand la Plevna când la Magurele) fara material (caci se
plângau ea" nu au tuburi), VIM personal, (caci se plângeau
ca nu are cine sä le spele tuburile).
Numai cu 2 persoane avea d-sa intentia sa faca triajul
unei divizii? Cand holera secera in Bulgaria §i ceream mereu
laboratoare i etuve, credeam ea daca nu mi se poate tri-
mete in Bulgaria, in schimb Serviciul Sanitar civil si militar,
vor 0,17eà grijea ca sa instaleze la punetele de trecere, la mar-
ginea Dunarei, po acolo pe unde stiau ca vor trece zeci de
mii de oameni, laboratoare suficiente, lazarete, medica-
mente, personal si adaposturi spre a face carantina §i exa-
minarea.
Deceptia ne-a fost mare când am vazut ea pentru oamenii
bolnavi nu s'a preglitit de cat 2 grajduri de vite. Dar indignarea
revolta sufleteasea ne-a fost si mai mare când am väzut
iii ce localitate ì cu ce mijloace de pregatire, cei mari in
grade ordona sa se tie trupele unei Divizii
Fractiunele de trupe contaminate, lasate la Segarcea
au ramas sub ingrijirea d-lui dr. Dimitriu.
Gratie bunei-irointe a d-lui Kalinderu, cu care am avut
plaeerea sa má intretin in seara de 14 August, fiind invitatul
d-sale la masa, i gratie amabilitatei d-lor Davidescu
Starnatescu, Administratia Domeniului Coroanei, ne-a dat tot

www.digibuc.ro
 39

concursul pentru a puted face mai usor, traiul acestor mici

detasamente de trupe.
Dar ce se puteà face, in plin camp, fird, lazarete, fard la-
borator, când ton,td, ingrijir6a trebuiá sh se limiteZe in a (Id bol-
navuluf ci-1,9fj a-1 asezà, jos pe pae intr'o baracd improvizatl
Insui d-1 KalinL:ru a rdmas mâhnit când a väzut in
ce mod si la ce se reduce ingrijirea soldatului bolnav in aceastã
campunie, cdci nu s'a prevdzut si nu s'a pregdtit nimic pentru
Ingrijirea lui.
Fat,d de aceastd, situatie mai mult do cht detestabild,
d-1 General Alexandrescu, a trimes pe un ofiter la Mare le
Cartier, ca sà arate situatia critich a trupelor, situatie creatd
pe de o parte din absolutd nepregdtire a serviciului Sanitar,
pe de altd, parte de pericolul la care erau expuse trupele,
de a se infectà din ce in ce mai mult, dacd vor mai fi tinute
aruncate pe câmp, tdrd corturi si fdrd nici un mijloc de apdrare.
In acest timp, grosul trupelor inaintau spre Craioya iar
interventia la Marcie Cartier, a avut drept resultat cà am
obtinut ca i fragmentele de trupd dela Segarcea sd fie aduse
la Craiova.
In acest seop, am plecat la Segarcea, undo impreund
cu d-1 Cdpitan St. Ionescu am imbarcat intreaga trupd din
Segarcea, distribuinclu-le In vagoane in mod isolat aecare
unitate, si le-am condus la Craiova.

In carantind la Craiova
In ziva de 15 August ora 10 dim., ajungern la mult
dorita Craiova, unde credearn cd, trupele noastre vor gdsi
Mana-cereasa i sdnul lui Abram!
Prima noastrd grije a fost de a ne pune in legaturd cu
autoritdtile civile í militare, spre a primi instruct,iuni.
Ordinile i instructiunile ce am prima, atat dela Pri-
mdrie cât i dela Corpul de Arrnatd, au fost foarte sumare :
«veti face 5 zile carantind la Balta Verde langd Craiova, dard
in acest timp se va ivi vreun caz in vreun regiment, acesta va
mai fare alte 5 zilesi apoi alte 5 zile . o land i cloud cat
va trebul».
www.digibuc.ro
40

Dar, am intrebat pe reprezentantii autoritä.tilor civile

militare : «bine, vom face carantina ;si o luna }si cloud, dar
care sunt masurile ce D-voastra ati luat ? unde sunt lazaretele,
unde este laboratorul ? unde este personalul? unde este etuva ?
unde sunt adaposturile, cad ploua continua fi oam Diviziei
stau Ada de 2 luni tärä corturi, färä >iàntale ?»
Rdspunsul a fost acesta : ! !

Cred cA nici o expresiune cat de tare, n'ar fi fost su-

ficientd ca sA putem masurA indignarea noasträ fat:A de ne-
päsarea sau neglijenta a acelora care trebuind sal conducA
chestiunile sanitare, i väzând cA nu pot sau n'au experientA,
n'a avut tAria de voing sä, se retragA la o parte, cäci s'ar
fi gäsit, dintre atâtia medici civili sau militari, o energie
o mânä de fter, care sit dirijeze altfel másurile sanitare ale
campaniei.
Vázand cä aceastä carantina este impusä deopotrivä
trupelor din tntreaga Divizie, am trimes indatA serviciului
sanitar urmdtoarea telegramd:
,,D-lui Director General al serviciului Sanitar
B ucure§ti

Divizia I Rezerva, sositä la Craiova, are trupe care nu au

avut nici un caz de holera in tot limpid campaniei pana astazi.
Mai are corpuri, care au avut cateva cazuri.
Aceste din urma corpuri, au fost examinate triate in
mod riguros, de medicul punctultti Becliet: grupele presupuse
contaminate au fost oprite la Segarcea spre a fi examinate bac-
terilogiceiste, iar grupele sanatoase au lost lasate spre Craiova.
Rugam a raspunde daca toate grupele trebue sa faca deopotriva
carantina."
ss. Dr. Ellen, medicul Diviziei.
ss. Dr. Gerota, medic ataqat al Diviziei
insarcinat cu combaterga holerei.
Rdspunsul Serviciului Sanitar a fost urmätorul :
D-lor Dr. Elian fi Gerota.
Toate trupele vor face Tarantina deopotrivet".
ss. Minoviel

www.digibuc.ro
 41

Asd dar, regimente absolut indemne, care tot timpul

campaniei nu avuseserd nici un caz de holerd, erau condam-
nate la o másurd inutilá, ba chiar periculoasä, de a mai
sta la Balta Verde lângd Craiova, incd 5 zile In bivuac, In
ploaie, in lipsuri i expuse la cohtaminarea dela alte trupe 1).
Ploaia caded contima trupele erau obosite, o mare parte
fárd corturi, fdrd mantale, fárd pae. *tiind cd lângd Craiova
sunt mai multe bardci militare, am intervenit irnpreunä cu
d-1 Dr. Elian, la Divizie, spre a mi se da voe sá addpostirn
in aceste barace o parte din trupele ce n'aveau corturi. D-1
General al Diviziei din Craiova nu void sd-si ia nici o rds-
pundere i ne trimeted la Bucuresti, ca sá obtinern aprobarea,
cei dela Bucuresti cdrora ne adresarn prin telefon i telegraf,
ne trimeted la Divizia din Craiova, adecd dela Ana la Caiafa.
Intr'o convorbire telefonicd ce am avut cu d-1 General
Váleanu la minister, d-sa rni-a rdspuns urmátoarele : de ce
vd adresati la minister cu cereri care privesc, i pe care
trebue sä le rezolve comandantul Diviziei din localitate? De
uncle sá tim noi cum stau lucrurile la Craiovat Aveti acolo
un general al Diviziei; dacä d-sa gäseste cà interesul sänd-
tátei trupei este mai mare decat contaminarea bardcilor,
n'are decdt sä vd dea voe sa le ocupati". Dar cu d-1 general
locotiitor al Diviziei (deoarece titularul lipsed) nu se puted
schimba nici o vorbd.
La Divizie nu se puted gdsi derât la ore din zi pe care
nimenea la Divizie nu le stid, exact; restul zilei, d-1 general
se puted gds1 la cofetdria Andronescu.
L-arnásit si am voit sd-i vorbesc, sä-1 rog, sd md Inv*
ce sd fac cu trupele pe cari le udd ploaia, sh-1 rog sd-mi dea un
sfat, un ajutor, sau voe sd le addpostesc in baracele armatei,
pentru care md obligam in scris, a le desinfectd in contul meu 2).

2) Praia ca a fost inutila aceastä masurä este faptul ca, tot d-nul
Director al Serv. Setnitar, a re-venit dupä 5 zile asupra mäsurilor luate,
si a permis altor trupe sosite la Craiova, In urma Diviziei noastre, ca sa
li se considere carantind chiar zilele de mari dela Duntire pdnei la ora-
oil de destinalie.
2) Fatá cu dorinta ce aveam ca trupele set", fie adäpostite de ploaie
sa locuiasca mai comod In timpul carantinei, care nu stiam cat putea

www.digibuc.ro
42

Dar mai lesne asi fi vorbit i m'ar fi ascultat M. S.

Regele decât d-1 general, *care nici nu ma lash, sà incep, nici
nu stig, ce voesc sa-i vorbesc i incepeä pe un ton foarte
gray: pardon, mr-t rog, pardon, aici nu este Divizie ; d-voastrei
(ijjij ;sari una, lar noi militarii ,stim alta. Cereti aprobarea
scrisei de la Bucuregi», i dadi am avut norocul sit fie in-
dulgent cu mine si sà nu-mi ordone «stânga imprejur, mars»,
apoi facea, d-sa stänga imprejur, calci eu vorbiam ia r d-sa
'mi intorceä spatele !
Recunosc, erà prea mare indräsneala mea, un biet
pitan medic rezervist, sà viu sà deranjez, la cafenea, linistea
tinui general, in fata chruia trebuià sä stau smirna i sa nu
vorbesc decal dupà comanclä cer audientg: in regulä !...
Asà cere militària ehiar medicilor, iar nu indräsneala pe
care am avut-o incomodez cu asemenea cereri pentru
niste mitocani de rezervisti ! pe care-i uclase ploaia 'Asia la
piele !

Aducându-mi aminte de zicatoarea «calul bätrân greu

sä mai invata sä umble in buestru», am dat dreptate d-lui
general, cä a last cow de putin gentil ea mine, §i prin ana-
logie refiectand ca, «tot ash de greu este, ca pe un militar,
trait o viatä intreagd in rigorile armatei, sa-1 inveti sä fie
nemilitar, atunci cand a ajuns general»m'am retras, res-
pectandu-i linistea bine meritatá i m'am indreptat calre alti
mai mici in grad. Intdmplarea a falcut ea sä gäsesc pe d-1
dureze, eu i medicul Diviziei, am adresat Comandantului Diviziei
urmatorul raport :
«Subsemnati, fatà de starea precar g. fn care se gäsesc trupele
«D. I. R , majoritatea neavAnd nici corturi, nici frnbraeaminte, si având
«fn vedere vremea rea, ploaie si frig, oboseala trupelor dupd o cam-
«panie de 2 luni, epidemia de holeral, care se poate Intinde din ce fn
«ce mai mull, credem ca este absolut necesar, ca trupele sa fie ada-
«postite In baracile existente, fara a mai asteptà aprobarea ministerului
«luAnd asupra noasträ, raspunderea. In caz contrariu dacá se mai as,-
«teaptä resultatul ordinilor i contraordihilor, declinam orice raspundere.
ss. Dr. Lt.-Colonel Elian i Dr. cap. Gerota.
«Personal, raspund cu averea mea de pagubile pricinuite acestor
«barace, fn cazul cand ministerul, nu va aproba utilizarea for».
s. s. Dr. Gerota.

www.digibuc.ro
 43

Maior Dumitrescu, dela Statul Mator al C. I. D-sa mi-a ascultat

cu multa bunavointg rugamintea ce o fiiceam pentru tru-
pele Diviziei, si a gäsit solutia urmätoare : a telefonat la mi-
nister, si a ceri it dodo mii de corturi noi, cari au si sesit dupg
48 de ore.
Pe de altg parte, gratie bunei-vointe a d-lui Antonescu,
ajutorul de primar al Craiovei si a d-lui dr. Elian, consilier
comunal, am putut sä avern pae suficiente si scanduri cu
.

care am construit barace-satre pentru oamenii Diviziei, lärg

adgpost.
In acest timp, d-1 dr lt.-colonel Potarcd, incepe a Iran-
sformA hala poligonului de tir dela Balta Verde, in spital
de holerici. D-sa ordong curdtirea si spoirea acelei hale,
aduce saltele, rufe, haine si tot ce trebue pentru ingrijirea
bolnavilor. Ad, d-nii d-ri Haldan si Manu, dau pretiosul ajutor
bofnavilor ce se aduceau dela diferitele trupe de rezerva
active, ce zilnic soseau in Craiova.
In marsurile de intoarcere, masurile de polifie sanitarfi
au lost foarte greu de aplicat. Trupele noastre au trecut
au bivuacat peste locuri pe unde trecuserg trupele Di viziei
active, ale Corpului I, in care holera facuse multe victime
Izolarea trupelor sängtoase de cele bolnave, nu s'a mai putut
face cu aceeasi rigoare ca in bivuacuri. In timpul bivuacu-
rilor scurte de catevh ore sau de noapte, latrinele nu s'-au
mai putut controlà riguros, ash cd purtatc.rii de vibrioni au
infectat pe camarazii lor. Apoi oboseala, dificultatea de a
controlh zilnic spglarea oamenilor pe mâini, i alte privatiuni,
toate acestea au fost cauzele care au contribuit ca sä avem
un numär de holerici mai mare in timpul marsului de in-
toarcere i in timpul carantinei la Craiova, decal avusesem
pang la plecarea din Mezdra.
Pang la plecarea mea din Craiova cand am fost demo-
bilizat, erau in spitale mai multe cazuri de holerg sau sus-
pecti, clar nu stiu exact care a fost nurnärul mortilor din
intreaga Di vizie pang la demobilizare, in orice caz cred eh
au fost vreo 20 morti.
Implinindu-se 5 zile de carantinä, se dà voe trupelor

www.digibuc.ro
44

sä intre in Craiova, ramaind had, in carantiná numai vreo

câteva unitäti mici, contaminate, ai cáror oameni trebuiau
sä fie examinati i demobilizati individual. In acest scop, d-1
dr. Bruteanu, care a adus mart sprvicii medicale, Diviziei noa-
stre, aranjeazd tot ce trebue, in laboratorul comunal din Cra-
iova i incepe examinarea fecalelor trupelor izolate.
La 20 August, dui-A te fac ultima inspectie acestor ynici
unitäti §i ma asigur cä la d bunä parte se Meuse cercetarea
microscopicä, dupä ce aceste trupe i spitalul trecuse sub
controlul si administratia Diviziei din Craiora i a medicilor
activi, dupd ce compania de brancardieri a Ambulantei Di-
viziei din care fäcusem parte, este introdusä, in ora§ spre a
li se luà in primire hainele, d-1 general Alexanclrescu gä-
se§te c'd pot Pi liber 0-rni dà voe a mä intoarce in Bucure§ti.

Bätaia In armatà
Oclatà cu demobilizarea, presa a inceput o vie campanie
contra acelora cari au batut pe soldati, inserâncl farg, nici
un control, tot felul de scrisori i plângeri.
Am avut ocaziunea sà vad cazuri uncle s'a aplicat bà-
taia drept pedeapsä pentru diferite infractiuni, mai mult sau
mai putin grave. Tinând searna, cá ne aflam in stare de
räsboiu, unele din aceste infractiuni erau susceptibile de pe-
deapsa cu moarte sau inchisore de ani de zile.
Astfel am avut ocazia sà vad cá s'a aplicat bätaia ca pe-
deapsd pentru : furturi simple 0 violente, incercare de siluirea
femeilor, fugirea i lipsa câte 3-4 zile dela corp, paräsirea
bivuacului in timpul noptei spre a merge la cärciumi in sate,
neexecutäri de ordine, dezertäri, specularea tutunului, etc.
Dacä, mentionai aceste câtevä fapte, nu insemneazä
eh' toatà Divizia a fost rea ; :faptele .rele ci injositoare ale
acestor ctifiva indivizi, nu se pot restreingP asupra intregului
corp, pentrucd, la un numär de 20 de mii de oameni, adu-
nati din toate straturile societálii nu se poate sä nu se gä-
seascä i câtivä oameni räi i cu vicii. Pe ace§tia nici ca-
marazii lor nu-i pot al:al* i nici pedeapsa corporala ce li
s'a aplicat sub formä de condamnare din partea §efului cor-

www.digibuc.ro
 45

pului, nu a putut sa se resfrângd asupra prestigiului trupei

si al ofiterului.
o pedeapsa corporala, aplicata pentru asemenea infrac-
tiuni, este mai umana decât darea in judecata militara
condamnarea la puschrie sau moarte, cum prevede legea in
timp de rdzboiu. Pedeapsa corporala, in asemenea cazuri,
corijeaza si nu lasa urme morale, pe când pedeapsa jude-
catii lasá pata rusinoasa i pentru individ i pentru familie.
Ash de exemplu, ca s citez un fapt intárnplat in Divizie :
doi soldati gradati, au fost mnsarcinati cu distribuirea pache-
telor de tutun. Ei gasesc de cuviinta ca sa le speculeze
sa le vânda cu 50-60 bani pachetul, in loc sa, le vânda cu
10 bani, costul lor.
Prinsi asupra faptului, pe unul, seful regimentului 1-a
condamnat la bataie corporala, aplicata in fata trupei, pe
celalalt din alt regiment, seful corpului 1-a dat judecatei, si a
fost condamnat, nu stiu exact, 1 sau 2 luni puscdrie.
Cel dintaiu s'a corijat i pedeapsa lui a fost o path' mo-
mentana i trecatoare. Cel dealfloilea in puscarie poate s.
mai invete sit alte obiceiuri rele, lar pedeapsa lui va ramâne
ca o pata pentru toata viata, in fata societatei.
Care din aceste doua pedepse e mai umana
Un exemplu identic, asi puteh sa citez pentru 2 cazuri
de dezertare.
Politia engleza a starpit pe pungasi numai prin pedeapsa
corporala, aplicatã sisternatic i sub forma de sentintä de con-
damnare; pe cand in Franta, nici ghilotina, nici exilul, nici
puscaria, nu a putut impiedica desvoltarea celor mai rafinate
furturi si crime executate in plina zi, in mijlocul Parisului.
In Parlamentul francez s'a discutat, acum 2 sau 3 ani, si s'a
sustinut de un mare numar de deputati, cererea de a se in-
troduce si in Franta. pedeapsa corporala, dupa sistemul
englez, pentru stârpirea crimelor si a furturilor.
Prin urmare, cred ea pedeapsa corporala, aplicata vre-
unui soldat deliquent, sub forma de pedeapsei ordonatä de ;gel',
nu ar puteâ, sa constitue o injosire sau o rusine pentru acel
regiment, cad nu se poate admite ca intre atatia oameni
buni, sä nu existe i unul rau care 2neritci pedepsire.

www.digibuc.ro
46

Ceeace constitue ruicinea i njosirea armatei este beitaia

oamenilor nevinovafi, bátaia aplicatä in mod arbitrar, impulsiv
cu ura, sau ca obiceiu rau, din partea ofiterilor si a grada-
tilor. Aceasta este bätaia care trebue sei dispara din armatei
sä nu se mai permitei.
Mai mult Inca, cred c1, tot atilt de injositor este pentru
soldat, injuräturile, pe care gradele i ofiterii le adreseazd
in mod curent i deseori Third niciun motiv serios. 0 asemenea
injuratura, nu este tot atât de jignitoare si de dureroasá ca
aplicarea unei palme? Mai ales când nu poti sä te aperi?
Se stie i suntem cunoscuti chiar in streindtate, ch noi
Românii suntern foarte nedisciplinati. Aceasta din cauza defec-
tuozitätei educatiei in familie, in scoalá si in societate.
La noi, calcarea legilor si a regulamentelor este ceva
normal.
Se mai stie cà un ordin in armatd, neexecutat sau räu
interpretat, dä nastere la multe complicatiuni i situatiuni
dificile pentru care ofiterii sunt räspunzátori. i dacá se mai
adaugd si neclisciplina sau reaua vointä din partea unora
din oameni, ajungem sá explicAm imprejuriirile i cauzele
pentru care un ofiter loveste asä de usor in soldat.
Lovirea aceasta find de multe ori aplicatá sub impre-
siunea momentului, ar trebui sä fie consideratil ca delict,
care ar trebul reclamat i judecat la finele concenträrei de
cätre tribunale speciale. In cazul când cel batut s'ar gäsi
nevinovat, ofiterul sd fie obligat sá cearà scuze soldatului.
Nu ar fi mai frumos si mai echitabil acest mod de a
transh aceste incidente dintre soldat i ofiter ?

Incheiere
Terminând, pot spune cu mändrie, 6, am rdspuns din
toatä inima chemärei patriei ; am suferit privatiuni de tot
felul pentrucd nu cred cä existä rdsboiu fdrä privatiuni :
astfel, uneori in 24 ore n'am mâncat decat o mânä de mä-
sline uscate cu ceapä, iar alteori n'am mâncat de loc. Am
fkut marsuri obositoare pe jos, alteori inteo cärutä simplä
färä arcuri. .Am fost ploat pilnä la piele si am stat ore in-

www.digibuc.ro
 47

tregi n apä i noroiu pâra peste glesne. M'am adApostit

tirnp de 2 luni sub o foae de cort sau pe pardoseala unei
ambulante, dormind pe pdmantul ud sau pe o mânä de pae
ude, simtincl apa curgand sub corp, de multeori dormind
irnbracat i inatat, fiind ud pAnd la cArna.5ä.
Toate aceste privatiuni i suferinte fizice, te fac sä
pierzi notiunea conservärei, s pierzi orice egoism; te pun
hateo conceptiune cu totul noua; suporti orice ram cu con-
vingerea c aà trebue sä fie, ne mai gândindu-te nici la
cei ce-ti sunt scumpi, nici la avere, ci numai la ceeace trebue
sä, îndeplineti pentru moment, ne0iind dacä mai apuci sau
nu ziva de maine. $i totu0 a doua zi, in loc sä te simti
sldbit i bolnav, din contra, te simti mai tare, mai cu curaj
0 mai voios spre a-ti continuà mai departe rolul la care
eti chernat ! Acestea au fost sensatiile i privatiunile mele,
aduc aminte cu pläcere de ele, pentrucil le-am su-
portat fard sä mä indignez, fard sä acuz pe cineva, ci
le-am considerat ca suferinte i privatiuni inerente expedi-
tiunilor militare rdsboaelor. Am suferit cu resignare pentruca'
vedeam ca toti suferinz la ¡el, iar altii ,ci mai retu ca mine.
Dela soldat ptInd la ofiter 0 general, toti am avut zile
cand am dormit la fel, pe pámânt, pe o mamà de pae 0 sub
o foae de cort, multi chiar fdrä pae f färä cort i udati
Ora la piele.
Dela soldat la general, au fost zile când carnea
painea au avut-o in abondentä, dar au fost i zile când i ofi-
terul i generalul au mâncat, din manä, o bucata de pâine
cu branz5, sau n'au mâncat de loc.
Au fost zile de repaos când oarnenii erau prea satui
de somn i zile când dela soldat la general n'au dormit
noaptea intreagd. Emotiuni, satisfactiuni i suferinte fizice
morale au avut deopotrivá solclatul, onterul i generalul.
Dar dupd cum un organism se imunizeazd, dupti ce
s'a inoculat cu ufl anurne vaccin, sä dea D-zeu ca obo-
selile i privatiunile acestei campanii sä fie serul binefácátor
eu care armata noastrk sä, fie imunizati ca sá reziste in
viitor la privatiuni i oboseli inerente rásboiului, pentru
scopuri idealuri mai mari.

www.digibuc.ro
48

$i ca sa incheiu simt o placutä datorie a exprimà

D-lui General Alexanclrescu, acimiratiunea mea pentru inte-
resul, energia i iubirea pärinteaschl ce am vazut c5. simte
pentru -oamenii Diviziei I Rezerva, pe care a comandat-o
pentru care nu a crutat nici viata, nici säratatea §i nici
odihna sa.
Tot deodatä ii aduc nTultumirile mele pentru increderea
ce mi-a aratat, in timpul acestei campanii, cltindu-mi oca-
ziunea sa vdd ,si sei invcit matte.
13ticureti, 10 Septemvrie 1913.

www.digibuc.ro
 Anexi.

Cu ocaziunea retipärirei acestei brosuri, anexez urnid-

toarea corespondentä urmat6 intre mine si D-1 Dr. Cdlinescu,
ca consecintil a celor afirmate de mine in aceasta publi-
ratiune :

Bueurefti, 29 Septembrie 1913.

Domnule Doctor ii Stimate Confrate:

Am primit adresa No. 47 din 27 Septembrie, oficialä si con-
fldentialä, prin care, din ordinul D-lui Ministru de Räsboiu imi
cereti relatiuni asupra celor publicate de mine in brosura Impre-
siuni i aprecieri din timpul actiunei militare in Bulgaria" pag.
21 rândul 21-36, precurn i in privinta afirmatiunilor dela pag.
39, rândul 12 si 13.
De oarece, nu am publicat aceastit brosurä, in calitate de
medic militar, nici nu este un raport oflcial, ci numai ca aprecieri
ale mele ea simplu eetätean, ma yeti ertà stimate confrate, de a
vì fäspunde nco.ficial §i neconfidential.
Trebuie s, recunosc c, redactarea rândurilor, asupra cärora
D-1 Ministru doreste explicatiuni, este prea putin desvoltatá, asà,
a nu explicá destul de clar intentitmea cuvintelor mele severe.
Pentru aceia stint (lator sil motivez intelesul cuvintelor intre-
buintate in acele randuri:
1) Cu ocazia eampaniei (Tin Bulgaria, atât eu, cât i alti
confrati, am avut ocazia sä constatäin
Colegii notri militari activi, care au avut rolul i sarcina
sit organizeze serviciile sanitare pentru campanie,
care au avut datoria sä se intereseze din vreme de cantitatea
calitatea instrumentelor, medicamentelor i accesoriilor aflate
in depozite,
care erau datori sit organizeze serviciile militare sanitare
64686 4

www.digibuc.ro
 50

pentru campanie dupä ultimele cerinte ale medicinei si chirurgiei,

iar sit nu le lase in acelasi stare in care se ghseau la 1877,
care aveau rolul s cearä din vreme dela cei in drepti, sä
li-se completeze lipsurile serviciului sanitar militar, si dach n'au
fost ascultati, s fi dat alarma aci am fi fost medici rezervisti
care ne-am fi agitat §i am fi obtinut ceeace lipseh,
care aveau datoria s5. cunoasch numhrul de oameni din di-
ferite corpuri de rezervh, si prin urmare sa-si procure cantitätile
neeesare de medicamente, pansameute, aparate, etuve, in raport ell
acest nurnhr,
care stiau, ceeace stià toath lumea, ä In Bulgaria este holerh,
si prin urmare sit pleee preghtiti pentru prevenirea si combaterea ei,
care n'au tinut nici un cont de repartizarea medicilor re-
zervi.§ti si de rolul ce trebuih sá deh fiechruia, ash &A au fäcut st
se peardá inutil energii, care ar fi putut fi utilizate cu folos pentru
armatä; etc., etc.
Colegii notri militari activi, zic, care sau cá au uitat toate
aceste datorii, sau ch nu au avut prevederea, sau cá n'au avut
puterea ca sh le execute, sau a nu au fost ascultati de cei in
drept §i nu au avut libertatea de actiune, oricare ar fi cauza,
ne-au dat dovada eel, In viitor, nu mai putem contec pe ei.
2) Tot pentru aceleasi motive, nu mai putem aveet lucre
dere in conducerea medicilor militari activi, asec cum sunt orga-
nizafi actualmente, pentruch nu ne-au dovedit eu nimic, in actuala
campanie militarä, cá sunt superiori medicilor rezervisti, in ches-
tiuni technice, de organizare, de conducere i tratament; ba am
väzut anomalia ca elevii militari activi sá conduch si sá ordone
seBlor si profesorilor lor rezervisti, sau ca medici pensionari care
nu se mai ocupau deloc de medicina, sh conduch pe medicii civili,
sefi de spitale si profesori in plinh activitate, §i aceasta dupg
simpla normá, a numeirului de galoanq.
din contra, majoritatea medicilor rezervisti nu s'au aratat
intru nimic inferiori medicilor militari activi in chestie de mili-
thrie, disciplina, conducere de trupe, interpretare de harti si de
ordine.
3) Medicii militari activi, nu au avut prevederea seí ne cheme
din vreme s4 le deim ajutor, sau daeá au avut intentiunna poate
ch nu au avut curajul sh o facá, sau nu au fost ascultati de cei
in drept si nu li-s'a permis sh o fach. Ei trebue sa se disculpe,
ea A' se vadh de unde a provenit lipsa i rani, ea A, putem luh
másuri de indreptare in viitor. Cáci ar fi o crim5, ca in viitor sa
se mai repete aceleasi greseli si neprevederi.
Iar dach medicii militari nu se vor misch ca sh se lupte
pentru a obtine o largh libertate de actiune in viitor, in ceeace
priveste serviciul sanitar; sau dach colegii militari nu vor puteh
sá duch aceasth lupth dreaptä, din cauza rigorilor regulamentelor

www.digibuc.ro
 51

ilitare care ii opre§te tiela orice actiune, care nu e ordonatä pe

le ernrliien, atunci noi ne vom mi§cn, a noastr e datoria A,
liptäm §i sä ,116 revoltäm.
Ì, :Ssi când zic. §i am zis revoltei, nu insemneaiä cl vom luit
04 in mänä §i vom porni pe strada, sau cA vom face acte, 'de
.supunere atunci clad vorn fi mobilizati, cäci ntunci va fi prea
rZill, fi, ar ,fi inutil a ne läsä sä, fim impu§cati pentru, nesupn-
Te. In timpul unei viitoare mobilizäri, ne vom conduce tot cu
lela§i devotament dupa cum ne-am condus §i in 'actuala campanie ;
-min suferi cu resignare toate umilintele din partea comandantaor
fi. vorn .privi tot cu dceeafi durere la acei sute fi mii de fii ai fecrei
care vor muri din lipset de medicamente ..?i din cauza neprevederei
sau a neglijenrei, dupe& cum au murit in actuala campanie.
Nu atunci von% face revoltä, aci ir insemnä sä,, ne trädä'm
pntria, ci acum inainte de a ,fi din nou kobilizafi, fi clUpel ce
vom fi din nou demobilizati. Ne vom revoltii, dar nu cu ciomagul,
ci cu condeiul, cu agitatii prin presa, prin intruniri, interpeläri,
imprimate fi pe toate dale legale, pe care ni-le garanteazei Cons-
titufia farei,- 0.115, ce voila obtine un Minister al se&neiteifei publice,
care sä organizeze intreg serviciul sanitar al tärei care sä orga-
-nizeze radical §i pe alte baze Serviciul Sanitar al Armatei, sit a-
melioreze soarta medicilor militari activi §i sä scoatä pe medicii
militari activi §i de rezervä de sub tutela comandantilor de corpuri,
in chestiuni sanitare fi medicale, cäci, dacä, a fost o gre§ealä §i o
neprevedere, nepregätirea campaniei din 1913, va fi o crime& dacä
intr'o viitoare campanie vom porni tot a§k de nepregätiti cum am
pornit anul acesta.
Te rog a crede stimate confrate, cä atunci când m'am decis
a imprimà bro§ura ce cunoa§teti, nu am avut deloc intentiunea
de a face vreo personalitate, sau de a dorì pedepsirea vreunei arm-
mite persoane.. Cele ce am scris, nu sunt deck expresiunea revoltei
suflete§ti de care eram cuprins, väzând cu durere, cum mor sute de fii
ai tärei qi cum ar fi murit mii, in caz de lupte, din cauza nepre-
giitirei sau neprevederei Intendentei fi a Serviciului Sanitar.
Le-am scris pentru ca set putem lue& meisuri, se& le indrepteim
6ztru viitor.
, Fac apel la bundle dv. sentimente, ca sä pub.licati actele ce
bsedati, spre a vä desvinoväti dv. de acuzatinnile personale ce
i-se adue, aci §i en §tiu, dupä cum §titi §i dv. cine sunt mai
ilovati deck toti Si dacg ace§ti vinovati, vor persistà
1 viitor, in ideile §i vederile lor, sä luptem la un loc, medici
Oili i militari, pentru organizarea intregului serviciu militar al
rei §i in special pentru organizarea serviciului sanitar §i al ali-
entärei, al scumpei noastre armate. Armata este a noastrei a tuturor,
rnu a cettorvà grade care cred en numai ei au dreptul sä dispue
ea flea,' niciun control. Acest control 11 avem noi civi!ii, II. are

www.digibuc.ro
52

orice cetittean. Pe mine personal, pentru interesul i iubirea ce

am pentru armatd, nici amenintarea cu darea in judecatg, pe care
acum patru zile mi-a fâcut-o d-1 Secretar general al Ministerului
de Rasboi, nici Inehisoarea militará, nici r eformarea, nici impus-
carea Mea in inchisoare daa se va ordonà, nu iná pot spera, ca
sá ing oprese sä nu dcnun ii sd nu cer inclreptarea relelor ce
voi veda in arrnatá in chestiune sanitard
Imi place A, cred, stimate confrate, cá yeti rämâne convins
de sinceritatea i bundle intentiuni ce am avut atunci când
publicat brosura in cauzg, si cá yeti luptâ, cu toatá energia i greu-
tatea oficialá ce aveti, pe lângâ. d-1 Ministru de Rásboi ca sá puie
at mai neintArziat in studiu proectul de organizare al Intendentei
Serviciului Sanitar, spre a ava ocaziunea sä-1 experimentám
cât mai curând, iar Armata i tam, Ii va fi recunoscátoare.
Primeste te rog stimate confrate, salutárile mele cele mai
distinse.

Dr. Gerota.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro