Alexandru Pop(chirurg)

Alexandru Pop (n. 31 mai 1895, Blaj - d. 1954, Mediaș) a fost un medic chirurg, profesor
universitar la Facultatea de Medicină din Cluj, unul din reprezentanții de seamă ai școlii de
chirurgie clujene. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 Decembrie
1918.
Date biografice și familie
Alexandru Pop s-a născut la 31 mai 1895, la Blaj. Tatăl său, originar din Țara Făgărașului, a
profesat și el ca medic.1
Studii
Studiile primare și liceul le-a făcut în localitatea natală, Blaj. În 1913 absolvește liceul român și
în același an, s-a înscris la Facultatea de Medicină din Budapesta. În mai 1915 a fost înrolat în
Armata Austro-Ungară, Regimentul 50 Infanterie din Alba-Iulia, în care a făcut Primul Război
Mondial cu gradul de medic-sublocotenent. După terminarea războiului și-a reluat studiile
medicale și în 1920 a obținut titlul de „Doctor în Medicină și Chirurgie” la Facultatea de
Medicină din Cluj.2
Viața și activitatea
Sfârșitul anului 1918 l-a prins pe Alexandru Pop la Blaj, participând la formarea Gărzilor
Naționale Române. Acesta a adus mari contribuții organizației, prin aprovizionarea ei cu lăzi de
muniție și arme.
În urma realizării faptului împlinit pe 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, medicul Alexandru Pop
(care a fost prezent în mulțime la acea dată) a contribuit la consolidarea puterii statului român în
Ardeal. A fost unul dintre personalitățile, care au ajutat la preluarea Facultății de Medicină din
Cluj, de către autoritățile române. Încă din vremea studenției a început să lucreze la Institutul de
Anatomie Patologică.3
Acesta începe ca preparator onorific la Institutul de Anatomie patologică din Cluj (1 noiembrie
1920 - 30 septembrie 1921), fiind apoi preparator bugetar (1 octombrie 1921 - 30 septembrie
1922) și asistent (1 octombrie 1922 - 30 septembrie 1923) la același institut. Ulterior a ocupat
posturile de preparator bugetar la Clinica Medicală din Cluj (1 octombrie 1923 - 31 martie 1925),
preparator bugetar la Clinica Chirurgicală din Cluj (1 aprilie 1925 - 30 aprilie 1927). Se dedică
chirurgiei și se formează în această specialitate sub direcția profesorului Iacob Iacobovici la
Clinica I Chirurgie alături de alte personalități medicale clujene (Aurel Nana, O. Filipescu, M.
Albu, Emil Țeposu). Devine asistent (1 mai 1927 - 31 ianuarie 1928) și Conferențiar suplinitor
de Semiologie chirurgicală (1 februarie 1928 - 1930) la această clinică. Din octombrie 1928 și
până în aprilie 1929 a făcut studii de specializare în străinătate (Berlin, Paris, Viena, Dijon,
Strasbourg și München). În 1933, după plecarea profesorului Iacobovici la București, a fost
1
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 216
2
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 216
3
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 216-217
numit profesor titular la catedra de Chirurgie a Facultății de Medicină din Cluj. În paralel, a
condus și secția de chirurgie a Institutului pentru Studiul și Profilaxia Cancerului, înființat în
1929.4 5
Alexandru Pop a fost marcat și de perioada colaborării cu Clinica medicală I, care era condusă la
acea dată de prof. Iuliu Hațieganu. Această strânsă legătură profesională s-a transformat, în cele
din urmă, într-o relație de prietenie. Acesta a mai colaborat și cu profesorii Valeriu Bologa și I.
Goia.6
A fost foarte interesat de reorganizarea tehnicilor de predare în cadrul cursurilor facultății. A pus
accent pe participarea studenților la activitatea directă spitalicească, căutând să dea o importanță
mai mare practicii în dezvoltarea viitorilor medici. Pe lânga acestea, a introdus în cadrul
cursurilor demonstrațiile chirurgicale operatorii și a creat filme de chirurgie, cuprinzând diferite
tehnici didactice.
Eficiența și meritele prof. Alexandru Pop au fost recunoscute de mai mulți medici, care i-au fost
studenți, printre aceștia se numără: A. Nana, C. Mircioiu, Titu Spătaru, Victor Gavrilă, Manole
Popa.7
Acesta a adus Clinica chirugicală I din Cluj la un nivel ridicat. Introducând tehnici de operație
noi, asigurându-se că activitatea decurge conform cerințelor de atunci. Alexandru Pop era
cunoscut mai ales pentru chirurgia digestivă, la care a contribuit cu diferite tehnici de operație
noi.8
Pe lângă faptul ca a fost un medic chirurg excepțional, un profesor dedicat, Alexandru Pop a fost
și un cercetător științific. A scris peste 80 de lucrări științifice și a avut numeroase sesiuni de
comunicări prin țară și în străinătate de-a lungul carierei.
A fost membru în numeroase societăți academice: Academia de Medicină, Societatea Națională
de Chirurgie, președintele Congresului Național Român de Chirurgie (1935). Meritul acestuia i-a
fost recunoscut și peste granițe, unde a făcut parte din multe societăți științifice.9
În anul 1940, după cedarea părții de Nord a Ardealului de către România, Ungariei, clinica de
chirurgie de la Cluj se va muta la Sibiu, unde Alexandru Pop își va continua activitatea și în
vreme de război.
După 23 august 1944, Alexandru Pop, trei doctori și un laborant ai Clinicii Chirurgicale I
(evacuată la Sibiu în acea perioadă), folosind instrumente și materiale proprii, au constituit o
echipă chirurgicală care s-a atașat timp de aproape o lună (9 septembrie-6 octombrie), unor
ambulanțe militare ce deserveau Armata I. Ei au îngrijit sute de răniți în operațiunile de pe

4
Bumbuluț Călin, „Profesor Alexandru Pop”, Conexiuni Medicale, nr. 4, 2010
5
Florea Marin, „Școala medicală clujeană”, Viața Medicală, nr. 26, 1 iulie 2011
6
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 217
7
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 218-219
8
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 219
9
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 219
frontul din Transilvania și Ungaria ale Armatei l, iar la plecare au donat întregul material
serviciului medical al armatei.10 Acesta a servit armata cu gradul de colonel-medic.11
S-a reîntors la Sibiu, unde a mai rămas până în 1945. În 1945 s-a reîntors la Cluj, unde iși va
desfășura activitatea până în decembrie 1948, până când autoritățile comuniste decid epurarea
Universității clujene de cadrele didactice considerate nesănătoase, precum profesorii Lucian
Blaga, Iuliu Hațieganu și Mărgineanu. La înlăturarea profesorul Alexandru Pop de la conducerea
clinicii, după modelul proceselor staliniste cu un acuzator public, trebuia să participe și
profesorul Emil Țeposu, șeful Clinicii de Urologie, care era desemnat de autoritățile comuniste
pentru a-l înlocui. Supus șantajului și considerând injustă această acțiune profesorul Țeposu a
preferat să se sinucidă decât să participe la această nedreptate12.13 În cele din urmă a fost
transferat de autoritățile comuniste la Timișoara pentru a organiza o clinica de chirurgie. În anul
1952, va reveni la Cluj, unde își va desfășura activitatea la Clinica de chirurgie II, până în anul
1954.14
A încetat din viața la data de 3 februarie 1954, cauza morții fiind un accident vascular cerebral.
Acesta a fost înmormântat în localitatea natală, la Blaj.15

Lucrări

 O forma particulara a gripei epidemice(hiperestezica cutanata), in colaborare cu Prof.

Hațieganu.
 "Masajul" Capitol din Propedeutica Chirurgicala, Prof. Iacobovici.
 Valoarea diagnostca a tabloului sanghin in afectiunile gastro-duodenale.
 Un caz de chist hidatic supurat al ficatului, desolvat in interiorul lobului drept, operat,
vindecat.In colaborare cu Dr. Danicico.
 Ein Fall von Perforationsperitonitis bei ambulanten Parathypus B.
 Experimentelle Untersuchungen uber die Physiologie der Carotisdruse beim Menschen. In
colaborare cu Prof. Iacobovici si Prof. Nițescu.
 Ein operierter und geheilter Fall von Perforationsperitonitis bei postyphoeser, eitriger
Cholecystitis.
 Karzinoid des Wurmfortsatzes und Apendicitis acuta.
 Consideratiuni asupra 2500 de apendicite operate in Clinica Chirurgicala din Cluj.
 Contributiuni la aplicarea injectiei permanente cu ser fiziologic pe cale intravenoasa.
 Consideratiuni asupra procedeului Unger in tratamentul varicelor.
 Ein Fall von Verlegung des Ductus choledochus beim Kinde durch einem in der Papilla
Vateri eingeklemten Stein. In colaborare cu Dr. Emil Murasan.
 Cateva consideratiuni asupra apendicitei chistice in legatura cu un caz.
10
Ilie Ceaușescu, Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară (Romania), Comisia Română de Istorie
Militară, File din istoria militară a poporului român: Studii, Volumul 1, Editura Militară, 1973, p. 257
11
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 220
12
Radu Iftimovici, „Renașterea Inchiziției” în „Cei mai buni și cei mai răi ani din istoria României”, Descoperă, 9
iunie 2008. Accesat pe 19 septembrie 2012
13
Ionuț Țene, „Cazul Iuliu Hațieganu”, Napoca News, 28 martie 2009. Accesat pe 15 septembrie 2012
14
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 220
15
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Târgu Mureș, Tipomur, 1993, p. 220
 Contributiuni la studiul tuberculozei stomacale in legatura cu patru cazuri personale. In
colaborare cu Dr. T. Sparchez.
 Zur Behandlung der Varizen nach Unger. Fortschr. Thez. 1930.II.19. pag. 607.
 Ein auf transperitonealem Wege extierpirtes Nebennierenkystom. Heilkung.
 Indicatiunile operatorii in afectiunile ficatului si a canalelor lui accesorii.

*Mai mult o adaptare a conținutului, plus contribuții despre activitatea medicală a acestuia și
chestiunile despre momentul 1918.