Ioan pop de popa

In prezent In tinerete
 Ioan pop de popa
este profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie
cardio-vasculară.
A efectuat prima operație pe cord deschis din România la 5 aprilie 1973
la Târgu-Mureș.
Ioan Pop de Popa a fost senator în legislatura 2000-2004.
S-a născut în Oradea, din părinții: Ioan (profesor de științe agricole), mama: Lucreția, casnică. La
Oradea, în perioada 1934-1938 a urmat școala primară, apoi Liceul Emanuel Gojdu (clasele I-II) (1938-
1940). Între anii 1940-1944, familia sa s-a refugiat din Ardealul de Nord la Beiuș, unde a urmat clasele
III-VII la liceul „Samuil Vulcan”.
În 1944 a participat voluntar ca elev de liceu sanitar în spitalul de campanie pe frontul de eliberare din
Apuseni. După eliberarea Ardealului, și-a continuat studiile (clasa a VIII-a) la liceul „Emanoil Gojdu” din
Oradea (1945-1946), după care la Facultatea de Medicină Generală din Cluj (1946-1952), pe care a
absolvit-o cu diplomă de merit Magna cum laude și este declarat doctor-medic.
Între anii 1949-1954 a fost numit preparator la Institutul de Anatomie umană și chirurgie operatorie a
IMF din Cluj, apoi extern la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana. În
perioada 1953-1954 a realizat prima inimă artificială și primul plămân artificial din România, atunci
printre primele patru din lume. A efectuat primele circulații extracorporale experimentale din România,
inclusiv primele hemodiluții în CEC. A început primele transplante experimentale de organe, de rinichi
și pancreas.
În 1958 a realizat experimental primele transplante cord-plămân. În anii 1952-1962 a fost asistent universitar
la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana, IMF Cluj.
În 1957 a obținut prin examen titlul de medic specialist chirurg în chirurgia generală. În 1960 s-a specializat
în chirurgia cardiovasculară la Spitalul Fundeni, București, sub conducerea profesorului doctor Voinea
Marinescu.
În 1962 s-a transferat, în calitate de șef de lucrări la IMF Târgu Mureș, Clinica de chirurgie generală condusă
de conf. dr. Zoltán Pápai. În anul următor s-a specializat în chirurgia cardiovasculară la Institutul Bakulev din
Moscova, sub îndrumarea profesorului I. V. Burakovski. La întoarcere, a înființat clinica de chirurgie
cardiovasculară din Târgu Mureș. În anul 1968 efectuează un schimb de experiență la clinica Broussais din
PARIS. Prof. Dr CHARLE DOUBOST. În anii 1970/71 efectuează o specializare în chirurgia cardiovasculară
cu o bursă dată de Guvernul american la centrul The Methodist Hospital Prof. Michael DE Bakei și Saint Luks
Children Hospital Prof DENTON Cooley in Texas Houston și Saint Vincens HospitalMEDICAL UNIV. Portland
Oregon Prof Dr Alberth Starr și Mayo-Rokester'Prof Dr Pluth.
În perioada 1963-1974 a fost prorector al Institutului de medicină și farmacie Târgu Mureș, unde a înființat
secția română a acestei universități, unde anterior limba de predare fusese exclusiv maghiara. În 1964 și-a
susținut teza de doctorat la IMF Cluj cu titlul: Cercetări experimentale cu un procedeu personal de
transplantare a inimii. Reflectare clinică. I-a fost conferit titlul de doctor în științe medicale. A prezentat la
Atena, la Congresul Internațional de Chirurgie Cardiovasculară lucrarea însoțită de film color: „Procedeul
personal de transplantare a inimii”.
ACTIVITATEA ORGANIZATORICA IN
CHIRURIGA CARDIOVASCULARA .
MODERNIZAREA
În 1970 - 1971 a efectuat o specializare în chirurgia cardiovasculară în Texas, SUA, la Houston (la profesorii
univ. Michael DeBakey (1908-2008), Denton Arthur Cooley și Edvards[1]), și în Portland, Oregon, cu o bursă
acordată de Statele Unite.
Întors acasă din dispoziție administrativă superioară, a fost transferat împotriva voinței sale la Universitatea
de Medicină și Farmacie Carol Davila din București pe post de profesor și, în paralel, într-o funcție de
decizie cu mână liberă pentru a aplica în România cele văzute în Statele Unite. Ca urmare:
•a înființat specialitatea de chirurgie vasculară care nu figurase în nomenclatorul ministerului sănătății la
acea dată;
•a scos chirurgia cardiovasculară din chirurgia generală, stabilind-o ca specialitate distinctă;
•a înființat Centrul Național de Boli Cardiovasculare București Fundeni cu 780 de paturi, 10 săli de operații,
35 paturi reanimare, 4 săli de cateterism cardiac, diverse laboratoare de explorări funcționale, de biochimie,
punând la un loc, în aceeași clădire, chirurgia cardiacă, cardiologia și hematologia, care fuseseră anterior
dispersate prin București. Această unitate a fost astfel supranumită atunci nava-amiral a medicinei
românești.
•a înființat școala modernă de chirurgie cardiovasculară din România, specializând circa 160 de chirurgi
cardiovasculari români și unsprezece străini;
•a inițiat și a contribuit la înființarea celor șapte centre de chirurgie cardiovasculară, inclusiv cel al armatei pe
lângă fiecare universitate de medicină și farmacie din România. Astfel, pacienții din România se puteau
opera acasă, nu era nevoie să plece în străinătate.
•a inițiat, prin deplasări repetate cu echipa de chirurgi și anesteziști, la spitalul republican din Chișinău,
instruirea pentru operațiile pe cord deschis. Pacienții din Republica Moldova erau anterior tributarii
intervențiilor cardiace făcute în alte țări, pe valută
•a înființat Societatea română de chirurgie cardiovasculară, a cărei activitate meritorie s-a concretizat prin
numeroase lucrări științifice și șapte congrese internaționale care au avut loc în România;
•a elaborat atât singur, cât și cu colectivul circa șase sute de lucrări științifice, precum și 12 monografii de
specialitate;
•ca membru în diverse comisii de concurs, de promovare și în calitate de conducător de doctorate (35), a
promovat cadre merituoase în munca didactică superioară (15).
•a aplicat cu succes "industria medicală în alb" văzută în America, operând la Fundeni pacienți proveniți
din țări bogate, dar fără medicină de vârf;
•a înființat în 1991 FOBAC, Fundația pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare, organizație
neguvernamentală, care a ajutat cu medicamente mii de bolnavi;
•a fost vizitat de circa 50 de profesori universitari, șefi de școală, din principalele țări ale lumii, între care
Christiaan Barnard, care și-a înscris opiniile pozitive la adresa clinicii în cartea de aur.
Urmare celor de mai sus este considerat fondatorul chirurgiei cardiovasculare moderne din România.

La 23 august 2004, colonelul în retragere Ioan Pop de Popa din Ministerul Apărării Naționale (veteran de
război) a fost înaintat la gradul de general-brigada (cu o stea) în retragere.[2] Prin decretul Prezidențial 725
din 27 noembrie 2012, Generalul de brigadă medic chirurg cardiovascular Ioan Pop de Popa, veteran de
război, este avansat la gradul de General Maior cu două stele în retragere.
În 1969 a inițiat și contribuit ca deputat în Comisia de Sănătate a Marii Adunări Naționale împreună cu
vicepreședintele de resort, din guvern, la reînființarea Academiei de Științe Medicale (decretul nr.
590/1969 al Consiliului de Stat), desființată abuziv în 1948.
În 1996 a participat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale pentru funcția de președinte al
României din partea Uniunea Națională de Centru (UNC).
În 2000, Ioan Pop de Popa a devenit senator, fiind ales în municipiul București pe listele Partidului
Umanist Român (PUR). În septembrie 2003 a demisionat din PUR și s-a înscris în Partidul
Social Democrat.
În 2004, în calitate de senator și membru în Comsisia sănătate a Senatului, împreună cu un grup de
parlamentari, a participat la elaborarea proiectului de lege intitulat Legea de organizare și funcționare a
Academiei de Științe Medicale din România care prevedea la propunerea sa ca președinte a comisiei de
mediere, între altele dreptul de folosire a titlului de academician și o indemnizație lunară. Legea a fost
aprobată în unanimitate de cele două camere ale parlamentului.
Activitate de cercetare
Urmare a subfinanțării clinicii și a lipsei de valută pentru importuri de materiale, a fost obligat să recurgă
la invenții personale aplicate cu succes în clinică cu scopul salvării vieții bolnavilor:
•Realizarea primei inimi și a primului plămân artificial din România, în colaborare cu Uzina de
Armament Cugir „CP-4”. - (1953 - 1954), printre primele 4 în lume.
•Înființarea la Clinica Fundeni a colectivului de cercetare „Valve cardiace și transplante”, având
cincisprezece cercetători cu studii superioare și zece personal mediu. - (1978)
•Implantarea primelor artere artificiale tip "Pop de Popa - Dodu", în revascularizare și by pass-uri
arteriale - (1983)
•Implantarea primei valve biologice de porc mistreț, tip "MIVA Pop de Popa". - (1983
/decembrie)implantata la 736 pacienti total 860 piese BREVET INVENTIE78309/83
•Realizarea valvulotomului Pop de Popa pentru operații de by-pass safen in situ. Efectuarea primelor
cincizeci de operații. noiembrie 1982.
•Realizarea arterelor artificiale colagenate, extraanatomice și armate, lineare și bifurcate, tip Pop De
Popa-Bodnar-Trandafir, implantate în această perioada la peste patru mii de bolnavi. - (1983-1991).
•Realizarea protezei valvulare cardiace metalice Pop De Popa-Stănescu. Aprilie 1986. Va fi implantată
în 1991 la bolnavi. - [1986])
.Pune bazele unei noi științe în chirurgia cardiovasculară "IMPLANTOLOGIA"{definitie,
terminologie,clasificare , continut,realizare teoretica si practica.Realizează ca moderator, în cadrul
proiectului "SOS INIMA" cca 30 emisiuni la TELEVIZ
IUNEA ROMÂNIA DE MÂINE în dialog cu diverse personalități științifice naționale și internaționale. a
cate o oră fiecare.Susține numeroase emisiuni la alte televiziuni în favoarea și apărarea transplantelor
de organe, în special a celor cardiace combătute de unii nespecialiști, a cărei pioner a fost în România.
din anul 1953, culminând cu vizita prof. dr CRISTIAN BARNARD la Tg. Mureș.[1972}SUSȚINÂND O EMISIUNE
ISTORICĂ" la televiziunea română, transmisă internațional "Inima mecanică sau biologică"{ .Cunoscut fiind cu
preocupări în domeniul transplantelor cardiace în anul 1968 face parte din COMISIA INTERNAȚIONALĂ 'ciOMS'
GENEVA întrunită pentru elaborarea primei legi a transplantului cardiac la om Astfel ROMÂNIA ESTE
COAUTOARE A ACESTEI LEGI.
•Realizarea a numeroase instrumente medicale cu aplicații în practica chirurgiei cardiovasculare:
• Valvuloretractor ianuarie 1982.
• Lance de aortotomie. Brevet ianuarie 1982.
• Sondă aspirație antitamponadă. ianuarie 1982.
• Comisurotom. ianuarie1982.
• Ață chirurgicală pentru implantări pe termen lung. octombrie 1988.
• Inel de montare și susținere a valvei biologice în inimă. septembrie 1984
• Aparat stereoscopic scialitic. ianuarie 1984.
• Valvoluretractor tetradent Pop De Popa.ianuarie 1982.
• Cardiostimulatorul implantabil - Pop De Popa și colectiv ASCAR. iulie 1974.
• Realizarea în colaborare cu IOR a dispozitivului „Lacesot Pop De Popa-Florică” (lumină frontală și ochelari de
mărire pentru operații coronare și microchirurgie). noiembrie 1987. - (1987)
• Realizarea aparatului „Puls dublicator” și „Fatigue test”, Pop De Popa-Stănescu, pentru testarea valvelor
cardiace. ianuarie 1988.
• Omologarea finală a bioprotezei valvulare Pop de Popa prin ordin. iulie 1989.
• Realizarea protezelor vasculare multiramificate. iulie 1989
• Sonda de aspirație toracică antitamponadă.
• Metoda de obținere a unui extract biologic, compoziție, pe baza acestuia utilizarea compoziției în medicină A
obținut diploma de excelență cu mențiune specială și MEDALIE DE AUR LA Salonul internațional de inventică
PROINVENT Ediția xiv 2016 Cluj Napoca ROMÂNIA.
monografii

•Transplantarea organelor și țesuturilor - 1967

•Patologia sistemului cav inferior - 1973
•Inima. Patologie și tratament chirurgical - 1975
•Patologie chirurgicală - cap. "Patologia cardiovasculară" - 1977
•Sistemul arterial aortic. Patologie și tratament chirurgical Vol. 1 + 2 - 1982 și 1983, 1415 pag.
•Fiziopatologia cardiovasculară - 1989
•Exigențe ale diagnosticului modern în chirurgia cardiovasculară - 1989
•Patologie chirurgicala cardiovasculară, vol. 5 - 1991
•Tumorile cardiace, 1 vol., 101 pag., Editura militară - 1996
•Curs de tehnici operatorii pentru studenți (în colaborare)
•Curs de patologie chirurgicală pentru studenții anilor IV medicină generală
•Curs de chirurgie cardiovasculară pentru studenții anilor V medicină generală
titluri
academice
•Membru corespondent al Academiei de Științe Medicale din România (1969)
•Membru titular al Academiei de Științe Medicale din România (1991)
•Membru al Academiei de Chirurgie din Paris (1984)
•Membru al Academiei de Științe din New York (1979)
•Membru al Academiei belgiano-române de cultură și știință (2000)
•Membru al ASLA (Academia de științe, literatură și artă) 2002
•Membru al Academiei de Știinte Medicale din ROMÂNIA.
•ACADEMICIAN AL ACADEMIEI DE STIINTE MEDICALE DIN ROMÂNIA
•TITLURI ȘTIINȚIFICE
•Medic
•Doctor în științe medicale
•Medic emerit (1971)
•Profesor emerit (1987)
•Doctor Honoris Causa Universitas
• Universitatea Tomitiana Constanța
• Universitatea de Medicină „Gr. T. Popa” Iași
• Universitatea de Medicină Tg. Mureș
•Cetățean de onoare al orașului Oradea
•Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.{2011}
ACADEMICIAN ACADEMIA DE STIINTE MEDICALE ROMANIA
militare
•Veteran de război in al Doilea Război Mondial, în prezent general de brigadă în retragere (H - pag.
76)Avansat prin decretul Prezidential din 27 Noembrie 2012 la gradul de General Maior cu două stele în
retragere.
•Medic primar profesor de chirurgie cardiovasculara chirurg gradul I fondatorul chirurgiei cardiovasculare
moderne din Romania dupa o specializare in STATELE UNITE cu o bursa data de guvernul SUA.
•Membru al Biroului Executiv -CONSILIER-relații cu străinătatea. al Asociației Veteranilor de Război
•Emblema de onoare a armatei române 2008
•Numeroase diplome de excelenta ale Armatei, ordine și medalii.
Premii,decorati

•Premiul Academiei Române „Gh. Marinescu” pentru realizarea valvei biologice „MIVA Pop de
Popa”.
•Ordinul Steaua României în grad de cavaler, 2004
•Medalia Crucea comemorativă a celui de al doilea război mondial, 2007
•Emblema de onoare a armatei române pentru fapte de arme săvârșite pe parcursul celui de al
Doilea Război Mondial
•Numeroase ordine si medalii profesionale
Proiect realizat de
simion stefania