Seminar nr.

8
Studiu de caz – Iugoslavia

Dupa incheierea W.W.II., treptat în centrul si estul Europei s-au instaurat acele “democratii
populare”, dupa modelul sovietic. Un proces ce s-a desfasurat in 3 etape.
I. coaliţia veritabilă
- presupune existenţa unor multor partide politice
- o colaborare veritabilă a comuniştilor cu partidele necomuniste
- controlul comunist asupra puterii este foarte scăzut
- menţinerea libertăţii cuvântului şi întrunirilor
- cenzura politică este redusă
II. coaliţia mlăştinoasă
- hărţuirea şi marginalizarea partidelor politice necomuniste
- folosirea de către comunişti în relaţiile lor cu celelalte partide politice a două tactici:
„tactica salamului” şi „tactica calului troian”
- guvernul este format din comunişti şi necomunişti selectaţi de către comunişti
- extinderea controlului asupra puterii
- restrângerea libertăţii presei, a cuvântului şi întrunirilor
III. apariţia blocului monolitic
- suprimarea opoziţiei prin exilarea şi arestarea liderilor ei
- afirmarea frontului condus de comunişti
- lichidarea democraţiei burgheze
- această etapă se încheie prin instaurarea unor regimuri staliniste, prin acapararea puterii
depline de către partidele comuniste, prin impunerea regimului democraţiei populare,
organizarea unor epurări în partidele comuniste
Iugoslavia si Albania, au fost singurele tari din sfera de influenta sovietica in care, noua structura
politica s-a introdus dupa razboaie civile si revolutionare
Germanii impreuna cu aliatii lor au distrus vechea structura politica, inlocuind-o cu o
improvizatie fascista condusa de colaboratori si tradator iugoslavi. Astfel, comunistii nu au luptat
doar impotriva acestora, ci si impotriva fortelor patriotice conservatoare.In fine, fortele
Maresalului Tito au iesit victorioase.
Cum am mentionat mai sus, procesul de comunizare se va desfasura in 3 etape, dar au existat
exceptii, in functie de situatia interna a fiecarei tarii si de suportul Armatei Rosii. De exemplu,
etapa a 3-a, a fost introdusa in Iugoslavia inca din 1945 – blocul monolitic. Asta si datorita
faptului ca Partidul Comunist detinea controlul Frontului Eliberarii Nationale inca dinainte de
incheierea luptelor impotriva Axei( desfasurare?)
Dupa incheierea ostilitatilor, Frontul Eliberarii Nationale a fost redenumit in Frontul Poporului,
structura ramanand aceeasi, cea a unui bloc monolitic. Singurul partid care era organizat
institutional din cadrul Frontului, era cel Comunist, dar acest lucru a ramas ascuns, un lucru
neclar si suspicios pentru partidele din tarile invecinate. Ofiterii aveau identiatea secreta, iar
membri nu erau incurajati sa isi dezvaluie afilierea.
Toate pozitiile cheie din Frontul Poporului erau detine de comunisti si de cei nominalizati de
acestia, iar Partidul dicta programul organizatiei. In acest timp s-a organizat armata si polita dupa
modelul sovietic, insa inca din timpul razboiului s-a reusit implementarea unui sistem riguros de
supraveghere a populatiei.
Martie 1945 – s-a creat un guvern din care faceau parte si politicieni exilati, care au revenit la
presiunile occidentalilor, insa acestia nu aveau nici o putere, nu erau consultati si nici nu puteau
sa isi formeze propriile organizatii politice.
-printre acestia se numara Milan Carol, fost lider al Partidului Democrat si Ministrul de
Externe Subasic. Ambii au demisionat in perioada urmatoare.
Pentru noiembrie 1945 s-au fixat alegeri parlamentare libere – insa orice incercari de a organiza
intalniri, propoaganda electorala erau inabusite de comunisti. Astfel, gruparile politice din
opozitie au incercat sa boicoteze prin abtinere de la vot. Pe liste erau doar membri ai Frontului
Poporului, iar la urne aveai optiunea de a fi in favoarea guvernului ori in opozitie.
Rezultatele au fost 90% in favoarea guvernului, iar noul parlament constituit a luat printre
primele decizii: proclamarea Republicii Iugoslavia(29 noi 1945). Iarl a 31 ian 1946 s-a adoptat
noua Constitutie dupa model sovietic.
--- a inceput un proces de industrializare pe model sovietic , o economie planificata(planuri
cincinale) si bineinteles o colectivizare.
In anii 1946-1947 au avut loc mai multe epurari la nivel politic, Tito dorind sa isi consolideze
puterea.

Conflictul cu Stalin
Iulie 1948 era anunutat primul congres al P. Comunist de dupa razboi
-insa inainte de aceasta, pe 28 iunie, partidul comunist din iugoslavia a fost exclus din
Cominform pe acuzatii ce se regaseau in trotskysm, buharinism, mensevism, organizarea
partidului(pe temei ca functiile nu erau ocupate de membri alesi, ci erau numiti de sus) si
atitudinea Yugoslaviei de URSS
Telegramele dintre iugoslavi si sovietici dau o lumina mai clara asupra situatiei. Nu deciziile
luate de Tito privind planificarea economiei si nici modul in care era organizat partidul, ci mai
degraba respectul cuvenit URSS-ului de catre Iugoslavia era insuficient.
Stalin era profund dezamagit de actiunile guvernului iugoslav de: supravegherea de catre politia
secreta a cetatenilor URSS, la fel ca pe cetatenii din statele burgheze; criticile aduse public de
catre unii lideri comunisti ofiterilor Armatei Rosii, care se comportau mai rau ca cei englezi;
dorinta guvernului de a reduce nr. De specialisti militari sovietice si renuntarea la standardele
impuse in organizarea armatei de sovietici. In cele din urma, guvernul Iugoslav a insistat ca ei au
reusit sa se elibereze printr-un efort national propriu, neavand nevoie de ajutorul Armatei
Sovietice.
In aceste telegrame, nu exista urme de actiuni ostile impotriva URSS din partea Iugoslavia, in
schimb este simtita o frustrare a lui Stalin.
In cele din urma statul iugoslav nu a cedat si nici Tito, iar specialistii militari si civli au fost
retrasi din Iugoslavia. Urmand ca acest stat sa isi urmeze propria cale in dezvoltarea de tip
sovietic.
Pentru Iugoslavia s-a creat un nou dusman, Cominformul. Dar acesta nu a schimbat modul in
care Tito isi va desfasura dictatura. Lucru ce l-a expus la Congresul din Iulie, care s-a desfasura
intr-un mod normal. A sustinut ca isi va baza politica pe directia marxist-leninista, iar comunistii
cominformului vor fi persecutati la fel adversarii ideologiei comuniste.

Relatiile dintre cele 2 state se vor aplana abia dupa moartea lui Stalin. Prin incercari ale lui
Nikita Hrusciov de a pune bazele unei noi politici cu statele satelit.
In aprilie 1956-Hrusciov va desfiinta Cominformul.
Tito, va conduce Iugoslavia pana in 1980, pastrandu-si o pozitie neutra, desi era o tara
comunista. Un caz unic la vremea respectiva.