Dezvoltarea ORL în Moldova şi Europa.

Între anii 1918-1940 populaţia Basarabiei ca de altfel şi a altor ţări a fost

afectată de diverse maladii cu caracter de masă.
Dintre bolile infecto-contagioase cele mai frecvente au fost:
 Tifosul exantimatic;
 Difteria;
 Scarlatina;
 Variola;
 Rabia;
 Malaria;
 Tuberculoza şi altele.
Văzînd această situaţie Guvernul României a elaborat şi a realizat un vast
program de eradicare a acestor boli. Pentru tratamentul pacienţilor de
tuberculoză a fost reconstruit sanatoriul de profil din Vorniceni, numărul
de paturi ajungînd la 150. Spitalul din Costiujeni în 1939 a fost reconstruit
cheltuindu-se 10 mln. lei. Au fost înfiinţate şi multe alte spitale şi
dispansere.
Au fost deschise spitale pentru contagioşi la Călăraşi, Chilia Nouă şi Reni,
sanatoriul Bugaz.
În 1918 în Basarabia existau numai 80 medici, 170 felceri şi 70 surori de
caritate. Între anii 1918-1940 numărul de medici a crescut de la 80 la 341
(mărindu-se numărul lor de 4 ori şi ceva). Din cele relatate rezultă că în
intervalul 1918-1940 au fost realizate mari progrese în organizarea asistenţei
medicale a populaţiei şi aceasta a fost una din principalele preocupări ale
Statului Român în Basarabia.
ORL Moldovei are şi ea istoria sa. Pînă la deschiderea I.S.M din Chişinău
(1945) – (fiind deplasat din oraşul Kislovodsk, institutul 2 de medicină din
Leningrad) medicii moldoveni îşi făceau studiile în instituţiile de medicină şi la
facultăţile de medicină de la universităţile de peste hotare - România, Franţa,
Rusia, Cehoslovacia, Germania etc.
Populaţia primea asistenţa ORL de la medicii particulari şi în spitalele de
Stat. Dar în literatura de specialitate se ignorează acest fapt afirmîndu-se că pînă
în anul 1945 nu exista serviciul ORL. E drept că odată cu transferarea
institutului doi de medicină Sanct-Peterburg din Kislovodsk (a fost evacuat în
timpul celui de al II-lea război mondial) la Chişinău şi astfel s-au creat noi
condiţii de pregătire a medicilor în I.S.M din Chişinău. Primul şef de catedră
ORL (de la 14 septembrie 1945) a fost profesorul Vasile Petru Cecurin, apoi au
condus catedra următorii profesori: N. I. Mihaloiţ, A. A. Gladcov,
D.A.Bîtcenco, I. N. Antohi, V. A. Romanov, V. A. Popa. Actualmente şeful
catedrei şi preşrdintele Societăţii Ştiinţifice de ORL din Republica Moldova este
d.h.ş.m., academician al A.Ş a R.M., profesor universitar Ion Ababii.
Organizarea serviciului ORL în Moldova se efectuează în următorul fel: în
fruntea acestui serviciu se află Societatea Ştiinţifică ORL din Republica
Moldova şi Ministerul Sănătăţii al R.M. Catedra ORL în cadrul căria se află şi
cursul de ORL al facultăţii de perfecţionare a medicilor, are menirea de a preda
ORL studenţilor la toate facultăţile şi perfecţionarea ORL. Rezidenţiatul
întrodus la noi în Moldova în anul 1993 este o metodă nouă în pregătirea
medicilor ORL. Următoarea treaptă sau nivel de asistenţă otorinolaringologică
sunt oraşele şi raioanele unde funcţionează secţii şi cabinete ORL atît pentru
maturi cît şi pentru copii. La unele uzine, făbrici, teatre sunt cabinete medicale
ORL care acordă asistenţa ORL. La teatrul de operă şi balet, de exemplu,
activează foniatrul.
Actualmente în republică muncesc mai mult de 200 de medici ORL.
Numărul de paturi ORL atinge cifra de 547. Otorinolaringologia Moldovei
depune eforturi considerabile în soliţionarea următoarelor probleme:
1. Etiopatogenia, tratamentul şi complicaţiile rinosinusitelor la copii şi
la maturi: I. Ababii, M. Maniuc, V. Gavriluţa.
2. Anginele şi tonsilita cronică: Vl. Popa, N. Hodonoagă, E. Sencu,
L.Danilov.
3. Otitele acute şi cronice. Otitele recidivante, exsudative,
complicaţiile lor. Mastoidoplastiile: I. Ababii, I. Antohii, M.
Maniuc, A. Sandul, S. Vetricean, S. Diacov, L. Danilov.
4. Laringotraheobronşita acută striduloasă la copii. Papilomatoza
laringelui. Microlaringoscopia şi microlaringochirurgia: I. Ababii,
Vl. Popa, V.Cabac, I. Banari.
5. Timpanoplastiile: I. Atohi, V. Andriuţa, S. Vetricean.
6. Stapendoplastia. Otoscleroza: I. Antohi, V. Andriuţă, S. Vetrician.
7. Utilizarea pe larg a metodelor noi de diagnostic şi tratament:
imunologie, radiologie se folosesc microscoapele chirurgicale şi
instrumentariul respectiv.

Un aport deosebit în dezvoltarea asistenţei ORL în Moldova la momentul

respectiv l-au adus: profesorul M. Gh. Zagarskih – fostul şef al cursului de
perfecţionare a medicilor ORL, care a propus şi a implimentat o nouă metodă de
tratament a esofagitelor corozive, şi în acest scop stenozele cronice ale laringelui
folosind în acest scop buge din peritoneu confecţionate după metoda sa. Au mai
activat d.ş.m. Gh. Frumusachi, M. Lupan, N. Savelev – aducînd aportul lor în
diverse probleme ale ORL. Prima secţie de ORL de 25 de paturi a fost deschisă
la spitalul clinic orăşenesc Nr. 4 din Chişinău. Actualmente această clinică ORL,
cu o capacitate de 34 paturi se află în incinta Spitalului clinic municipal Nr.3
„Sf. Treime”, unde are loc perfecţionarea medicilor ORL. O contribuţie
deosebită în dezvoltarea ORL şi a asistenţei ORL din Moldova o au savanţii din
fosta URSS cum ar fi: D. I.Tarasov (Moscova), I. B. Soldatov (Samara), M. S.
Plujnicov (Sanct-Petersburg), V. T. Palciun (Moscova), A. I. Colomiicenco, S. I.
Mostovoi, A.I.Ţîganov, D. I. Zabolotnîi (Kiev) şi alţii.