Sunteți pe pagina 1din 9

Studiul semnalelor periodice

1. Scopul lucrrii
Se efectueaz analiza n frecven a semnalelor periodice i se msoar distorsiunile
semnalelor de la ieirea generatoarelor de semnale sinusoidale.
2. Dezvoltarea n serie Fourier exponenial a semnalelor periodice complexe
Un semnal n timp continuu x : R C se numeste periodic daca exista o constanta
strict pozitiva T astfel incat:
x ( t + T ) = x ( t ) , t R
(1)
Se numeste perioada a semnalului cea mai mica valoare a lui T care satisface
egalitatea de mai sus.
Are loc urmatoarea proprietate: daca o functie x(t ) este local integrabila si periodica
de perioada T, atunci:
T

a +T

x ( t ) dt =

x ( t ) dt , a R

(2)

Deoarece integrala pe o perioada a functiei nu depinde de pozitia intervalului de


integrare, de lungime egala cu perioada, pe axa timpului, aceasta marime se noteaza scurt
cu:
x(t )dt
T

Se spune ca un semnal periodic, de perioada T, satisface conditiile lui Dirichlet daca:


x(t ) este absolut integrabil pe o perioada:

x(t ) dt <
T

x(t ) are intr-o perioada T un numar finit de maxime si minime.


x(t ) are intr-o perioada T un numar finit de puncte de discontinuitate, iar acestea sunt
de speta I-a.
Daca un semnal periodic, de perioada T, satisface conditiile lui Dirichlet, atunci
admite dezvoltarea in serie Fourier exponentiala:

(3)
2
x(t ) = c k e jk0t , 0 =
T
k =
cu
(4)
1
c k = x(t )e jk0t dt
T T

unde c k reprezinta coeficientii seriei Fourier exponentiale.

3. Dezvoltarile in serie Fourier trigonometrica si in serie Fourier armonica ale


semnalelor periodice reale

Se considera semnalele periodice x : R R , de perioada T, care satisfac conditiile lui


Dirichlet; atunci ecuatia (3) se poate pune sub una din urmatoarele forme:
- seria Fourier trigonometrica

(5)
x(t ) = a 0 + (a k cos k 0 t + bk sin k 0 t )
k =1

seria Fourier armonica

x(t ) = A0 + Ak cos(k 0 t + k )
k =1

Relatiile intre coeficientii seriilor din (3), (5) si (6) sunt:


c0 = a0 = A0

a k = Ak cos k = 2 c k cos(arg{c k }), k > 0

(6)

(7)

bk = Ak sin k = 2 c k sin (arg{c k }), k > 0


Cu referire la relatia (6):
- marimea A0 se numeste componenta continua a semnalului x(t )
- semnalul Ak cos(k 0 t + k ) se numeste armonica de ordinul k a semnalului x(t ) ,
k >0
A
- marimile k se numesc valorile efective ale armonicilor ( k > 0 )
2
- se numeste spectru de amplitudini reprezentarea numerelor Ak functie de
k 0 , k 0
- se numeste spectru de faze reprezentarea marimilor k functie de k 0 , k 0 .
4. Puterea semnalelor periodice

Se considera un semnal oarecare x(t ) . Daca exista marimea:

2
1
PX = lim
x(t ) dt

2
aceasta se numeste puterea semnalului x(t ) .
Se poate arata ca, daca x(t ) este un semnal periodic, de perioada T, atunci:
2
1
PX = x(t ) dt
T T

Au loc urmatoarele relatii de tip Parseval:

(8)

PX =

ck

k =

A
= A0 + k
2
k =1

(9)

Prima egalitate are loc pentru orice semnal periodic, in timp ce a doua are loc doar pentru
semnale reale. Deoarece puterea unei sinusoide este egala cu patratul valorii sale efective,
rezulta ca puterea unui semnal periodic real este suma dintre puterea componentei
continue si puterile semnalelor sinusoidale care apar in dezvoltarea sa in serie Fourier
armonica.
5. Relatia intre coeficientii Fourier asociati unui semnal periodic si
transformarea Fourier asociata restrictiei acestui semnal la o perioada

Fie x(t ) un semnal periodic, cu perioada T si x1 (t ) semnalul:

T T
x(t ), t ;
x1 (t ) =
2 2
0, in rest

(10)

Fie X 1 ( ) transformata Fourier a semnalului x1 (t ) si c k coeficientii seriei Fourier


exponentiale asociati semnalului x(t ) . Atunci:
(11)
1
2
c k = X 1 (k 0 ), 0 =
, kZ
T
T
6. Exemplu

Se considera semnalul periodic din figura 1.

x(t )

t
T

T +

0
Fig.1

Coeficientii seriei Fourier exponentiale sunt:


3

T +

ck =

1
T

A e jk0t dt = A

sin k 0 / 2 jk0 / 2
e
k

(12)

iar puterea:

PX =

(12`)

1 2
A
T

Avand in vedere (7) rezulta:


A0 = c0 = A

Ak = 2 c k = 2 A

sin k 0 / 2
k

(13)

k 0
k

+ 1 sgn sin 0 , k > 0


2
2 2

Spectrele de amplitudini si de faze sunt prezentate in figura 2 pentru cazul / T = 1 / 4 .

k = arg{c k } =

Ak

k 0
2 0

4 0

6 0

8 0

10 0

12 0

k 0
2 0

6 0

4 0

8 0

10 0

12 0

Fig. 2 Spectrele de amplitudini si de faze ale semnalului din fig. 1.


7. Distorsiunile semnalelor

Daca un semnal sinusoidal este aplicat la intrarea unui SLITC, atunci la iesire semnalul
este sinusoidal.
In realitate, la iesire, semnalul este doar aproximativ sinusoidal, datorita neliniaritatilor
inerente circuitelor reale. Fie:
(14)
x(t ) = A cos( 0 t + )
semnalul de la intrare si

(15)
y (t ) = A0 + Ak cos(k 0 t + k )
k =1

semnalul de iesire. Se defineste factorul de distorsiuni:


2

Ak

Pk

2
k =2
k =2
(16)
dY =
=
A1 / 2
P1
Factorul de distorsiuni este radical din raportul dintre puterea continuta in armonicele
superioare si puterea utila continuta in fundamentala semnalului.

8. Desfasurarea lucrarii
8.1. Se vizualizeaza si se deseneaza pe hartie milimetrica formele de unda ale unor
semnale periodice generate de un generator de functii (dreptunghiular, sinusoidal,
dreptunghiular etc).
8.2 Se calculeaza coeficientii Fourier asociati seriilor exponentiala, trigonometrica si
armonica corespunzatori semnalelor de la punctul anterior.
8.3 Se masoara valorile efective ale armonicilor semnalelor de la punctul 8.1 cu un
analizor de spectru.
8.4 Se reprezinta pe hartie milimetrica spectrele de amplitudini masurate si calculate. Se
compara valorile corespunzatoare. Se reprezinta si spectrele de faza calculate.
9. Prezentarea mediului Matlab

MATLAB (MATrix LABoratory) este un program interactiv, dezvoltat de firma Math


Works Inc., fiind destinat, n special, prelucrrii numerice a datelor furnizate sub form
vectorial sau matriceal.
MATLAB integreaz calculul numeric cu vizualizarea rezultatelor i programarea, ntrun mediu flexibil i deschis dezvoltrilor ulterioare.
MATLAB este un sistem interactiv, al crui element de baz este o matrice care nu
necesit o dimensionare explicit. Aceasta ajut n rezolvarea a numeroase probleme de
calcul tehnic, n special pentru cele bazate pe formalismul matricial (i vectorial),
permind scrierea programelor ntr-un limbaj scalar.
MATLAB-ul a evoluat n ultimul timp, mai ales prin utilizarea sa n mediul universitar,
ca instrument educaional pentru cursuri de matematic, inginerie i tiin. n egal
msur, MATLAB-ul se dovedete deosebit de eficient n cercetarea tiinific i
dezvoltarea tehnologic n mediul industrial.
Moduri de lucru n MATLAB

Lansarea n execuie a programului MATLAB se face din WINDOWS.


Dup lansarea n execuie, programul MATLAB intr n modul de comand, afind
prompterul >> i ateptnd introducerea unei comenzi de ctre utilizator. Executarea
unei comenzi este urmat, de obicei, fie de crearea unei variabile n spaiul de lucru, fie
de afiarea unui mesaj sau desenarea unui grafic. De exemplu, comanda:
>>v=0:10
va crea variabila v i va afia elementele acesteia pe ecran.
n afara modului de lucru n linie de comand, n MATLAB se pot crea fiiere ce
conin instruciuni MATLAB, numite fiiere-M (deoarece au extensia .m). Un program
MATLAB poate fi scris sub forma fiierelor script sau a fiierelor function. Ambele
tipuri de fiiere sunt scrise n format ASCII, iar algoritmul care a fost implementat poate
fi urmrit cu foarte mare uurin, dac se cunosc conveniile i sintaxa MATLAB.
Aceste tipuri de fiiere, obligatoriu cu extensia .m, permit crearea unor funcii noi care

le pot completa pe cele deja existente. Prin aceast facilitate, MATLAB-ul poate fi extins
la aplicaii specifice utilizatorului, care are posibilitatea s scrie noi proceduri.
Fiiere script
Un fiier script este un fiier care conine o secven de comenzi MATLAB. Prin
apelarea numelului fiierului, se execut secvena MATLAB coninut n acesta. Dup
execuia complet a unui fiier script, variabilele cu care acesta a operat rmn n zona de
memorie a aplicaiei. Aceste fiiere nu permit integrarea n programe mari, realizate pe
principiul modularizrii. Fiierele script sunt folosite pentru rezolvarea unor probleme
care cer comenzi succesive att de lungi, nct ar putea deveni greoaie pentru lucrul n
mod iterativ, adic n modul de lucru linie de comand.
Fiiere funcie
Dac prima linie a fiierului-M conine cuvntul "function", fiierul respectiv este
declarat ca fiier funcie. O funcie difer de un fiier "script" prin faptul c poate lucra
cu argumente. Variabilele definite i manipulate n interiorul fiierului funcie sunt
localizate la nivelul acestuia. Prin urmare, la terminarea execuiei unei funcii, n
memoria calculatorului nu rmn dect variabilele de ieire ale acesteia.
Fiierele funcie sunt utilizate pentru extinderea MATLAB-ului, adic pentru crearea
unor noi funcii MATLAB. Forma general a primei linii a unui fiier funcie este:

function [param_ieire] = nume_funcie (param_intrare)


unde:
function - este cuvnt cheie care declar fiierul ca fiier funcie (obligatoriu);
nume_funcie - numele funciei, adic numele sub care se salveaz fiierul, fr extensie.
Nu poate fi identic cu cel al unui fiier-M preexistent.
param_ieire - parametri de ieire trebuie separai cu virgul i cuprini ntre paranteze
drepte. Dac funcia nu are parametri de ieire, parantezele drepte i semnul egal nu mai
au sens.
param_intrare - parametri de intrare trebuie separai cu virgul i cuprini ntre paranteze
rotunde. Dac funcia nu are parametri de intrare, parantezele rotunde
nu mai au sens.
Semnale elementare
Impulsul unitate

Impulsul unitate se definete n felul urmtor:


1, n = 0
0, n 0

[ n] =

Utiliznd proprietatea de deplasare n timp, putem scrie:

1, n = n0
0, n n0

[ n n0 ] =

n MATLAB nu putem defini secvene de lungime infinit, trebuie precizat domeniul de


valori pentru n .
S se defineasc i s se reprezinte grafic secvenele:
1. x1 [ n ] = [ n ]
2. x2 [ n ] = [ n 1]
3. x3 [ n ] = [ n + 1] pentru 10 n 10 .
Toi vectorii vor avea, deci 21 de elemente.
x1.
% Generarea impulsului unitate
clf; % sterge vechiul grafic
n = -10:10; % generarea unui vector de la -10 la 10
d = [zeros(1,10) 1 zeros(1,10)]; % generarea impulsului
stem(n,d); % reprezentarea grafic n timp discret
xlabel('n');ylabel('Amplitudine');
title('Impulsul unitate');
axis([-10 10 0 1.2]);
x2.
n=-10:10;
x2=zeros(size(n));
x2(12)=1;
stem(n,x2),grid,title(x2[n]),xlabel(n)
Momentul de timp n =1 corespunde celui de al 12-lea element al vectorului.
x3.
n=-10:10;
x3=zeros(size(n));
x3(10)=1;
stem(n,x3),grid,title(x3[n]),xlabel(n)
Momentul de timp n = -1 corespunde celui de al 10-lea element al vectorului.
Exerciii
S se defineasc i s se reprezinte graphic urmtoarele secvene:
pentru 1 n 20
1. x1 [ n ] = 0.7 [ n 5]
2. x1 [ n ] = 0.6 [ n ]
pentru 15 n 15
Treapta unitate

Treapta unitate se definete n felul urmtor:

1, n 0
0, n < 0

[ n] =

Utiliznd proprietatea de deplasare n timp, putem scrie:


1, n n0
0, n < n0

[ n n0 ] =

n MATLAB nu putem defini secvene de lungime infinit, trebuie precizat domeniul de


valori pentru n .
S se defineasc i s se reprezinte grafic secvenele:
1. x1 [ n ] = [ n ] pentru 10 n 10 .
2. x2 [ n ] = [ n 2] pentru 5 n 10 .
3. x3 [ n ] = [ n + 2] pentru 5 n 10 .
x1.
% Generarea treptei unitate
n = -10:10; % generarea unui vector de la -10 la 10
u = [zeros(1,10) ones(1,11)]; % generarea treptei unitate
stem(n,u); % reprezentarea grafica in timp discret
xlabel('n');ylabel('Amplitudine');
title('Treapta unitate');
axis([-10 10 0 1.2]);
x2.
n=-5:10;
x2=[zeros(1,7),ones(1,9)];
stem(n,x2),grid,title('x_2[n]'),xlabel('n')
Momentul de timp n = 2 corespunde celui de al 8-lea element al vectorului.
x3.
n=-5:10;
x3=[zeros(1,3),ones(1,13)];
stem(n,x3),grid,title('x_3[n]'),xlabel('n')
Momentul de timp n = 2 corespunde celui de al 4-lea element al vectorului.
Exerciii
S se defineasc i s se reprezinte grafic urmtoarele secvene:
pentru 10 n 20
1. x1 [ n ] = 0.7 [ n ]
2. x2 [ n ] = [ n 7 ]
pentru 0 n 30
3. x3 [ n ] = 1.8 [ n + 3]
pentru 15 n 15