Proiect de lecţie

Titlul lecţiei: Tensiuni internaționale și crize politice în perioada interbelică

Clasa: a VII-a, 1h/săptămână
Data: 16.02.2017
Timp: 50’
Competenţe specifice:
3.5. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XX-lea, pe baza
surselor istorice
3.6 Prezentarea unui fapt istoric referitor la secolul al XX-lea, utilizând informaţii selectate din
surse istorice
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare
rezolvării unei situaţii problemă

Obiective operaționale
să identifice încercări de soluționare a crizelor politice interbelice
să înțeleagă cauzele formării Axei
să enumere tratate semnate în scopul menținerii păcii sau tratate de alianță formate
de micile state din Europa Estică
să folosească surse istorice variate pentru a localiza sau a plasa în timp fapte istorice
din perioada interbelică
să analizeze o schemă grafică
să comenteze evoluția evenimentelor cu ajutorul hărții istorice
Strategii didactice:
a. Metode și procedee didactice:
expunere, conversaţia euristică, demonstraţia, descoperirea
b. Mijloace didactice:
fişe de lucru, calculator, videoproiector, tablă
c. Forma de orgnizare a activităţii: frontal, individual

Evaluare: (ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?)

a) de conţinut: răspunsurile la întrebările orale, analiza surselor istorice, definirea
umanismului, enumerarea alianțelor formate după război, enumerarea principalelor
conflicte și a cauzelor acestora
b) de utilizare a operaţiilor gândirii: explicarea cauzelor și consecințelor fenomenelor,
analiza, comparația, raționamentul

Bibliografie:
Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie - Manual de istorie pentru clasa aVII-a, Ed. Humanitas
Educational
Doru Dumitrescu, Nicoleta Dumitrescu, Gabriel Stan, Madalina Trandafir, Istorie - Manual de istorie
pentru clasa aVII-a, Ed. Nemira
Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001;
Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print, Buc., 2001;
Desfăşurarea lecţiei:
1. Moment organizatoric
2. Activitate introductivă
Elevilor li se cere să își amintească prevederile tratatului de pace de la Versailles, condiții care au
cauzat un nou curs în relațiile internaționale în perioada interbelică.

3. Dobândirea de noi cunoștințe

Pe parcursul secvenței de învățare elevii vor descoperi evoluția relațiilor internaționale, cauze
și consecințe ale crizelor politice
Expunere: profesorul prezintă cu ajutorul videoproiectorului cauza tensiunilor internaționale și câteva
soluții pentru rezolvarea acestora; elevii notează în caiete.
Elevii analizează schema intitulată Evoluția relațiilor internaționale. Elevii vor descoperi trei tipuri
de acțiuni: pentru menținerea granițelor, apărarea păcii și conciliatorism.
Expunere: profesorul prezintă Tratatul de la Locarno și Pactul Briand – Kellog, iar elevii notează în
caiete.
Elevii analizează un fragment din textul tratatului Briand – Kellog și răspund la întrebări.
Elevii analizează schema Nemulțumiți de tratatele de pace și descoperă că atât state învinse, cât și
state învingătoare în Primul Război Mondial au fost ulterior nemulțumite de tratatele de pace, iar
aceste nemulțumiri au cuzat tensiuni în relațiile internaționale și apropierea dintre aceste state.
Expunere: Germania și Ungaria doreau modificarea granițelor stabilite după Primul Război Mondial
și revizuirea tratatelor de pace. Italia și Japonia doreau să obțină noi teritorii. Datorită nemulțumirii
și tensiunilor acumulate, între 1936 și 1937 s-a produs o apropiere între Germania, Italia și Japonia,
care au încheiat o alianță numită Axa Berlin - Roma – Tokyo.
Elevii analizează schema Statele mici și descoperă că acestea au înceract să se alieze între ele, dar și
cu Franța, singura putere europeană dispusă să garanteze granitele statelor mici din centrul și estul
Europei. Elevii identifică cu ajutorul schemei și al hărții statele care au compus cele 2 alianțe - Mica
Înțelegere și Înțelegerea Balcanică - și apoi le notează în caiete.

Pe parcursul secvenței de învățare elevii vor descrie folosind surse istorice variate (hărți,
texte, grafice) focarele de conflict din perioada interbelică
Expunere: Profesorul prezintă focarul de război din Asia: În 1931 invadează China şi ocupă
Manciuria. În 1933 s-a retras din Societatea Naţiunilor. Elevii notează în caiete.
Expunere: Profesorul prezintă focare de război din Europa: În 1933 Germania părăseşte Societatea
Naţiunilor, în 1935 reintroduce serviciul militar obligatoriu şi crează o nouă armată- Wehrmachtul,
în 1936 ocupă zona demilitarizată renană, iar în 1938 - anexează Austria (Anschluss) şi teritoriul
Sudeţilor din Cehoslovacia (în baza Acordului de la München, sept 1938). În 1939 - ocupă Cehia şi
revendică coridorul polonez și orașul polonez Gdansk.
Elevilor li se cere să citească un fragment din Tratatul de la Munchen și să răspundă oral la întrebări.
Elevii descoperă imagini care reprezintă entuziasmul germanilor după anexarea Austriei, personalități
politice interbelice.
Elevilor li se cere să desopere cu ajutorul hărții succesiunea evenimentelor care au urmat Acordului
de la Munchen.
Expunere: Profesorul prezintă focare de război din Europa cauzate de Italia: în 1935/1936 invadează
Etiopia, în 1936 iese din Liga Naţiunilor, iar în 1939 – ocupă Albania.

4. Realizarea feed-back-ului
Elevii primesc o fișă individuală de lucru pe care trebuie să o completeze în 5 minute.

5. Tema pentru acasă

Elevii care nu reușesc să finalizeze fișa de lucru, o vor termina ca temă de casă. Cei care finalizează
fișa vor avea ca temă să comenteze o caricatură.
Fișa nr.1

Fiș nr. 2
Fișa nr. 3

Fișa nr. 4
Fișa nr.5

Fișa nr. 6
Fișa nr. 7

Fișa nr. 8 – tema pentru acasă

 Tensiuni internaționale și crize politice în perioada interbelică

- Schița lecției -

- cauza tensiunilor internaționale – plata reparațiilor de război de către Germania

- încercări de soluţionare:
 pe cale militară – ocuparea zonei Ruhr de către trupele franco-belgiene
 pe cale paşnică: eşalonarea reparaţiilor → prin planurile Dawes (1924)
şi Young (1929)
 din 1932 Germania nu va mai plăti nimic.
- tipuri de acțiuni: pentru menținerea granițelor, apărarea păcii și conciliatorism.
 Tratatul de la Locarno
 Pactul Briand – Kellog
- Germania și Ungaria doreau modificarea granițelor stabilite după Primul Război Mondial și
revizuirea tratatelor de pace.
- Italia și Japonia doreau să obțină noi teritorii
- între 1936 și 1937 s-a produs o apropiere între Germania, Italia și Japonia, care au încheiat
o alianță numită Axa Berlin - Roma – Tokyo.
- Statele mici din Estul Europei:
 Mica Înțelegere (Cehoslovacia, România, Iugoslavia)
 Înțelegerea Balcanică (România, Iugoslavia, Grecia, Turcia)
- focare de război din Asia:
 Japonia
o 1931 invadează China şi ocupă Manciuria.
o 1933 s-a retras din Societatea Naţiunilor.
- focare de război din Europa:
 Germania
o 1933 părăseşte Societatea Naţiunilor
o 1935 reintroduce serviciul militar obligatoriu şi crează o nouă
armată- Wehrmachtul,
o 1936 ocupă zona demilitarizată renană,
o 1938 - anexează Austria (Anschluss) şi teritoriul Sudeţilor din
Cehoslovacia (în baza Acordului de la München, sept 1938).
o 1939 - ocupă Cehia şi revendică coridorul polonez și orașul
polonez Gdansk.

 Italia
o 1935/1936 - invadează Etiopia
o 1936 – iese din Liga Naţiunilor
o 1939 – ocupă Albania
Elevii cu CES primesc sarcini de lucru diferite.

Titlul lecţiei: Primul Război Mondial

Clasa: a VII-a, 1h/săptămână
Data: 16.02.2017
Timp: 50’
Competenţe specifice:
3.5. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XX-lea, pe baza
surselor istorice
3.6 Prezentarea unui fapt istoric referitor la secolul al XX-lea, utilizând informaţii selectate din
surse istorice

Obiective operaționale
să copieze corect în caiete textul lecției
să identifice cele 2 tabere care au participat la război
să enumere țările care au făscut parte din cele 2 tabere
să cunoască anul de început și de sfârșit al războiului
să știe de partea cui a luptat România în război
să răspundă corect la întrebări citind un text istoric simplu
Strategii didactice:
d. Metode și procedee didactice:
expunere, conversaţia, descoperirea
e. Mijloace didactice:
fişe de lucru,
f. Forma de orgnizare a activităţii: individual

Evaluare: (ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?)

c) de conţinut: răspunsurile la scrise, enumerarea puterilor Antantei (cel puțin 4 țări), ale
Puterilor Centrale, cunoașterea anului de început și de sfârșit al războiului
d) de utilizare a operaţiilor gândirii: explicarea cauzelor și consecințelor fenomenelor,
analiza, comparația, raționamentul

Bibliografie:
Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie - Manual de istorie pentru clasa aVII-a, Ed. Humanitas
Educational
Florin Constantiniu, Noricica - Maria Cojescu, Alexandru Mamina, Istorie - Manual de istorie pentru
clasa a VII-a, Ed. Corint
Doru Dumitrescu, Nicoleta Dumitrescu, Gabriel Stan, Madalina Trandafir, Istorie - Manual de istorie
pentru clasa aVII-a, Ed. Nemira
 Numele și prenumele
___________________________________________________

Primul Război Mondial

(1914-1918)

Harta Europei în timpul Primului Război Mondial

Cele 2 tabere (alianțe) care s-au luptat în război au fost: Antanta și Puterile Centrale.
Războiul a început în anul 1914 și s-a terminat în anul 1918.
Antanta era formată din următoarele țări: Franța, Anglia, Rusia, SUA
Puterile Centrale era formată din următoarele țări: Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Imperiul
Otoman.
România a luptat de partea Antantei.
Antanta a câștigat războiul.
Germania a fost declarată vinovată pentru începerea războiului și a fost obligată să plătească sume
mari de bani țărilor care au câștigat războiul. Tratatul de pace a fost semnat la Versailles, în Franța.
După război a apărut Liga Națiunilor, care dorea să mențină pacea în lume.

I. Colorează cu verde țările Antantei și cu albastru țările care fac parte din Puterile Centrale.
II. Pe baza lecției de mai sus, răspunde la întrebări:
1. Cum se numesc cele două tabere care s-au luptat în război?
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Scrie o țară care face parte din Antanta.
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Scrie o țară care face parte din Puterile Centrale.
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. De partea cui a luptat România?
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
5. Cine a câștigat războiul?
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

6. Când a început războiul?

________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
7. Când s-a terminat războiul?
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
8. Ce țară a fost considerată vinovată de pierderea războiului?
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
9. Unde a fost semnat tratatul de pace?
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

III. Citește textul de mai jos și răspunde la întrebări:

„Peste 25 de ţări au luat parte la conflict, fie de partea Antantei, fie de cea a Puterilor Centrale.
Printre marile puteri aliate, victorioase în cele din urmă, se numără Franţa, Marea Britanie, Rusia,
Italia, Japonia şi, din 1917, Statele Unite ale Americii. Nucleul Puterilor Centrale îl constituiau
Germania, Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman (Turcia). Primul Război Mondial a dus
la prăbuşirea a patru mari imperii Germania, Rusia, Austro-Ungaria şi Turcia. A fost cauza
Revoluţiei Ruse din 1917, a destabilizat Europa şi a sădit germenii celui de Al Doilea Război
Mondial.”
1. Precizați pe baza textului câte țări au luat parte la conflict.
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Transcrieți din text toate țările victorioase în război.
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Precizați cum se numește alianța din care făceau parte țările victorioase.
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Precizați pe baza textului care sunt cele patru mari imperii care s-au prăbușit după război.
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

5. Precizați din text ce a cauzat Primul Război Mondial.

________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________