Profesor: Luca Octavian

Clasa: a VIII-a

Secolul fanariot
(1711-1821)

1) Definiție

perioada fanariotă = perioadă care începe în 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească în care
domnii din cele două principate române proveneau dintre boierii greci ai cartierului Fanar al
Constantinopolului (capitala Imperiului Otoman);

2) Context istoric

- 1711 – domnul Moldovei Dimitrie Cantemir îi trădase pe turci aliindu-se cu țarul rus Petru cel
Mare, ambii find învinși de turci în bătălia de la Stănilești;

După această ultimă trădare a unui domn pământean moldovean turcii hotărăsc să numească
în Moldova domni credincioși lor, dintre boierii greci din Constantinopol, primul domn fanariot de
aici fiind Nicolae Mavrocordat.

- 1716 – domnul care îi urmează lui Constantin Brâncoveanu, și anume Ștefan Cantacuzino este
ucis de turci tot pentru trădare;
Turcii numesc în 1716 în Țara Românească un prim domn fanariot, pe același Nicolae
Mavrocordat.

3) Caracteristicile perioadei fanariote:

- creșterea obligațiilor față de Imperiul Otoman (a tributului și a altor îndatoriri materiale);

- desființarea armatelor celor două principate române, domnul având o simplă gardă domnească;
- durata scurtă a domniilor;
- cumpărarea domniei (uneori pentru sume uriașe);
- monopolul turcilor asupra produselor românești (turcii stabileau prețul de cumpărare, de multe ori
în defavoarea negustorilor români);
- înrăutățirea traiului locuitorilor celor două principate române, în special a țăranilor, datorită
corupției și a taxelor și obligațiilor împovărătoare;

4) Familiile fanariote

În perioada 1711-1821 au existat la conducerea Moldovei și a Țării Românești domni

provenind din 11 familii de boieri fanarioți, dintre care putem aminti: Mavrocordat, Callimachi,
Caragea, Șuțu, Ipsilanti, Moruzi, Mavrogheni etc.

5) Reforme ale domnilor fanarioți

Au existat domni fanarioți care au contribuit prin reformele lor în diferite domenii, la
modernizarea celor două principate române.
Reformele lui Constantin Mavrocordat (domn atât în Moldova cât și în Țara Românească de mai
multe ori în secolul al XVIII-lea):

- reforme administrative (reorganizează dregătoriile, numește ispravnici în fruntea ținuturilor)

- reforme fiscale (desființează o serie de impozite, înlocuindu-le cu un impozit unic)
- reorganizează categoriile militare (slujbași, dorobanți, călărași etc.)
- desființează șerbia/iobăgia în Moldova și în Țara Românească (cei aflați în stare de șerbie se
puteau răscumpăra plătind o sumă de bani boierilor)
- reforme juridice (desemnarea de judecători speciali)

Reformele lui Scarlat Callimachi (domn al Moldovei și al Țării Românești în deceniile I și II ale
secolului al XIX-lea)

- 1817 – Codul lui Callimachi – cod de legi care îmbina obiceiul pământului cu dreptul bizantin

Reformele lui Ioan Vodă Caragea (domn al Țării Românești între anii 1812-1818)

- 1818 – Legiuirea lui Caragea – cod de legi

NICOLAE MAVROCORDAT
(primul domn fanariot, atât în Moldova-începând cu 1711, cât și în Țara Românească - din 1716)
(portret oficial)
CONSTANTIN MAVROCORDAT
(domn atât în Moldova cât și în Țara Românească de mai multe ori în secolul al XVIII-lea)
(reprezentare contemporană)
SCARLAT CALLIMACHI

(domn al Moldovei și al Țării Românești în deceniile I și II ale secolului al XIX-lea)

IOAN GHEORGHE CARAGEA/IOAN VODĂ CARAGEA
(domn al Țării Românești între anii 1812-1818)