Morgovan Anne-Marie clasa a IX-a A

Domnitorii fanarioți și elemente ale iluminismului

Principalele trăsături ale regimului fanariot sunt:

1. reducerea autonomiei celor două principate care este grav
încălcată prin numirea exclusivă a domnilor de către sultan, prin
interzicerea unei politici externe proprii a principatelor prin
desfiinţarea armatelor naţionale care sunt înlocuite cu gărzi de
arnăuţi, prin impunerea monopolului comercial otoman asupra
principatelor etc;

2. creşterea puternică a obligaţiilor materiale către Imperiul

Otoman, atât a celor oficiale, cât şi a celor neoficiale( Mukarer =
sumă anuală şi trienală, plătită de domnii români sultanului,
pentru confirmarea domniei; Peşcheş = sumă de bani dată drept
cadou de domnii români sultanului şi înalţilor demnitari turci, cu
diferite prilejuri; Geigeaua = dare în bani plătită de domni
înalţilor demnitari otomani, cu prilejul promovării acestora în
funcţii).

3. domnii scurte de maxim 7 ani, domnii fiind deseori mutaţi

dintr-o ţară în alta ( fanarioţii sau grecii fanarioţi erau membri ai
familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierulfanar,
cartier al grecilor din Constantinopol).
Morgovan Anne-Marie clasa a IX-a A

Nicolae MavrocordaT

Nicolae Mavrocordat a fost domnul Moldovei de două ori: 17

noiembrie 1709- noiembrie 1710 și 1711- 5 ianuarie 1716 și al Ț ă rii
Româ nești, tot de două ori 21 ianuarie 1716- 25 noiembrie 1716 și martie
1719- 14 septembrie 1730.
În prima sa domnie a debutat prin asuprirea boierilor și
protejarea țăranilor. Dușmanii lui au folosit nemulțumirile
boierilor și pârile regelui Suediei, Carol al XII-lea, și au obținut
înlocuirea lui cu Dimitrie Cantemir în 1710, pentru ca sa fie
reîntronat în 1711, după ce Dimitrie Cantemir a fugit în Rusia. În
timpul acestei domnii a obținut expulzarea oștilor suedeze și
poloneze, care deveniseră o adevărată pacoste pentru Moldova.
În anul 1716, după uciderea lui Ș tefan Cantacuzino, a fost
trecut pe tronul din București, unde, datorită înrăutățirii
relațiilor dintre turci și nemți, turcii aveau mare nevoie de el
acolo. Izbucnind în curând războiul turco - austriac
(1716 - 1718), Nicolae a ucis câțiva boieri care erau partizani ai
nemților și l-a exilat în Turcia pe mitropolitul Antim Ivireanu,
care a și fost omorât acolo. Deoarece Nicolae a fost prins și dus
la Sibiu, în locul său, turcii îl numesc pe Ioan Mavrocordat.
După Pacea de la Passarowitz din 1718, și moartea lui Ioan
Mavrocordat, Nicolae primește tronul din nou, bucurându-se pe
lângă încrederea turcilor, de o domnie lungă și liniștită. Deși
favoriza elementul grecesc, pe care se putea sprijini mai mult,
printr-o bună administrare a țării, prin obținerea scăderii
tributului față de turci, prin purtarea prietenoasă față de boieri,
prin scăderea anumitor dări, a câștigat încrederea și mulțumirea
țării. Acesta a construit lângă București Mănăstirea Văcărești, a
obligat episcopia din Bacău să aibă o școală grecească și
slavonească în schimbul veniturilor acordate. Nicolae
Mavrocordat a încercat fără succes revenirea la un sistem de
plată a birului prin plata în sferturi ca să nu mai îmble
orânduiali prin țară.
Nicolae Mavrocordat a murit de ciumă la 14 septembrie 1730 în
București și e înmormântat la Mănăstirea Văcărești.
Morgovan Anne-Marie clasa a IX-a A

Portretul lui N.
Mavrocordat

Casa lui N. Mavrocordat