-FIȘE DE LUCRU-

FIȘA NR. 1
„Perioada cuprinsă între 1711( pentru Moldova), respectiv 1716( pentru Țara
Românească) și 1821 poartă numele în istoria Moldovei și Țării Românești de epoca
fanarioților. Prin această denumire se desemna în genere originea domnilor, mai toții din
mahalaua Fanarului (farului), a Constantinopolului.
S-a considerat că ocuparea tronurilor Moldovei și a Țării Românești de către domnii
de origine grecească ar fi fost determinată de trădarea pământenilor- a lui Dimitrie Cantemir
și Constantin Brâncoveanu-, care ar fi făcut ca Poarta otomană să nu mai aibă încredere în
domnii de țară”. (Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
Cerințe:
1Identificați anii instalării domniilor fanariote în Moldova și Țara Românească ?
2 Menționați proveniența domnilor fanarioți?
3 Precizați secolul în care au domnit fanarioții în Țările Române.

FIȘA NR. 2
„Trimițând pe tronul celor două țări românești domni fanarioți, Poarta otomană le
încredința acestora un rol diplomatic de seamă; ei aveau misiunea de observatori și de
informatori ai Înaltei Porți, interesată în obținerea de știri cu privire la mișcările care se
petreceau în culisele diplomației Austriei și Rusiei”.
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)
Cerințe:
Identificați misiunea domnilor fanarioți.

FIȘA NR. 3
A. „În epoca fanariotă s-a agravat dominația otomană. Obligațiile Țărilor Române au
cunoscut proporții ce depășeau uneori limita suportării lor .Haraciul la care erau obligate
Țările Române a cunoscut o permanentă creștere, la fel și peșcheșurile. Aceasta făcea ca
numai o mică parte din veniturile Țărilor Române să poată fi folosită pentru nevoile interne;
cea mai mare parte se îndrepta spre capitala Imperiului otoman.
Numirea domnului în scaun se făcea în schimbul unei mari sume de bani, domnul fiind numit
de obicei pe trei ani. Unii domni ajungeau să cârmuiască chiar cinci ani, alții de-abia 2 sau 3
luni. În fiecare an, domnul trebuia să- și reînnoiască domnia, plătind o taxă, mucarerul”.
( Academician Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

B . Încălcând vechile tratate cu Țările Române, Poarta otomană dispunea tot mai mult de
teritoriul Moldovei și Țării Românești, ca de un teritoriu al Imperiului otoman.
În 1718 prin pacea de la Passarowitz turcii au cedat pentru prima oară unei puteri străine-
Austriei – o parte din teritoriul statului Țara Românească, provincia din dreapta Oltului
(Oltenia), care a rămas sub stăpânire austriacă până la Pacea de la Belgrad (1739). În 1775
turcii au cedat Austriei parte de nord a Moldovei (Bucovina), iar în 1812, partea de est a
Moldovei (Basarabia), deși- potrivit tratatelor– Imperiul otoman nu putea ceda ceea ce nu-i
aparținea.

Cerințe:
Prezentați obligațiile domnilor fanarioți față de Poarta otomană.
Menționați teritoriile pierdute de Țările Române în secolul al XVIII-lea.