1

SEMNIFICATIA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL

1593 – 1601

Domnia lui Mihai Viteazul a devenit un reper în formarea naţiunii

şi a statului naţional român prin opera lui Nicolae Bălcescu ’’ Românii supt
Mihai Viteazul ’’.În vremea sa Mihai Viteazul a fost mai mult apreciat pentru
efortul său în lupta anti-otomană, mai ales la sud de Dunăre , unde a intrat în
tradiţia folclorică ca un eliberator.
El a fost apreciat mai puţin în Occident, unde victoriile sale
erau prezentate ca fiind ale lui Rudolf al 2 lea sau Sigismund Bathory ,
suzeranii săi.
Domnia lui Mihai Viteazu a avut multe consecinţe pozitive asupra Ţările
Române.
1.salvarea acestora de la falimentul financiar pe care l-ar fi adus
creşterea continuă a pretenţiilor financiare al Porţii.
2. restabilirea autonomiei Ţării Româneşti care fusese grav afectată
după 1541, când s-a înlăturat regimul dominaţiei otomane.
3.Poarta a înţeles avertismentul oferit de lupta declanşată de Mihai ,
de aceea vreme de câteva decenii va menţine tributul în limite rezonabile
4.Poarta nu va mai încerca transformarea Ţărilor Române în paşalâc
turcesc ca în 1522 în Ţara Românească , după moartea lui Neagoe Basarab,
sau 1595 în timpul campaniei lui Sinan Paşa împotriva lui Mihai Viteazul,
iar în Moldova în 1538 când a avut loc campania lui Soliman Cel Mare
împotriva lui Petru Rareş.
În secolul al 17 lea acţiunile lui Mihai Viteazu au fost luate drept model
de domnii Ţării Româneşti Radu Şerban şi Mihnea al 3 lea , dar mai ales de
principii Transilvaniei Gabriel Bethlen în 1613 - 1629 , Gheorghe Rakoczi I
1630-1648 şi Gheorghe Rakoczi al 2 lea , 1648-1660 , care au încercat
realizarea unor apropieri între Ţara Românească în vederea unei viitoare acţiuni
anti-otomane, când are loc şi prima afirmare a Transilvaniei pe plan
internaţional prin participarea acesteia la războiul de 30 de ani (1618- 1648)
Principii Transilvaniei au preluat cel mai clar ideea lui Mihai Viteazul de
creare a unui regat al Daciei care a fost un proiect al lui Gabriel Bethlem , ce
preconiza unirea Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Româneşti într-un regat de
confesiune (religie) protestantă.
 2

După domnia lui Mihai Viteazul Porţii otomane i-au trebuit 20 de ani
ca să readucă Ţara Românească la ascultare , de aceea în secolul 17
solicitările financiare ale Porţii nu vor mai atinge cotele de la sfârşitul secolului
al 16 lea .În secolul 17 un mare număr de familii greceşti s-au stabilit în Ţările
Române cumpărând pământ şi construindu-şi reşedinţe , mai ales în vremea
Mihneştilor după 1620 , când aceştia vor ocupa poziţii cheie în stat şi
conducerea Bisericii până la domnia lui Matei Basarab în Ţara Românească
1632-1654 şi a lui Vasile Lugu în Moldova 1634-1653, domnii care marcat
sfârşitul preponderenţei greceşti în schimbul majorării tributului.
Alianţa Ţărilor Române făcută de Mihai Viteazul a fost o forţă
eficace pentru menţinerea autonomiei şi păstrarea statutului teritorial al
Ţărilor Române.
Tratativele purtate de Gheorghe Rakoczi I şi Gheorghe Rakoczi al 2
lea cu Matei Basarab şi Vasile Lupu vor asigura celor din urmă domnii
îndelungate şi mai ales ţinerea Porţii cât mai departe de Ţările Române.Ulterior
Gheorghe Rakoczi al 2 lea , principe al Transilvaniei va încheia o alianţă cu
domnii Ţărilor Române Constantin Şerban şi Mihnea al 3 lea şi domnul
Moldovei Gheorghe Ştefan ( urmaş al lui Vasile Lupu) , alianţă care îşi
păstra caracterul antiotoman sub forma unor răscoale împotriva Porţii ,
înăbuşite de aceasta cu sprijinul tătarilor.