Sunteți pe pagina 1din 5

ELEMENTE DE PROZODIE - VERS, STROFA, ACCENT, RIMA, RITM, MASURA

ELEMENTE DE PROZODIE - VERS, STROF, ACCENT, RIM, RITM, MASUR

Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei. Urmareste componenta versurilor din punct de vedere al numarului silabelor, al cantitatii & 424g62e #351;i calitatii vocalelor din acestea, al gruparii lor n unitati ritmice. Versul (lat. "versus" = ntorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte cadentate dupa anumite reguli, formnd mpreuna o unitate metrica, un rnd al unei poezii. n a doua jumatate a sec. XVII (de cnd dateaza cele mai vechi scrieri romnesti n versuri - poemul "Viiata lumii", de Miron Costin si "Psaltirea n versuri" a lui Dosoftei se foloseau mai multe cuvinte stih (din gr. "stihos" = sir, rnd): Varlaam: "Stihuri la stema Moldovei". Miron Costin scrie un mic tratat de prozodie, cel dinti din literatura noastra, care se numeste "ntelesul stihurilor cum trebuieste sa sa citeasca". Poezia (gr. "poitis" = creatie) = este alcatuita, n mod obisnuit, din mai multe versuri, de obicei grupate ntr-o strofa. Emistihul = una dintre cele doua jumatati de vers, separate prin cezura (pauza de la jumatatea versului). "Sara pe deal // buciumul suna cu jale". Strofa = un ansamblu unitar ntr-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, n general despartita printr-un spatiu grafic de alte unitati de acelasi fel. = versurile ntr-o strofa sunt unite att prin ideea pe care o exprima, ct si prin elementele de versificatie (ritm, rima, masura). Dupa numarul de versuri, strofa poate fi: 1. Monostih (monovers) - (un vers) ex. "Poeme ntr-un vers", de Ion Pillat "Poemul ntr-un vers": "Un singur nai, dar cte ecouri n paduri" "Poetul": "Sta ncarcat de versuri ca toamnele de rod" 2. Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tnar si iubesc" 3. Tertina sau tertet (trei versuri) 4. Catren (patru versuri)

5. Cvinarie (cinci versuri) 6. Sextina (sase versuri) 7. Polimorfe (de sapte, opt, noua, zece, unsprezece sau douasprezece versuri) septet, octava, nona, decima. Refrenul = cuvnt, vers sau grupare de versuri repetate la anumite intervale (de obicei dupa fiecare strofa) spre a ntari o anumita idee sau un anumit efect artistic. Rima = potrivirea sunetelor finale din doua sau mai multe versuri ncepnd cu ultima vocala accentuata. Rimele = sunete sau grupuri de sunete identice sau aproape identice cu care se termina versurile dintr-o poezie. Categorii de rime: 1. Monorima - alcatuita din succesiunea acelorasi sunete finale ntr-o ntreaga poezie sau n mai multe versuri dintr-o poezie. (foarte des n creatiile populare) "Voinicii se izbeau si mai tare se-opinteau si mai tare se-nvrteau si mai tare se trnteau Din doi unul dovedea Din doi unul jos cadea Cine ca mi-i dovedea si cu mndra purcedea Paunasul codrilor Voinicul voinicilor." ("Paunasul codrilor", colectia Vasile Alecsandri) 2. Rimele mperecheate = acelea n care, prin sunetele lor finale, versul 1 rimeaza cu 2, iar 3 cu 4. Sunt ntlnite frecvent si n poezia populara si n poezia culta. a "Ca si eu trimite-voi a b b Ce-I mai mndru pe la noi Oastea mea cu flamurile Codrul si cu ramurile." ("Ce te legeni", de M. Eminescu)

3. Rimele ncrucisate = versul 1 rimeaza cu 3, iar 2 cu 4. a "El tremura ca alte dati b a b n codrii si pe dealuri Calauzind singuratati De miscatoare valuri." ("Luceafarul", de M. Eminescu) 4. Rimele mbratisate = versul 1 rimeaza cu 4, iar 2 cu 3. a b b a "Stelele-n cer Deasupra marilor Ard departarilor Pna ce pier" ("Stelele-n cer", de Mihai Eminescu) 5. Rima interioara = rimeaza cuvintele din interiorul versului. "Pentru ce e armonie o mnie fara scop" 6. Versurile fara rime se numesc versuri albe sau versuri libere. (n poezia moderna) RITMUL n versuri, silabele accentuate se succed regulat, dupa acelasi numar de silabe neaccentuate. Ritm = armonia ce rezulta din asezarea simetrica a silabelor accentuate si neaccentuate n vers. Cea mai simpla unitate ritmica n vers estesilaba. n antichitate, n poezia greaca si latina, deoarece vocalele acestor limbi erau fie lungi, fie scurte, ntlnim silabe lungi si silabe scurte (versificatie cantitativa). Versificatia cantitativa a cedat locul celei calitative - silabe accentuate si neaccentuate. Un grup de silabe accentuate si neaccentuate care se repeta n vers formeaza o uniate ritmica numita picior metric. Picioare metrice: bisilabice: troheul, iambul trisilabice: anapest, amfibrah, dactil. tetrasilabic: coriamb

Troheul: - unitate metrica formata din doua silabe, prima accentuata, a doua neaccentuata ( -v), specific poeziei populare "Ne-guri al-be, stra-lu-ci-te

--

v / -- v/

--

v/ -- v/

Nas-te lu-na ar-gin-ti-e -v/ -- v/ -- v/ -- v/ (Mihai Eminescu, "Craiasa din povesti)

Iambul - unitate metrica formata din doua silabe, prima silaba neaccentuata, a doua accentuata (v --) "A fost o-da-ta ca-n po-vesti" v --/ v --/ v --/ v --/ (Mihai Eminescu, "Luceafarul")

Dactilul - unitate metrica formata din trei silabe, prima accentuata, celelalte neaccentuata /-v v/ "Cn-ta ze-i-ta m-ni-a ce-a-prin-se pe-A-hil Pe-le-ia-nul" -v v/-- v v/ -- v v/ -v v/ -- v v/ -v

(Homer, "Iliada") Amfibrahul - unitate metrica formata din trei silabe,1 si 3 neaccentuate, 2 accentuata /v -- v/ "Sal-ba-te-cul vo-da e-n za-le si-n fier." v -- v / v -- v / v -- v / v --

(G. Cosbuc, "Pasa Hassan") Anapestul - unitate metrica formata din trei silabe, 1 si 2 neaccentuate, 3 accentuata /v v --/ "A-le tur-nu-ri-lor um-bre pes-te un-de stau cul-ca-te." v v -- / v v -- / -- v // v La Cozia) v --/ v v --/ -- v (Gr. Alexandrescu, "Umbra lui Mircea.

Coriambul - unitate metrica formata din patru silabe, cu accent pe 1 si 4. /-- v v --/ (ritm coriambic) "Sa-ra pe deal // bu-ciu-mul su-na cu ja-le -- v v -- // -- v v / -- v v / -- v

Tur-me-le urc // ste-le-le sca-pa-ra-n ca-le" -- v v -- // -- v v / -v v / -- v

Versurile din "Sara pe deal" sunt alcatuite din picioare metrice de natura diferita: un coriamb, doi dactili si un troheu. Masura = numarul de silabe din care este alcatuit versul. Este mai mare n poezia culta dect n cea populara.

- n poezia populara versurile au 5 - 6 sau 7 - 8 silabe. - n poezia culta, numarul silabelor poate ajunge la 18. "Soa-re-le si lu-na Mi-au ti-nut cu-nu-na" "Ce te le-geni co-dru-le Fa-ra ploa-ie, fa-ra vnt" 7 6 6 7

Versul cu 11 - 12 silabe (alexandrinul) a fost foarte des folosit la nceputul sec. XIX sub influenta franceza. Proza se defineste n contrast cu poezia prin absenta structurii prozodice (vers, rima, ritm, strofa). Exceptii: versul liber, versul alb, poemul n proza, proza rimata, proza ritmata.