GENUL LIRIC

Definiție :Genul liric cuprinde totalitate operelor literare, în care autorul își exprimă gândurile, ideile și sentimentele în mod direct, prin
intermediul eului liric și cu ajutorul mijloacelor de expresivitate artistică .

EUL LIRIC este vocea autorului în creațiile aparținând genului lirc. Acesta apare în diferite ipostaze (îndrăgostitul, creatorul, contemplatorul ) și
își semnalează prezența prin mărci consacrate, precum :

 formele verbale și pronominale de persoana I și a II-a

 interjecțiile;
 exclamațiile;
 interogațiile retorice ;
 construcții în cazul vocativ;
 punctuația sugestivă

MIJLOACELE DE EXPRESIVITATE ARTISTICĂ sunt reprezentate de figurile de stil și imaginile artistice.

Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță
unei imagini sau expuneri.

Imaginile artistice sunt metode prin care i se induc cititorului senzatii olfactive, gustative, vizuale, auditive, dinamice .

FIGURI DE STIL :

 Aliterația : constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale ( ” Prin vulturi vântul viu vuia ” )
 Asonanța:constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. ( ” Toate păsările dorm, / Numai una n-are somn. ” )
 Repetiția:constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului. ( ” vine, vine, vine … ” )
 Enumerația :constă în prezentarea succesivă a unor fapte sau aspecte. Relația ce se stabilește între termenii enumerării este una de
coordonare. ( ” Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi ” )

1
  Inversiunea :constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen ( ” cumplita iarnă ” )
 Comparația :constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen, dar nu se poate scrie decât sub
forma epitetului personificator pentru a se alătura figurii de stil. ( „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri“ )
 Metafora :este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații
subînțelese. ( ” Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci. ” )
 Epitetul :este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele
însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. ( ” durerea noastră surdă și
amară ” )
 Personificarea : este figura de stil prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie însușiri umane .( de exemplu : norii plâng; soarele
râde; stelele clipesc; păsărelele șoptesc; vântul aleargă etc. )
 Hiperbola : este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat, mărind sau micșorând, trăsăturile unei ființe, ale unui lucru,
fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. ( ” Sălbatecul vodă e-n zale și fier / Și zalele-i zuruie crunte / Gigantică
poart-o cupolă pe frunte / Iar vorba-i e tunet, răsufletul ger / Și barda din stânga-i junge la cer / Și vodă-i un munte ” )
 Antiteza :este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cuvinte, fapte, personaje, idei, situații. ( ” Ea un înger ce se roagă –
El un demon ce visează ” , ” Noi îi urâm, noi îi iubim ” )
 Oximoronul : constă în alăturarea a doi termeni contradictorii ( ” tăriile plevei ” , ” suferință dureros de dulce ” )
IMAGINI ARTISTICE

 auditive : ” Clopotul vechi împle cu glasul lui sara ” ; ” Umplând cu larma de talange drumul ” .
 vizuale :” Lângă lacul cel albastru / Încârcat cu flori de nufăr ”; ” Sub lumina blândei lune ” .
 olfactive :” Miresme dulci de flori mă-mbată ” ; ” Un miros blînd, cum nu-e altul, pătrunde-atît de cald și dulce ” .
 dinamice :” Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiți de vânt ” ;

Într-o creație lirică, apar ca moduri de expunereurmătoarele :

 descrierea, cu rol în conturarea unui tablou de natura sau a unui chip omenesc ; aceasta se realizează cu ajutorul substantivelor și al
adjectivelor și se remarcă grupul nominal

2
  monologul liric de tip confesiv ( la persoana I ) / adresativ ( la persoana a II-a )
Punctuația dobândește și ea valențe expresive.

Textul liric are o structură specifică, fiind scris în versuri, organizate de obicei, în strofe, ce pot fi formate din :

 un singur vers, iar atunci strofa se numește MONOVERS

 două versuri, iar atunci strofa se numește DISTIH
 trei versuri, iar atunci strofa se numește TERȚINĂ
 patru versuri, iar atunci strofa se numește CATREN
 cinci versuri, strofa numindu-se CVINTET
 șase versuri – SEXTINĂ
 șapte versuri – SEPTIMA
 opt versuri – OCTAVA
 nouă versuri – NONA
 zece versuri - DECIMA

Muzicalitatea versurilor este rezultatul elementelor de prozodie / versificație : rimă, ritm, măsură

Rima reprezintă potrivirea armonioasă ,din punct de vedere acustic, a silabelor de la sfârșitul versurilor. Aceasta poate fi :

 rimă împerecheată ( versurile rimează două câte două : aabb )

 rimă îmbrățișată ( primul vers rimează cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea : abba )
 rimă încrucișată ( primul vers rimeză cu al treilea, iar al doilea rimează cu al patrulea : abab )
 monorimă ( toate versurile rimează : aaaa )
 variată (versurile rimează fără nicio regulă)
Versul liber: un rând dintr-o poezie neprozodică în care versurile sunt aplicate după voie

3
 Ritmul reprezintă succesiunea regulată a unor silabe accentuate și neaccentuate . Acesta poate fi :

 ritm trohaic – alcătuit din două silabe, din care prima este accentuată, iar a doua este neaccentuată
 ritm iambic – alcătuit din două silabe, din care prima este neaccentuată, iar a doua este accentuată
Măsura reprezintă numărul silabelor dintr-un vers.

În funcție de sentimentele transmise și de discursul liric, există mai multe specii literare lirice :

 doina  elegia
 oda  imnul
 pastelul  psalmul
 idila

MODEL ARGUMENTARE – GEN LIRIC

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare, în care autorul își exprimă gândurile, ideile și sentimentele în mod direct, prin intermediul eului
liric și al mijloacelor de expresivitate artistică. Opera literară … ( titlul poeziei ) de … ( numele autorului ) aparține acestui gen, întrucât prezintă toate
particularitățile sale la nivel formal și de conținut.

În primul rând, autorul percepe realitatea în mod subiectiv, filtrând ceea ce simte, prin propia sensibilitate. Eul liric, aflat în ipostaza …
( îndrăgostitului / contemplatorului / creatorului / nostalgicului etc. ), iși exteriorizează sentimentele puternice de …. ( sentimentele care se desprind din
text ; de exemplu : iubire, admirație, încântare, exuberanță, optimism, tristețe, melancolie, nostalgie etc. ), generate de …. ( de exemplu : trecerea
ireversibilă a timpului , frumusețea unui cadru natural, o dragoste trecută etc. ). Acesta își semnalează prezența prin formele verbale și pronominale de
persoana I ( exemple din text ), interjecțiile … etc. . În plus, modalitatea principală de expunere este …. ( în unele poezii este descrierea, în altele este
monologul liric de tip confesiv / adresativ ) .

Tema poeziei este ….( NOTA BENE : tema unei opere literare este aspectul esențial care se desprinde din text ; în literatura română și universală
cele mai frecvente teme sunt : dragostea, natura și trecerea implacabilă a timpului ), iar titlul, ca element paratextual, se alcătuiește din…. ( părțile de
vorbire componente titlului ) și se află în perfectă concordanță cu mesajul poetic, sugerând / simbolizând …
4
 În al doilea rând, limbajul se caracterizează prin expresivitate, dobândită prin utilizarea figurilor de stil. Dintre acestea se remarcă : epitetele ….
( cel puțin 2 exemple din text ) , personificările … ( exemple ) etc. Acestea compun sugestive imagini artistice vizuale ( exemple ), auditive ( exemple ),
olfactive …. , care emoționează cititorul .De asemenea, muzicalitatea versurilor, data de rima … ( se precizează tipul de rimă ) , de măsura versurilor de
… silabe ( se precizează numărul de silabe ) și de ritmul … ( tipul de ritm ), sporesc valoarea artistică a limbajului.

În concluzie, toate argumentele prezentate mai sus justifică apartenența la genul lirc a operei literare … de … .