TEXTUL LIRIC- REACTUALIZARE

FIGURI DE STIL, IMAGINI ARTISTICE, TIPURI DE RIMĂ

FIGURI DE STIL :

 Aliterația : constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale

( ” Prin vulturi vântul viu vuia ” )- V
 Asonanța : constă în repetarea unor vocale cu efect sonor.
( ” Toate păsările dorm, / Numai una n-are somn. ” )-O
 Repetiția : constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în
diferite poziții ale enunțului. ( ” vine, vine, vine … ” )
 Enumerația : constă în prezentarea succesivă a unor fapte sau
aspecte. Relația ce se stabilește între termenii enumerării este una
de coordonare. ( ” Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi ” )
 Inversiunea : constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție,
pentru a pune în evidență un anumit termen ( ” cumplita iarnă ” )
 Comparația : constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu
scopul evidențierii primului termen, dar nu se poate scrie decât
sub forma epitetului personificator pentru a se alătura figurii de
stil. ( „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri“ )
 Metafora : este figura de stil prin care se trece de la sensul
obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei
comparații subînțelese. ( ” Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii
boltă luneci. ” )
 Epitetul : este figura de stil constând în determinarea unui
substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să
exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui
așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. ( ” durerea
noastră surdă și amară ” )
 Personificarea : este figura de stil prin care lucrurilor, obiectelor
li se atribuie însușiri umane . ( de exemplu : norii plâng; soarele
râde; stelele clipesc; păsărelele șoptesc; vântul aleargă etc. )
 Hiperbola : este un procedeu artistic prin care se exagerează
intenționat, mărind sau micșorând, trăsăturile unei ființe, ale unui
 TEXTUL LIRIC- REACTUALIZARE

FIGURI DE STIL, IMAGINI ARTISTICE, TIPURI DE RIMĂ

lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. (
” Sălbatecul vodă e-n zale și fier / Și zalele-i zuruie crunte /
Gigantică poart-o cupolă pe frunte / Iar vorba-i e tunet, răsufletul
ger / Și barda din stânga-i junge la cer / Și vodă-i un munte ” )
 Antiteza : este o figură de stil care constă în opoziția dintre două
cuvinte, fapte, personaje, idei, situații. ( ” Ea un înger ce se roagă
– El un demon ce visează ” , ” Noi îi urâm, noi îi iubim ” )
 Oximoronul : constă în alăturarea a doi termeni contradictorii ( ”
tăriile plevei ” , ” suferință dureros de dulce ” )

IMAGINI ARTISTICE

 auditive : ” Clopotul vechi împle cu glasul lui sara ” ; ”

Umplând cu larma de talange drumul ” .
 vizuale : ” Lângă lacul cel albastru / Încârcat cu flori de nufăr ” ;
” Sub lumina blândei lune ” .
 olfactive : ” Miresme dulci de flori mă-mbată ” ; ” Un miros
blînd, cum nu-e altul, pătrunde-atît de cald și dulce ” .
 dinamice : ” Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiți de vânt ”
 tactile- ; ” Simt mângâierea ta ”

Într-o creație lirică, apar ca structuri textuale următoarele :

 descrierea, cu rol în conturarea unui tablou de natura sau a unui

chip omenesc ; aceasta se realizează cu ajutorul substantivelor și
al adjectivelor și se remarcă grupul nominal
 monologul liric de tip confesiv ( la persoana I ) / adresativ ( la
persoana a II-a )

Punctuația dobândește și ea valențe expresive.

Textul liric are o structură specifică, fiind scris în versuri, organizate de obicei, în
strofe, ce pot fi formate din :

 un singur vers, iar atunci strofa se numește MONOVERS

 două versuri, iar atunci strofa se numește DISTIH
 TEXTUL LIRIC- REACTUALIZARE

FIGURI DE STIL, IMAGINI ARTISTICE, TIPURI DE RIMĂ

 trei versuri, iar atunci strofa se numește TERȚINĂ
 patru versuri, iar atunci strofa se numește CATREN
 cinci versuri, strofa numindu-se CVINTET
 șase versuri – SEXTINĂ

Muzicalitatea versurilor este rezultatul elementelor de prozodie / versificație :

rimă, ritm, măsură

Rima reprezintă potrivirea armonioasă ,din punct de vedere acustic, a silabelor de

la sfârșitul versurilor. Aceasta poate fi :

 rimă împerecheată ( versurile rimează două câte două : aabb )

 rimă îmbrățișată ( primul vers rimează cu al patrulea, iar al
doilea cu al treilea : abba )
 rimă încrucișată ( primul vers rimeză cu al treilea, iar al doilea
rimează cu al patrulea : abab )
 monorimă ( toate versurile rimează : aaaa )
 rima albă= niciun vers nu rimează

Ritmul reprezintă succesiunea regulată a unor silabe accentuate și neaccentuate .

Acesta poate fi :

 ritm trohaic – alcătuit din două silabe, din care prima este
accentuată, iar a doua este neaccentuată
 ritm iambic – alcătuit din două silabe, din care prima este
neaccentuată, iar a doua este accentuată

Măsura reprezintă numărul silabelor dintr-un vers.