Sunteți pe pagina 1din 13

Notiuni de versificatie Versificatia sau prozodia (gr. prosodia = intonare, accentuare) este o stiinta.

Ea studiaza cantitatea sau durata vocalelor si a silabelor, in diferite parti constructive ale cuvntului (in limite care utilizeaza o metrica calitativa. In general, insa, prin versificatie se intelege ansamblul de tehnici pe care il presupune scrierea versurilor si rima. Versificatia, spre deosebire de proza, incnta pe cititor. Deci, prin prozodie sau versificatie, se intelege ansamblul de reguli, pe care, in timp, poetii le-au statuat in scrierea poeziilor. 1. VERSUL - este un rnd dintr-o poezie, in care sunt respectate regulile referitoare la ritm, rima si masura. Acesta este versul clasic. In afara de acest gen de vers, mai exista: a) Versul liber - care este un rnd dintr-o poezie, in care regulile enuntate mai sus sunt aplicate dupa cum doreste poetul, netinnd cont de unele dintre acestea; b) Versul alb este versul fara rima. 2. STROFA - apare in versificatia moderna si numeste o grupare de versuri delimitate grafic printr-un spatiu alb. Numarul versurilor dintr-o strofa difera, incepnd cu strofe formate dintr-un singur vers si ajungnd pna la o strofa cu 12 versuri. Dupa numarul de versuri din care sunt alcatuite strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), tertet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (sase versuri), septet (sapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri). stanta este tot o strofa in care versurile sunt legate prin inteles si printr-o anumita rima. specifica Renasterii italiene, o stanta poate avea un numar de versuri variind intre trei si douazeci. 3. MASURA - este numarul silabelor dintr-un vers. Masura poate fi de la patru silabe, pna la 15-16 silabe, si chiar mai multe. Masura si ritmul sunt atribute importante ale versificatiei. De regula, intr-o poezie, versurile au aceeasi masura. Exista, totusi, si versuri cu o masuradiferita, mai ales in fabule. 4. RIMA - consta in a face sa coincida silabele de la sfrsitul a doua sau mai mulote versuri. Aceasta potrivire incepe cu ultima vocala accentuata.Cnd rima este imperfecta, ea poarta numele de asonanta. In aceasta situatie, se potrivesc ultimele vocale ale versurilor si, aproximativ, consoanele. Considerata, in literatura culta, drept o licenta poetica, in poezia populara, asonanta este foarte des intlnita. Dupa felul cum rimeaza versurile, exista mai multe tipuri de rima: - Monorima -- consta intr-o rima ce apare succesiv la mai multe versuri si este specifica poeziei populare. - Imperecheata sau succesiva -- apare atunci cnd versurile rimeaza doua cte doua - primul cu al doilea, al treilea cu al patrulea s.a.m.d. - Incrucisata sau alternativa -- apare atunci cnd primul vers al unui catren rimeaza cu al treilea, iar al doilea rimeaza cu al patrulea. - Imbratisata -- rimeaza primul vers cu al patruleasi al doilea cu al treilea. Este un tip de rima mai rar folosit de poeti. - Variata sau amestecata -- apare, deseori, in fabule, unde poetii recurg la imbinarea diverselor tipuri de rima, nerespectndu-se o anumita ordine a acestora. Pentru multi, rima este sinonima cu poezia, fiindca rima, combinata cu ritmul, este cea care da muzicalitate oeziei. Rima este cea care grupeaza versurile in strofe, indicnd si sfrsitul versurilor. De cele mai multe ori, cuvntul-rima este si cel mai important din versul repsectiv. Dupa silaba accentuata din rima, aceasta opate fi simpla sau complexa. Rima simpla poate fi masculina, atunci cnd accentul cade pe ultima silaba, sau feminina, atunci cnd accentul pica pe penultima silaba.

RITMUL - miscare regulata si masurata, care se defineste ca fiind succesiunea regulata a unor silabe neaccentuate, dar si a pauzelor dintr-un vers. Unitatea metrica este un grup de silabe accentuate si neaccentuate ( / ) si ( U ) si care se repeta la intervale regulate intr-un vers. Cel mai adesea, in limba romneasca se folosesc unitatile metrice numite troheu, iamb si amfibrah, iar ritmul corespunzator este trohaic, iambic si amfibrahic. Formele ritmului sunt binare. Trohaic - atunci cnd unitatea metrica este troheul - / U. Ritmul trohaic este specific poeziei populare, pentru ca este cobortor si vioi, dar apare si inpoezia culta. Iambic - atunci cnd unitatea metrica este iambul U /. Iambul este un ritm
5.

suitor, care, prin nota lui grava, este potrivit pentru acele specii ale poeziei culte in care poetii dau glas unor sentimente puternice si tulburatoare, precum in elegie sau meditatie. Formele ritmului mai pot fi ternare: dactilic (picior trisilabic / U U ), anapestic ( U U /) si amfibrahic ( U / U ). Ritmul amfinrahic presupune o succesiune de picioare trisilabice, in care a doua silaba, accentuata, este incadrata de doua silabe neaccentuate.

POEZIA - REPERE DE ANALIZA (1)

Poezia
GENUL LIRIC
1. Definiie: - Modalitate de creatie a unei opere literare n care poetul i exprimn mod direct gndurile i sentimentele, prin intermediul EULUI LIRIC.. Este genul literar al subiectivitii, al lumii interioare.

Obs.: Operele lirice nu au personaje, ntmplri, aciune sau subiect, de aceea ele nu se pot povesti.
2. Trsturi: I. EUL LIRIC = vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului; = nu se confund cu personalitatea real a poetului; = mrci gramaticale: persoana la pronume, adjective pronomonale posesive i verbe (I/a II-a, subiectiv; a III-a obiectiv) II. FIGURI DE STIL: epitet,metafor, enumeraie, .a. III. IMAGINI POETICE: vizuale, auditive, olfactive, motorii, motorii, tactile; IV. MODALITATI DE EXPUNERE SPECIFICE: descrierea, monologul, dialogul; V. VERSIFICATIA ( PROZODIA ): A) RITM ( iambic (-/), trohaic(/-), dactilic etc ) B) RIMA ( monorim (a-a-a-a), ncruciat (a-b-a-b), mbriat(a-b-b-a), mperecheat(a-a-b-b), variat ); C) MASURA VERSURILOR= numrul de silabe dintr-un vers. 3. TIPURI DE POEZIE: A) poezie liric subiectiv = lirica eului (I, II ) B) poezie liric obiectiv : a) lirica rolurilor (se exprim direct sentimentele altei persoane ); b) lirica mtilor ( Autorul se ascunde sub masca altor personaje: o alt personalitate exprim sentimentele poetului Demiurgul= locul fiinei umane n Univers - Luceafrul, de Mihai Eminescu )

TEXTUL LIRIC
I. Elemente de compoziie i de ordin structural: 1. titlu, 2. incipit, 3. secvene poetice, 4. relaii de opoziie i de simetrie, 5. elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv. II. Instanele comunicrii n textul poetic: eul liric III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv.

IV. V.

Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilistice ( expresivitate, ambiguitate, sugestie: figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet i elemente de versificaie ). Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn

I. Elemente de compoziie i de ordin structural


1. 2. 3. 4. 5. 6. titlu; incipit; secvene poetice; relaii de opoziie i de simetrie; elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv; instanele comunicrii n textul poetic: eul liric.

1. TITLU
cuvnt, sintagm sau text care st n fruntea unei poezii, concentrnd problematica tratat. in poezie sunt utilizate frecvent titluri metaforico-simbolice, originale i expresive, destinate s orienteze ateptrile cititorului ( Amurg violet, Cuvinte potrivite, Flori de mucigai ). = poate exprima timpul, spaiul; poate fi cuvnt-cheie ( Plumb ). Cuvnt: Luceafrul, de M.Eminescu; Testament, de Tudor Arghezi, Plumb, de George Bacovia. Sintagm: Malul Siretului, de V. Alecsandri; Paradis n destrmare, L. Blaga; Flori de mucigai, Tudor Arghezi; Text: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L. Blaga, Fiind biet, pduri cutreieram, M.Eminescu. = =

2. INCIPIT =
Exemple

formul introductiv ntr-o oper literar, cu o anumit relevan artistic; = are valoare anticipativ, uneori sugereaz semnificaia ntregului text; = Tine de construcia exterioar a operei literare.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii = Titlu= primul vers; Leoaic tnr, iubirea = Titlu= primul vers; Dormeau adnc sicriele de plumb Plumb ( primul vers ); Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Testament, de T. Arghezi; A fost odat, ca-n poveti Luceafrul, de Mihai Eminescu.

3. SECVENTA POETICA
unitate de construcie a unei poezii, concentrnd o idee literar , corespunztoare, de regul, unei strofe: Exemplu Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, i nu ucid cu mintea tainele ce le-ntlnesc n calea mea n flori, n ochi, pe buze ori morminte ( L. Blaga - cunoaterea luciferic )

4.

RELATII DE OPOZITIE/ SIMETRIE

elemente de compoziie n textul poetic: relaia de simetrie= dispunerea, ntr-un mod asemntor, a unor cuvinte / sintagme, secvene poetice identice n discursul liric, fiind aezate ntr-o mbinare armonioas i avnd rol eufonic i de a accentua ideea poetic; Exemple: Ea era frumoas ca umbra unei idei, // [] Ea nu avea greutate, ca respirarea. // [] Ea era frumoas ca umbra unui gnd. ( frumusee senzorial + ideal ): Evocare, Nichita Stnescu relaia de opoziie= raport ntre elementele lirice antitetice, care coexist opunndu-se ori excluzndu-se pentru a scoate n eviden ideea poetic sau semnificaiile acelor cuvinte / sintagme / secvene poetice. Estetica urtului ( FRUMUSETEA URATULUI )n Testament, de Tudor Arghezi: bube, mucegaiuri i noroi frumusei i preuri noi; Zdrene mucegaiuri i icoane ;

veninul miere.

5. ELEMENTE DE RECURENTA ( repetiie ):


motiv poetic= unitate structural minimal, relevnd o situaie tipic i avnd semnificaii simbolice . Prin repetare, devine element de recuren i laitmotiv. Ex.: luna, lacul, stelele, luceafrul, teiul, codrul TEMA NATURII; Obs.: Tema: element din structura operei literare; un aspect din realitate transfigurat in opera ( despre ce e vorba n oper= ideea central ): iubirea, rzboiul, natura, istoria, moartea, geniul. laitmotiv= motiv central care se repet de mai multe ori ntr-o oper, pentru a accentua imaginea artistic. In poezie, se integreaz uneori, refrenului. Obs. : Refren = cuvnt, vers sau chiar strof care se repet ntr-o poezie pentru a accentua o anumit idee poetic. Ex.: Copacii albi, copacii negri / Stau goi n parcul solitar/ ( alb + negru gri= cromatica dezolarea ) Dcor de doliu funerar / Copacii albi, copacii negri. ( G. Bacovia,Dcor )

II. Instanele comunicrii n textul poetic: EUL LIRIC


Eul liric = vocea interioar a creatorului de poezie; vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului; mrci gramaticale: pronume , adjective pronominale posesive i verbe la persoana I; nu se confund cu personalitatea real a autorului;

III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv:


LIRICA SUBIECTIVA: lirica eului ( pers. I )( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)=confesiv, monologal LIRICA OBIECTIVA ( pers. a III-a ): lirica rolurilor- G. Clinescu ( poetul exprim direct sentimentele altei persoane ) : poezie teatral; lirica mtilor Tudor Vianu ( n Luceafrul lui Mihai Eminescu, n fabule: autorul se ascunde sub masca altor personaje o alt personalitate exprim sentimentele poetului, gndurile lui Eminescu despre locul fiinei umane n Univers Demiurgul ).

IV. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilistice


Figuri de stil:
A) Figuri de stil: figuri sintactice i de construcie ( enumeraia, repetiia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza , invocaia retoric, inversiunea ) figuri semantice: epitet,comparaie, personificare, hiperbol,metafora, oximoron, simbol ( Bacovia : plumb= depresia; galben=boala ), 1. epitet= caracteristic a unui substantiv sau verb pentru a nfia imaginea lui aa cum se reflect n fantezia autorului; 2. metafora= relatie de analogie intre sensurile a 2 cuvinte : regina nopii moart= luna, ca o regin a nopii; 3. oximoron= asocierea a 2 termeni opui: dulce jale, farmec dureros, dureros de dulce, jale, var de noiembrie, ntuneric alb, mort frumos cu ochii vii. 4. sinestezia= acord de senzaii ( vizuale, auditive, olfactive, tactile, motorii ); pictura parfumata cu vibrari de violet figuri de sunet: 1. aliteraie: joc de consoane: Vjind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie, Si zalele-izuruie crunte; 2. onomatopee: buf, trop;

3.

asonana: joc de vocale: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate.

Nunul mare, mndrul soare i pe nun, mndra lun.

Versificaie
Versul= un rnd dintr-o poezie; alb ( fr rim ); liber ( fr rim, ritm , cu metri diferii ), dar cu ritm interior. Strofa= subdiviziunea unei poezii. In funcie de numrul de versuri, strofa se numete: monovers (1v), distih ( 2v ), teret ( 3 v ), catren ( 4v ), cvinarie ( 5v), sextin , polimorf ( 7-12 v ); Orice vers are rim, ritm,msur: I. RIMA= potrivirea sunetelor la final de vers MUZICALITATEA; aabb = mperecheat; abab = ncruciat ; abba = mbriat; aba = nlnuit ; aaaa=monorima. Feminin= accent pe penultima silab ( luminozitate, deschidere ): Peste vrf de rmurele / Trec n stoluri rndunele. Masculin= accent pe ultima silab ( nchidere, ntuneric ): La paa vine un arab/ Cu ochii stini, cu glasul slab. II. RITM: a) ritm bisilabic: troheu ( - U )= ritm optimist, caracteristic poeziei populare: Doi-n,/ doi-n,/ cn-tic/ dul- ce ( -U / -U/ -U / -U ); iamb ( U - ) = gravitate, solemnitate, tristee: A fost/ o-da / -t ca-n / po-veti ( U-/ U-/ U-/ U- ); B) ritm trisilabic: dactil ( -UU ): Mih-nea n/-ca-le-c /, ca-lul su / tro-po-t ( -UU/ -UU/ -UU/ -UU ); amfibrah ( U-U ): Pe vo-d-l / z-re-te/ c-la-re/ tre-cnd ( U-U/ U-U/ U-U/ U-U/ U- ); anapest ( UU- )=ritm solemn: A-le tur/ -nu-ri-lor/ ( UU-/ UU- ) III. MASURA VERSURILOR =numrul de silabe dintr-un vers.

ARTA POETICA ( poezie programatic, manifest literar, ars poetica, testament literar )
Arta poetic= text liric n care autorul i exprim concepia despre poezie(sursele de inspiratie, instrumentele creatiei, rolul poeziei) i misiunea poetului; = crez poetic: poezia n care autorul i exprim CONCEPTIA ESTETICA. Crezurile poetice n literatura romn sunt de 3 tipuri: I. crezuri poetice ncadrate TEMATICII SOCIALE: Epigonii ( Mihai Eminescu ), Testament ( T. Arghezi ), Flori de mucigai ( T. Arghezi ) Testament( Ienchi Vcrescu ); II. crezuri poetice ALEGORICE= bazate pe o poveste: Luceafrul ( M. Eminescu ), Noaptea de decemvrie ( Alexandru Macedonski ), Riga Crypto i lapona Enigel ( Ion Barbu= o poveste a nunii ), Mistreul cu coli de argint ( Stefan Augustin Doina=o povestire de vntoare); III. crezuri poetice STRUCTURATE METAFIZIC ( FILOSOFIC ): Din ceas, dedus(Joc secund)( Ion Barbu ), Eu nu strivesc corola de minuni a lumii( L.Blaga ), Nehotrre ( Tudor Arghezi ).

V. Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn


1. Literatura paoptist: Vasile Alecsandri,Gr. Alexandrescu, I.H.Radulescu, V.Carlova (prima jumatate sec. Al XIX-lea) 2. Epoca Marilor Clasici ( a doua jum. a sec al XIX-lea ): Mihai Eminescu 3. Literatura de la sfarsitul sec.al XIX-lea, nceputul sec al XX-lea: George Cobuc, Octavian Goga, Al. Macedonski, George Bacovia ( unii l consider interbelic ) 4. Literatura interbelica: (1916 1944) Poei moderniti : L.Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu Poet tradiionalist : Vasile Voiculescu, Ion Pillat 5. Literatura postbelic ( 1944 . ) Gellu Naum, St. Aug.Doinas, Radu Stanca, Leonid Dimov Nichita Stnescu ( neomodernist ) Marin Sorescu ( neomodernist ) Mircea Crtrescu( postmodernist )

Publicat de PROFADEROMANA la 00:14 Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Etichete: TEORIE DE TOT FELUL
ELEMENTE DE PROZODIE - VERS, STROF, ACCENT, RIM, RITM, MASUR

Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versificatiei. Urmareste componenta versurilor din punct de vedere al numarului silabelor, al cantitatii & 424g62e #351;i calitatii vocalelor din acestea, al gruparii lor n unitati ritmice. Versul (lat. "versus" = ntorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte cadentate dupa anumite reguli, formnd mpreuna o unitate metrica, un rnd al unei poezii. n a doua jumatate a sec. XVII (de cnd dateaza cele mai vechi scrieri romnesti n versuri poemul "Viiata lumii", de Miron Costin si "Psaltirea n versuri" a lui Dosoftei se foloseau mai multe cuvinte stih (din gr. "stihos" = sir, rnd): Varlaam: "Stihuri la stema Moldovei". Miron Costin scrie un mic tratat de prozodie, cel dinti din literatura noastra, care se numeste "ntelesul stihurilor cum trebuieste sa sa citeasca". Poezia (gr. "poitis" = creatie) = este alcatuita, n mod obisnuit, din mai multe versuri, de obicei grupate ntr-o strofa. Emistihul = una dintre cele doua jumatati de vers, separate prin cezura (pauza de la jumatatea versului). "Sara pe deal // buciumul suna cu jale". Strofa = un ansamblu unitar ntr-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, n general despartita printr-un spatiu grafic de alte unitati de acelasi fel. = versurile ntr-o strofa sunt unite att prin ideea pe care o exprima, ct si prin elementele de versificatie (ritm, rima, masura). Dupa numarul de versuri, strofa poate fi: 1. Monostih (monovers) - (un vers) ex. "Poeme ntr-un vers", de Ion Pillat "Poemul ntr-un vers": "Un singur nai, dar cte ecouri n paduri" "Poetul": "Sta ncarcat de versuri ca toamnele de rod" 2. Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tnar si iubesc" 3. Tertina sau tertet (trei versuri) 4. Catren (patru versuri) 5. Cvinarie (cinci versuri)

6. Sextina (sase versuri) 7. Polimorfe (de sapte, opt, noua, zece, unsprezece sau douasprezece versuri) septet, octava, nona, decima. Refrenul = cuvnt, vers sau grupare de versuri repetate la anumite intervale (de obicei dupa fiecare strofa) spre a ntari o anumita idee sau un anumit efect artistic. Rima = potrivirea sunetelor finale din doua sau mai multe versuri ncepnd cu ultima vocala accentuata. Rimele = sunete sau grupuri de sunete identice sau aproape identice cu care se termina versurile dintro poezie. Categorii de rime: 1. Monorima - alcatuita din succesiunea acelorasi sunete finale ntr-o ntreaga poezie sau n mai multe versuri dintr-o poezie. (foarte des n creatiile populare) "Voinicii se izbeau si mai tare se-opinteau si mai tare se-nvrteau si mai tare se trnteau Din doi unul dovedea Din doi unul jos cadea Cine ca mi-i dovedea si cu mndra purcedea Paunasul codrilor Voinicul voinicilor." ("Paunasul codrilor", colectia Vasile Alecsandri) 2. Rimele mperecheate = acelea n care, prin sunetele lor finale, versul 1 rimeaza cu 2, iar 3 cu 4. Sunt ntlnite frecvent si n poezia populara si n poezia culta. a "Ca si eu trimite-voi a b b Ce-I mai mndru pe la noi Oastea mea cu flamurile Codrul si cu ramurile."

("Ce te legeni", de M. Eminescu) 3. Rimele ncrucisate = versul 1 rimeaza cu 3, iar 2 cu 4. a "El tremura ca alte dati b a b n codrii si pe dealuri Calauzind singuratati De miscatoare valuri." ("Luceafarul", de M. Eminescu) 4. Rimele mbratisate = versul 1 rimeaza cu 4, iar 2 cu 3. a b b a "Stelele-n cer Deasupra marilor Ard departarilor Pna ce pier" ("Stelele-n cer", de Mihai Eminescu) 5. Rima interioara = rimeaza cuvintele din interiorul versului. "Pentru ce e armonie o mnie fara scop" 6. Versurile fara rime se numesc versuri albe sau versuri libere. (n poezia moderna) RITMUL n versuri, silabele accentuate se succed regulat, dupa acelasi numar de silabe neaccentuate. Ritm = armonia ce rezulta din asezarea simetrica a silabelor accentuate si neaccentuate n vers. Cea mai simpla unitate ritmica n vers estesilaba. n antichitate, n poezia greaca si latina, deoarece vocalele acestor limbi erau fie lungi, fie scurte, ntlnim silabe lungi si silabe scurte (versificatie cantitativa). Versificatia cantitativa a cedat locul celei calitative silabe accentuate si neaccentuate. Un grup de silabe accentuate si neaccentuate care se repeta n vers formeaza o uniate ritmica numita picior metric. Picioare metrice: bisilabice: troheul, iambul trisilabice: anapest, amfibrah, dactil. tetrasilabic: coriamb

Troheul: - unitate metrica formata din doua silabe, prima accentuata, a doua neaccentuata ( -- v), specific poeziei populare "Ne-guri al-be, stra-lu-ci-te -v / -- v/ -v/ -- v/

Nas-te lu-na ar-gin-ti-e -v/ -- v/ -- v/ -- v/ (Mihai Eminescu, "Craiasa din povesti)

Iambul - unitate metrica formata din doua silabe, prima silaba neaccentuata, a doua accentuata (v --) "A fost o-da-ta ca-n po-vesti" v --/ v --/ v --/ v --/ (Mihai Eminescu, "Luceafarul")

Dactilul - unitate metrica formata din trei silabe, prima accentuata, celelalte neaccentuata /-- v v/ "Cn-ta ze-i-ta m-ni-a ce-a-prin-se pe-A-hil Pe-le-ia-nul" -v v/-- v v/ -- v v/ -v v/ -- v v/ -v

(Homer, "Iliada") Amfibrahul - unitate metrica formata din trei silabe,1 si 3 neaccentuate, 2 accentuata /v -- v/ "Sal-ba-te-cul vo-da e-n za-le si-n fier." v -- v / v -- v / v -- v / v --

(G. Cosbuc, "Pasa Hassan") Anapestul - unitate metrica formata din trei silabe, 1 si 2 neaccentuate, 3 accentuata /v v --/ "A-le tur-nu-ri-lor um-bre pes-te un-de stau cul-ca-te." v v -- / v v -- / -- v // v Cozia) v --/ v v --/ -- v (Gr. Alexandrescu, "Umbra lui Mircea. La

Coriambul - unitate metrica formata din patru silabe, cu accent pe 1 si 4. /-- v v --/ (ritm coriambic) "Sa-ra pe deal // bu-ciu-mul su-na cu ja-le -- v v -- // -- v v / -- v v / -- v

Tur-me-le urc // ste-le-le sca-pa-ra-n ca-le"

-- v

v -- // -- v v / --

v / -- v

Versurile din "Sara pe deal" sunt alcatuite din picioare metrice de natura diferita: un coriamb, doi dactili si un troheu. Masura = numarul de silabe din care este alcatuit versul. Este mai mare n poezia culta dect n cea populara. - n poezia populara versurile au 5 - 6 sau 7 - 8 silabe. - n poezia culta, numarul silabelor poate ajunge la 18. "Soa-re-le si lu-na Mi-au ti-nut cu-nu-na" "Ce te le-geni co-dru-le Fa-ra ploa-ie, fa-ra vnt" 7 6 6 7

Versul cu 11 - 12 silabe (alexandrinul) a fost foarte des folosit la nceputul sec. XIX sub influenta franceza. Proza se defineste n contrast cu poezia prin absenta structurii prozodice (vers, rima, ritm, strofa). Exceptii: versul liber, versul alb, poemul n proza, proza rimata, proza ritmata.

Ritm (vers)
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Ritmul unui vers este succesiunea regulat a picioarelor metrice. Structura ritmic a unui vers ("metrica") este dat de piciorul metric (unitatea ritmic care este repetat regulat) i msur (numrul de silabe sau picioare ntr-un vers).

Cuprins
[ascunde]

1 Ritmul versului 1.1 n greaca veche i

latin

o o

1.2 n francez 1.3 n romn 2 Exemple pentru diferite lucrri 3 Alte exemple 4 Note

5 Bibliografie

[modificare]Ritmul [modificare]n

versului

greaca veche i latin

n greaca veche i latin silabele pot fi lungi sau scurte i accentuate sau neaccentuate. n metrica clasic piciorul metric este determinat de lungimea silabelor (nu de accent).[1][2]
Picior metric = silaba lung = silaba scurt

Nume

Descriere subiectiv Observaii generale

Echivalent n romn

troheu

alert

Foaie verde...

iamb

lin ascendent

dactil (gr. daktylos, "deget")

depinde

anapest

regulat

amfibrah (gr. amphi, "din ambele pri", brachys, "scurt")

larg, deschis

eretic

regulat

spondeu

frecvent in metrica clasic

tribrah (gr. brachys, "scurt")

stabil

coriamb=troheu+iamb

sincopat

Sara pe deal...

peon 1

solemn

Valurile, vanturile ...

peon 2

solemn

peon 3

solemn

peon 4

solemn

mesomacru

cvinar (picior de cinci silabe)

hipermesomacru

senar (picior de ase silabe)

Poemul epic (Homer, Virgiliu) utilizeaz hexametrul dactil n forma:[3] U | U | U | U | | , unde () este o silab lung, () o silab scurt, U poate fi o silab lung () sau dou scurte ( ) iar bara vertical (|) separ dou silabe. Ovidiu a folosit un cuplet (distih) elegiac format dintr-un hexametru dactil i un pentametru dactil (bara dubl (||) separ dou cuvinte, nu doar silabe): U|U|U|U|| U | U | || | | Multe alte combinaii au fost utilizate in tragediile i comediile autorilor clasici (Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan), ca i in poezia liric i coral clasic.

[modificare]n

francez

n franceza modern accentul este foarte slab[4] i, spre deosebire de greac i latin, silabele au aceeai durat. Din acest motiv, ritmul este determinat exclusiv de numrul de silabe ntr-un vers (vesificaie cantitativ), iar lucrrile n versuri au evoluat n complexitate n special prin combinaii, uneori foarte complexe, de rim i strof (formele fixe). Versul in metru alexandrin[5] are aproximativ 10-12 silabe, find imprtit de cezur n diferite moduri (6+6, 4+8, etc.). Versul in metru alexandrin fost utilizat i n limba romn n secolul al XIX-lea.
[modificare]n

romn

Romna este un caz intermediar ntre francez (practic neaccentuat) i italian (accentuat puternic). Astfel, ritmurile din metrica clasic au un rol important, cu silaba lung nlocuit de cea accentuat, iar cea scurt de silaba neaccentuat.[6]
[modificare]Exemple

pentru diferite lucrri


Ritm Exemplu

Autor (lucrare, perioad) Limba

Dante (Comedia Divin, 1307-1321)

italian

versuri de 11 silabe (endecasilabice), cu accent pe a 6-a

Nel mezzo del cammin di nostra vita...[7]

Shakespeare (Hamlet, 1599englez pentametru iambic 1601)

To be or not to be ... ()[8]

La Fontaine (Fabule, 16681693)

francez 12 silabe alexandrin, fr accent

Je conclus quil faut quon sentraide. [9]

Goethe (Faust, 1808)

german accentul cade la intervale regulate

Und was soll ich dagegen dir erf ullen? [10]

[modificare]Alte

exemple

"Lacul codrilor albastru ( )/ Nuferi galbeni l ncarc;( )/ Tresrind n cercuri albe ( )/ El cutremur o barc. ( )" Un peon ntre doi trohei (t+p1+t) creeaz un ritm nelinitit, de premoniie.