Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Data:
Şcoala:
Clasa: a V-a
Profesor: Luca Irina
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiect: Diftongul. Triftongul. Hiatul.
Tipul lecţiei: predare-învăţare-evaluare

COMPETENŢE GENERALE,SOCIALE ŞI CIVICE :

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

VALORI ŞI ATITUDINI
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului
limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o
manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
 COMPETENŢE SPECIFICE :
3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar
4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan
4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

COMPETENŢE DERIVATE :
La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili să:
a)Cognitive:
C1: să definească noţiunile: diftong, triftong, hiat;
C2: să identifice diftongii, triftongii şi vocalele în hiat;
C3: să dea exemple de cuvinte care conţin diftongi, triftongi şi hiat;
C4: să distingă vocalele de semivocale în cuvintele care conţin diftongi şi
triftongi.
b)Afective
C1’: să manifeste spirit de colegialitate;
C2’: să manifeste spirit de competiţie;
c)Psihomotorii
C1’’: să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite şi spaţiul tablei, respectiv al
caietului, fişelor de lucru.

Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, activitatea pe

grupe, explicaţia.

Resurse şi managementul timpului: capacităţile normale de învăţare ale elevilor clasei a

V–a, cunoştinţele însuşite anterior, sala de clasă, timp de lucru -50 minute.

Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe şi activitate individuală

CONDIŢII PREALABILE:
- clasă la nivel bun; elevii posedă capacitatea de a identifica vocalele, semivocalele şi
consoanele;
Bibliografie:
● Limba română, manual pentru clasa a V-a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina
Sâmihăian, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003;
● Limba şi literatura română pentru clasa a V-a, Evaluare curentă. Preparator pentru
testarea naţională, Aurelia Ilian, Şt. M. Ilinca, Petre Nicolescu, Grupul Editorial Art, Bucureşti,
2010;
● Limba. Literatură. Comunicare pentru clasa a V-a, Florin Ioniţă, Elena Cârstocea, Ana
Coman, Monica H. Columban, Victoria Gal, Dorina Kudor, Lenuţa sfârlea, Grup Editorial ART,
Bucureşti, 2010;
● Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Constantin Parfene, Editura
Polirom, Iaşi, 1999;
● fişe de lucru, planşe, texte lingvistice

Scenariul didactic (desfăşurarea lecţiei)

Organizarea clasei: se stabileşte ordinea în clasă, se asigură cu cele necesare desfăşurării

lecţiei, se notează absenţele;
1.Verificarea temei pentru acasă şi actualizarea celor învăţate anterior
● se verifică modul în care elevii şi-au făcut tema dată ora anterioară ;

● Se reactualizează noţiunile de fonetică predate anterior, prin întrebări:

-Ce este fonetica?; -Cum se clasifică sunetele?; -Ce sunt vocalele?; -Care sunt vocalele limbii
române?; -Care sunete sunt numai vocale?

(Profesorul le cere elevilor să dea exemple de cuvinte care conţin vocale. Profesorul scrie pe tablă
cuvintele.)

Ce sunt semivocalele?; Care sunt semivocalele?

(Profesorul le cere elevilor să dea exemple de cuvinte care conţin semivocale. Profesorul scrie pe
tablă cuvintele, marchează semivocalele şi subliniază vocalele)

-Ce sunt consoanele?; -Ce fel de sunet trebuie să existe neapărat într-o silabă?; -Ce sunt literele?;
-Din câte litere este alcătuit alfabetul limbii române?

2.Captarea atenţiei elevilor

● profesorul propune elevilor şapte ghicitori ale căror răspunsuri sunt vocalele limbii române.
Anexa 1;
3.Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale
● vom studia grupurile de sunete : diftongul, triftongul şi hiatul;
● va trebui, în finalul orei, să: ( se comunică competenţele derivate).

4. Conducerea învăţării şi dobândirea noilor cunoştinţe

● elevii sunt antrenaţi să participe la predarea noilor cunoştinţe, să încerce să dea exemple
de cuvinte pentru fiecare situaţie, să identifice vocalele şi semivocalele din cuvintele date;
● profesorul scrie la tablă, conform schemei lecţiei (Anexa 2 );
● elevii îşi notează în caiete;
● profesorul le spune elevilor că grupurile de sunete alcătuite dintr-o vocală şi o
semivocală formează un diftong. Scrie definiţia diftongului pe tablă. Scrie exemple de cuvinte
care conţin diftongi.
● profesorul le spune elevilor că grupurile de sunete alcătuite dintr-o vocală şi două
semivocale formează un triftong. Scrie definiţia triftongului pe tablă. Scrie exemple de cuvinte
care conţin triftongi.
● profesorul le spune elevilor că două vocale alăturate care fac parte din silabe diferite
formează un hiat. Scrie definiţia hiatului pe tablă. Scrie exemple de cuvinte care conţin hiat.
● se efectuează exerciţii din culegere.

5. Asigurarea feed-back-ului
● are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat, prin aprecieri
verbale ( E bine! Da! Exact! Corect! Etc. )

6. Evaluarea formativă
● se dă, ca activitate independentă individuală, un test din culegere (Anexa 3);
● testele se iau de către profesor pentru a fi corectate şi notate.

7.Asigurarea retenţiei şi transferului

● Tema pentru acasă: exerciţii din manual pagina 78 (1-5)
Anexa 1 - Ghicitori

A – Ne-ajută să ne mirăm Ă – Când nu ştim, o folosim

Pe ea, prima o-nvăţăm. Şi urât ne bâlbâim.
E – Trei linii paralele pe orizontală Â – În român ea ne apare
Şi una doar pe verticală. Şi vă zic: şi-n întâmplare.

I – Liniuţă, punctuleţ O – E închis şi e oval,

Pare un sunet glumeţ. Sunet grav şi abisal.

U – Ureche, util, umplut,

În toate e la-nceput.

Anexa 2 - Schema lecţiei

Diftong. Triftong. Hiat.

Vocalele: a, ă, â, î, e, i, o, u.
Definiţie: Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o semivocală care fac
parte din aceeaşi silabă.
ia- iarnă, iarbă, crăiasă, iarăşi
ou- bou, erou, tablou, ecou, cadou
ea- seară, teatru, mea, stea, lalea
ie – iepure

Definiţie: Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale care
fac parte din aceeaşi silabă.
chinezoaică, rusoaică, leoaică

Definiţie: Hiatul este reprezentat de două vocale alăturate care fac parte din silabe diferite.
Po-et, bi-o-lo-gi-e, po-li-ţi-e, a-vi-a-ţi-e, co-no-ta-ţi-e, zo-o-lo-gi-e, a-le-e, hi-at
  Învăţăm zâmbind

 Completează spaţiile libere cu noţiunile învăţate astăzi:

Două vocale „ bazate”

Stau tot timpul bosumflate,
Cu cearta nu contenesc
Şi în ..............nimeresc.

Umblă în două picioare o vocală

„ Se dă mare”.
Semivocala, supărată foc,
E cu picioruşul şchiop.
În silabă se-ntâlnesc
Şi ..................construiesc.

................................. e un avar
Două semivocale poartă-n buzunar.
Vocala împovărată
Nu ştie cum să se-mpartă.