IV.

Subiecte elaborate pentru examenul la disciplina

„Literatura pentru copii I”

1. Definiți conceptul de literatură pentru copii. Numiți trăsăturile specifice ale

literaturii pentru copii.

2. Precizați evoluția literaturii pentru copii și sfera ei de cuprindere

Literatura pentru copii s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, de la povești populare și basme la
cărți și reviste dedicate exclusiv acestui gen. Acum, există o varietate de cărți pentru copii și
adolescenți, de la poezii și cărți ilustrate până la cărți pentru copii și adolescenți, care abordează
tematici variate, de la știință și istorie la literatură și comunicare. Cărțile pentru copii sunt
concepute pentru a-i ajuta pe copii să-și îmbogățească vocabularul și să-și îmbunătățească
abilitățile de citire, de asemenea, sunt concepute pentru a ajuta copiii să învețe despre lume și să-
și îmbunătățească abilitățile de gândire și creativitate. De asemenea, cărțile sunt concepute pentru
a ajuta copiii să învețe despre valori și morale, să înțeleagă conflicte și să dezvolte abilități
sociale. Literatura pentru copii și adolescenți se adresează tuturor vârstelor, de la copii mici până
la adolescenți și adulți. Acestea sunt concepute pentru a oferi lecturi atractive

3. Prezentați varianta ludică a creației populare pentru copii (Folclorul copiilor):

recitative, numărători, cântece-formulă, frământări de limbă. Identificați
conținutul de idei și aduceți exemple.

4. Mihai Eminescu – portret literar. Recitați expresiv și comentați poezia

„Somnoroase păsărele” de M. Eminescu. Identificați modalitățile artistice prin care
se realizează atmosfera feerică în poezie.
Mihai Eminescu este considerat cea mai importanta figura a literaturii române. Născut în anul
1850, a fost un poet, jurnalist și critic literar de liceu, cu o opera compusă din volume de poezii,
proză și dramaturgie. Mihai Eminescu a prezentat o viziune profundă asupra lumii, prin care a
reușit să capteze trăirile omului și să ofere o perspectivă asupra vieții. Poeziile sale au abordat
teme profunde, de la dragoste, la natură, religie, istorie, filosofie și altele. Stilul său poetic a fost
caracterizat prin o imagine distinctă și o expresie emoțională puternică. Eminescu a utilizat o
varietate de forme poetice, de la sonete și ode la balade, precum și versuri libere. Mihai
Eminescu a fost un teoretician al literaturii, el însuși fiind considerat unul dintre cei mai mari
scriitori români
2.Poezia „Somnoroase Păsărele” de Mihai Eminescu este o poveste poetică despre o pasăre
tânără care se odihnește în ramurile unui pom. Versurile păstrează o tonalitate liniștită și
misterioasă, cu un accent pus pe lumea naturală și pe bucuria de a trăi în armonie cu ea.
Eminescu folosește imagini poetice bogate pentru a descrie pasărea, împrejurimile și
sentimentele pe care le avea când a scris această poezie. Versurile se concentrează pe frumusețea
naturii și pe bucuria de a fi în armonie cu ea. Eminescu folosește limbajul pentru a descrie
pasărea tânără ca fiind o ființă frumoasă și curajoasă, care se bucură de libertatea sa.
3.1. Imagini poetice: Eminescu folosește imagini poetice pentru a crea o atmosferă feerică și
misterioasă. De exemplu, el descrie pasărea cântândă ca un "păsăruș roz de mătase", care "plânge
sub lună", și "floarea-naltă" care "luminează ca o stea".
2. Personificare: Personificarea animalelor și a obiectelor animatează poezia și adaugă o notă de
feerie. De exemplu, Eminescu descrie pasărea cântândă ca un "păsăruș roz de mătase" care
"plânge sub lună".
3. Metonimie: Metonimia este folosită pentru a descrie o scenă mai amplă. De exemplu,
Eminescu descrie "floarea-naltă" care "luminează ca o stea", ceea ce implică o imagine mai
amplă și mai feerică a nopții.
4. Simboluri: Simbolurile folosite de Eminescu contribuie la crearea unei atmosfere feerice. De
exemplu, el descrie pasărea cântândă ca un "păsăruș roz de mătase" și "floarea-naltă" care
"luminează ca o stea", ceea ce sugerează frumusețe și mister.

5. Citiți expresiv și comentați poezia „Revedere” de M. Eminescu. Formulați

enunțuri cu referire la starea sufletească a codrului.

6. Citiți cu intonație un fragment din poezia „Iarna pe uliță” de G. Coșbuc. Precizați

conținutul de idei a poeziei .
Poezia „Iarna pe uliță” de G. Coșbuc prezintă o imagine vividă a unei scene de iarnă, într-o mică
așezare rurală. În primul rând, poezia descrie natura, în special peisajul acoperit de zăpadă, care
se întinde de la un capăt la celălalt al întregii așezări. Aceste imagini de frumusețe naturală sunt
întrerupte de momentele activității umane, cum ar fi bătrânii care se plimbă pe stradă, părinții
care își îmbracă copiii, și oamenii care se întorc acasă după o zi de muncă. Aceste imagini de
viață aduc o notă de bucurie și de optimism în poezie. În sfârșit, poezia încheie cu imaginea unui
copil care se joacă cu zăpada, simbolizând bucuria copilăriei și a vieții în general. Poemul pune,
astfel, în contrast frumusețea și liniștea naturii cu activitatea și vitalitatea omului, arătând cât de
mare este contrastul dintre cele două.

7. Specificați literatura aforistică și enigmatică pentru copii: proverbe, zicători,

ghicitori, glume- simbol al înțelepciunii populare.

8. Definiți noțiunea de basm și trăsaturile caracteristice. Comentați mesajul basmului

„Făt-Frumos din Lacrimă” de M.Eminescu.
Basmul este un gen de poveste orală sau scrisă, în general, cu elemente fantastice și
supranaturale, care se bazează pe o lume imaginară și oferă o interpretare morală sau religioasă a
naturii și a vieții umane. Acest gen este adesea asociat cu copiii, deoarece acestea oferă
învățăminte morale și adesea se încheie cu un final fericit. Basmele sunt de obicei împărțite în
două categorii: basme populare și basme literare.

Trăsăturile caracteristice ale basmelor includ:

- Elemente magice și miraculoase: Basmele includ magie, vrăjitori, vrăjitori, vrăjitoare, ființe
supranaturale, animale vorbitoare și alte elemente fantastice.
- Eroi extraordinari: Basmele prezintă adesea eroi sau personaje extraordinare, care au forța și
curajul de a învinge forțele întunericului și de a restabili armonia în lume.
- Probleme și conflicte: În majoritatea basmelor, există o problemă sau un conflict pe care eroul
trebuie să îl rezolve.
- Morale: Basmele au adesea o morală care încurajează cititorul să urmeze un anumit curs de
acțiune sau să ia o decizie înțeleaptă.

*Mesajul basmului "Făt-Frumos din Lacrimă" de M.Eminescu este unul profund și plin de
înțelepciune. Acesta subliniază tema că puterea, în cele din urmă, provine din interior. Personajul
principal, Făt-Frumos, a reușit să învingă monștrii și să salveze prințesa cu ajutorul puterilor sale
interioare. Acest lucru subliniază faptul că puterea adevărată și curajul vin din interior.

9. Ion Creangă, potret literar. Rezumați subiectul unei povești de Ion Creangă.
Deduceți rolul lor la dezvoltarea copiilor.

10. Comentați schița „Puiul” de I. A. Brătescu-Voinești. Formulați concluzii în baza

textului.
"Puiul" de I. A. Brătescu-Voinești este o schiță amuzantă și nostalgică despre relația dintre un
bărbat și un pui de găină. Povestea începe cu bărbatul care își ia puiul de la găină și îl ia acasă. El
își dă seama că puiul este timid și fricos, așa că încearcă să îl facă să se simtă în largul său prin a-
i oferi mâncare și atenție. Bărbatul se îndrăgostește repede de pui și începe să se joace cu el.
Acesta devine curând un membru valoros al familiei, în special pentru copiii bărbatului.

Concluzia care se poate trage din această schiță este că relația dintre om și animal poate
fi profundă și durabilă. Schița arată că, cu puțină grijă și atenție, o relație poate fi
instaurată între om și animal, chiar și între cei mai neobișnuiți. De asemenea, schița arată
că relația dintre om și animal poate aduce bucurie și fericire în casă.

11. Prezentați structura și conţinutul de idei al povestirii „Dumbrava minunată”de M.

Sadoveanu. Caracterizați personajul principal

12. Comentați schița lui I. L. Caragiale „D-l Goe”. Caracterizați personajele, numind
trăsăturile morale, în ce constă valoarea educativă a operei.
Schița lui Ion Luca Caragiale „Domnul Goe” este o satiră amuzantă a vieții politice din România
în secolul al XIX-lea. Caragiale prezintă personajul principal, Domnul Goe, ca un politician care
încearcă să câștige voturi și influență prin folosirea unor trucuri politice dubioase. El folosește
minciuni și promisiuni nerealiste și încearcă să manipuleze gândirea publicului prin folosirea
unor tehnici de propagandă sofisticate.

Domnul Goe este un personaj central al poveștii, un om în vârstă cu o personalitate pasiv-

agresivă. Acesta este una dintre cele mai bune exemple de ceea ce se numește „bătrânețe”. El
este un om cu multă experiență de viață, încercând să se adapteze la situațiile noi și provocările
pe care le întâlnește. Domnul Goe este un personaj puternic, cu o fire independentă. Acesta are o
bună înțelegere a lumii și a lucrurilor din jurul său. De asemenea, are o latură morală, încercând
să îi învețe pe ceilalți să facă alegeri bune și să cultive relații sănătoase.

Aristide este un personaj secundar care aparține generației tinere. Acesta este un tânăr care
încearcă să se adapteze la lumea modernă, dar care se luptă să își păstreze identitatea. El este
gata să încerce orice pentru a se afirma și a reuși în lumea de afaceri. Aristide are o fire
independentă și o ambiție deosebită. El înțelege că este nevoie de muncă și răbdare pentru a
reuși.
Valoarea -O lecție morală despre cum să trăiască în armonie și cum să învețe să accepte și să
înțeleagă diferențele sociale. De asemenea, prezintă o imagine a luptei pentru drepturi și egalitate
socială și a modului în care această luptă poate fi câștigată prin lupta pentru drepturile și
libertățile tuturor.
13. Recitați expresiv o fabulă de Alecu Donici. Deduceți semnificația și valoarea
formativ-educativă a fabulei.

14. Definiți noțiunea de snoavă și specificul ei. Rezumați subiectul snoavei „Păcală în
satul lui” de Ioan Slavici. Caracterizați personajul simbol- Păcală.

15. Definiți noțiunea de legendă, caracteristici și clasificare. Povestiți o legendă studiată

la ore.

16. Recitați o poezie din ciclul „Pastelul /Poezia anotimpurilor”. Numește trăsăturile
distinctive ale pastelului și a poeziei anotimpurilor.
Pastelul: -utilizează culori luminoase și vii;
-utilizează un stil de înfățișare simplu și direct;
 -se concentrează pe detaliile elementelor naturale;
-are o tematică generală legată de natură sau peisaj.
Poezia anotimpurilor: -reflectă sentimente și trăiri legate de schimbările anotimpurilor;
-utilizează metafore și simboluri pentru a reda sentimentele anotimpurilor;
-utilizează o varietate de imagini auditive și vizuale;
-poate include elemente mitologice sau istorice;
-este, de obicei, scrisă în versuri cu mai multe strofe.
Sfarsit de toamna
Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,
Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;
  Cârdurile de cocoare, înşirându-se în lung zbor,
Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.

Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestejită,

                        Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
                        Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se dezlipesc,
                        Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
 
                        Din tuspatru părţi a lumii se ridică-nalt pe ceruri,
                        Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri.
                        Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
                        Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.
 
                        Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ călare!
                        Vântul şuieră prin hornuri, răspândind înfiorare.
                        Boii rag, caii râncheză, cânii latră la un loc,
                        Omul, trist, cade pe gânduri şi s-apropie de foc.
 

17. Definiți balada populară și trăsăturile distinctive. Deduceți profunzimea de idei a

baladei populare și balada cultă. Specificați cu exemple „Cicoarea si soarele”.

18. Elena Farago, portret literar. Poezii ce cultivă înalte principii morale. Recitarea și
comentarea unei poezii la alegere: „Cățelușul șchiop”, „Gândăcelul,” „Bondarul
leneș”.
S-a născut pe 29 martie la Bârlad Elena Farago este una dintre cele mai cunoscute poete
din România. Ea a cultivat principii morale înălțătoare în poezia sa, de asemenea
cunoscută sub numele de „poezie morală". Opera sa aduce în prim plan teme precum
dragostea, prietenia, iubirea, curajul și responsabilitatea.

Poeziile sale sunt pline de optimism și umanitate, încurajând cititorii să se ridice

deasupra prejudecăților și să-și îndrepte atenția spre lucrurile importante, precum
libertatea și drepturile omului. De asemenea, promovează dragostea față de natură și
încurajează cititor
Bondarul leneş
de Elena Farago
O furnică mititică,
Cât un grăuncior de mei,
Duce-n spate o greutate,
 De trei ori cât bobul ei.
Pe cărare-n jale mare
Plânge un bondar ciapcin:
– Mor de foame
Şi n-am poame
Şi-aş munci,
Dar n-am stăpân!
– Hai şi-mi cară din povară
Şi sunt gata să-ţi plătesc.
– Cum n-aş merge?! dar pe lege
Jur că nu pot să muncesc!
– Vai de tine! ruşine
Leneşule cerşetor,
Nici de milă, nici de silă
Nu ţi-aş da un ajutor!

„Bondarul leneș” este o poezie scrisă de Elena Farago și vorbește despre un bondar care preferă
să stea în loc și să se odihnească în loc să zboare. Poezia se întrerupe înainte de a oferi o
explicație pentru comportamentul bondarului, lăsând cititorul să își imagineze propriile motive.
Ritmul poeziei este susținut de rimele ei bogate și de imagini vii și colorate.

19. Otilia Cazimir, poeta sufletelor simple. Lectura expresivă și comentarea unei poezii
la alegere „Supă de zarzavat”, „Scrisoare” , „Ninge”.

20. Citiți expresiv poezia „Balada unui greier mic” de G. Topârceanu. Precizați
conținutul de idei și valoarea educativă.
„Balada unui greier mic” de Gheorghe Topârceanu este o poezie despre un mic greier care
visează la marea lui fericire. El se plânge de starea sa și își închipuie că, dacă ar fi mai mare, ar fi
mai norocos. Poezia conține o mulțime de idei și învățăminte morale. Autorul ne îndeamnă să
fim recunoscători pentru ceea ce avem, chiar dacă nu ne bucurăm de aceeași libertate și bogăție
ca alții. Ne îndeamnă de asemenea să luptăm pentru ceea ce dorim, fără să ne lăsăm învins de
obstacole.

Poezia are și o valoare educativă, deoarece învață cititorii să nu se plângă de ceea ce nu au și să

își îndrepte atenția asupra ceea ce au și să se bucure de lucrurile mici din viața lor. De asemenea,
poezia încurajează cititorii să lupte pentru ceea ce vor și să nu se lase învinși de obstacole. Acest
lucru poate fi o lecție foarte valoroasă pentru oamenii care citesc această poezie.

21. Recitați secvențe din poezia sărbătorilor calendaristice. Precizați specificul lor.

22. Recitați și comentați una din poeziile pentru copii: „ Zăpăcilă”, „Batista”, „Ninge”
de L. Deleanu. Deduceți valoarea formativ-educativă a poeziei.
Batista
Nicuşor e mic
Şi are
Numai două buzunare
Şi-i deprins să ţina-n ele
Toate cele.
 Ţine-n ele cutioare,
Pietricele, bumbi, mosoare,
hirtiuţe colorate,
Ba şi altele de toate,
De te miri cum pot să încapă -
Şi nu crapă...
Ce să vă mai spun de el?
Cred că n-ar strica
Defel,
Dacă Nicu ar avea
Încă un buzunărel:
C-are multe-n buzunare,
numai... o batistă n-are!

23. Rezumați conținutul schiței „Bunica” de B. St. Delavrancea. Caracterizați

personajele.
Schița „Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea prezintă viața unei bătrâne care trăiește
singură într-o țară rurală. Ea trece prin greutăți și tristețe, dar își petrece zilele în rugăciune și
speranță. Ea se bucură de natură și își ține de urât, deși i se dă ocazional o mână de ajutor de la
vecinii ei. În cele din urmă, bunica moare, lăsând în urmă amintiri prețioase. Schița
concluzionează prin a remarca că bătrânețea ei nefericită și trăirea ei singuratică sunt o lecție
pentru cei tineri, să-și cinstească bunicii lor și să se bucure de prezența lor.
Bunica- Bunica este personajul principal al piesei. Ea este o femeie în vârstă care
trăiește singură în casa ei. Este o persoană extrem de inteligentă, o vorbăreță și o doamnă
bună și înțeleaptă, care se preocupă în mod constant de binele celor din jurul ei. Ea se
bucură de dragostea și respectul copiilor și nepoților ei și le dă sfaturi și îndrumări.
Neculai- Neculai este fiul lui Bunica. El este un bărbat în vârstă, care trăiește cu soția sa
și cu copiii lor. Este foarte responsabil și îngrijitor față de familia sa și se străduiește să-i
facă pe toți fericiți. Îi respectă și iubește pe toți membrii familiei sale și încearcă să-și
protejeze și să-și susțină familia în orice fel.
Toma- Toma este fiul lui Neculai. El este un bărbat de vârstă medie care trăiește cu soția
sa și cu copiii lor. El este un om responsabil și foarte muncitor care încearcă să-i
îngrijească pe cei din jurul său și să-și ferească familia de orice tip de pericol. El este
foarte iubitor și devotat față de familia sa și este profund respectuos față de Bunica.
Petrica- Petrica este nepotul lui Bunica și fiul lui Toma. El este un tânăr de vârstă
mijlocie care se ocupă de afacerile familiei și se preocupă în mod constant să-și
îmbunătățească viața. El este foarte inteligent și ambițios, dar și foarte respectuos față de
Bunica și de ceilalți membri ai familiei sale.

24. Rezumați conținutul schiței „Bunelul” de B. St. Delavrancea. Caracterizați

personajele.
"Bunelul" de Barbu Ștefănescu Delavrancea este o dramă istorică care urmărește schimbările
care au avut loc în comunitatea rurală românească în perioada Războiului de Independență.
Acțiunea urmărește viața lui Gheorghe, un bătrân bunel care a trăit în aceeași casă toată viața lui
și care se confruntă cu schimbările aduse de război. El se simte neputincios în fața schimbărilor
și încearcă să se adapteze la această nouă realitate. Cu toate acestea, el își păstrează credința în
Dumnezeu și în comunitatea sa, în ciuda tuturor schimbărilor și provocărilor pe care le
întâmpină. La sfârșitul schiței, Gheorghe este încă un simbol al rezistenței și speranței în
mijlocul schimbărilor și incertitudinilor aduse de război.
 Bunelul -este un personaj central al schiței sale, care poartă numele său. El este un bătrân
bădăran, care este foarte respectat și iubit de cei din satul său. El este un personaj bun și milos, în
ciuda bogăției sale. El trăiește singur și este foarte generos cu cei din jur, oferind cadouri și
ajutor tuturor.

Copilul -este un personaj secundar, care este foarte încântat de prezența bunelului și este dispus
să îl asculte. El vede bunelul ca pe un mentor și este foarte recunoscător pentru toate lecțiile pe
care acesta le-a învățat.

Doamna Smaranda- este o femeie din satul bunelului, care este foarte îngrijorată de vârsta lui și
se teme că ar putea să plece prea curând. Ea este foarte recunoscătoare pentru bunătatea și
generozitatea sa.

Vrăjitorul- este un personaj negativ, care încearcă să profite de bunel și să îl înșele. El este
foarte priceput în vrăji și încearcă să îl convingă pe bunel să cedeză în fața amenințărilor sale.

25. Tudor Arghezi – portret literar. Lectura expresivă și comentarea poeziei

„Zdreanţă”.
Tudor Arghezi a fost unul dintre cei mai importanti si influenti scriitori si poeti din literatura
romana. El a fost unul dintre cei mai prolifici scriitori, producand peste 40 de volume de versuri,
proza si eseuri. Cariera sa literara a inceput in anii 1910, cand a publicat prima sa carte de poezii,
„Flori de mucigai”. Arghezi s-a remarcat prin originalitatea stilului sau, prin expresia sa
muzicala si prin profunzimea tematica. El facea o distinctie intre poezia populara si cea scrisa de
el, afirmand ca „poezia mea e una mai grea, mai profunda, mai adanca”. Multe dintre poeziile
sale se axau pe tema dragostei, a suferintei, a moralitatii si a liberului arbitru. Este considerat
unul dintre cei mai importanti scriitori modernisti, abordand subiecte controversate si aducand o
noua viziune asupra lumii. Acest lucru se poate vedea in lucrarile sale „Cuvinte potrivite”,
„Cuvintele”, „Cartea cu Jucarii” si „Fragmente din Jurnal”. De asemenea, Arghezi a fost unul
dintre fondatorii revistei „Contimporanul”, unde a publicat articole despre politica si literatura.
El a fost, de asemenea, unul dintre cei mai importanti promotori ai modernismului si ai
avangardismului in literatura romana.