PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr.1 , Mizil

Profesor: Vasile Daniela
Clasa: a VI-a B
Data: 17.03.2016
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecţiei: Specia literară: Doina populară
Tipul Lecţiei: de însușire de noi cunoștințe
Durata: 50 minute

Competențe generale:
 Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare.
 Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată.
 Receptarea mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse.
 Utilizarea corectă și adecvată în producerea de mesaje scrise în diferite contexte de realizare
cu scopuri diverse.

Competențe specifice:
2.1. înlănțuirea clară și corectă a ideilor într-un monolog.
3.1. diferențierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit.
3.2. identificarea modurilor de expunere și a procedeelor de expresivitate artistică într-un text
liric.

Competențe concrete:
Competențe cognitive: La sfârșitul lecției, toți elevii trebuie:
1. Să identifice minimum patru trăsături ale operei lirice pe baza textului dat.
2. Să identifice sentimentele transmise de doină.
3. Să definească conceptul de doină populară pornind de la textul studiat.
Competențe afective:
1. Să dezvolte o atitudine pozitiva față de literatura română.
2. Să dezvolte interesul pentru obiectul Limba și literatura română.
Competențe psihomotorii:
1. Să se angajeze activ în soluționarea sarcinilor didactice
2. Să utilizeze corect mijloacele de învățământ propuse.

Strategia didactică

1) Metode şi procedee didactice: conversația, explicația, jocul didactic, rebus, metoda

ciorchinelui
2) Mijloace/materiale didactice: texte literare, fişe de lucru, flipchart.

1
3) Forme de organizare a activităţii: activitate în echipe, activitate frontală combinată cu
activitate independentă individuală.
4) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare;
5) Material bibliografic:
- Limba română, manual pentru clasa a VI-a, Elena Mazilu-Ionescu,Valentina Jercea, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2005.
- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Constantin Parfene, Editura Polirom,
Iasi,1999.

2
 Desfășurarea activității

1. Organizarea clasei: se notează absenţii, se stabileşte ordinea şi se pregătesc cele necesare

desfăşurării lecţiei;
2. Actualizarea unor cunoştinţe anterioare: prin verificarea temelor elevilor, se reiau
cunoştinţele esenţiale privind genul liric. Elevii au avut de rezolvat exerciţiul:
Identificați în textul citat 2 trăsături ale genului liric:
O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii
În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.
Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;

Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas;
Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată...
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! (Vasile Alecsandri, Miezul iernii)

3
 3. Captarea atenţiei elevilor: Exercițiu de spargere a gheții: elevii primesc câte un rebus
(ANEXA 1), după rezolvarea căruia vor afla titlul lecției.
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale: Se prezintă subiectul
lecției(Specia literară: Doina populară) și se enunță competențele. Elevii formează grupe de câte
5, 6 membri și primesc sarcina de a discuta, de a face predicții referitor la titlul lecției.
Răspunsurile lor vor fi revăzute după parcurgerea textului.
5. Prezentarea sarcinilor de învăţare: Profesorul realizează o lectură expresivă pentru a
insista pe tonalitatea poeziei. Urmează confruntarea cu predicțiile făcute.
6. Conducerea învăţării şi dobândirea de noi cunoştinţe: Demersul didactic va porni de la
lectura doinei din manual. Elevilor li se oferă spre rezolvare următoarele sarcini:

Sarcina 1
Individual și frontal, profesorul solicită elevilor răspunsul la câteva întrebări de abordare a poeziei:
- Cărui gen literar îi aparține textul?
- Ce trăsături specifice genului se pot identifica?
- Cum își face simțită prezența eul liric?
- Ce sentimente sunt exprimate? Care predomină?
Cu acest prilej, se stabilește că doinele, de obicei, sunt acompaniate de un instrument muzical și
că au o linie melodică lentă, că au un caracter popular, anonim, oral,tradițional, dar și că sunt
clasificate în funcție de sentimentul dominant (deși într-o doină nu va fi prezent niciodată un singur
sentiment): doine de dor, de dragoste, de jale, de cătănie, de haiducie etc.
Se explică înțelesul cuvintelor ”cătănie” și ”haiducie” atât verbal, cât și prin exemplificare
(imagine cu un haiduc) și, totodată, pentru o mai bună înțelegere, se ascultă o doină de cătănie.

Sarcina 2
Grupele stabilite anterior primesc câte o doină (ANEXA2) spre a fi încadrată într-o tipologie
în funcție de sentimentul dominant. Un reprezentant al echipei iese în fața clasei, citește doina
primită și motivează încadrarea într-un tip de doină.
În urma studierii textului din manual, dar și în urma familiarizării cu celelalte texte,
profesorul, stabilește împreună cu elevii și pe baza informațiilor primite de la ei, o definiție a
doinei.

Sarcina 3
Elevii vor rezolva exercițiile propuse, realizându-se înțelegerea textului.( ANEXA 3)

7. Asigurarea feedback-ului: are loc permanent pe parcursul lecţiei, întârirea făcându-se prin
aprecieri verbale (Da! Corect!,etc.).
8. Evaluarea formativă: ca activitate frontală, elevii vor avea de completat fișa cu trăsăturile
doinei -ANEXA 3
9. Asigurarea retenţiei şi a transferului: elevii vor avea de rezolvat, ca activitate independentă
pentru acasă, exercițiile nerezolvate de pe fișă (ANEXA 3) și vor avea de creat o doină la alegere/
sau de cules o doină din familie.
10. Aprecieri: Profesorul formulează concluziile referitoare la desfăşurarea lecţiei şi face
aprecieri despre modul în care elevii au participat la lecţie.

4
ANEXA 1

Arătaţi ce cuvânt, ce noţiune nouă veţi obţine pe verticala A-B.

1. În opera lirică autorul își exprimă sentimentele în mod........(direct)

2. Cel care scrie o operă literară se numește........( autor)
3. ”Masca” pe care o împrumută autorul în opera lirică se numește..........( eu liric)
4. Universul creat într-o operă literară este unul........ ( imaginar)
5. Potrivirea silabelor de la sfârșitul versurilor se numește..........( rima)

D
O
I
N
A

5
ANEXA2 Ci mi-și frige un berbece,  Nici cavalu' de doinit, 
Dar nu-l frige cum se frige,  Nici flăcău de hăulit...
Ce tipuri de doine identificați Ci-l înfige în cârlige  Şi nici fluier de cântat
în exemplele următoare? Și-l întoarce prin belciuge  Numai jale şï oftat...
Ca să-i fie carnea dulce. 
1. Sub umbra de păducel 
Măi bădiţă, floare dulce, Voinicii mănânc din el  5.
Unde te-aş găsi te-aş Și din gură zic astfel:  Munte, munte, piatră seacă, 
smulge, ,,Codre, codre înfrunzit,  Lasă voinicii să treacă, 
Şi-acasă la noi te-aş duce, Ține-mă-n tine ferit,  Să treacă la ciobănie, 
Şi te-aş răsădi-n grădină, Că nimic nu ți-am stricat  Să scape de cătănie. 
Şi te-aş secera cu milă; Și nu mă simt vinovat:  Decât cătană la rând 
Şi te-aş face stog în prag, În tine de când intrai  Mai bine-n codru flămând, 
Şi te-aş îmblăti cu drag; Numai o creangă tăiai,  Decât cătană-n sireag 
Şi te-aş măcina mărunt Armele de-mi atârnai.  Mai bine-n codru pribeag, 
La morişca de argint; Le-aș fi pus, codre, pe jos,  Decât la străini cătană 
Şi te-aş cerne Dar pământu-i umedos  Mai bine la oi cu pană! 
Prin sprâncene, Și fierul e ruginos.  N-ar avea loc și pomană 
Şi te-aş frământa-n inele, Codre, codre, dușman ești!  Cine m-a făcut cătană. 
Şi te-aş da inimii mele Tu voinicii amagești  Mi-au dat haine mohorâte 
Să se stâmpere de jele… Și de dușman nu-i ferești.  Cum îs mie mai urâte, 
Cât ești, codre, de frunzos,  Și mi-au tăiat pletele 
2. Iarna putrezești tu jos  De ma râd fetele, 
Cine n-are dor pe lume, măi Și voinicii zac la gros!  Românaș, sărman și eu! 
dorule, măi Căci a fost norocul meu 
Cine n-are dor pe lume,  4. Să mă vad cu arma-n mână 
Să vină seara la mine Doină, doină, cânt de jale,  În loc să petrec la stână, 
Să-i dau dorul împrumut,  Când te-aud din depărtare - Ziua ca să mulg la oi, 
Că la mine e dor mult... Peste Dunăre, la mare,  Noaptea să sun din cimpoi. 
Doamne, am o supărare, măi Stânga pieptului mă doare Eu voios aș cătani 
dorule, măi Că vii, doină, prea năvalnic,  La străini de n-aș robi, 
Doamne, am o supărare,  Doină, doină, cântec jalnic... Eu voios aș fi cătană 
Ma apasă dorul tare,  Dac-ar fi oaste română. 
Mă chinuie ne-ncetat,  Doină, doină din caval,  Dar decât să fiu la nemți, 
Mă înțeapa ca un ac... Mi te poartă val cu val Mai bine să mor în tremți; 
Și-am pus dorul pe cântare, măi Ape limpezi de izvoare Decât să fiu la husari 
dorule, măi Pân' la Dunăre şi mare; Mai bine-n furci de stejari! 
Și-am pus dorul pe cântare,  Maică, dragă-mi eşti tu mie, 
Da' l-am pus c-un sac de sare Doină, cânt de voinicie...
Și l-am pus c-un sac de lut (L. Blaga – Antologie de poezie
Și tot dor am strâns mai mult... Doină, doină, cânt român,  populară)
Dorule, tu ai ce ai Nu te duce la străin! , 
Că tot la inimă-mi stai... Că nu te ştie cânta, 
Dorule, tu știi ce știi,  Nici te ştie îngâna, 
Că tot la inimă-m viï... Nu te ştie asculta, 
*caval= fluier mare ciobănesc
Doină, doină, draga mea... a hăuli=a chiui, a răsuna prelung
3. pribeag=hoinar
Sub poale de codru verde  Doină, doină, cânt de dor sireag=grup de soldați
O zare de foc se vede,  N-aştepta până ce mor! ... husar= Ostaș din cavaleria
Iar la zarea focului  Lasă-mă să te doinesc maghiară
Stau haiducii codrului,  Câte zile mai trăiesc! ...
Nu știu zece sau cincisprezece  Prea târziu dacă-i veni
Ori peste sută mai trece,  N-ai din mine ce găsi...

6
ANEXA 4