Proiect didactic

Propunător: înv. Mihaela Simionescu

Data: 14.11.2007
Clasa: a IV-a A
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: A ruginit frunza din vii…
Subiectul lecţiei: Sfârşit de toamnă (fragment) de Vasile Alecsandri
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: - formarea şi exersarea abilităţilor necesare explorării textului liric în versuri
(lirica peisagistică – pastelul)
Ob. cadru:
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/ lectura)
3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Ob. de referinţă:
1.5 - să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog;
2.3 - să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat;
2.6 - să manifeste independenţă în situaţiile de comunicare;
3.2 - să desprindă informaţii de detaliu dintr-un text citit;
3.3 - să citească conştient, corect, fluent şi expresiv texte cunoscute;
4.1 - să aplice în mod conştient regulile de ortografie şi punctuaţie;
4.6 - să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte.
Ob. operaţionale:
O1- să citească fluent, cursiv şi expresiv poezia;
O2- să citească selectiv pasajele cerute;
O3- să desprindă informaţiile cerute din poezie;
O4- să lucreze în perechi, încadrându-se în sarcina didactică;
O5- să coopereze în rezolvarea sarcinilor didactice;
O6- să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit;
O7- să extragă elementele cadru ale tablourilor poeziei:
O8- să redea prin imagini conţinutul celor trei tablouri;
O9- să folosească în comunicarea orală şi scrisă un stil comunicativ funcţional;
Resurse:
a.- de timp : 50 minute;
b.- de spaţiu: sala de clasă;
c.- umane : 18 elevi – 6 fete şi 12 băieţi.

Strategii didactice:
a. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, munca în perechi, exerciţiul,
ciorchinele, cadranele, munca în echipă, problematizarea, pălăriile gânditoare.
b. Resurse materiale: textul poeziei „Sfârşit de toamnă” de V. Alecsandri, fişe de
lucru, pălării confecţionate din hârtie colorată, postere.
c. Resurse informaţionale:
1. MEdCT Programe şcolare pentru învăţământul primar;
 2. Elena Popescu ,Dumitru Logel - Sinteze de metodică a predării limbii şi
literaturii române în învăţământul primar
3. Tudoriţa Piţilă , Cleopatra Mihăilescu – Manual de limba şi literatura română

Obiective Etape şi Conţinuturi şi realizare Evaluare

operaţionale strategii
1.Moment - activităţi de management didactic;
organizatoric - asigurarea unui ambient (material şi psihic) optim
pentru elevi;

2.Reactuali- a) - controlul cantitativ şi calitativ al temei;

zarea conţi-
nuturilor şi b) - citirea poeziei Sfârşit de toamnă de Vasile
exersarea Alecsandri (în întregime de către 2, 3 elevi);
O1 - citirea selectivă:
- conversaţia „Citiţi din poezie enunţurile care prezintă câmpia în
anotimpul toamna.”
„Citiţi enunţurile care prezintă plecarea păsărilor
O2 călătoare.”etc

c) - discuţii cu caracter general despre conţinutul

poeziei:
„Ce anotimp este schiţat în poezie?”
„Ce sentiment a cuprins natura şi sufletul poetului?”
„De ce şi-au părăsit păsărelele cuiburile?”
„Cum este câmpia?” „De ce?”
O3 „Cum îşi anunţă iarna prezenţa?”
„De ce se întristează oamenii?”etc.

d) – Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi – fişă de

lucru ( anexa 1)

- munca în -evaluare
O4 perechi formativă
3.Anunţarea ,,Astăzi la ora de limba română vom identifica
subiectului şi tablourile poeziei Sfârşit de toamnă, le vom da câte un
a obiectivelor titlu, vom descoperi elementele pe care le-a folosit
poetul V. Alecsandri pentru a realiza aceste tablouri, le
-explicaţia vom desena şi vom reda conţinutul fiecărui tablou
printr-un scurt text, vom lucra în echipă şi
independent.”
 4.Organizarea a) - activitate pe 3 grupe a câte 6 elevi
situaţiilor - folosind metoda cadranelor, fiecare grupă va rezolva
O5 de învăţare pe un poster sarcinile următoare:
Grupa I:
- metoda ca- I: Este scrisă prima strofă a poeziei;
O6 dranelor II: Daţi un titlu tabloului zugrăvit în această strofă;
III: Enumeraţi din strofa dată elementele cadru ale
- conversaţia tabloului zugrăvit de poet;
euristică IV: Redaţi printr-un desen tabloul.
Grupa a II-a şi grupa a III-a vor avea aceleaşi sarcini
O7 - explicaţia cu diferenţa că în primul cadran vor fi scrise strofele a
doua, respectiv a treia ale poeziei.
O8
- munca în b) - printr-un reprezentant fiecare grupă îşi va prezenta
echipă produsul, iar elevii vor schematiza cunoştinţele noi prin
tehnica ciorchinelui (anexa 2)

c) - activitate frontală: -evaluare

- exerciţiul - folosind elementele cadru ale tablourilor se va reda formativă
- ciorchinele oral (eventual în scris)prin câteva enunţuri conţinutul -aprecieri
O9 fiecărui tablou al poeziei.
-munca - evaluare
independentă formativă
-problematiza-
rea
5. Obţinerea a) pălăria albă – informează
performanţe- „Informează-ne ce anotimp descrie autorul în această
lor; feed-back- poezie?”
ul b) pălăria roşie – spune ce simte
- pălăriile „Spune ce sentimente ne transmite V. Alecsandri prin
gânditoare intermediul acestei poezii.”
O6 c) pălăria neagră – gândirea negativă
„De ce crezi că omul trist cade pe gânduri şi se-
apropie de foc?”
- problemati- d) pălăria galbenă – aduce beneficii
zarea „Prin ce te-a impresionat această poezie?”
e) pălăria verde – generează idei noi - evaluare
„Ce alte elemente cadru ar fi putut folosi poetul pentru formativă
realizarea tablourilor poeziei?”
f) pălăria albastră – clarifică
„Care sunt cele trei tablouri ale poeziei?”

6.Încheierea - tema pentru acasă: de memorat poezia, exerciţiile 3

lecţiei şi 4, pagina 31 din manual (Folosiţi-vă cunoştinţele!)
- explicaţia - observaţii, aprecieri colective şi individuale.

- conversaţia

Sfârşit de toamnă
 - fragment -
de Vasile Alecsandri

- fişă de lucru -

Adevărat (A) sau fals (F):

1. Berzele, rândunelele, cucoarele sunt numite oaspeţii caselor noastre deoarece:
- ele vin din ce în ce mai rar la noi;
- perioadele de timp dintr-un an în care acestea stau la noi par autorului prea scurte
faţă de perioadele în care acestea lipsesc, când sunt urmărite de dorul nostru, de
jalea noastră;

2. Dacă păsările călătoare au părăsit ale lor cuiburi, au fugit de zile rele şi au părăsit
locul natal (au pribegit), oamenii:
- sunt indiferenţi aşteptând cu bucurie iarna;
- jelesc de dorul lor;

3. „Frunzele cad, zbor în aer…ca nişte iluzii” (închipuiri) din sufletul omului înseamnă
că:
- ele cad precum nucile sau merele grele;
- ele se desprind de crengi, pe nesimţite şi plutesc lin prin cer;

4. Dar „…iarna vine, vine pe crivăţ călare!...Şuieră prin hornuri înseamnă că:
- odată cu anotimpul friguros, începe să bată şi crivăţul aducând geruri năprasnice
şi lovind zgomotos hornurile caselor,
- ea vine pe un cal pe care în cheamă crivăţ;

5. Înfiorarea răspândită de crivăţ peste tot:

- sperie boii care rag;
- bucură întreaga natură;

6. În atmosfera înspăimântătoare produsă de ger şi crivăţ, omul:

- este vesel şi îşi face planuri de viitor;
- este trist, cade pe gânduri şi s-apropie de soba cu foc.
сфыршит
де тоамнэ
Notă: Primul nivel al ciorchinelui l-am completat cu titlurile tablourilor poeziei.
Ex: Păsările în pribegie, Lunca ruginită, Sosirea iernii.
Pentru fiecare tablou am precizat apoi elementele cadru.
Ex: Tabloul I: cocostârci, rândunele , cârduri de cocoare.
Pentru fiecare element cadru au fost stabilite actiuni sau insuşiri .
Ex. Tabloul I:au părăsit , au fugit , s-au înşirat , au pribegit .

I: II: Daţi un titlu tabloului zugrăvit în această strofă;

 Oaspeţii caselor noastre , cocostârci şi rândunele ,
Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele ;
Cârdurile de cucoare , înşirându-se-n lung zbor ,
Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor .

III: Enumeraţi din strofa dată elementele cadru ale tabloului IV: Redaţi printr-un desen tabloul.
zugrăvit de poet;
I. II: Daţi un titlu tabloului zugrăvit în această strofă;

Vesela verde câmpie acu-i tristă , vestezită ,

Lunca , bătută de brumă , acum pare ruginită;
Frunzele-i cad , zbor în aer , şi de crengi se deslipesc ,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc . (…)

III: Enumeraţi din strofa dată elementele cadru ale tabloului IV: Redaţi printr-un desen tabloul.
zugrăvit de poet;

I. II: Daţi un titlu tabloului zugrăvit în această strofă;

 Ziua scade ; iarna vine , vine pe crivăţ călare !
Vântul şuieră prin hornuri , răspândind înfiorare .
Boii rag , caii rânchează , câinii latră la un loc ,
Omul , trist , cade pe gânduri şi s-apropie de foc .

III: Enumeraţi din strofa dată elementele cadru ale tabloului IV: Redaţi printr-un desen tabloul.
zugrăvit de poet;
 pălăria albă – INFORMEAZĂ pălăria roşie – SPUNE CE SIMTE

„Informează-ne ce anotimp „Spune ce sentimente ne

descrie autorul în această poezie?” transmite V. Alecsandri
prin intermediul acestei poezii.”

pălăria neagră – GÂNDIREA NEGATIVĂ pălăria albastră – CLARIFICĂ

„De ce crezi că omul trist „Care sunt cele trei tablouri ale poeziei?”
cade pe gânduri
şi se-apropie de foc?”

pălăria galbenă – ADUCE BENEFICII

„Prin ce te-a impresionat

această poezie?”

pălăria verde – GENEREAZĂ IDEI NOI

„Ce alte elemente cadru

ar fi putut folosi poetul
pentru realizarea tablourilor poeziei?”