DATA: 29.09.

206
CLASA: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Toamna
Subcompetențe:
SUBIECTUL: „Puişorii“, de Emil Gârleanu
TIPUL LECŢIEI: de formare a capacitatilor de dobîndire a cunoștințelor
DURATA: 45`

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1.______________________________________________________________________________________________
O2.______________________________________________________________________________________________
O3.______________________________________________________________________________________________
O4.__________________________________________________________________________________________
____
Etapele Ob. T Strategii didactice
lecției op. Conținutul lecției
Evocare - Solicit elevii să privească ecranul de pe tablă şi să descopere ce anotimp
este prezentat în imagini, în power point, cu ajutorul retroproiectorului. Se
prezintǎ elevilor şi o planşǎ ce prezintǎ anotimpul toamna şi diferite
activitǎţi ce se desfǎşoarǎ în acest anotimp.
- Plecând de la cunoştinţele elevilor despre toamnǎ voi solicita acestora să
răspundă la câteva întrebări:
După ce anotimp urmează toamna?
 Ce se întâmplă în natură toamna? ( plante, insecte, păsări, zile,
temperatură, ...etc. ...)
 Care sunt lunile de toamnǎ?
- Formulez întrebări care conduc elevii la aflarea denumirii noii unităţi de
învăţare: „ Toamna”
„Nu întâmplǎtor am discutat despre anotimpul toamna. Dupǎ cum ştiţi
am încheiat prima unitate de învǎţare intitulatǎ Şcoala, iar azi vom lucra
prima lecţie din a doua unitate de învǎţare numitǎ Toamna„
- Anunţ titlul lecţiei „Puişorii“, de Emil Gârleanu şi câteva din obiective
în manieră accesibilă copiilor.
_ Scriu titlul pe tablă, iar copiii completeazǎ pe fişa „Harta lecturii“
(ANEXA 1 ).
- Date despre autor
- Cer elevilor sǎ deschidǎ manualele. Se vor sesiza elementele de
organizare a textului în pagină: intuirea imaginii, identificarea titlului
lecţiei şi a autorului.
„Ce observaţi în imagine?“
„Ce anotimp credeţi cǎ este prezentat?“
„De ce?“
Lectura model a textului literar
- Citesc integral textul prezentat pe calculator în timp ce elevii urmǎresc
pe carte.
- Iniţiez o discuţie despre text şi despre mesajul lecţiei.
„Care este autorul şi titlul?“
„De ce s-a intitulat textul astfel?“
 Lectura explicativă a textului literar
- Numesc elevii care să citească lecţia pe fragmente şi port o altǎ discuţie:
„Care sunt personajele?“
„Când şi unde se petrece întâmplarea?“
„Ce pǎsǎri cǎlǎtoare sunt prezentate?“
„În câte fragmente este împǎrţit textul?“

I- Solicit citirea primului fragment şi port urmǎtoarea discuţie :

„Ce fac rândunele ?“
„Cum se pregǎtesc de plecare?“
- Cer identificarea cuvintelor necunoscute din fragment, le explic, apoi le
scriu la tablǎ, iar elevii completeazǎ pe fişǎ. Le cer sǎ alcǎtuiascǎ
propoziţii cu noile cuvinte (vǎzduh = aer, a strǎbate = a cutreiera, a
traversa, a parcurge). Se explicǎ expresia „rândunele ca nişte sǎgeţi“

II – Solicit citirea celui de-al doilea fragment. Iniţiez urmǎtoarea discuţie :

„Ce urmǎreşte bǎiatul ?“
„De ce considera cǎ puii sunt ai lui ?“
- Le cer sǎ identifice cuvintele necunoscute (stol = cârd, grup de pǎsǎri,
streaşinǎ = prelungire a acoperişului casei în afarǎ, a cǎpǎta = a primi în
dar sau de pomanǎ). Se formuleazǎ propoziţii orale.

III – Se citeşte al treilea fragment şi se discutǎ.

„Ce fac pǎsǎrile înainte de plecare?“

IV - Se citeşte al patrulea fragment.

„De ce a început sǎ plângǎ copilaşul ?“
„Cine îi alungǎ supǎrarea bǎiatului?“
„Ce îi spune mama despre puişori?“
- Se identificǎ cuvântul necunoscut (zare = aer). Se formuleazǎ propoziţii
orale.
- Se cere identificarea semnelor de punctuaţie întâlnite în text şi explicarea
folosirii lor.

- Se citeşte, pe rând, câte o frază a lecţiei (citire în lanţ) adaptând intonaţia

impusă de semnele de punctuaţie.
- Se face citirea selectivǎ:
 Propoziţiile exclamative;
 Enunţul din care aflaţi de unde are copilaşul puii
Enunţul din care aflaţi cum se pregǎtesc pǎsǎrile de plecare.
Elevii vor fi împărţiţi în 6 grupe ( şase inteligenţe).
Lucrările obţinute vor fi prezentate la tablă şi discutate (lucrările vor fi
realizate pe coală A4 ).
Se fac aprecieri asupra modului în care elevii au participat la lecţie.
Se acordă calificative.
ANEXA 2

Date despre autor

EMIL GÂRLEANU
(1878 – 1914)

S-a născut la Iaşi , la 5 ianuarie 1878 dintr-o veche familie

moldovenească.
Încă din copilărie l-au încântat peisajele moldoveneşti, lumea plină de
taină “a celor care nu cuvântă”, frumuseţea basmelor.

A scris volume de schiţe şi povestiri: "Bătrânii", "Cea dintâi durere", "Nucul lui
Odobac".
Opera cea mai cunoscută este "Din lumea celor care nu cuvântă" (1910), în care
povesteşte, cu gingăşie şi duioşie, întâmplări felurite din viaţa gâzelor, păsărilor,
animalelor şi plantelor. Cartea e dedicată fiicei sale, Rodica.
Operat de rinichi, s-a stins la numai 36 de ani şi e înmormântat la Bellu -
Bucureşti.
ANEXA 3
TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE

Grupa I - verbal – lingvistică

1. Alcătuiţi un text scurt despre toamnǎ.
Puteţi folosi urmǎtoarele expresii: „livezi aurii“, frunze ruginii“, „pǎsǎri gǎlǎgioase“.

Grupa II - vizual – spaţială

1. Desenaţi câte un tablou sugerat de conţinutul lecţiei (la alegere, după preferinţe)

Grupa III - logico matematică

1. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

* Puişorii de vrabie se pregǎtesc de plecare.
* Bǎiatul a început sǎ plângǎ pentru cǎ puişorii au plecat.

2. Alcătuiţi în scris o problemă folosind cuvinte din text : “puişori”, „stol“

Grupa IV - muzical ritmică

1. Amintiţi-vă câteva cântece despre toamnǎ, notaţi titlulrile amintite şi câteva versuri
amintite.
2. Interpretaţi un cântec din cele exemplificate.
Grupa V - naturalistă
1. Enumeraţi semnele specifice anotimpului toamna
2. Exemplificaţi activităţi specifice anotimpului toamna.

Grupa VI - intrapersonală
Completaţi enunţurile:

1. Dacă am fi un personaj din text, am fi………………………, pentru

că………………………..
2. Dacă am fi o floare de toamnǎ, am fi …………………., pentru
că……………………….