Data:

Clasele : a V-a A şi a V-a B

Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Tipul lecţiei: verificare a cunoştintelor

Concursul literar este o variantă antrenantă şi interesantă de verificare a cunoştinţelor

elevilor, care oferă posibilitatea evadării din şabloanele rigide şi obositoare, ale activităţii didactice
de zi cu zi.
El poate angaja fie reprezentanţi ai unor clase paralele, fie elevi ai aceleiaşi clase, în
acest ultim caz, cadrul cel mai potrivit pentru desfăşurarea lui fiind chiar ora de clasă. Concurenţii
pot fi selectaţi de către profesor, de către colegii lor sau se pot oferi ei înşişi, din proprie iniţiativă. În
cazul în care nu se găsesc elevi destul de curajoşi, pentru a înfrunta, cu forţe proprii, rigorile unui
concurs, pot fi alcătuite mici echipaje, care se pot consulta între ei şi vor putea răspunde prin rotaţie
la întrebările adresate echipajului lor.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
a) cognitive:
O1 : sǎ foloseascǎ ortograme date în enunţuri proprii;
O2: sǎ creeze un dialog cu personaje date;
O3: sǎ dea exemple de adjective cu ajutrul cǎrora sǎ alcǎtuiascǎ enunţuri;
O4: sǎ scrie, respectând normele de punctuaţie şi ortografie;
O5: sǎ interpreteze corect rolul ales, respectând intonaţia impusǎ de fiecare replicǎ.

b) afective:
O1: sǎ participe cu interes la activitate;
O2: sǎ manifeste spirit de competiţie, colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
O3: sǎ interpreteze rolul ales, apelând şi la comunicarea nonverbalǎ: gesticǎ, mimicǎ.

c) psihomotorii:
O1: sǎ utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite – tabla, fişele de lucru.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: conversaţia, jocul didactic, exerciţiul, activitate în perechi,

explicaţia, problematizarea, învǎţarea prin cooperare, exemplul, jocul de rol
b) Mijloace de învăţământ: ecusoane cu simbolurile echipelor, fişe cu probele de
concurs, planşa de contabilizare a punctajului, fişe de lucru, markere
c) Forme de organizare a activităţii: activitate în echipǎ
d) Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasǎ
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul: 50 minute.
 BIBLIOGRAFIE:

- Programa şcolarǎ pentru clasa a V-a, Editor: Consiliul Naţional pentru Curriculum
din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
- ,,Procese literare, concursuri, evocǎri’’, Eleonora Zamşa, ed Arhetip, 1992
- „Didactica lecturii. O abordare funcţionalǎ” , Octavia Costea, Institutul
European, 2006
- ,,Didactica modernǎ’’, coordonatori Miron Ionescu şi Ioan Radu, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2004, Colecţia Didactica
- ,,Metodica predării limbii şi literaturii române’’, Valeriu Marinescu, ed. Fundaţiei
România de mâine, Bucureşti, 2002;
- ,,Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română’’
învăţământ primar şi gimnazial, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2002
- ,,Introducere în Metodica studierii limbii şi literaturii române’’, - Nicolae Eftenie,
ed. Paralela 45, 2001
- ,,Gramatica prin joc’’, Elena Simionică, Fănica Bogdan, ed. Polirom, 1998
- ,,Exerciţii de limba română, compuneri şi tehnici de studiu’’ – Daniela Nedelcuţ,
ed. Cardinal, 1994
 Elevii sunt împǎrţiţi în douǎ echipe - şi - corespunzǎtoare celor
douǎ clase paralele, coordonate de doi profesori.
Concursul vizeazǎ :
- scrierea corectǎ a ortogramelor
- scrierea creativǎ
- cunoştinţe despre operele literare studiate
- cunoştinţe despre adjectiv
- expresivitate, originalitate, corectitudine.

Proba nr. 1 : Sǎ facem cunoştinţǎ! 10 puncte

Alcǎtuiţi un enunţ în care sǎ vǎ prezentaţi folosind un adjectiv care sǎ inceapǎ cu aceeaşi
literǎ ca şi prenumele vostru!
Ex: Eu sunt Carmen cea curioasǎ sǎ afle cine va câştiga astǎzi!
Ex: Eu sunt Adrian cel atent la fiecare rǎspuns de-al vostru!
Proba nr 2 : Maeştrii ortogramelor 10 puncte
Alcǎtuiţi enunţuri cu urmǎtoarele ortograme: sa / s-a, iau / i-au, miau / mi-au, cai / c-ai, nor / n-or.
Proba nr 3 : Recunoaşte autorul, personajul şi povestea din care face parte! 10 puncte
1. ,,Scoală, duglişule, înainte de răsăritul soarelui! Iar vrei să te pupe cucul armenesc ca să nu-ţi
meargă bine toată ziua?’’
2. ,, - Mam’mare, de ce nu vine? Eu vreau sa vie ... ’’
3. ,, - Sǎri coniţǎ ! varsǎ spirtul ! ’’
4. ,, - Mi-e dor, mi-e dor, mi-e tare dor / De fraţii mei din Labrador. ’’
5. ,, — Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când
sunt musafiri!’’
Proba nr 4: Atelierul de scriere 10 puncte
Imaginaţi-vǎ un dialog, de cel mult 5 replici între Goe şi Ionel / Nicǎ şi Pinnochio.
Proba nr 5: Proba ... surpizǎ 10 puncte
Fiecare echipǎ a pregǎtit un scurt moment – dramatizare – pe care îl vor interpreta în faţa
colegilor. ( vezi anexa 1)
Punctaj maxim : 50 puncte
Anexa nr 1 LA CIREŞE
dramatizare

Nică
Rar cireşe în tot satul
Ca la tuşa Marioara,
De mă prinde însă hârca,
Cu bătaia ma omoară.
Ah! Îmi lasă gura apă.....
Trebuie să fur şi pace.
Intru-ncet la dânsa-n casǎ
Să vedem ce treabǎ face.
- Tuşă, văru` Ion e-acasǎ?
El nu merge la scăldat?
Mătuşa Mărioara
- Nu. Sumanii să-i aducă
De-astă noapte a plecat,
Tocmai la Codreni, departe,
La o piuă sub cetate.
Nică
- Rău îmi pare, mătuşică.
S-auzim de sǎnǎtate!
Mă prefac că plec la scaldă...
Dar în gând mă socotesc
Că mai bine ca acuma
Nu puteam să nimeresc
Şi, ca un bǎiat de treabă,
Eu fac stânga împrejur.
Sar un gard, m-agăţ de-o creangă
Şi cireşe-ncep să fur.
Şi pe când căram cu frică,
Iaca, tuşa Mărioara
C-o jordie-n mânâ vine.
Sânul să mi-l umplu bine
,,Dl GOE ... ’’
- dramatizare-
Vai, ce ochi holbaţi mai are!
Ce blesteme-i ies din gură!
Unde eşti, Sfinte Sisoe,
Să mă scapi de-ncurcătură?
Mătuşa Mărioara
-A, aici îţi e scăldatul?
Dă-te jos împieliţate!
Să-ţi arate Mărioara
După faptă şi răsplată.
Nică
Ce să te dai jos bădie,
Că e foc şi pară jos!
Unde dă hârca de babă
Cade carnea de pe os!
Baba fierbe, clocoteşte,
Bulgări mari aruncă-n mine,
Dar cum da, nu nimereşte.
Când încearcă să se urce
Pe tulpină, furioasă,
Din cireş, eu zup, deodată,
Sar în cânepa frumoasă.
Nici n-ating să sar pârleazul ...
Şi credeam că-n ziua aceea
Doar atăt mi-a fost necazul.
Mai pe seara, când aude
Tata trebuşoara asta,
Mi-a tras, nene, o bătaie
De-am rămas pe trup cu semne.
Şi-o voi ţine poate minte
Până şi-ntre patru lemne
Prezentatorul : (fǎcând reverenţe)
- Dragǎ spectatorule, dǎ-mi voie
Sǎ te-nsoţesc în lumea unui pici
Ce îşi zicea cu falǎ ... domnul Goe!
Râzi, dar ia aminte
La fapta dumitale,
Aşa ne-nvaţǎ domnul Caragiale!
Respectul, hǎrnicia, de vrei a le
deţine,
Sǎ le înveţi de mic! Şi bine!
Hai sǎ vedem cât mai urgent
Ce dar a primit domnul Goe.
Sǎ nu ramâie iaraşi repetent.
Goe
Stau pe peron şi sunt nervo
- Mam' mare, vine trenul ?
As vrea s-ajung mai repede la
Bucuresti Sunt obosit de-atâta
studiu ...
(Şi ce dac-am rǎmas de 3 ori
repetent?)
Mamiţa şi mam’mare sunt proaste
amândouǎ
Noroc ca eu ştiu multǎ carte ...
Le corectez cu autoriate
- Se spune mariner, nu marinal sau
marinel!!!
E vina mea cǎ-s curios?
Cǎ uşa se blocheazǎ?
Şi, drept vǎ spun, nici n-am atins
Semnalul de alarma!
Ce aventurǎ am trǎit,
Ce bine m-am distrat!
A fost un minunat cadou ...
Ce? Nu l-am meritat?
Prezentatorul
Sǎ închei, îmi daţi voie!
Acestea au fost ispravile
Domnului Goe.
Una decât alta mai mare...
Învǎţǎtura o trage fiecare!
Şi, ca sǎ fiu în ton cu nenea Iancu, dar,
Voi încheia aşa:
- Birjar, la bulivar! (strigǎ vesel)

Prezentatorul
Dar nu e vremea de discuţii mari.
Trenul soseşte-n garǎ şi e plin !
Doamnele urcǎ-n grabǎ cu
geamantane, genţi,
Gǎsesc şi locuri bune ce le vin
De la un grup de tineri politicoşi,
atenţi.

Goe
- Ce vrei, urâtule? Ce-ţi pasǎ?
Eu sunt un mariner cu clasa.
Şi sunt bǎrbat şi fac ce vreau
De-aia scot capul pe fereastrǎ!