Argoul

PROIECT DE LECŢIE

DATA:
CLASA: a- X-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
Subiectul lectiei: Argoul si jargonul
Tipul lectiei: Transmitere și însișire de noi cunostinte

Competente generale: Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si

producerea mesajelor, in diferite situatii de comunicare
Competente specifice:
1.1. Identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor
tipuri de texte
a) Cognitive: la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor trebui:
O1 – să definească argoul si jargonul;
O2 - să identifice intr-un text dat cele doua notiuni;
O3 - să exemplifice cele doua notiuni.

b) Afective: Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile limbii

române.
Cultivarea interesului pentru studierea limbii române.

RESURSE EDUCAŢIONALE:
a) Capacităţile de receptare ale elevilor;
b) Timpul: 50 minute.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristica, exerciţiul, problematizarea, expunerea,

explicaţia, lectura.

MIJLOACE: manual, tabla, instrumente de scris, fişe de munca independenta, fise de lucru
pe grupe, laptop.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR:

- Activitate frontală;
- Activitate independentă.
- Activitate pe grupe

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- Programa de limba şi literatura romana pentru clasa a X-a
- Manualul de LIMBA SI LITERATURA ROMANA , Adrian Costache, Florin Ioniță,
Adrian Săvoi, Editura ART, 2005
- Milica. I, Expresivitatea argoului, ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, 2009
 - D. Irimia., „Introducere în stilistică”, Ed. Polirim, Iași, 1999;
- Cucoş, C., „Metodica studierii limbii și literaturii române”, Ed. Polirom, Iasi,
1999

1.Organizarea colectivului de elevi (1 min.)

Se stabileste ordinea in clasa, profesorul se asigura ca fiecarui elev ii sunt la indemana cale
necesare bunei desfasurari a lectiei (caiete, fise, creioane, pixuri. etc)

2. Captarea atentiei (3 min.)

Prin joc de rol, profesorul numeste 2 elevi pentru a citi un dialog, apoi doua versuri din
poezia „Satira Duhului meu”, de Gr. Alexandrescu. Dupa citirea replicilor, prin coversatie
euristica si problematizare, profesorul ii intreaba pe elevi ce inseamna cuvintele „gagica”
(prietena) si „I-o dat covrigul”( l-a parasit), si apoi ii intreaba ce pot spune despre cuvantul
„Ma chère”.Se ajunge la concluzia ca acele cuvinte apartin limbajului argotic, dar si
jargonului.

„A. Băi, (nume de familie), da’ aveai o gagică…

B. N-o mai am.
A. N-o mai ai?
B. No, gata!
C. I-o dat covrigu’.
A: Aia te scotea în lume(...)!
B: Da, da, da.
(rîsete)” (Arhiva de Sociolingvistică),

„Doua greseli ca asta, zau, sufletul mi-l scot,

A! Ce nenorocire! Ma chère, ce idiot!”

(Gr. Alexandrescu- Satira Duhului meu)

2. Comunicarea noilor cunostinte/ Conducerea invatarii propriu-zise (expunere,

conversație, problematizare, lucru pe echipe) (35 min.)

Prin expunere, profesorul le prezinta elevilor un material power –point despre Argou si
jargon, iar elevii scriu pe caiete noile cunostinte:

Argoul este un limbaj conventional, care indeplineste functiile unei exprimari codificate,
folosit de anumite grupuri pentru a pastra secretul comunicarii. De obicei, argoul este
intrebuintat de grupuri sociale periferice (hoti, vagabonzi, raufacatori), dar circula si in
mediile scolare, studentesti, sportive, cazoane, etc.

Principalul mijloc de formare a vocabularului argotic este dezvoltarea de sensuri figurate.

De Exemplu, victima unui furt este numita husein, fraier, mireasa. Politistul este sticlete sau
gabor. A pune pleoapa, a trage oblonu inseamna „a spiona”. Cazierul este album, iar
inchisoarea „universitate sau academie”. Raufacatorii sunt numiti in functie de „specializare”:
gainar (hot de lucruri fara valoare), șuț (hot de buzunare), ploscar (hoț de poșete), maimuțar
(hoț de valize).

Jargonul este un limbaj cu o circulatie restrânsă, specific anumitor persoane, grupuri sau
categorii profesionale, sociale, etc. El se caracterizeaza prin abundența cuvintelor și a
expresiilor de proveniență străină, în vorbirea curentă: bonjour, ciao, feeling, grazie, never,
thanks etc.

Dacă incepând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea majoritatea elementelor de jargon

din limba română erau de proveniență franceză (monșer, șarmant), în ultimele decenii engleza
a devenit principala sursa a jargonului (bye-bye, full time, part time, time out, trend, training
etc).

Profesorul le cere elevilor să formeze 3 grupe și le împarte fișe de lucru spre rezolvare.

Fișa 1.

1. Preciează care dintre cuvintele și expresiile argotice de mai jos îți sunt cunoscute,
precizează-le sensul și mediul din care provin:
 Biștari, lovele, mangoți, mălai, marafeți. Înseamnă bani și provin din mediul
răufăcătorilor.
 Zoi, barbison, căciulă, fânar, grasnet, grazd. Înseamnă găini, capră, miel, cal, cal,
armăsar și vin tot din mediul hoților de animale.
 A cânta, codiță, iepure, a camufla. Înseamnă a spune lecția, corigență, iepure, a
ascunde bine fițuicile și provin din mediul școlar.
 Boier, caiafă, curcan, prieten, sutaș, gabor. Înseamnă magistrat, agent secret, soldat,
procuror, pazitor, polițist și provin din mediul anchetatorilor.
2. Indică mijlocul prin care au apărut următorii termeni argotici: codiță (coringeță,
derivare), cocoșatul (nota 3, conversiune), Mișto (frumos- conversiune), plopist (care
nu e pregatit pentru examinare- derivare), nașpa (urât- conversiune), barbologie
(divagație- compunere: subst. Barbă+ el compus logie (gr. Logos- știință.))

Fișa 2
1. Identifică elementele de jargon din textele de mai jos și precizează limba din
care provin.

a. Caro; vezi că ţi-e rândul;

Dar ce făcuşi acolo, unde îţi este gândul?
Când eu am dat pe rigă, baţi cu alta mai mare?
Astfel de neştiinţă e lucru de mirare!

Aşa-mi zicea deunăzi, cu totul supărată,

O damă ce la jocuri e foarte învăţată,
 Apoi şoptind pe taină cu câteva vecine:
Vedeţi, zise, ce soartă, şi ce păcat pe mine?

Două greşeli ca asta, zău, sufletul mi-l scot,

A! ce nenorocire! ma chere, ce idiot! (Gr. Alexandrescu)

b. Parol, chiar eu l-am cumpărat! Zise tanti Mița.

2. Scrie 5 termeni de jargon folosiţi de cei care lucrează la calculator şi explică

sensul acestora.

Fișa 3

1)Subliniază elementele de argou din textele de mai jos:

 „Mănoiule, mi-ai stricat şmahul, păcătosule!” (B. Şt. Delavrancea)
 „Nu e aşa că nu m-a sluţit prea tare? În două zile n-o să mai rămână nici urmă...
Şi atunci, iar o să poftim musafiri! Nu moare cineva de-o bătaie.” (Panait Istrati)
 „Ţi-am spus că avem la mine academie liberă cu dame foarte cumsecade şi cu
şampanie.” (B. Şt. Delavrancea)
2)Subliniază elementele de jargon din textele de mai jos:
 „-Nu ţi-e ruşine să bagi mâna în nas!...şezi frumos!te vede madam Carol!” (Caragiale)
 „-Ce citeşti porcăria aia, domnule?
 -Pardon, zic eu...” (Caragiale)
 „CHIRIŢA:Da’ia-n să-i fac un examen... Guliţă, spune ninecăi, cum se cheamă
franţuzăşte furculiţa?
GULIŢĂ: Furculision.
CHIRIŢA:Frumos... Dar friptura?
GULIŢĂ: Fripturision.
CHIRIŢA:Prea frumos... Dar învârtita?
GULIŢĂ: Învârtision.
CHIRIŢA: Bravo... Guliţă! Bravo... Guliţă!
ŞARL (în parte, furios): Gogomanision, va!...” (V. Alecsandri)
 „Mersi, monsiu Şarlă...când ai şti ce mulţămire mi-ai făcut...Vous m’avez frotte le coeur
avec du miel.” (V. Alecsandri)
 „Mon cher ami, răspunse pripit Candian, m-am încurcat la bancă.”(B. Şt. Delavrancea)
 Ziţa: „De când te-am văzut întâiaşi dată pentru prima oară, mi-am pierdut uzul
raţiunii… Te iubesc la nemurire. Je vous aime et vous adore; que pretendez-vous
encore? Inima-mi palpită de amoare.”(Caragiale)

Urmărind punctele de vedere enunțate de profesor, elevii vor face observații pe fişe ce
vor fi prezentate întregii clase de către un lider. În cazul unor erori, profesorul și celelate
grupe corectează pe loc.
5. Asigurarea feedback-ului (problematizare) (10 min)

Profesorul le dă elevilor o fisa individuala ce cuprinde un dialog intre doi puscariasi. Fisa va
fi citita de catre elevi. Din text vor fi selectate cuvintele din argou si din jargon.
6. Asigurarea retenției și a transferului (conversație euristică) (1 min.)
Elevilor li se va prezenta tema pentru acasa
Scrie o scurtă compunere, pe o temă legată de viața de elev, în care să folosești cât mai mulți
termeni argotici.