Introducere în Teoria literaturii –Analiza şi interpretarea textului poetic (I)

Analiza şi interpretarea textului poetic – algoritm de analiză

1. Lectura/relectura
Coordonatele unei lecturi eficiente → Modelul ICAR
Imaginaţie – aşteptări (despre text, despre cum ar vrea textul să îl citesc, despre cum ar vrea alţii să îl citesc, despre cum vreau eu
să îl citesc, despre autor etc.) şi presupuneri (prelectură).
Curiozitate – a verifica dacă şi în ce măsură aşteptările se materializează în oferta textului; a fi deschis pentru surprize.
Atenţie – a cunoaşte şi a evita capcanele „pseudolecturii” sau ale relei lecturi.
Respect – a acorda prioritate, în înţelegere, textului, ca structură coezivă (relaţie particulară parte-întreg).

2. Înţelegerea literală a textului: sesizarea raporturilor morfosintactice şi logic-argumentative între

diferitele structuri ale textului; delimitarea aspectelor importante şi a celor secundare; capacitatea de a
parafraza, a rezuma şi „a povesti” textul.

Întrebări de „încălzire” privind conţinutul şi forma?

a. Despre ce este vorba în poezie?
b. Cum se vorbeşte în această poezie? Ce forme, moduri de exprimare se folosesc? 1
Aceste două întrebări implică următoarele operaţii „preliminare”/ „elementare”, trei acţiuni care,de regulă, se realizează
aproape simultan:
- stabilirea/identificarea semnificaţiilor cuvintelor din text;
- stabilirea/identificarea relaţiilor dintre cuvintele/enunţurile care alcătuiesc textul;
- stabilirea/identificarea formei/formelor de comunicare utilizată/utilizate în text.

3. Descoperirea ideii/viziunii centrale/principale a textului (o tratare specifică, originală/individuală

a unor teme generale): despre ce este vorba, în primul rînd, în acest text?/despre ce „vorbeşte”, în primul
rînd, acest text?
4. Delimitarea elementelor de conţinut care compun viziunea/ideea centrală („subteme”, planuri ale
textului; legăturile între părţile textului, progresia etc.) → sublinierea cuvintelor cheie, delimitarea cîmpurilor
lexico-semantice şi a elementelor recurente etc.;
5. Precizarea elementelor formale care contribuie la construirea ideilor „subtemelor” şi a ideii
centrale (procedeele, figurile şi celelalte elemente ale formei textului şi valoarea de sens pe care o produc,
funcţia lor în interiorul textului);
6. Formularea unor concluzii, aprecieri personale, raportarea la alte texte, la sarcini de lucru specifice
etc.

Principii fundamentale ale analizei

1. Distincţia IMPORTANT (PRINCIPAL) vs SECUNDAR
2. Corespondenţa (punerea în legătură) a FORMEI şi CONŢINUTULUI

FORMĂ ↔ CONŢINUT

DE CE? CUM?
CU CE SCOP? PRIN CE MIJLOACE?

1
Cum este construită poezia, din perspectiva modurilor de expunere/exprimare?
 Introducere în Teoria literaturii - Seminarul I –Analiza şi interpretarea textului poetic (I)

Texte suport – descoperirea şi formularea sensului literal

Textul nr. 1
Gospodina
de Otilia Cazimir irelevant
O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.

– Încotro fugi, surioară?

– Ia, mă duc şi eu la moară!

Şi-s grăbită, şi-s grăbită,

Că mi-i casa negrijită,
Şi mi-s rufele la soare,
Şi copiii cer mâncare…

Nu, la noi în muşuroi

Nu e timp pentru zăbavă:
Că de n-am fi de ispravă,
Ar fi vai şi-amar de noi!

a. Despre ce este vorba în poezie?

b. Cum se vorbeşte în această poezie? Ce forme, moduri de exprimare se folosesc?

Despre o furnică. Ce face ea? Se deplasează şi vorbeşte. de unde ştim că vorbeşte? → semnul de
întrebare+liniile de dialog. → întrebare şi răspuns. Ce observăm, în legătură cu întrebarea şi răspunsul? →
întrebarea scurtă, răspunsul lung.
Ce mai „conţine” poezia, în afară de o întrebare scurtă şi un răspuns lung? Ce alt mod de expunere, în afară
de dialog (întrebare+răspuns), mai apare în poezie? → naraţiunea
Putem observa că poezia este construită cu ajutorul naraţiunii şi al dialogului. → observînd aceste elemente,
putem ajunge la întrebări mai sofisticate: „cum se explică diferenţa cantitativă între întrebare şi răspuns?”

2
 Introducere în Teoria literaturii - Seminarul I –Analiza şi interpretarea textului poetic (I)

Textul nr. 2

Sfârșit de toamnă
de Vasile Alecsandri irelevant
Despre ce este vorba în text?
Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele, Despre:
Părăsit-au a lor cuiburi ș-au fugit de zile rele;  Păsări care pleacă dintr-un loc într-altul;
Cârdurile de cocoare, înșirându-se-n lung zbor,  Cîmpia şi lunca s-au transformat cromatic şi nu numai
Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.  Norii care ascund soarele şi corbii care zboară.
 Scurtarea zilei, apropierea iernii, intensificarea vîntului;
 Animale domestice care scot sunete
Vesela verde câmpie acu-i tristă, veștejită,  Omul îngîndurat care se apropie de foc.
Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer, și de crengi se dezlipesc, Realitatea “păsărească”
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc. Realitatea “cîmpenească”
Realitate meteorologică
Realitate climatică
Din tuspatru părți a lumei se ridică-nalt pe ceruri, Realitatea animalelor domestice
Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri. Realitatea “omenească”
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.  Am aflat/descoperit care sînt realităţile despre care
vorbeşte textul (păsări, animale domestice, fenomene
ale naturii/meteorologice, omul).
Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare!
 Acum să ne întrebăm cum ajung la cititor aceste
Vântul șuieră prin hornuri, răspândind înfiorare. realităţi. → prin descriere → Poetul descrie nişte
Boii rag, caii rânchează, cânii latră la un loc, acţiuni, transformări şi reacţii.
Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc.

Sarcină de lucru
Citiţi şi recitiţi textul de mai jos şi antrenaţi-vă capacitatea de descoperire şi formulare a sensului literal,
utilizînd întrebări de tipul celor din demonstraţiile de mai sus.
Realizaţi, în textbox-ul din dreptul poemului, o prezentare de 10-20 de rînduri a conţinutului literal al
poemului, pornind de la întrebările „Despre ce este vorba în poezie?” şi „Cum se vorbeşte în această poezie?
Ce forme, moduri de exprimare se folosesc?”

3
 Introducere în Teoria literaturii - Seminarul I –Analiza şi interpretarea textului poetic (I)
Vestitorii primăverii
de George Coșbuc irelevant
Dintr-alte țări, de soare pline,
Pe unde-ați fost și voi străine,
Veniți, dragi păsări, înapoi,
Veniți cu bine!
De frunze și de cântec goi,
Plâng codrii cei lipsiți de voi.
În zarea cea de veci albastră
Nu v-a prins dragostea sihastră
De ceea ce-ați lăsat? Nu v-a fost dor
De țara voastră?
N-ați plâns văzând cum trece-n zbor
Spre miazănoapte nor de nor?
Voi ați cântat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, când v-ați adus
De noi aminte?
Străinilor voi nu le-ați spus
Că doine ca a noastre nu-s?
Și-acum veniți cu drag în țară!
Voi revedeți câmpia iară,
Și cuiburile voastre-n crâng!
E vară, vară!
Aș vrea la suflet să vă strâng,
Să râd de fericit, să plâng!
Cu voi vin florile-n câmpie
Și nopțile cu poezie
CȘi veselie.
Voi toate le luați cu voi
Și iar le-aduceți înapoi!
Prezentarea conţinutului literal al poeziei
- Despre ce este vorba în poezie?
În această poezie este vorba despre întoarcerea păsărilor, zarea
albastră, codrii din țara acestora, imnurile adresate naturii, vânturi
line, ploi calde, frumusețea naturii, vara etc.. Totodată, poetul face
referire la relatia dintre pasări si invocă acest imn de chemare adresat
special pentru întoarcerea păsărilor.
- Cum se vorbeşte în această poezie?
În această poezie limbajul este descifrabil si ușor de citit. Poetul
folosește în constucția acestei poezii cuvinte des înâlnite, cu un înțeles
ușor de descifrat, toate acestea conturându-i acestei poezii un aspect
aparte cu un vocabular liniar si popular…
- Ce forme, moduri de exprimare se folosesc?
În realizarea acestui poem poetul folosește imagini artistice si figuri
de stil precum:
1) Figuri de stil: Epitet- imnuri sfinte, glas fierbinte, dragostea
sihastra- epitet personificator, personificare- Plang codrii cei
lipsiti de voi, enumeratie- Ce forme, moduri de exprimare se
folosesc…
2) Imagini artistice: imagini vizuale- Dintr-alte țări, de soare
pline, În zarea cea de veci albastră, imagine auditivă- Voi ați
cântat cu glas fierbinte, imagine dinamică- Și-acum veniți cu
drag în țară!
Principalul mod de expunere folosit este descrierea.