PROIECT DIDACTIC:

CLASA: a VIII -a
Gimnaziul Izvoare, s.Izvoare
DISCIPLINA: LIMBA ROMÂNĂ
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
PROFESOR: Ursachi Svetlana
Subiectul: Cuvinte și construcții incidente
TIPUL LECŢIEI:MIXTĂ

I.Subcompetenţe:
9.1. Integrarea adecvată, conşti-entă a terminolo-giei lingvistice şi literare în textul produs.
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.
14.1.Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare scrisă.
II.Obiective operaţionale:
a.Cognitive:
Oı:să definească corect noţiunea de cuvinte și construcții incidente;
O2:să identifice în vorbire cuvinte și construcții incidente;
O3:să folosească aceste cuvinte și expresii în enunţuri proprii;
O4:să cunoască regulile de punctuație aplicate la cuvinte și construcții incidente.
b.Afective:
O1:să recepteze noile informaţii ca relevante şi folositoare;
O2:să manifete interes pentru o exprimare îngrijită şi nuanţată

Strategii:
I. Metode şi procedee: comunicare, descoperire, observare, problematizare, definire,
exerciţiu, exemplul, lectura ghidată, asaltul de idei.

II. Forme de activitate:

a. Individual.
b. Frontal.
c. In grup.
III. Managementul timpului:
- 45 de minute.

IV. Bibliografie:
Curriculum şcolar la limba şi literatura română; Manual de limbă și literatură română, clasa a VIII-a,
Știința, 2013, Didactica limbii române, etc.
 E.
Verificarea temei de acasă.
Actualizarea cunoștințelor anterioare.
R.S.
 Cuvinte şi construcţii incidente sunt construcțiile sintactice care aduc
informaţii suplimentare (nu neapărat necesare) în cadrul unui enunţ de bază.
Ele pot ocupa orice poziţie în text şi nu sunt legate din punct de vedere
gramatical de propoziţia în care apar. Prin aceste cuvinte şi construcţii incidente
este subliniată atitudinea vorbitorului faţă de un fragment sau enunţul integral,
sau se aduc precizări, completări idei de bază din propoziţie.
Cuvintele şi construcţiile incidente exprimă:
O explicaţie: ,,Vârsta, că am o sumă de ani în spate, îmi dă voie să spun toate
astea”.
O apreciere asupra celor relatate: ,,Uite că, din fericire, a venit la timp”.
Convingerea (într-o măsură mai mică sau mai mare): ,,Vreau, crede-mă, dar
nu pot”.
Intervenţia autorului în vorbirea unui interlocutor: ,,Ţin mult, zise el, la
cartea aceasta”.
Aceste construcţii sunt separate, în scris, prin virgulă, linii de pauză sau
paranteze.
Construcţiile incidente pot fi: cuvinte, îmbinări de cuvinte, propoziţii sau fraze.
Cuvintele și expresiile incidente  sunt cele care aduc o informație
suplimentară, nu au valoare semnificativă în sine, ci vin ca să aducă o precizare
în ceea ce este exprimat sau să exprime o atitudine a vorbitorului. Enunțul poate
fi înțeles și fără cuvintele sau expresii incidente. De exemplu:
 cu părere de rău într-adevăr
la drept vorbind prin urmare
din păcate totuși
din fericire în plus
desigur după cum știm
mai ales spre nedumerirea mea
la urma urmei în general
într-un cuvânt apropo
fără doar și poate evident   etc.
Dar, trebuie să ținem cont de punctuația corectă la folosirea acestora în enunțuri.
Astfel, în vorbirea scrisă este foarte important să cunoaștem că acestea, în
majoritatea cazurilor, se despart prin virgule de restul propoziției.
De exemplu:
 Era, poate, prea târziu.
  Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, ca să
vedem și să credem!” Cei răstigniți împreună cu El, de asemenea, își
băteau joc de El. (Evanghelia după Marcu 15:32)
   După plecarea băiatului, David s-a sculat din partea de miazăzi, apoi s-a
aruncat cu fața la pământ și s-a închinat de trei ori. Cei doi prieteni s-au
îmbrățișat și au plâns împreună. David, mai ales, se prăpădea plângând.
(1Samuel 20:41)
  Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul și el însuși nu poate
fi judecat de nimeni. (1Corinteni 2:15)
  Există, în schimb, sute de alternative.
  În plus, informaţia este selectată cu foarte mare atenţie.
  Sunt eșecuri, pentru că, în primul rând, nu se pune accentul pe calitate”
  Este alegerea lor, desigur, cum să-și croiască viitorul.
R.
1) Menţionează locul construcţiilor incidente faţă de comunicarea de bază şi
explică punctuaţia:
a. Adevărat, nu e nicio asemănare între tine şi ea.
b. Riluri- aşa i-am spus, fără să ştiu de ce- m-a condus pe bulevardele cu fântâni
arteziene.
c. Sper că aţi dormit bine, mi-a spus fără nicio intenţie.
2) Pune semnele de punctuaţie în textul următor şi motivează-le:
Ştii i-am spus eu în treacăt recepţionerului cu o involuntară bunăvoinţă am
dormit ca un prunc pe lespedea voastră de granit.
Nu-i de mirare mi-a răspuns. (Horia Aramă- „Planeta celor doi sori”)
3) Realizează corespondenţa între coloanele de mai jos:

„Era, desigur, un act fără precedent, dar Intervenţia autorului în vorbirea

Naron era tare, tare bătrân.” (I.Asimov- „Ce- directă a unui personaj
şi face omul cu mâna lui”)
„-Eu?n-am nimic!se apără munteanca, uimită Intervenţia autorului la sfârşitul
mai presus de o întrebare ca aceasta.” (M. vorbirii directe a unui personaj
Sadoveanu- „Baltagul”)
„-Dumneata, domnule Calistrat, zise atunci O explicaţie
munteanca, mi se pare că nu prea mănânci.”
(M. Sadoveanu- „Baltagul”)
„-Ascultă, femeie, mormăi cu mânie Bogza, O apreciere asupra celor relatate
de ce mă fierbi şi mă înţepi atât?” (M.
Sadoveanu- „Baltagul”)
„-Dumneata ştii şi eu nu ştiu, zise el cu O concluzie, o certitudine
îndrăzneală.” (M. Sadoveanu- „Baltagul”)
„Omul meu se gândea, vrasăzică, la ale lui.” Cuvinte de umplutură, care nu
(M. Sadoveanu- „Baltagul”) aduc o precizare în plus.

5. Realizează schema frazelor următoare, precizând tipul propoziţiilor din

care sunt alcătuite:
a. „Gheorghiţă, vorbi cu mirare femeia, mi se pare că pe baltag e scris sânge
şi acesta-i omul care a lovit pe tatu-tău.”
(M. Sadoveanu- „Baltagul”)
 b. „Se zice că Soarele ar fi fost frate cu Luna. Cât timp Soarele nu s-a văzut
pe cer, pretutindeni a fost întuneric. Pe pământ
Soarele nu şi-a găsit soţie şi era foarte supărat.” („Soarele şi Luna”)
c. „Pe un fel de şa, stătea un om cu un rucsac în spate şi cu un mic aparat
fotografic pe piept. (...) Nu încăpea nicio îndoială: Era
Exploratorul Timpului. Îl priveam de jos, neştiind ce să cred, nevrând să cred că
totul e o nălucire.” (Ion Hobana- „...Un fel de spaţiu”)

E.
- Subliniază construcţiile incidente din exemplele următoare şi precizează
dacă sunt cuvinte, îmbinări de cuvinte, propoziţii sau fraze:
a. Nu ştiu, zău, unde-i cartea.
b. Era şi drăgălaş- bată-l norocul- puişorul.
c. Destul! răcnea omul, destul!
d. Lasă, lasă, se prefăcu ea că suspină.
- Elevii cu media ,,8-10”-selectare din opere (4 contexte) cuvinte, expresii
incidente.