TESTUL NR.

4
Testul nr. 4

SUBIECTUL I (50 de.puncte)

Cite_te urmätorul fragment:
Mavrocordat, Carp i eu ne-am
Reîntâlnindu-ne în la_i în toamng anului 1863, în saloanele doamnei Didia
afarå decôt în discuiuni teoretice,
împrietenit în curând, i în tot cursul vieii nuam avut nici o neînelegere,
în specialîn chestiunea evreilor.
anului l864 se întoarse _i Maiorescudin
Curônd dup aceea, pe lasfâr_itul anului 1863 saupe la începutul
aproape 26 ani, acea întâlnire mi-a rmas
Berlin _i eu m-am grbit s m duc s-l vd. Acum înc, dup de la intrarea bisericii
cas, astäzidrâmat,
foarte vie în memorie. Maiorescu ocup un apartament într-o
plin de cri _i manuscripte,
Treilerarhi. L-a gsit în cabinetul su de lucru, îaintea unei mese lungi,
ficea parte din comitetul de inspecie
foarte ocupat cuafaceri de administraie ale _colilor din la_i, cci
^colar. Vizita mea nu pru a-ifi plcut, poate fiindc-l turbura în ocupaiile sale. Maiorescu îmi vorbicum
se vorbe_te cu un tânr fr importan; laîntrebrile mele despre cele ce se petrec în Berlin, unde era pe
parlamentul progresist,
atunci o mare agitaie dincauza conflictuluidintre guvernul luiBismarck _i
care mi-i fcu era foarte
Maiorescu rspunse foarte scurt, cu indiferent, _i schimb£vorba. Efectul pe
cu încredinarea c l£udatul
departe de ceea ce m a_teptam; eu îmi scurtaivizita _i ie_ii nemulumit, prieten, _i nicichiar simpatic.
profesor este un pedant _i cu sentimentul c£acest om nu-miva fi niciodat£
Dar lucrurile se schimbar foarte repede.
convorbiri, apoi ne pusermn s£
Peste cûtevazile, Maiorescu, întorcându-mivizita, se întinse cu mine în lungi
s fac i petrecurm
jucm _ah, pe urm reîncepurm adiscuta, a_a încât el uit alte vizite ce vrea
sentimente ale mele
împreun mai multe ceasuri. Din gcel minut am început S-i fiu prieten, cele întâi
Maiorescu, i Pogor, - cei
pentru dânsulschimbându-se cu totul. Astfel, efectul ce-mi fäcur la început _i
îndoialåru, oricât s-ar zice c întâi
cucare mai târzium-am împrietenit atût de mult - a fost fr£
impresiune este cea hotr-toare.
de ia acest din urm, prin
Dup mai multe întâiniri cu Carp, Pogor i Maiorescu, primii o dat un mic råv_el
vin seara ladânsul, unde Carp avea s fac olectur. El trebuig s ne ceteasc
care m invit s
acum
traducerea tragediei Macbeth", în versuri. Faä erau cinci tineri, Maiorescu, Carp, N. Burghele,
l-am vzut
acea sear
secretar al Consiliuluide Ministri, eu si Teodor Rosetti, pe care mi se pare ca în
pentru întâia dat.
urmå_i, lucruciudat! traducerea
De_i Pogor, pe care toi ila_teptau, fusese împiedicat de aveni, lectura se
afost gäsit bun i plcu la toti. Se fcur câtevaobserva, mai mult de detaliu, i eu m-am întors acas
foarte mulumit de acea serat literar. Maitârziu, de côte ori am recitit acea traducere, m-am mirat de
lovit limba prozaic a
lipsa de critic ce adomnit atunci în întrunireanoastr. Cum de nu ne-a
am trecut cu
traducätorului, în care reproduce pasagiile cele mai poetice ale lui Shakespeare; cum de
u_urin asupra gre_elilor ritmice care nu se mainumr; în sfâr_it, cum de am fost atût de indulgeni
traducerea såcâ_tige
pentrutoate neajunsurile lucrri! Poate c ceea ce mai ales a contribuit ca
neologismelor cu care
aprobarea noastr afost limba curat ronmâneasc în care e scris i, în special, lipsa
maitoi autoriide pe atunci desfigurau limba noastr; poate, asemenea,se i spiritul critic s-a dezvoltat mai
poate zice c£a fost întâia
târziu _i treptat în Societatea noastr literar. Oricum ar fi, în acea sear,
literare."
_edina ,Junimii", fr c£cei prezeni s se fi gândit înc la înfiinarea uneiSocieti
(lacob Neqruzzi, Amintiri din Junimnea)
1. Explic sensul din text al secvenei nu am avut nici o neînelegere.
2. Menioneaz câi aniau trecut de la primaîntûlnire a luiTitu Maiorescucu lacob Negruzzi.
3. Precizeaz efectul pe care prima Intalnire a lul lacob Negruzzl cu Titu Malorescu a avut-o asupra prlmulul
dintre ei, justificându-ti rspunsul cuosecvent semnificativädin textul citat.
4. Explic£ motivul pentru care lacob Negruzzieste dezamgit, dup prima îintâlnire cu Titu Maiorescu.
5. Prezint, în 30-50de cuvinte, schimbareacare intervine în comportamentul luiTitu MaioresCu taca e
Iacob Negruzzi.

un text de minimum 150 de cuvinte, în care s arqumentezí dac prima impresie,

atunci
B. Redacteaz
la informatiile din fragmentul extras din
Cand cuno_tiun om, este cea maiimportant, raportându-te atât personalä sau culturalo. (20 de
volumul Amintiri din Juninmea, de lacob Negruzzi, cât si la experienta
puncte)
In redactarea textului, vei avea în vedere urmåtoarele repere:
_idezvoltarea corespunztoare a
-formularea unei opinii fa de problematica pus în discuie, enunarea
dou argumente adecvate opiniei i formularea unei concluzii pertinente;
respectarea normelor limbiiliterare (norme de
- utilizarea corect aconectorilor în arqumnentare,
exprimare, de ortografie i de punctuatie), a_ezarea în pagin, lizibilitatea.

In vedereaacordrii punctajului, textul trebuie s£dezvolte subiectul propus.

SUBIECTI gÈ li-iea (10 puncte)

Prezint, în minim 50de cuvinte, dou modalitäi de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul
de mai jos.
Sunar trâmbii.
In prund, în dreptul sfintei mnstiri, era un loc unde apa Nemi_orului fugea pe dedesubt. La acea
trectoare, Preasfintitul losif se opri ca s primeasc alaiul Märiei Sale.
Clreii i_i strunir cai, scânteind din coifuri _i plato_e. Mria Sa privi o clip împrejurimile. Copiii de cas
grbir sãcoboare, ca så-i gpuce frâiele _iscrile. Când desclec Domnu,într-o singur£ mi_care,
clreipuser piciorul la pmânt. Alexndrel-Voievod, feciorul bälan al Domniei, sri de-a dreptul din _a.
Purta, ca i printele su, brocart* de Veneia, gugiuman* de samur i marochinuri. Trei boieri dintre cei
mari, care însoeau pe stpân, adic portarul Sucevei, Bodea, Toma logoftul _i luga postelnicul, i_i lsar
caii în mnânaslujitorilor i grbir la trecerea pârâului.
Cântrei soborului începeau, cu glasuri destul de aspre, axion* pentru slava Mriei Sale:,Cade-se s te
fericim.."

Vodß Stefcan, cöicônd atunci în al patruzecilea an alvârstei, aveaobrazui ars proaspt de vântuide
primvar. Se purta ras, cu mustaa u_or cruntit, avea oputernic strângere a buzelor _i o privire verde
täioas. De_iscund de statur, cei dinainteasa,oprii la zece pa_i. preau c se uit la el de jos în sus.
Pecând sunaîncåaxionul, viädica* losif înaint, cdelniând între fclile diaconilor, apoi,primind sfânta
Evanghelie de la cei care o purtau, o înfäi_ Märiei Sale cas-i srute icoanele de smalt a_ezate în chip de
cruce.

Vod fãcu semnul cre_tinesc _i srut Evanghelia, apoi îndemn printr-un mic semn, din ochi, pe coconul*
su, s svâr_easc acela_i lucru. Poporul _idregtorii se aplecar adâncîn faa släviteifee a Mriei Sale.
Preasfintitul särut mângcu pecetea de aur, Vod i_i îndeplini aceea_i datorie ctr b¯trânul stare, Indat
medelnicerul sfântului loca_ p_i înainte, înfti_ând pânea i sarea. Domnul frânse o via colacului. Abia o
atinse cu buzele i se puse în mi_care cupas viu. Prundul începu s sune de pa_ii cailor. Cum preasfinitul
losif umbagreu în odjdi, Vodãse opri zâmbind o clip, _iporni iar mai domol, aläturi de clugr."
(Mihail Sadoveanu, Fraii Jderi,volumul ,Ucenicia lui lonut)
* brocart - Testurä de mtase de calitate superioar, înflorat sau ornamentat cufire de aur ori de
argint;
*gugiuman - Cciul de samur, purtat de domnitor în trecut, ca semn al rangului;
*marochinuri- 1. Piele de capr, sau, rar, de oaie sau de viel, tbcit vegetal pentru a cpta lustru _i
finee; cordovan. 2. Sortiment, obiect din marochin;
*axion - Imn de slav (în Biserica Ortodox);
* vlHdica - enicron