Anexa nr.

1
 Fișa nr. 1
Tipuri de comunicare

1. Comunicarea verbală:

- Este specific umană.

- Are formă orală sau scrisă.
- Este folosită pentru transmiterea unor conținuturi extrem de complexe.

a. Emițătorul este protagonistul și autorul comunicării. Are rolul de a emite mesajele

care urmează a fi comunicate.
b. Receptorul este cel căruia îi este adresat mesajul produs de emițător. Are rolul de a
decoda mesajul emițătorului.
c. Mesajul reprezintă enunțul care conține informația transmisă. Mesajul poate fi
constituit atât din semne verbale cât și nonverbale.
d. Codul reprezintă un ansamblu convențional de semne și norme prin care se produce
comunicarea.
e. Canalul reprezintă modalitatea/mediul prin care se comunică informația.

Avantaje ale comunicării verbale:

- Se poate realiza în diferite moduri: limbaj oral și limbaj scris.
- Pune în evidență capacitatea de gândire și creativitatea umană.

Dezavantaje ale comunicării verbale:

- Este lipsită de expresivitate dacă nu apelează la mijloacele paraverbale și nonverbale.
- Transmite mai greu o anumită stare afectivă.

2. Comunicarea paraverbală:
Elemente paraverbale:
a. Volumul:
 Intonația: - o persoană cu o voce corespunzătoare induce ideea de putere și
vitalitate.
- o persoană cu o voce joasă induce lipsa de încredere, nesiguranța
sau poate necunoașterea.
 Nuanțele de tonalitate: reprezintă înălțimea de care uzăm pentru a pronunța
cuvintele.
 Tonul înalt: sugerează nemulțumirea și nervozitatea, poate fi interpretat ca o
invitație la conflict.
 Tonul alintat/scăzut: utilizarea unui ton de copil, lent, alintat va sugera
nesiguranța, lipsa de experiență, iar receptorul va percepe persoana respectivă
ca una fără autoritate.

b. Ritmul: reprezintă viteza în vorbire. Acesta poate fi calm sau rapid. O persoană
echilibrată are un ritm moderat, cu ușoare fluctuații (lucru care ajută și în cadrul
discursurilor).
 c. Accentul: are un rol important, de multe ori decisiv. Se pot accentua silabe, cuvinte
sau chiar fraze. Pentru a putea fi evidențiate anumite idei într-un discurs, acestea
trebuie accentuate.
d. Pauzele: pot sublinia o idee importantă.

3. Comunicarea nonverbală:

- Comunicarea nonverbală este reprezentată de toate sistemele de comunicare ce nu presupun

folosirea cuvintelor.
- Este cel mai bun mijloc de transmitere a emoțiilor.
- Este un tip de comunicare imediată, naturală, continuă și are un rol deosebit de important în
formarea primei impresii.

Elementele nonverbale sunt: expresia feței, poziția corpului, contactul vizual,

gesturile și mimica.

Fișa nr. 2 – Funcțiile comunicării

1) Funcția referențială
 a) Caracteristici:
- Este centrată pe referent.
- Cuprinde informații despre realitatea înconjurătoare și despre anumite reacții.
- Vizează posibilitățile de exprimare a totalității factorilor (locul, momentul
comunicării, relația dintre interlocutori) care influențează sensul enunțurilor.
- Este funcția firească, normală, pe care o are orice tip de comunicare.

b) Texte în care poate fi regăsită: procese-verbale, rezumate, texte juridice,

programarea unor evenimente.

c) Mărci specifice:
- Cuvinte care arată elemente ale situației de comunicare (termeni referitori la timp și
spațiu).
- Termeni care denumesc persoane implicate în dialog (pronume personale de
politețe).

d) Exemple:

- Trenul pleacă la ora șapte.

- Avionul decolează peste jumătate de oră.

2) Funcția expresivă
a. Caracteristici:
- Este centrată pe emițător.
- Vizează atitudinea emițătorului față de mesajul său.
- Exprimă subiectiv vorbele și stările emițătorului.
- Domină în lirismul subiectiv.
- Se realizează prin mărci lexico-gramaticale ale eului: accent, intonație, pauză, durată.
- Oferă posibilitatea ca mesajul să conțină date referitoare la personalitatea
emițătorului (prin varietatea vocabularului, tonalitate sau prin corectitudinea
enunțurilor).
- Ilustrează capacitatea emițătorului de a se exprima cu claritate, în manieră logică și
nuanțată.

b. Texte în care poate fi regăsită: scrisori, jurnale, memorii, autobiografii.

c. Mărci specifice: verbe și pronume la persoana I, interjecțiile.
d. Exemplu: ,,Îmi place în mod deosebit această carte, este minunată!”
3) Funcția de apel (conativă)
a. Caracteristici:
- Este centrată pe receptor.
- Se referă la efectul de convingere pe care mesajul trebuie să-l exercite asupra
receptorului, de la care se așteaptă un anumit tip de răspuns (verbal, comportamental).
- Urmărește obținerea unei reacții din partea receptorului.
- Receptorul este influențat printr-un apel/rugăminte.
- Se realizează în mod explicit prin enunțuri orientate către receptor.

b. Texte în care poate fi regăsită: texte publicitare, discursuri politice, pledoarii.

c. Mărci specifice: verbe și pronume la persoana a II-a, cazul vocativ, verbe la modul
imperativ.
d. Exemplu: ,,Domnule, dați-mi vă rog voie să trec”.

4) Funcția fatică
 a. Caracteristici:
- Este centrată pe canal.
- Asigură focalizarea atenției asupra mesajului.
- Oferă posibilitatea de a controla și de a menține vie conexiunea dintre interlocutori.
- Este expresia relaţiei dintre mesaj şi contactul lingvistic, reprezentând un mijloc de
stabilire a relaţiei de comunicare, de control, prelungire, restabilire şi întrerupere a
acestui contact.
- Poate fi regăsită în conversații telefonice, în dialog sau în piese de teatru.

b. Mărci specifice: formulele protocolare de salut, interjecţia alo!, inserţiunile incidente

de tipul (mă) auzi ?, (mă) asculţi ?, înţelegi ?; intervenţiile de tipul nu mă întrerupe,
ai răbdare, lasă-mă să termin ce am de spus.
c. Exemplu: „Alo! Mă auzi? Mai ești pe fir?”.

5) Funcția poetică
a. Caracteristici:
- Este centrată pe mesaj.
- Măsoară originalitatea mesajului, unicitatea acestuia, gradul său de expresivitate.
- Se manifestă prin concentrarea asupra mesajului, actualizând în mod deosebit latura
estetică a limbajului.

b. Exemplu: ,,Sunt mai aproape dinții ca părinții”.

6) Funcția metalingvistică
a. Caracteristici:
- Este centrată pe cod.
- Prin ea se explică anumite cuvinte, componente ale discursului.
- Se realizează prin metalimbaj (enunțuri care transmit informații despre un anumit
cod).
- Apare când există intenția de a se atrage atenția asupra codului utilizat: folosirea
explicațiilor, definițiilor, precizărilor ale sensului dat cuvintelor, a gesturilor, a tonului.
- Presupune intervenţii prin care se verifică folosirea şi înţelegerea cuvintelor, a
sensului lor.

b. Mărci specifice: propozițiile interogative, propozițiile explicative.

c. Exemplu: funcția poate fi regăsită în definiții, comentarii, explicații științifice sau
tehnice.
,,Celula este unitatea structurală și funcțională a organismelor vii”.

Fișă de lucru – nr. 3

1. Identifică funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare:

a) Îmi place în mod deosebit această carte, este extraordinară!

b) Domnule, daţi-mi vă rog voie să trec!
c) Tu, Oltule, să ne răzbuni! (Octavian Goga, Oltul)
d) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3.
e) „- Ce este optimismul? întrebă Cacombo.
- Vai! zise Candide, este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.”
f) Vai, ce vreme frumoasă!
g) „Alo, mă auziţi?”, „Vorbiţi mai tare, vă rog!”
h) „Apele plâng, clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu, Sara pe deal)
i) Alo! Mă auzi?, Mai eşti pe fir?, Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?, Ai putut să deschizi
fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa, da, da.
j) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere
asurzitoare, dureros de dulce, ţiuitul tăcerii, cioară albă;

2. Se dau textele:
Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, mesaj, receptor, cod,
canal)

[7 noiembrie, 1879]
Eminescul meu scump,

Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp, un dor purtat
cu atâta amar şi suferinţă ; nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de
bogata ta fantezie, după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei; cât pentru
mine, tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal, visat şi dorit într-un chip vag, nehotărât chiar
în copilăria mea.
Mâine e ziua numelui tău ; îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii
tăi cei frumoşi; fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă
poate din prostie te-am jignit cu ceva; tu de mă iubeşti, desigur că mă vei ierta, şi vei veni la
Iaşi, să ne mai îmbătăm unul de altul. Telegrafia-ză-mi de vii, te sărut dorindu-ţi toată
fericirea lumii.

Veronica

Mihai Eminescu, Opere XVI. Corespondenţă. Documentar, coordonator Dimitrie

Vatamaniuc, p. 624, Editura Academiei, Bucureşti,1989.

Sinaia, 24 aprilie, 2010

Dragă Dana,
Mă aflu momentan la Sinaia, unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Totul este aici
minunat, vremea este superbă şi mă distrez extraordinar.
N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. Ţi-am pregătit un cadou
pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Regret că nu pot veni la petrecerea ta,
dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.
Până atunci, te felicit din toată inima, îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii, succes
deplin la examenele care urmează.
Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag,
Paula
 3. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de
comunicare:
□ Cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor;
□ Câţiva elevi discută într-o pauză;
□ După ce se asigură, elevul poate trece în siguranță strada deoarece semaforul indică
culoarea verde.
□ Un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
□ La un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie;
□ Un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare;
□ Purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat;
□ Un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde la telefon nu-l aude;
□ Pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri;
□ Ca să poată traversa intersecția în siguranță, Andrei se uită la semafor, însă acesta nu
funcționează.
4. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos, completaţi tabelul
următor, cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la
exerciţiul 3.

Situaţia Emiţător(i) Receptor(i) Mesaj Cod Canal

Cineva urmăreşte o piesă scenaristul, telespectatorii actele piesei verbal electronic
de teatru la televizor regizorul, de teatru (limbă),
actorul etc
vizual
(imagine) etc
Fișa 4
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Grupaţi următorii termeni în coloanele A şi B, în funcţie de tipul comunicării:

MIMICĂ, GESTURI, INTENSITATEA VOCII, POZIŢIA CORPULUI, PAUZA ÎN VORBIRE,

CONTACTUL VIZUAL, RITMUL VORBIRII, INTONAŢIA.

COMUNICARE PARAVERBALĂ COMUNICARE NONVERBALĂ

(A) (B)

Realizaţi autoevaluarea astfel: pentru fiecare dintre răspunsurile încadrate corect acordaţi 1 punct.

*Se acordă din oficiu 2 puncte!

Timp de lucru: 4 min. Succes! 

Barem de corectare şi notare

Fiecărui răspuns corect îi este atribuit 1 punct 1 X 8 = 8 puncte

Punctaj din oficiu 2 puncte
Total 10 puncte

10 puncte sunt corespondente notei 10