Stilurile funcționale:

1. Stilul artistic – îndeplinește funcția de comunicare in literatura artistica

- Poezie, proza, dramaturgie

Caracteristici:

a. Urmărește nu sa informeze ci sa emoționeze, deci funcția cognitiva este subordonata

celei poetice
b. Caracter subiectiv, individual, unic, irepetabil
c. Unicitate si inovare a expresiei
d. Bogăție lexicala(apeleaza la toate sferele vocabularului)
e. Limbaj conotativ, prefera sensuri figurate, combinări de sensuri
f. Ambiguitatea limbajului
g. Folosește ficțiunea
h. Mijloace de metaforizare si simbolizare
i. Imagini artistice
j. Figuri de stil
k. Respecta sau nu normele limbii literare

2. Stilul juridico-administrativ – îndeplinește funcția de comunicare in sfera relațiilor oficiale

- Legi, hotărâri juridice, regulile de funcționare a instituțiilor

Caracteristici:

a. Este obiectiv si voit impersonal

b. Lipsit de încărcătura afectiva, neutru expresiv
c. Accesibil, clar, precis
d. Modul de exprimare este formal
e. Respecta normele limbii literare
f. Terminologie specifica/forme impersonale, infinitive lungi, pluralul autorității
g. Respecta unele reguli de prezentare grafica
h. Clișee, șabloane, formule de adresare
i. Exclusa folosirea termenilor familiari, populari, de argou
3. Stilul științific – îndeplinește funcția de comunicare in diverse domenii ale științei
- Analize, note, recenzii, tratate, manuale, sinteze

Caracteristici:

a. Scopul este transmiterea de informații, concepte, noțiuni, raționamente, făcând apel la

capacitatea intelectuala a receptorului
b. Enunțuri congruente (noncontradictorii) si nonechivoce (care nu permit mai multe
sensuri)
c. Prezinta date strict obiective si argumente
d. Obiectivitate, claritate, precizie
e. Termeni monosemantici, eventual definiți in prealabil
f. Precizia si rigoarea informațiilor
g. Lexic specializat, neologisme, câmpuri semantice, substantive abstracte
h. Este esențiala tehnica argumentării
i. Sensuri propri, denotative ale cuvintelor
j. Pluralul autorului(ne propunem sa)
k. Folosește mijloace auxiliare, extralingvistice(grafic, tabel, harți, ilustrații, scheme,
diagrame etc.)
l. Se folosește citatul
m. Respecta strict normele limbii literare

4. Stilul publicistic – îndeplinește funcția de comunicare in mass-media

- articol, comunicat, cronica, editorial, reportaj, știre etc.

Caracteristici:

a. Contopește funcția informativa si emotiva

b. Expune o tendința, o atitudine; adesea are funcția persuasiva
c. Unele forme se apropie de stilul științific, altele de colocvial sau artistic
d. E cel mai sensibil la inovații
e. Respecta in general normele limbii literare
f. Recurge la procedee artistice, figuri de stil, construcții retorice, întreruperi, digresiuni
g. Folosește citate, titluri șocante, clișee, cuvinte la moda, elipse
h. Lexic bogat, variat, amestec de limbaje
i. Umor si ironie
j. Folosește mijloace auxiliare extralingvistice(caricatura, fotografia, harta, statistica, tabel)

5. Stilul colocvial – îndeplinește funcția de comunicare in sfera relațiilor particulare

- dialog real, bilet, scrisoare, jurnal etc.

Caracteristici:

a. Naturalețe si degajare
b. Încărcătura emoționala(diminutive, peiorative)
c. Inclinația spre satira, umor prin porecle, stridente literare, lexic neliterar
d. Enunțuri fragmentare, inversiuni, digresiuni, elipse, repetiții, locuțiuni, proverbe, clișee
lingvistice, regionalisme
e. Cuvintele abstracte sunt evitate si înlocuite prin perifraze
f. Ticuri verbale, cuvinte de umplutura, cuvinte strada
g. Mijloace lingvistice variate
 h. Normele limbii literare sunt frecvent încălcate

Calitatile generale ale stilului:

1. Claritate – consta in formularea si exprimarea limpede a gadurilor, sentimentelor, in asa fel incat
receptorul sa inteleaga comunicarea
 OBS: Se opune:
- Nonsensul – absurd, lipsit de sens
- Paradoxul – contradictie aparenta
- Echivoc – neclar, ambiguu
- Truism – adevar evident, banal, loc comun
- Pleonasm – repetarea inutila a unui contiunit prin mai multe cuvinte sau expresii
invecinate in enunt
- Tautologia – formulare care exprima o identitate de la sine inteleasa
2. Proprietate – consta in folosirea celor mai potrivite mijloace lingvistice in exprimarea ideilor si
sentimentelor, in deplina concordanta intre continut si forma
 OBS: Se opune:
- Modificarea sensului
- Intrebuintarea gresita a sensului
3. Precizie – utilizarea riguroasa a mijloacelor lingvistice necesare in exprimarea ideilor si
sentimentelor, organizarea clara si logica a enuntului
 OBS: Se opune:
- Prolixitate – lipsit de concizie, complicat, cu multe cuvinte inutile
- Digresiune - abatere de le subiect
4. Corectitudine – respectarea normelor oficiale ale limbii in organizarea enuntului
 OBS: Se opune:
- Solecism – dezacord
- Anacolut – intreruperea continuitatii sintactice
5. Puritate – corectitudinea idiomatica, utilizarea formelor lingvistice consacrate prin uz, admise de
limba literara
 OBS: Se opune amestecul de
- Argou
- Jargonu
- Termenii populari
- Termenii regionali

Calitatile particulare ale stilului:

1. Naturalete – exprimarea fireasca, degajata, lipsita de constranger, data de stapanirea perfecta a
resurselor limbii
2. Simplitate – folosirea structurilor simple pentru a reliefa valoarea sugestiva a cuvintelor
3. Demnitate – folosirea cuvintelor si a expresiilor admise de simtul cultivat al limbii
4. Armonia – acordul intre partile intregului, echilibrul comunicarii
5. Concizia – utilizarea mijloacelor lingvistice strict necesare in comunicare
6. Umor, ironie – evidentierea aspectelor negative prin ridiculizare, persiflare, batjocura, sarcasm
7. Cursivitate – respectarea coerentei si coeziunii textului
8. Variatie stilistica – obtinerea de efecte stilistice prin folosirea diferitelor variante ale
limbii(informal/formal, popular/cult/colocvial etc.)

Comunicarea:
Definitie: Orice situatie in care este prezenta o informatie
Factorii comunicarii:
1. Emitator – sursa, cel care transmite mesajul
2. Receptor – beneficiarul, destinatarul informatiei
3. Mesaj – vehiculul informatiei, secvente de semnale verbale sau nonverbale pe care
emitatorul le transmite catre receptor
4. Cod – sistemul de comunicare pe baza caruia se construiesc mesajele, si care trebuie sa fie
comun emitatorului si receptorului(limba, gesturi, mimica)
5. Canal de transmitere – canalul fizic prin care se propaga mesajul (aerul prin care circula
vocea in comunicarea orala; scrisoare, bilet, telegrama, text in comunicare scrisa; telefon,
fax, posta electronica in comunicare rapida la distanta)
6. Referent - aspectul la care se refera mesajul, subiectul, tema comunicarii

Functiile comunicarii:
1. Emotiva – prin care se exprima starile de emotie ale emitatorului
2. Conativa(persuasiva) – care se refera la efectul de convingere al mesajului
3. Poetica – prin care mesajul se pune in evidenta pe el insusi, atragand atentia asupra propriei
forme
4. Referentiala – este legata de realitatea pe care o exprima mesajul sau de situatia in care se face
comunicarea
5. Metalingvistica – prin care mesajul contine referire la codul utilizat(presupune anumite gesturi,
mimica, ton)
6. Fatica – prin care este vizat canalul de comunicare si controlul functionarii lui