PROIECT DIDACTIC

Subiectul:
„Exerciții recapitulative
cu aplicație pe textul epic la prima lectură”
 Proiect didactic la limba și literatura română

Instituția:
Profesor:
Clasa:
Data:
Subiectul: Exerciții recapitulative cu aplicație pe textul epic la prima lectură
Tipul lecției: consolidare și sistematizare
Motivația: pregătirea elevilor pentru examenul de capacitate, lectia le va permite elevilor, prin atingerea
obiectivelor propuse, sa-si reactualizeze suficiente achizitii teoretice încît să aibă competența necesară de a
rezuma un text dat și de a formula enunțuri cît mai corecte din punct de vedere gramatical.

Standarde vizate: Competențe vizate:

I. Domeniul Textul literar şi nonliterar
4.Produce acte de vorbire orală şi scrisă
personalizate, care îi reflectă propriile idei,
judecăţi, opinii, argumente, experienţe senzoriale
şi lectorale.
5.Interpretează/analizează textele literare şi
nonliterare, în limita standardelor de conţinut.
II. Domeniul Practica raţională şi funcţională
a limbii
2.Integrează în vocabularul activ lexicul
terminologic necesar studierii disciplinelor
şcolare din toate ariile curriculare.
5.Valorifică mijloacele expresive ale limbii
române literare, în diferite situaţi de comunicare
orală şi scrisă.
III. Domeniul Cultura comunicării
2.Aranjează textul propriu în pagină sau în
formularul standardizat, ţinînd cont de
circumstanţele de comunicare.
CS 3. Rezumarea textelor literare și nonliterare.
CS 5. Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă,
exactă a diverselor acte de comunicare orală şi
scrisă.
CS 8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor
literare şi nonliterare, în limita standardelor de
conţinut.
CS 11. Manipularea suporturilor audiovizuale şi
informatice în calitate de surse sau mijloace de
învățare a limbii de instruire.
CS 13. Producerea textelor care reflectă propriile
experienţe senzoriale, idei, judecăţi, opinii,
argumente.

Obiective operaționale: Strategii/Metode/Tehnici:

O1. – Să emită judecăți de valoare; 1. Conversaţie

O2. - Să ilustreze prin adjective imaginea 2. Discuția ghidată
orașului virtual creat; 3. Predicția
O3. – Să-și manifeste competențele de 4. Clustering
comunicare orală elaborînd un discurs coerent; 5. Cinci colțuri
O4. –Să rezume textul propus; 6. Studiu de caz
O5. –Să redacteze diferite compoziții literare; 7. Acvariumul cu sentimente și emoții
O6. – să-și exprime argumentat opinia . Forme de lucru: frontal, în grup, individual.
 Parcursul didactic

Etapă Com Ob. Strategii Resurse

instrucți -pe- ope- didactice, tempora-
-onală tenț rațio Demersul instructiv-educativ materiale le
e -nale

Evocare Organizarea clasei 1 min

Captarea atenției:

Cuv. prof.

- Am citit undeva că acum mulți ani poetul Grigore

Vieru vizita Cuba. Se afla într-un orășel obișnuit, așa
cum sînt orașele din Moldova. Ghidul cubanez însă le
spunea că se găsesc în orașul care ocupă locul 2 în lume
ca frumusețe. Poetul a rămas mirat, deoarece
Trinidatul, așa se numea orașul vizitat, i s-a părut un
oraș obișnuit. L-a întrebat atunci pe ghid care este
orașul ce ocupă locul întîi. Știți ce i-a răspuns ghidul?
2 min.
Răspunsul plin de tîlc și înțelepciune l-a uimit pe
Vieru: „Primul loc în lume îl ocupă orașul în care
te-ai născut D-ta”.
O 1. - Ce mesaj le-a transmis ghidul turiștilor? Conversaţie
- Astăzi ați mers la școală pe străzile orașului nostru. Vă
CS.5 O3. place cum arată orașul? Vă simțiți bine în orașul acesta?
V-ați simți la fel de bine oriunde? Ce ați dori să
schimbați în orașul acesta? Clustering 5 min.
- Imaginați-va că ați avea posibilitatea să creați un oraș
virtual. Cum ați dori să arate acesta? Completați un
clustering cu adjective care completează orașul virtual.
O2. - În orice oraș se pot întîmpla fel de fel de istorii. Cum Anexa 1
pot fi istoriile unui oraș. Completați cu adjective.
(Triste, fericite, banale sau spectaculoase, fericite sau
nefericite)
Realiza-
rea sen-
- Veți citi istoria unui oraș care conține următorul
sului
incipit:
„Cele ce vreau să povestesc s-au petrecut de
asemenea într-un mic oraș, un oraș cu străzi prost
pietruite și cu mulți pomi, unde fiecare știe totul
despre celălalt într-atat sînt de puțini și de plictisiți
oamenii acolo.”
 O1. - Vă place acest oraș? De ce? Argumentați.
- Ce fel de istorie credeți că se poate întîmpla într-un
O3. asemenea oraș? Ce tip de narator observați în secvența
respectivă?

CS.1 - În textul care urmează să-l citiți se conțin următoarele Predicția 5 min.
3 cuvinte: un om, casă, grădină, paradis, carte, copii.
O5. Anexa 2
Faceți o predicție cu privire la conținutul textului.
Discutați timp de 1 min. și compuneti un text care
conține lexemele sus-numite.

Se citește textul. Și elevii compară conținutul textului

pe care l-au conceput cu conținutul textului original. 5 min.

O1. - Ce sentimente și stări provoacă textul respectiv?

O3. Selectează-le din acvariu. (Elevii selectază din acvariul Metoda
CS de pe Pawer Point sentementele care sînt sugerate de celor 5
3. O2. textul citit la prima lectură. colțuri 2 min.

Se aplică metoda celor cinci patru colțuri, elevii lucrînd

în grup.

Grupul I (Rezumatorii): Rezumați textul în limita a 3-4

enunțuri.

CS.8 10 min.
Grupul II (Investigatorii): Formulați 3 întrebări în baza
textului.

Grupul III (Clarificatorii): Selectați indicii de timp și

spațiu și explicați unde și cînd s-a petrecut acțiunea.

Grupul IV (Prezicătorii): Formulați o predicție cu

Reflecție privire la soarta acestui om ciudat.

Grupul V (Sfătuitorii): Formulați 3 reguli de scriere a

rezumatului.

( Pe parcurs profesorul stabilește cu elevii cine e

protagonistul textului, ce l-a determinat pe acesta să fie
atent față de copii, trăsătura dominantă a acestuia)

Se revine la tema de casă. Elevii au avut de explicat

lexemul sendviș/sandvici. Au urmărit ortografia
acestuia.

- Se semnificație are lexemul sendviș?

Studiu de
O3. caz
SÁNDVICI, sandviciuri, s. n. Felie de pâine (unsă cu
O5. unt) cu un aliment rece (șuncă, salam, brînză etc.), peste Anexa 3 5 min.
CS.1 care se așază adesea a doua felie de pâine; tartină.
 3 O6. - Cum credeți ce semnificație are sintagma
„om- sandvici”? Cine poate devein un om –sandvici?
(Profesorul prezintă în Pawer Point imaginea unui
asemenea om)

OM-SÁNDVICI, oameni-sandvici, s. m. Om care

plimbă două panouri publicitare, unul în spate, altul în
față.

Grupurile 1, 2:

Studiu de caz: Să admitem că aveți posibilitatea să

completați panourile publicitare de pe omul-sandvici/ și
să convingeți trecătorii că textul Magdei Isanos „Toto”
merită a fi citit. Ce text ar conține panourile?

( „Cel mai sensibil om din lume e Toto – personajul

Magdei Isanos”; „Magda Isanos- o scriitoare româncă,
care merită a fi citită”)

Grupurile 3, 4, 5:

O3. - Să admitem că faceți publicitate acestui text. Cum ați 5 min.

convinge printr-un panou publicitar sau slogan că textul
O5. merită să fie citit? Începeti printr-o intrebare retorică,
CS.1 O6. care ar include o PSCț.
3 Exemplu: „ Dacă vrei să pătrunzi în lumea Magdei
Isanos și să cunoști pe omul care iubește mult copiii,
pătrunde în universul întim al acesteia, citind
povestirea „Toto” sau
„ Dacă vrei să cunoști cine este Toto și care e calitatea
lui cea mai de preț, deschide cartea Magdei Isanos și
pătrunde în lumea ei.”
- Care credeți că sînt regulile de scriere a unui spot
publicitar?
- Informația trebuie să fie simplă, accesibilă,
Extinder - stil clar, concis; 2 min.
e - prezența verbelor la modul imperativ, indicativ prezent
O3. sau viitor.
Profesorul va face totalurile.
O5. 5 min

O6. Elevii vor lucra în funcție de grupul din care fac

CS.1 parte.Tema de casă:
3 Grupul 1: Găsește în biblioteca digitală date despre
autorul acestei povestiri. Selectează datele cele mai
interesante. Prezintă fișa biobibliografică a sa.

Grupul 2: Redactează o scrisoare scriitoarei,

împărtășind emoțiile pe care le-ai trăit, citind
povestirea.

Grupul 3: Redactează un mesaj electronic colegului de

clasă în care vei adresa 2 întrebări ce te frămîntă cu
privire la destinul scriitoarei.

Grupul 4: Alcătuiește un dialog imaginar din 10 replici

în care vei comunica cu personajul din text.

Grupul 5: Scrie un răvaș personajului literar prin care

îți vei exprima gratitudinea față de faptele sale.
 Text suport

Cele ce vreau să povestesc s-au petrecut de asemenea într-un mic oraș, un oraș cu străzi
prost pietruite și cu mulți pomi, unde fiecare știe totul despre celălalt într-atât sunt de puțini
și de plictisiți oamenii acolo.
Un om din cale afară de ciudat locuia în orasul acesta; omul acesta era nu prea înalt, cam
gros și schiopăta de-a binelea de un picior, avea niste ochi foarte stralucitori și un surâs din
cele mai placute din câte mi-a fost dat să vad.
Până aici, nu-i așa, nimic ciudat. Dar omul nostru, cu toate că arăta ca toți oamenii,
părea că ține cu tot dinadinsul să se deosebească prin purtarea lui de ei. Așa, de-o pildă, el
avea o casă mare de piatră, cu nenumărate ferești înguste și boltite pe care însă nu le
deschidea niciodată; în jurul casei era o imensă grădină unde nu cred să fi lipsit vreun soi de
plantă. [...]
Cînd mergea pe stradă, el avea totdeauna o carte în mînă, din care citea mergând și se
lovea mereu de oameni, de felinare și de case, iar dacă îi vorbeai, după ce te privea o clipă
batjocoritor, făcea un „Hm”, care părea că vine din burta lui rotunjită și pleca schiopătînd
mai departe, și totuși nu era rău, nu, Doamne ferește! Dimpotrivă, marea lui avere (căci era
foarte avut) și-o cheltuia pentru un singur lucru, ca sa facă bucurie copiilor. Nu-și poate
cineva închipui ce dragi îi erau. Ținea să fie prieten cu fiecare, la început se adresa copilului
cam în felul acesta: „Toto, ia vino la moșul, să fim prieteni”. Și, ciudat, copiii n-aveau frică
de el, i se repezeau deodată în brațe, oricît ar fi fost de mici și sperioși. Din pricina că nu
vorbea decât cu copiii și din pricina că fiecaruia, pînă a-i ști numele, îi spunea Toto, lumea îi
zicea „Toto”.
În orașul acela trăiau, desigur, cei mai fericiți copii. Dacă vreun micuț zdrențăros, cu nasul
vânăt și murdar, stătea vrăjit lîngă vitrina magazinului cu jucării, Toto răsărea ca din pămînt
lîngă el. Privea câteva clipe, dus pe gînduri, vitrina, se schimba de pe un picior pe celălalt și
după ce tușea de cîteva ori, ca pentru a-și stapîni o mare emoție, îl ruga pe copil să-i facă
plăcerea de a-și alege o jucărie, dar una oricît de scumpă, pe care, iată, va plăti-o el imediat.
(Magda Isanos, Toto)
Anexa 1

- Imaginați-va că ați avea posibilitatea să creați un oraș virtual. Cum ați dori să arate acesta?
Completați un clustering cu adjective care descriu orașul virtual.

Mărime Străzi

Orașul virtual
Case
Peisaje
Oameni
Anexa 2

Istoria orașului cu următorul incipit:

„Cele ce vreau să povestesc s-au petrecut de asemenea într-un mic oraș, un oraș cu străzi prost pietruite și
cu mulți pomi, unde fiecare știe totul despre celălalt într-atat sînt de puțini și de plictisiți oamenii acolo.”

- Imaginați-vă cum cuvintele evidențiate s-ar lega într-o povestire. Schițați o întîmplare: un om,
casă, grădină, paradis, carte, copii.

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Anexa 3

Grupul I (Executorii): Selectați indicii de timp și spațiu și explicați unde și cînd

s-a petrecut acțiunea.
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________

Grupul II (Investigatorii): Formulați 3 întrebări în baza textului.

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
______________________________________

Grupul III (Prezicătorii): Formulați o predicție cu privire la soarta acestui om ciudat.

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________

Grupul IV (Rezumatorii): Rezumați textul în limita a 3-4 enunțuri.

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________

Grupul V (Clarificatorii): Formulați 3-4 reguli de scriere a rezumatului.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_________

Text suport

Cele ce vreau să povestesc s-au petrecut de asemenea într-un mic oraș, un oraș cu străzi prost pietruite și
cu mulți pomi, unde fiecare știe totul despre celălalt într-atat sînt de puțini și de plictisiți oamenii acolo.
Un om din cale afară de ciudat locuia în orasul acesta; omul acesta era nu prea înalt, cam gros și schiopata
de-a binelea de un picior, avea niste ochi foarte stralucitori și un surîs din cele mai placute din cîte mi-a fost
dat să vad.
Pîna aici, nu-i așa, nimic ciudat. Dar omul nostru, cu toate că arăta ca toți oamenii, părea că ține cu tot
dinadinsul să se deosebească prin purtarea lui de ei. Așa, de-o pildă, el avea o casă mare de piatră, cu
nenumărate ferești înguste și boltite pe care însa nu le deschidea niciodată; în jurul casei era o imensă
grădină unde nu cred să fi lipsit vreun soi de plantă. [...]
Cînd mergea pe stradă, el avea totdeauna o carte în mînă, din care citea mergînd și se lovea mereu de
oameni, de felinare și de case, iar dacă îi vorbeai, după ce te privea o clipă batjocoritor, făcea un „Hm”, care
părea că vine din burta lui rotunjită și pleca schiopătînd mai departe, și totuși nu era rău, nu, Doamne
ferește! Dimpotrivă, marea lui avere (căci era foarte avut) și-o cheltuia pentru un singur lucru, ca sa facă
bucurie copiilor. Nu-și poate cineva închipui ce dragi îi erau. Ținea să fie prieten cu fiecare, la început se
adresa copilului cam în felul acesta: „Toto, ia vino la moșul, să fim prieteni”. Și, ciudat, copiii n-aveau frică
de el, i se repezeau deodată în brațe, oricît ar fi fost de mici și sperioși. Din pricina că nu vorbea decît cu
copiii și din pricina că fiecaruia, pînă a-i ști numele, îi spunea Toto, lumea îi zicea „Toto”.
În orașul acela trăiau, desigur, cei mai fericiți copii. Dacă vreun micuț zdrențăros, cu nasul vînăt și
murdar, stătea vrăjit lîngă vitrina magazinului cu jucării, Toto răsărea ca din pămînt lîngă el. Privea cîteva
clipe, dus pe gînduri, vitrina, se schimba de pe un picior pe celălalt și după ce tușea de cîteva ori, ca pentru
a-și stapîni o mare emoție, îl ruga pe copil să-i facă plăcerea de a-și alege o jucărie, dar una oricît de scumpă,
pe care, iată, va plăti-o el imediat.
(Magda Isanos, Toto)