REFERAT

TEMA: LEGTURA CREAIEI LUI ALECU

RUSSO SI VASILE ALECSANDRI CU PROGRAMUL
ROMANTISMULUI ROMNESC

Elaborat: Zaporojanu Maria

CUPRINS
1 Prefa.3
2 Legtura creaiei lui Vasile Alecsandri
cu programul romantismului romnesc..4
3 Legtura creaiei lui Alecu Russo
programul romantismului romnesc..5
4 Prerea proprie.6
5 Biografie..7

cu

Alecu Russo (1819-1859)

"Ostaul propirii" , teoreticianul curentului paoptist , ntemeietorul prozei memorialistice.
Alecu Russo s-a nscut la 17 martie 1819 la Chiinu, in familia lui Iancu Rusu, boier de vi
veche, dar cu o modest situaie social : arenda i negustor de cereale. A cptat primele
cunostine acas , cert ns este c a fost trimis la studii n Elveia la o coal prestigioas din
Vernier , lnga Geneva. n 1835 pleac la Viena pentru a face "studii de comer" , dar este
epulzat din Austria ca suspect politic ,gsindu-se, n timpul unei percheziii ,dou ncercri
poetice n spirit revoluionar.
n 1840 scrie primele lucrri in limba francez, publicate postum.
La pierre du tilleul (Piatra Teiului) apruta in Scrieri, ediia Academiei Romne din 1908;
tradus mai tarziu de C. Margaritescu, apoi de M. Sadoveanu, care a publicat-o in 1911 in "Viata
romneasca".
Le rocher du corbeau (Stanca Corbului) apruta in gazeta "La voix de Roumanie", nr. 1, din
1863. Tradus de V Alecsandri, apare n "Foaia societii pentru literatura si cultura romn n
Bucovina", din 1863.
El a fost un scriitor realmente nzestrat si numai memorialistica sa, spre exemplu, ar justifica
deplin locul pe care-1 ocupin istoria literaturii. Coexist n scrierile sale memorialistice '(PiatraTeiului, Iasii si locuitorii si n 1840, Soveja, dar mai cu seam n Amintirile publicate n
Romnia literara n 1855), preuitorul afectuos al tradiiilor trecutului si militantul progresist,
apartinnd generaiei paoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare romne;
dei ne-a lsatpuine scrieri n acest domeniu. Cea mai important, sintetiznd opiniile sale
literare..

Vasile Alecsandri(1818-1890)
Scriitorul si politicianul romn Vasile Alecsandri s-a nscut la 14 iunie 1818 sau 21 iulie 1821, in
Bacu, judeul Bacu.
A copilrit pe moia de la Mirceti a tatlui su, medelnicerul Vasile Alecsandri. In 1834
absolvea pensionul lui Victor Cuenim, deschis n 1828 la Iai. A studiat la Paris, dup moda
vremii, in perioada 1834-1839 si s-a nscris apoi la facultatea de medicin. A abandonat si a
urmat o perioad cursurile faculii de drept. Preocupat de literatur, a renunat i la drept, n
aceast perioad ncepnd s scrie versuri in limba francez. In 1839 prsea Frana i fcea
cltorie in Italia, culegnd impresii care se vor regsi in primele scrieri n limba romn
(Buchetiera de la Florena si Muntele de Foc).
In 1840 public in revista Dacia literar nuvela Buchetiera de la Florena si devenea director al
teatrului din Iai. A scris in acest an vodevilul Farmazonul din Hrlu, jucat pe scena din Iai. n
anul urmtor prindea viat pe aceeai scen piesa Modista si cinovnicul.
In 1842, dup o cltorie prin munii Moldovei, scria Doinele, primele sale poezii romnesti, un
an mai tarziu, nuvela O primblare la muni. In 1844 se afla la conducerea revistei Propsirea,
alturi de Mihail Koglniceanu i Ion Ghica si publica o parte a Doinelor, nuvelele O primblare
la muni si Istoria unui galben.

Legtura creaiei lui Vasile Alecsandri cu programul romantismului

romnesc
n faza eroic a literaturii noastre , adic atunci cnd se puneau cu entuziasm temeliile unei
literaturi moderne , Vasile Alecsandri a fost admirat mai ales ca poet , considerndu-l n mod
ndreptait "ilustru bard naional". Tnarul Eminescu i adresa n Epigonii omagiul de " rege al
poeziei". Creaia lui Vasile Alecsandri numr opere de o prospeime durabil, intrate n
antologia scrisului romnesc. ntre anii 1834-1839, n epoca studiilor pariziene , viitorul scriitor
cunoate chiar n obrire manifestrile romantismului n literatur i art. innd seama de
temperamentul lui Alecsandri echilibrat n momente de bucurie i de durere Garabet Ibrileanu l
consider un clasic n plin epoca romantic. " Alecsandri a avut natura cea mai echilibrat din
lume . Nici o nsuire sufleteasc disproporional , i cu att mai puin fantezia i sensibilitatea,
cele doua prghii ale romantismului" ..[1] .Alte explicaii n antiteza cu aceasta ne ofer
imaginea unui Alecsandri fundamental romantic.
Spiritul lucid mpiedic pe scriitor de a deveni o jucrie a pasiunilor. n viaa sentimental el e un
ponderat: fericirea nu-l duce la extaz nefericirea nu-l dezorienteaz . Ca scriitor, Vasile
Alecsandri caut n natur pitorescul i nu grandiosul care s antreneze sublimul i s rup astfel
echilibrul sufletesc . El are o structur clasic n sensul echilibrului moral i al vizunii senine
asupra lumii , i chiar literatura lui de la nceput, i chiar cea de maturitate prezint influene
romantice de intensitate variabil.
n proza Alecsandri debuteaz ca romantic, apoi evalueaz spre realism ,cu revenire totui la
romantism n ultimele lui scrieri . Tinereea i batrineeasnt romantice : una e ndreptat spre
viitor , alta idealizeaz amintirile . Buchetiera de la florena povestirea cu care scriitorul i face
debutul de prozator se ntereaza viziunii romantice . La fel ,n episoade ca "Muntele de foc", n
"Cltorie n Africa" , n "Drindrii"i n alte pagini patetismul i efectele contrastante vin de-a
dreptul din romantism.
El recurge la un vechi romantism de provenien popular, folcloric, n scrierea baladei
"Punaul codrilor" , remar Alecsandri, "se deosebete de cntecele haiduceti , print-un
caracter romantic ce i d o mare asemnare baladelor cavalerilor din veacul din mijloc".
Povetiri romantice ,tablouri de moravuri,relatri de cltorie, i amintiri ,acestea snt diviziunile
tematice ale prozei lui Alecsandri.
n mare parte creaia unui memorialist, proza lui Alecsandri lumineaz biografia scriitorului sub
aspecte variate.
Prima copilrie i anii de studii la Iai apar n amintirea lui Vasile Porojan. n "Drindrii"snt
evocate evenimente ale anilor petrecui la Paris . Un episod din 1848 ne informeaz asupra
participrii scriitorului la revoluie. "O primblare la munte" i o "Cltorie n Africa"
nregistreaz impresii de cltorie. "Buchetiera de la Florena" i "Margrita"snt tot variaiunii
pe tema cltoriilor.
Romanticii concepeau cltoriile ca o evadare din societate pentru a ancora n mister sau n
lumea visului . Alecsandri e un romantic sociabil . ncntat de peisajul rii i observator atent al
celui de peste hotare scriitorul are plcerea comunicrii impresiilor.
Natura devine prta statornic a momentelor de euforie.E o consonan deplina ntre
multumirea cltorului i armonia maiestuoas a cosmosului. Omul se revar parc n natur ,
iar aceasta inunda sufletul. Romantismul culorilor clare se acord n totul cu realismul lui
dominant de lumin, i sprijin i-i d strlucire.

Primele impulsuri n direcia exerciiilor descriptive i narative le datorete Alecsandri

romantismului francez al epocii i contactului cu Italia .Elanul romantismului francez i
pitorescul peisajului italian erup spectaculos n cele dinti pagini de proz ale drumeului.
Buchetiera e rezultatul impresiilor de neuitat ale unei cltorii prin Toscana nsorit.
Cea dintintlnire cu Italia marilor amintiri n anii expansiunii romantismului , capt
semnificaia unei adevrate revelaii. Fermecat de comorile artistice ale cetii lui Dante ,
Alecsandri admir opere celebre ale arhitecturii i plasticii din vremea Renasterii ,intr n
muzee,palate i biserici.
Cnd din mediul exotic italian sau francez trece la cel naional,prozatorul observa cu egal finee
specificul i curiozitile aceluiai decor citadin n care se ntretaie influene occidentale i
orientale. Povestirea "Margrita" e tratat tot romantic ,dei ntre timp prozatorul dduse
substaniale pagini realiste.Prin urmare i "Margrita" nregistreaz peregrinri nenelese
,renunri dramatice, confesiuni , despriri i lacrimi. Dnd la o parte amnuntele care
transfigureaz sau idealizeaz descoperim aici dragostea poetului pentru Maria Cantacuzino.
Vechea dragoste apare evocat cu spirit. Tablouri de epoc alterneaz cu dialoguri spumoase.
Fapte i impresii felurite se succed ca ntr-un jurnal intim : snt acolo interioare de salon imagini
din cltorii, amintiri. Clieele sentimentale, romantice snt abundente n naraiunea lui
Alecsandri: "Margrita simi un fior fierbinte n snul ei, fior povestitor de mari fericiri sau de
mari suferine .Buzele lor se nclet ntr-o lung i voluptoas srutare . Viaa mpreun ar fi
pentru noi doi o comoar nefrit de cele mai gingae simiri de cele mai fierbini
dezmierdri...[2] Nici un moment povestirea dragostei pentru Margarita nu ajunge la tensiunea
unei iubiri vijelioase. Totul se desfasoar senin iar finalul este naiv.
Sub semnul curentului istorico-popular i datorit exemplului oferit de A.Russo , tnrul
Alecsandri trece repede de la motivele exotice la scrieri legate de peisajul national. n actiunea de
valorficare a folclorului romnesc, poetul pune n practic idealuri formulate anterior de unii
scriitori contemporani. Precursor al folcloristicii romnesti Alecsandri a fcut epoca.
nsufletit de "ideea de a fi unul din pionerii civilizaiei n patria lui, misiune nobil i visat de
fiecare tnar pe timpul acela", Alecsandri a crezut ntr-o literatur activ i ncnttoare la
aciuni.

Legtura creaiei lui Alecu Russo cu programul romantismului romnesc

Scriitor romantic, cu o intens trire interioarpredispus la cele mai nobile stri afective, Alecu
Russo prefer formele literaturii memorialistice deoarece acestea sunt prin excelena subiective,
oferin-du-i posibilitatea de a se exprima liber, neconstrns de nici o regula, in funcie de
coordonatele sale spirituale si morale."n patrimoniul obtesc al culturii si literaturii
noastre,contribuiile lui Russo, semnate doar in parte si sfios n periodicele timpului dar
neroditeadunci , renasc si fructifica astzi, ntr-o atmosfera prielnica, dens de acel spirit istoric si
popular pe care opera scriitorului nostru i-a prevestit cu vigoare"[4].
Russo avea sufletul deschis pentru chemrile tainice ale firii nconjurate, i admira armonia ,fora
,izvorul de viat mereu renscuta,iubind melancolia secret a privelitilor moldoveneti tacerea
nopilor cu luna, cntecul trist al apelor ce se strecoara printre stnci, singuratica nfaisare a
crestelor semee.
De la poezia naturii la poezia trecutului nu-i dect un pas. Dar este nevoie s vibreze inca o
coard asufletului cu care nu sint dotai neaparat toi indragostiii de natur.Scrierile sale literare
sunt, in fond, amintiri, evocri, insemnri de cltorie, pagini din jurnal, tablouri de epoca filtrate

prin prisma impresiilor personale. Alecu Russo fiind, in esen, un liric si un meditativ, apeleaz
la mijloace de expresie specifice literaturii memorialistice deoarece acestea, pe de o parte, nu pun
accentul pe preciziunea detaliului, pe elementele reale si concrete, pe relatarea obiectiv, ci pe
reaciile sufleteti, pe strile afective generate de contactul cu elementele reale i concrete.
Alecu Russo a ptruns trziu n constiinta public i s-a statornicit mai ales ca autor al Cntrii
Romniei. Poemu lui Russo este o creaie prin excelent romantic, dragostea nemarginiti
compasiunea adnc a scriitorului pentru patria sa s-au intrupat in versetele "Care e mai
mndradect tine ntre toate rile semnate de domnul pre pamnt? Care alta se impodobete in
zilele de var cu flori mai frumoase ,cu grne mai bogate?","Verzi snt dealurile tale , frumoasele
padurile si dumbrvile spnzurate de coastele dealurilor, limpede si senine ceriul tau, munii se
inal trufai in vzduh,rurile ,ca bre pestrie"..[5].
"Cntarea Romniei" se impune prin patriotismul ardent al autorului, prin compasiunea cu care
particip la durerile poporului, prin aspiraiile nobile pe care le-a imprtait ca i prin ncrederea
sa nestrmutat in victoria final.
Atitudinea entuziast din "Piatra Teiului", "Stanca Corbului" si "Amintiri", de elogiere a naturii
patriei, a oamenilor din popor, se transform, in "Iaii si locuitorii lui in 1840", intr-o sever
condamnare a aspectelor negative, degradante. Unda de umor care strbate aproape toate scrierile
literare ale lui Alecu Russo este, in fond, o dedublare psihologic specific romantic. Dragostea
pentru folclorul romnesc este prezent la Alecu Russo nu numai in articolele "Poezia populara"
si "Studii nationale", ci este infuzat organic in toate scrierile sale literare, in Piatra Teiului se
observ o admirabi incorporare a eposului popular in substana epic. Introducerea elementelor
folclorice n cadrul naraiunii nu are nimic forat, distonant, ci urmeaz curgerea fireasc a
relatrii,nuaneaza expunerea, lrgete sensurile, vibraia ideilor i sentimentelor comunicate
de scriitor.Creaiile lui A.Russo,foarte ntinse n suprafa, mbrind un mare numar de
situaii si reacii sufleteti este drept a spune ca nu coboar nici odata in adncimi .Ceea ce ni se
arat c trece prinsufletul eroilor si nu depaete uneori nivelul unor generaii ale refleciei, sub
care simim c pot fi straturi mai profunde, mai inedite.

Parerea proprie
Alecu Russo si Vasile Alecsandri ,doua personalitati remarcabile care si-au adus creatiile sale la
un nivel inalt in societatearomne. Scriitori- mesterifauritori ai limbii,dezvoltindvirtualitatile
ei.Autori ai numeroaselor opere cu caracter romantic , au dezvoltat romantismul falorificnd
folclorulromnesc.ntr-un chip destul de surprinzator printre mijloacelelor stilistice , acesti autori
folosesc adeseori pe acele ale estetismului modern cu multele elemente puse la dispoziie de
aluzia literara ,de arte,feluritele asociaii pe care i le procura o curiozitate cam raspindita. Au
adus o contribuie valoroas, insistnd asupra cunoterii literaturii poporale i utilizrii eu ca
ndreptar pentru literatura cult.

Biografie
1.G Ibrileanu"V.Alecsandri- O suta de ani de la natere. nsemnari
literare" (1919)
2.V.Alecsandri"Margrita"
3. Alexandru Dima "Scurt istorie a literaturii romne, Alecu Russo"
4. Alecu Russo "Cntarea Romniei"
5. Alecsantri"Comedii"