VASILE ALECSANDRI (1821-1890) -viata si activitatea literaraVasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau.

Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat cateva luni, insa in acel scurt timp Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840, Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840 vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau". Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844), coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una

vesnic tinar si ferice. post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii. "Iasii in carnaval"(1845). mistuit de nemiloasa-i boala: cancer la ficat si plamini. in urma-i o uriasa truda. A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848. Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca. Atunci apare si renumita sa poezie "Desteptarea Romaniei". o minune luminoasa.Eminescu) Personalitate marcanta a epocii de la 1848. Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai des il incearca simptomele unei boli grave. "Si-acel rege-al poeziei. scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza. In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata. "Hora". Acum secolii strabate. care va deveni fatala pentru el. Pe scena teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844). "Andrii Popa". cu o rara darnicie si abnegatie. prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu Maiorescu).a. Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri… " (M. "Sora si Hotul". In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la Paris. poetul se intoarce la Mircesti. Ce din frunze iti doineste. Alecsandri pleca lasind. desfasurata timp de jumatate de secol. La 4 iunie 1890 in cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate. "Strigoiul" s.dupa alta apar numeroase scrieri in versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta". ce cu fluierul iti zice Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri. .

drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda. in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor". Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale. Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti. Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti. Dezrobirea tiganilor. Influientat de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare". deoarece il vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi. comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei. a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a anotimpurilor in Pasteluri. Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. Lirismul a exaltat. Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul poeziilor folclorice. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul . ciclul Chiritelor). Istoria unui galban si a unei parale). apropiindu-l de arta plastica. Fintina Blanduzei. Moldova in 1857 si altele). demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National. Calatorie in Africa) si scrieri romantice (Buchetiera de la Florenta. . Pastelul preia de la poezia discriptiva a vechilor romantici corespondenta dintre sentiment.Vasile Alecsandri. Teatrului i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa. natura.o specie a genului liric cunoscuta numai in literatura romana. versurile se organizeaza ca un manifest. Ovidiu) si o feerie (Sinzeana si Pepelea). defineste astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase. din 1852. de idei inalte. a evocat in poeme ample trecutul eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende". a cintat momente de seama din istoria contemporana a tarii in "Ostasii nostri". de crezuri superstitioase. "Nu stiu daca am creat teatrul national. comedii satirizind atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval. dar stiu ca i-am adus un mare concurs". Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice). anotimp. Hora unirii. de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturi straine. el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor dezmostenite. de notite istorice. poeziile noastre populare compun o avere nationala.

A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie. aprecia pe Vasile Alecsandri: .. .daca imprejurarile m-au facut poet.. ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: . in realitatea sociala si cea istorica. un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane. Marturisea: .. Intuind si exigentele timpului sau. din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti.. Hasdeu. V. El a cantat toate dorintele.Zarifopol). el a plans toate nevoile si necazurile romanimii… El este gloria nediscutabila a literaturii romane. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza toata inima". cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara.muzeul” literaturii romane. proza si dramaturgie. Un contemporan al sau. Alecsandri isi are locul sau.” Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu. a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios. a lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui".Opera.El este reprezentantul cel mai puternic. dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu si dupa el. Scriitor cetatean. teatru si proza. cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale.. mai literar. in toate cele trei compartimente ale ei: poezie. aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie.un om nascut in ceas bun” (Slavici). PASTELURILE-prezentare generala In . cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti. cu o opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic. Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor.Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare.” Geneza pastelurilor Alecsandri. fiind . El a daltuit si modernizat limba literara.. eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii.un noroc al istoriei noastre” (P. Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet.” Peste trei . iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei.

prin Eminescu. compuse numai din catrene. carora le adauga 10 piese. . Blaga. Voiculescu ”Faurirea toamnei”. Toamna.. oferind un spectacol fascinant. ca si prin . fara povara. horatiene si vergiliene. dealurile. apele. un crescendo al anotimpului se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei – Voiculescu.. Goga “Coboara toamna”.. intr-o selectie unitara. Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna.. populeaza universul sau poetic. Iarna. cu somnolarea in fata sobei.ani. ce fug spaimantate. ii marturiseste aceluiasi: . . inclinat spre soare.. ce inunda vazduhul. .Viscolul”. avand corespondente cu pictura lui Andreescu ”Padurea desfrunzita”..Sania”.Pastelurile” au aparut in .Iarna”.” .Convorbiri literare” intre 1868-1869. preludiu poate fi sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga. fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris.Miezul iernii”. ultimul declansand spectacolul tragic shakesperean. sunt expresia temperamentului sau clasic. cea mai rasfatata de poetii romani.. In fruntea ciclului de “poeme sublime”(Hasdeu). Calinescu). o idila de interior. iar in 1875. nelegate organic de acestea. propusa chiar de poet. .Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului. carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna. Blaga propunand-o ca pe un catarsis. crivatul . au aparut in . cu zboruri fantastice. gerul .desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri. Poeziile. Astfel.. casele.. si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau.Bacovia ”In gradina”. infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice . un spatiu unic. “un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti”(G. Pillat ”In vie”. Blaga ”Bunatatea toamnei”. . cu vise. Bacovia. Mircesti devine astfel “resedinta poeziei”. are la V.Sfarsitul iernii”. Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii. flora si fauna.”(V. Voiculescu) Pastelurile compuse acum.Opere complete”. padurea si vietuitoarele. campul. au puncte de plecare hesiodice. dar diferit de aceasta prin miscare. demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si reprezentari estetice. cu “un bogat si tare aer spiritual. In vesnica rotire a anotimpurilor. Alecsandri un singur pastel:”Sfarsit de toamna”. prin acea liniste deplina. zapada . cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca. autorul a asezat “Serile de la Mircesti”.presarat uneori cu amintirea unor intamplari parca uitate. Ele constituie “ intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale”. si cuprinzand 30 de poezii.

mai ales in poezia moderna. V.. . firul de iarba si gandacul. o expresie originala a fertilitatii spontane. .cunoscutele picturi ale lui Grigorescu se pot asocia celebrarii acestui anotimp nuntit cu soarele. Baraganul lui Alecsandri.O.. St.. aflat in vecinatatea lui Odobescu din .. simboliste. In cartea anotimpurilor.Vara”. ce apare atat de rar in cromatica pastelului.Cazimir). G. de adincime.Malul Siretului”. de meditatie lirica. fiind infatisata in doua registre. lumina e mai calda si-n inima patrunde”..Rodica”. Naturii i se amputeaza dimensiunile infinite.Tunetul”. si”Balta”. .Cosasi odihnindu-se” si . In pastelurile romanesti.. ori pe O.Eftimiu si O. pe Blaga din . Doua serii de tablouri constante sunt definite in pastelurile verii: pe de o parte seceta. muntele.Pastele”. La mircesteanul Alecsandri se gasesc ambele aspecte.. sesul. .. De exemplu.Cositul” si .Balta ce a debutat in literatura prin Alecsandri: in. Unele poezii ale lui Pillat..Cazimir. Baconski.impresionand prin lipsa semnelor de viata.Secerisul”. ca reper intermediar intre cosmic si uman. devenite la el insusi obiect al admiratiei. ... pe de alta.verdele.Seceta”.Vara lui Alecsandri o anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din . simtit ca o simbioza a omului cu natura. al izbucnirii la viata. Din acestea Minulescu.In acelasi timp.Eftimiu ...Cucoarele”.Noapte de vara”.Dimineata”.Tarancuta”.. Ca aspect general. in pastel. creeaza un univers activ colcaind de viata incipienta.Pseudokinegeticos”. La Alecsandri apare cel de-al-II-lea aspect. ca in . Strigatul triumfator al victoriei vietii izbucneste din cele mai mici glasuri: paraie. . De asemenea .Balta”. ca anotimp al copilariei. prin intrarea sub imperiul legii umane.. prin ingradirea ei de perceptii limitate . se concretizeaza diferite elemente caracteristice cum ar fi: marea. fluturi.Alte versuri sugereaza un vadit potential emotiv si meditativ al poetului care observa: .. .Pasteluri”. muguri. Alecsandri le-a transformat in efigii ale naturii... balta.. ca revansa la amorteala iernii. cum ar fi: marea si muntele. . si celalalt. .Concertul in lunca”. unul de suprafata. ocupa un loc important.Oaspetii primaverii”. copilasii veseli. asociat cu prezenta campului... umanizarea naturii este privita ca o infrangere..Iosif din . in pastelurile lui Alecsandri lipsesc elementele extremitatii naturii..Lunca din Mircesti”. rodnicia (la Blaga.Baraganul” compun un scenariu original al anotimpului.. (la V. Maniu au facut semnificatii mai adanci. Voiculescu si Blaga vor adanci aceste aspecte in viziuni proprii. pierzind raporturile directe sau indirecte cu cosmicul. Primavara ocupa in pastelul romanesc o suprafata redusa.prin tristetea sesului..Dumitrescu).Vara” si .Iulie”.

graiul cel mai dulce din tarile romane”.Pentru Alecsandri.. parcurgand un drum de cautari fericite si impliniri.. ori umoristic sau malefic).Pastelurilor” a facut sa sune intr-un mod nou ..) sau si cu o subordonata. Pastelul e construit pe o structura binara: debuteaza cu o imagine a naturii in generalitatea ei sau in detaliu (vazduhul in . Se observa in aceasta poezie ca poetul se foloseste de fraze alcatuite mai ales din propozitii principale. . parasind nisipul cald” in . ca o expresie a asimilarii superioare a folclorului.Dimineata”) si se incheie cu un element concret.. limba .Iat-o gingasa mladita cu sirag de martisor…/Tu o rupi?…Ea te stropeste cu fulgi albi racoritori”). atributiva( ex.Cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri. a limbii vechi.). simplitate.IARNA”.un tip autohton de simtire gratioasa..Pastelurile” lui Alecsandri contribuie la cunoasterea culturi romanesti cu inefabilul ei.e cartea de noblete. zapada.Malul Siretului” sau .Pasteluri”. cu inima iubitoare si cu simtire de devotament unii catre altii”. naturalete. conciziune.Dimineata” etc... testimoniul de nationalitate al unui neam. de regula.. cu farmecul vietii rurale. de la care ajunge la un element fantastic sau invers: luna ploaia. zorile in . a iubirii. poetul porneste de la contemplarea unui fapt real. careia i-a adaugat elemente carturaresti si romantice. gradina. casa (prezentate miniatural. Limba si stilul o culme a artei sale poetice in . poetul a depasit perioada copilariei estetismului. Stilul sau se caracterizeaza prin: claritate. Poate fi aceasta optica si o expresie a cerintei lui Maiorescu de a avea un sfirsit brusc in poezie. dupa cum observa marele critic literar Titu Maiorescu.Pastelurile” au reprezentat. Nu numai clasic sau numai romantic.pastelurile” fiind .: . cu parti multiple de .Una din insulele cele mai izolate de furtuni din arhipelagul… poeziei noastre descriptive. al. altarul imprejurului caruia toti se aduna. sunt todeauna dezvoltate. o podoaba a literaturii romane indeobste”. in mare masura datorate influentei folclorului.Legendelor”. Constantinescu).Oaspetii primaverii”. . Oaspetii primaverii etc.. focul il introduc in lumea mirifica a tineretii. ca in creatile folclorice (ex..Doinelor” dar mai ales al. poetul . lung la mine..ale unui spatiu ca: targul. cerul albastru in . expresivitate.. de un lirism senin.. In destule pasteluri./ cata tinta. Alecsandri este mai curand ..O sopirla de smarald.Sunt Georgicele noastre ajustate la meridianul nostrul moldav”(Perpessicius).. de o anume contemplativitate etnica” ( P.... Valorificand exprisivitatea limbii noastre..Iarna”. foarte apropiat poetului(.. .. Propozitiile pe care se sprijina aceste tablouri descriptive.Astfel.

...dor” etc.infiorare”.Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi”).dar ce vad”.Sania”. simple sau complexe. cu diferite valente stilistice.Noapte” au in primele doua versuri rima feminina. la dezvaluirea sufletului poetului. .Concertul in lunca” are la baza o alegorie. Cele mentionate au relevat cateva contributii ale poetului Vasile Alecsandri la dezvoltarea patrimoniului nostru national. exclamatii ce dau o nota de subectivitate tabloului (. Cazacu) este monocroma. inraurita de modelele epocii. rima masculina. Se remarca si epitetele morale.Oaspetii Primaverii”). iar in ultimile doua. . se ascunde sub un val misterios”).Siretul senconvoaie. in structuri nominale dar si verbale.Dimineata”.Alecsandri este un pictor impresionist. personificatoare (. /Si cerul si pamantul preschimba sarutari/Prin raze aurite si vesele cantari/”-.. statice ori dinamice. pe de alta. . se poate observa optiunea poetului. obiective si subiective (. Notatiile auditive sunt mai rare decat cele vizuale. culte.. rar: galben.Serile la Mircesti”. Se intalneste si alegoria (. in .Saniuta. in.. Versificatia contribuie alaturi de celelalte elemente. Mai frecvente sunt epitetele.. . amor sperare.calare”/. .Zbor/..Alecsandri nu ne ofera un tablou de natura in care sa se simta farmecul ei muzical” (Vianu).. de asemenea. Paleta e saraca: alb. .randunele”/. vestejita”)..Sfarsit de toamna”. mandra harnica”. avand aria lexicala cea mai intinsa si mai variata din literatura romana de pana la Eminescu). creator... verde.. Poezii ca .. negru..pasarele”... Miezul iernei”)... Personificarile folosite in poezii.iata”..Tacutul miez de noapte”).. in . viata..Toamna. .. ofera dinamism (. . Un rol deosebit il joaca si comparatiile mono si polisemantice. adoarme la bulboace” balta care . .Vesela campie acu-i trista. Lexicul. Analiza epitetelor evidentiaza tehnica picturala a poetului... Cromatica pastelurilor (comentata de Calinescu. Piru.. In privinta figurilor de stil. . Predomina rimele luminoase: ca de ex. Alecsandri valorifica resursele lexicale (cu masura foloseste arhaismele si neologismele. Infuzia folclorului confera oralitatea stilului. pe de o parte..propozitie.Ah! iata primavara cu sinu-i de verdeata”/In lume-i veselie. culori intunecate sau sumbre.Plugurile”) ori expresii populare (.. mai inainte ca impresionismul sa fie reprezentat in tanara scoala romaneasca” (Vianu). creatia sa ..Sania”. confirmata de versuri ce contin interjectii (.Iarna”. natura cu privighetori este sala de concerte).Iarna”. cuib de iarna e cam stramta pentru doi”).. o influenta a clasicismului si romantismului (. . indeosebi cele fizice. epitete cu caracter enumerativ (. morfologia si sintaxa sunt folosite. Metafora este la Alecsandri o sinteza a influentei populare... .Plugurile”.

fie pentru motive de sanatate.... pana in 1890 chiar. Marea Calatorie a lui Alecsandri a fost din toate. fericitul detinator al premiului de la Montpellier pentru . Totul ii creaza o atmosfera prielnica.. ori din dorinta de a face calatorii de primenire si delectare sufleteasca. “ MIEZUL IERNEI” Desi trecusera 28 de ani de la celebra ... Alecsandri e gloria nediscutabila a literaturii romane din secolul acesta”.Dacia literara”. . o opera bogata. Personalitatea lui a acoperit o epoca de raspantii in istoria noastra.voiajul in jalt” sau .Pastelurile” nascute intre 1868-1869 imbucheteaza privelistile din todeauna ..Introductie” la. . lunga admirare a privelistei” prin fereastra de la Mircesti.In mintea lui intreaga – nota Hasdeu in 1897 – n-ar fi fost loc pentru nimic ce n-ar fi fost specific romanesc si in talentul lui nici o pornire care sa nu fie specific romaneasca. Alecsandri a preluat stralucit impulsul de innoire tematica. Poetul a cladit. infasurata in haina serioasa a diplomatiei”. a fost in Franta.Criticul .rege – al poeziei”. nimic nu pretuieste cat farmecul coltului de pamant unde te-ai nascut”. pe un teren esentialmente clasic.. a fost totdeauna dominat de propensiunea spre natura..Vorbind despre o clasificare a pastelului romanesc din perspectiva raportului om-natura.confirmand caracterul apolinic al culturii romane.Pestele in apa si pasarea in aer nu pot fi mai fericiti de cumu-s eu la Mircesti – scria si in 1885 poetul – Poti sa cutreieri mult si bine si sa te minunezi de progresele civilizatiei..Cantecul gintei latine” a ramas todeauna o stralucita demonstratie de europenism romanesc.Primul exprima oarmonie sau regretul dupa o armonie distrusa imtre cele doua elemente: om – natura. Calatorul perpetuu care s-a simtit inmormantat in pantecele unui portofoliu ministerial ca Iona in acel al balenei sau culcat in patul lui Procust ori de cate ori trebuia sa faca politica. fie .adunate in sufletul sau.vis discriptiva” nascuta din contractul poetic cu realitatea. cel de-al II-lea exprima tensiunea nascuta din dezacordul acestora. .. demonstrand acea . Mircea Tomus remarca doua tipuri: traditionalism si modern. ecourile acesteia sunt percutante in epoca. natura sa scrriitoriceasca fiind sustinuta de formatia culturala si politica a luptatorului pasoptist. in care plutesc strofe poetice . Daca intre 1848 si 1859 si mereu dupa aceea. pornind de la aceste idei generoase ale acestui program al romantismului romanesc. Usa pantheonului ramane deschisa de acel . ca o izbanda asupra dionisiacului uman. legat ca un Anteu de pamantul natal.

observa L. Salbaticia scitica a iernii e amplificata de oroarea lui Alecsandri de orizonturile boreale. ce consemneaza aceste detalii nu este expresia mizantropiei unui romantic. Solitudinea poetului. in nemarginitul templu.Stelele par inghetate. de la pamant la stele.Correspondances”: . aprinde farul tainic de lumina”. nu constituie alteceva decat o variatie asupra temei din .Mii de stele argintii” vor arde ca-n mirificul plai . Privirea se roteste si inbratiseaza un spatiu larg. pe care il contempla subiectiv.templu maiestos” ale carui coloane de sustinere sunt fumurile albe ce sprijina bolta cerului.propune ca punctele de referinta ale primului tip intre altii pe Alecsandri.... care contureaza cadrul-padurea-insotindu-se cu unul din motivele iernii: gerul. In cele patru catrene.a parea” la indicativ prezent... ..Este la Alecsandri un frumos accent de sociabilitate … caracteristic pentru felul in care el percepe spectacolul naturii” – sublinia Vianu.Miorita”. exclamative: . cu cat timpul verbelor e invariabil (prezentul).. cu atat mai mult. se desfasoara un univers hibernal.Miezul iernei” apartine ciclului .. insa..O! Tablou maret...Galdi. . prin viziunea magica. folosit in cateva comparatii gratioase: . avand privilegiul simultaneitatii… . impletite cu elemente auditive. Solitar. printr-o propozitie exclamativa.Pasteluri” si infatiseaza un aspect al acestui anotimp ce produce poetului un sentiment de admiratie. Compararea cu un templu maiestos aminteste de celebrul sonet a lui Baudelaire. fantastic!”… Pasim cu aceeasi emotie poetica in interiorul templului. de unde apare ca un . dand omenirii farmecul si linistea de care are nevoie. alcatuit din tablouri dominat vizuale. Strofa intai debuteaza cu doua propozitii principale. La Alecsandri.. implicandu-ne deci ca spectatori. De aici poate si explozia marturisita in strofa a treia. ci viziunea unui clasic cu dor de tihna necesara rememorarilor in fantezie a unor imagini fericit traite. Poezia . cerul pare otelit/In zapada cristalina pe campii stralucitoare/ Pare-un lan de diamanturi ce scartie sub picioare”..In paduri trosnesc stejarii! E un ger amar cumplit!”. brodata cu doua epitete: . La nature este un temple ou de vivants piliers Laisent parfois sorti de confuse paroles”. Grandoarea data de spectacolul lunii. poetul filtreaza spectacolul printr-o viziune poetica interesanta. de factura clasica si pe Blaga. care ca un strajer al unui vechi castel . pe care el le contempla cu uimire. asa cum sugereaza si verbul .

unde el stie si eu”. .. in strofa a patra: . codrii organe sonore. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata”. printr-o serie de sinonime semantice. Iarna este proclamata un anotimp al impietririi.La gura sobei”) Tablourile de iarna au aici scene de eroi. viu indeamna calul meu Sa ma poarte ca sageata... Singurul element discordant ameninta parca.. ca .Aceasta nu este receptata ca un simbol al vreunei posibile ameliorari a comunicarii. eroine pe care insusi Alecsandri le gaseste comparabile cu cele din fantastica epopee . nici un pas”. pe verticala si orizontala necuprinsului..Gerul”) . al nazuintei spre un alt anotimp. aceasta liniste e crivatul..O! tu gerule naprasnic. fara glas.Muntii sunt ai lui altare.. In fata noastra se construieste o catredala cu altare. poetul simte in final nevoia unei fiinte… .. in iernile sale. Poate de aceea. Inzestrat cu intuitia caracterului grandios al anotimpului” – cum observa Stefan Cioculescu – Poetul reface echilibru amenintat o clipa. De fapt. Alecsandri gusta iarna estetic. simtind in necontenita zapada o teama de disparitie. sentiment acutizat de Bacovia. .. ... (.. pe zapada – nici un pas”. Friguros din fire. mai tarziu.nici un zbor”..In raza lunei o fantasma se arata …”.fara viata”.Totul e in neclintire. scotand note-ngrozitoare”.poetul tacerii absolute” si .Orlando” . .Pana-n ziua stau pe ganduri si la ea privesc uimit Ca-mi aduce viu aminte de-o minune ce – am iubit”. iarna”lui Alecsandri e un alter-ego al asteptarii. al iubirii: . Unde crivatul patrunde. (. Nici un zbor in atmosfera. pentru ca. fara viata. El este privit cu o oarecare ostilitate ovidiana de .mioritic....al neclintirii totale”. catapepteasma cu faclii vesnice si o orga ce rasuna: .neclintire”.fara glas”. Astfel staticul e confirmat acustic si vizual..

Citindu-i .pastelurile” auzim acordurile . dupa ce a impietrit iarna pe tronul ei regesc.Miezul iernei”. vibrand ca in fata picturilor lui Grigorescu.o intrupare sprintena a iernii. Iorga. Aici. Daca vara si-a gasit in Cosbuc inegalabilul cantaret. iarna urca pe piedestal prin pana lui Alecsandri. Intr-un alt pastel . sintactice. iar pastelul o izbanda intre creatiile..Aprecierea este demonstrata si prin . G Calinescu remarca: .Teroarea fenomenului boreal a prilejuit lui Alecsandri cateva strofe ce sunt mici caopodopere”.Voluptatea lui Aalecsandri a atins pragul de sus.anotimpurilor”lui Vivaldi. Eu pazesc a mea verdeata”.. Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea ca vantul Si trimiti foamea ca lupii... stilistice – realizeza o capodopera. Fie iarna. cand.. unde. . de exemplu: semn comun al infuziei revelatorii a poeziei popoarelor. de fapt... poetul cu un arsenal simplu de mijloace – lexicale.Sania” izbucneste chiar in plina iarna o euforie vitala.In zadar ingheti pamantul.a lui Ariosto. ca-n versurile: . pe care frunza vesnic innoita cuteaza a o infrunta”. el o contempla viu si nevatamat. morfologice. judecator aspru a lui Alecsandri gaseste. concentrata in opera culta. fie vara..bardul de la Mircesti”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful