VASILE ALECSANDRI (1821-1890) -viata si activitatea literaraVasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau.

Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat cateva luni, insa in acel scurt timp Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840, Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840 vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau". Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844), coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una

Alecsandri pleca lasind. mistuit de nemiloasa-i boala: cancer la ficat si plamini. A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848. Atunci apare si renumita sa poezie "Desteptarea Romaniei". "Hora". . Acum secolii strabate. desfasurata timp de jumatate de secol. Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca.dupa alta apar numeroase scrieri in versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta". cu o rara darnicie si abnegatie. poetul se intoarce la Mircesti. "Iasii in carnaval"(1845). Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri… " (M. "Andrii Popa".a. "Strigoiul" s. "Sora si Hotul".Eminescu) Personalitate marcanta a epocii de la 1848. o minune luminoasa. La 4 iunie 1890 in cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate. In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata. vesnic tinar si ferice. prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu Maiorescu). "Si-acel rege-al poeziei. post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii. scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai des il incearca simptomele unei boli grave. ce cu fluierul iti zice Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri. Pe scena teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844). in urma-i o uriasa truda. Ce din frunze iti doineste. care va deveni fatala pentru el. Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza. In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la Paris.

de notite istorice. ciclul Chiritelor). din 1852. anotimp. . Teatrului i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa.Vasile Alecsandri. de idei inalte. Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul poeziilor folclorice. de crezuri superstitioase. defineste astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase. el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor dezmostenite. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul . a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a anotimpurilor in Pasteluri. Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti. a cintat momente de seama din istoria contemporana a tarii in "Ostasii nostri". Moldova in 1857 si altele). Dezrobirea tiganilor. Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National. Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. Fintina Blanduzei. dar stiu ca i-am adus un mare concurs". demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". a evocat in poeme ample trecutul eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende". versurile se organizeaza ca un manifest. comedii satirizind atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval. Calatorie in Africa) si scrieri romantice (Buchetiera de la Florenta. in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor". "Nu stiu daca am creat teatrul national. Influientat de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare".o specie a genului liric cunoscuta numai in literatura romana. Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti. apropiindu-l de arta plastica. poeziile noastre populare compun o avere nationala. Pastelul preia de la poezia discriptiva a vechilor romantici corespondenta dintre sentiment. Lirismul a exaltat. comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei. Ovidiu) si o feerie (Sinzeana si Pepelea). de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturi straine. drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda. Hora unirii. Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice). Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale. Istoria unui galban si a unei parale). deoarece il vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi. natura.

” Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu. Alecsandri isi are locul sau.. a lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui".un om nascut in ceas bun” (Slavici). in realitatea sociala si cea istorica. aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie. Un contemporan al sau. fiind . cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti. iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei. El a daltuit si modernizat limba literara.. V.” Geneza pastelurilor Alecsandri. Intuind si exigentele timpului sau..Zarifopol). Hasdeu. Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet.” Peste trei .. un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane. el a plans toate nevoile si necazurile romanimii… El este gloria nediscutabila a literaturii romane.El este reprezentantul cel mai puternic. mai literar. proza si dramaturgie. dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu si dupa el.Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare.daca imprejurarile m-au facut poet. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza toata inima". . in toate cele trei compartimente ale ei: poezie.muzeul” literaturii romane. El a cantat toate dorintele. din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti. A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie. cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara. eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii. teatru si proza. PASTELURILE-prezentare generala In .Opera. aprecia pe Vasile Alecsandri: . Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor..un noroc al istoriei noastre” (P. Marturisea: .. cu o opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic. a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios. ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: . Scriitor cetatean. cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale.

. are la V. si cuprinzand 30 de poezii.ani. fara povara. demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si reprezentari estetice. preludiu poate fi sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga. dar diferit de aceasta prin miscare. Poeziile.. horatiene si vergiliene. Iarna. Voiculescu ”Faurirea toamnei”. un crescendo al anotimpului se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei – Voiculescu. Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna. gerul .Sfarsitul iernii”. iar in 1875. In vesnica rotire a anotimpurilor. Bacovia. Ele constituie “ intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale”.. dealurile. Blaga. Pillat ”In vie”. un spatiu unic. apele.presarat uneori cu amintirea unor intamplari parca uitate. cu zboruri fantastice. avand corespondente cu pictura lui Andreescu ”Padurea desfrunzita”. Blaga ”Bunatatea toamnei”. flora si fauna.. ii marturiseste aceluiasi: . au puncte de plecare hesiodice. . Calinescu). ca si prin .Bacovia ”In gradina”. carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna.Sania”. crivatul .desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri. Toamna. inclinat spre soare. zapada .Miezul iernii”. prin Eminescu.Pastelurile” au aparut in . . cu vise. Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii. campul. Goga “Coboara toamna”.. . o idila de interior. cea mai rasfatata de poetii romani. ultimul declansand spectacolul tragic shakesperean. autorul a asezat “Serile de la Mircesti”. padurea si vietuitoarele. .Convorbiri literare” intre 1868-1869.. Alecsandri un singur pastel:”Sfarsit de toamna”. ce inunda vazduhul. Astfel. ce fug spaimantate.Viscolul”. “un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti”(G. Voiculescu) Pastelurile compuse acum.Opere complete”. au aparut in . cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica. intr-o selectie unitara. fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris. prin acea liniste deplina.Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului. In fruntea ciclului de “poeme sublime”(Hasdeu).Iarna”. Blaga propunand-o ca pe un catarsis. cu “un bogat si tare aer spiritual.”(V.. casele. sunt expresia temperamentului sau clasic. infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice . si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca.” . populeaza universul sau poetic. cu somnolarea in fata sobei. oferind un spectacol fascinant. compuse numai din catrene.. . nelegate organic de acestea. carora le adauga 10 piese. propusa chiar de poet. Mircesti devine astfel “resedinta poeziei”..

devenite la el insusi obiect al admiratiei. prin ingradirea ei de perceptii limitate .... se concretizeaza diferite elemente caracteristice cum ar fi: marea. de adincime.Oaspetii primaverii”. ce apare atat de rar in cromatica pastelului. fiind infatisata in doua registre. mai ales in poezia moderna. copilasii veseli.Lunca din Mircesti”. rodnicia (la Blaga. . creeaza un univers activ colcaind de viata incipienta.cunoscutele picturi ale lui Grigorescu se pot asocia celebrarii acestui anotimp nuntit cu soarele. De exemplu. Naturii i se amputeaza dimensiunile infinite. . fluturi.Cucoarele”.Eftimiu si O.. In cartea anotimpurilor. Unele poezii ale lui Pillat.. .Cazimir. o expresie originala a fertilitatii spontane..Iosif din .Vara”. muguri. Din acestea Minulescu. De asemenea .. V.Alte versuri sugereaza un vadit potential emotiv si meditativ al poetului care observa: . cum ar fi: marea si muntele.Cazimir).Baraganul” compun un scenariu original al anotimpului.Pastele”.Cosasi odihnindu-se” si .. si”Balta”. Primavara ocupa in pastelul romanesc o suprafata redusa. .... . G. Baraganul lui Alecsandri.. .verdele. La Alecsandri apare cel de-al-II-lea aspect..O.Seceta”.Secerisul”.Tarancuta”.Dimineata”. pe Blaga din .Balta ce a debutat in literatura prin Alecsandri: in... de meditatie lirica. simboliste. in pastel. ca revansa la amorteala iernii.impresionand prin lipsa semnelor de viata.Vara lui Alecsandri o anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din .Iulie”. sesul.prin tristetea sesului.Balta”. balta.Dumitrescu). ca reper intermediar intre cosmic si uman. .. ori pe O. La mircesteanul Alecsandri se gasesc ambele aspecte. Alecsandri le-a transformat in efigii ale naturii.Noapte de vara”. St. ca anotimp al copilariei.In acelasi timp. si celalalt. unul de suprafata. Maniu au facut semnificatii mai adanci. simtit ca o simbioza a omului cu natura..Tunetul”. ocupa un loc important. umanizarea naturii este privita ca o infrangere... al izbucnirii la viata.. asociat cu prezenta campului.Eftimiu . firul de iarba si gandacul. Baconski. Doua serii de tablouri constante sunt definite in pastelurile verii: pe de o parte seceta. muntele.. aflat in vecinatatea lui Odobescu din .Malul Siretului”. ca in . prin intrarea sub imperiul legii umane..Rodica”. .Concertul in lunca”.Cositul” si . (la V. Voiculescu si Blaga vor adanci aceste aspecte in viziuni proprii. lumina e mai calda si-n inima patrunde”.. In pastelurile romanesti.. pierzind raporturile directe sau indirecte cu cosmicul.Vara” si ..Pasteluri”. Ca aspect general.Pseudokinegeticos”. in pastelurile lui Alecsandri lipsesc elementele extremitatii naturii. Strigatul triumfator al victoriei vietii izbucneste din cele mai mici glasuri: paraie. . pe de alta.

. careia i-a adaugat elemente carturaresti si romantice.. Poate fi aceasta optica si o expresie a cerintei lui Maiorescu de a avea un sfirsit brusc in poezie. dupa cum observa marele critic literar Titu Maiorescu. altarul imprejurului caruia toti se aduna.IARNA”. Pastelul e construit pe o structura binara: debuteaza cu o imagine a naturii in generalitatea ei sau in detaliu (vazduhul in .Pastelurile” lui Alecsandri contribuie la cunoasterea culturi romanesti cu inefabilul ei. poetul porneste de la contemplarea unui fapt real.. . Nu numai clasic sau numai romantic. Valorificand exprisivitatea limbii noastre.Iat-o gingasa mladita cu sirag de martisor…/Tu o rupi?…Ea te stropeste cu fulgi albi racoritori”).Cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri. limba .Oaspetii primaverii”. focul il introduc in lumea mirifica a tineretii... simplitate. de un lirism senin. a iubirii.Una din insulele cele mai izolate de furtuni din arhipelagul… poeziei noastre descriptive.Legendelor”. In destule pasteluri.un tip autohton de simtire gratioasa. Stilul sau se caracterizeaza prin: claritate... conciziune.pastelurile” fiind . zapada. expresivitate. lung la mine. cu inima iubitoare si cu simtire de devotament unii catre altii”..: .ale unui spatiu ca: targul. . poetul a depasit perioada copilariei estetismului..Sunt Georgicele noastre ajustate la meridianul nostrul moldav”(Perpessicius).graiul cel mai dulce din tarile romane”. sunt todeauna dezvoltate. ca o expresie a asimilarii superioare a folclorului. cu farmecul vietii rurale.Pasteluri”. parasind nisipul cald” in . .. Constantinescu). Alecsandri este mai curand ..Doinelor” dar mai ales al. poetul .. Limba si stilul o culme a artei sale poetice in .Dimineata” etc. al. Se observa in aceasta poezie ca poetul se foloseste de fraze alcatuite mai ales din propozitii principale. cerul albastru in . in mare masura datorate influentei folclorului.Astfel. ori umoristic sau malefic). a limbii vechi..Dimineata”) si se incheie cu un element concret. zorile in . testimoniul de nationalitate al unui neam. casa (prezentate miniatural.Iarna”..Pastelurile” au reprezentat.. de o anume contemplativitate etnica” ( P.Pentru Alecsandri. o podoaba a literaturii romane indeobste”.. Oaspetii primaverii etc. foarte apropiat poetului(.) sau si cu o subordonata.).. de regula.O sopirla de smarald. atributiva( ex.Pastelurilor” a facut sa sune intr-un mod nou . cu parti multiple de . ca in creatile folclorice (ex.. Propozitiile pe care se sprijina aceste tablouri descriptive. parcurgand un drum de cautari fericite si impliniri.e cartea de noblete./ cata tinta...Malul Siretului” sau .. naturalete. de la care ajunge la un element fantastic sau invers: luna ploaia. gradina.

simple sau complexe.. Versificatia contribuie alaturi de celelalte elemente... ...randunele”/.. in . rar: galben. ..Toamna. pe de o parte. cuib de iarna e cam stramta pentru doi”). statice ori dinamice. . Notatiile auditive sunt mai rare decat cele vizuale. o influenta a clasicismului si romantismului (.Concertul in lunca” are la baza o alegorie..Vesela campie acu-i trista.Plugurile”) ori expresii populare (..Iarna”. Analiza epitetelor evidentiaza tehnica picturala a poetului. natura cu privighetori este sala de concerte).. la dezvaluirea sufletului poetului.Oaspetii Primaverii”). Cromatica pastelurilor (comentata de Calinescu.Sfarsit de toamna”. Predomina rimele luminoase: ca de ex. . creatia sa . amor sperare.Plugurile”. in .Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi”). /Si cerul si pamantul preschimba sarutari/Prin raze aurite si vesele cantari/”-. Piru. Un rol deosebit il joaca si comparatiile mono si polisemantice.dor” etc.Sania”. Personificarile folosite in poezii.Serile la Mircesti”.pasarele”.Zbor/. . rima masculina. Se intalneste si alegoria (..Saniuta... obiective si subiective (.. .. vestejita”). viata.Alecsandri este un pictor impresionist. Metafora este la Alecsandri o sinteza a influentei populare. Lexicul.. cu diferite valente stilistice. personificatoare (. mandra harnica”. in. Cele mentionate au relevat cateva contributii ale poetului Vasile Alecsandri la dezvoltarea patrimoniului nostru national..dar ce vad”.. exclamatii ce dau o nota de subectivitate tabloului (. Alecsandri valorifica resursele lexicale (cu masura foloseste arhaismele si neologismele..propozitie. avand aria lexicala cea mai intinsa si mai variata din literatura romana de pana la Eminescu). ofera dinamism (.calare”/. mai inainte ca impresionismul sa fie reprezentat in tanara scoala romaneasca” (Vianu). creator. Paleta e saraca: alb. . iar in ultimile doua.. Se remarca si epitetele morale. indeosebi cele fizice. pe de alta.infiorare”. se poate observa optiunea poetului. Infuzia folclorului confera oralitatea stilului.Tacutul miez de noapte”). adoarme la bulboace” balta care .Sania”.. Mai frecvente sunt epitetele. Poezii ca . inraurita de modelele epocii..Siretul senconvoaie.. verde.Ah! iata primavara cu sinu-i de verdeata”/In lume-i veselie.Iarna”.. culte.... . In privinta figurilor de stil.. Miezul iernei”). Cazacu) este monocroma. . culori intunecate sau sumbre. de asemenea. in structuri nominale dar si verbale..iata”. epitete cu caracter enumerativ (. negru. ... se ascunde sub un val misterios”).. .Alecsandri nu ne ofera un tablou de natura in care sa se simta farmecul ei muzical” (Vianu).Noapte” au in primele doua versuri rima feminina. confirmata de versuri ce contin interjectii (.Dimineata”. morfologia si sintaxa sunt folosite. .

Calatorul perpetuu care s-a simtit inmormantat in pantecele unui portofoliu ministerial ca Iona in acel al balenei sau culcat in patul lui Procust ori de cate ori trebuia sa faca politica. legat ca un Anteu de pamantul natal.. Personalitatea lui a acoperit o epoca de raspantii in istoria noastra. pornind de la aceste idei generoase ale acestui program al romantismului romanesc.. . natura sa scrriitoriceasca fiind sustinuta de formatia culturala si politica a luptatorului pasoptist. fericitul detinator al premiului de la Montpellier pentru . Alecsandri e gloria nediscutabila a literaturii romane din secolul acesta”. a fost totdeauna dominat de propensiunea spre natura. lunga admirare a privelistei” prin fereastra de la Mircesti. nimic nu pretuieste cat farmecul coltului de pamant unde te-ai nascut”. pe un teren esentialmente clasic... Daca intre 1848 si 1859 si mereu dupa aceea. in care plutesc strofe poetice . o opera bogata.Cantecul gintei latine” a ramas todeauna o stralucita demonstratie de europenism romanesc.Dacia literara”. Marea Calatorie a lui Alecsandri a fost din toate...In mintea lui intreaga – nota Hasdeu in 1897 – n-ar fi fost loc pentru nimic ce n-ar fi fost specific romanesc si in talentul lui nici o pornire care sa nu fie specific romaneasca. “ MIEZUL IERNEI” Desi trecusera 28 de ani de la celebra . . ecourile acesteia sunt percutante in epoca. fie .voiajul in jalt” sau .Vorbind despre o clasificare a pastelului romanesc din perspectiva raportului om-natura. pana in 1890 chiar.. infasurata in haina serioasa a diplomatiei”..confirmand caracterul apolinic al culturii romane.Introductie” la. ori din dorinta de a face calatorii de primenire si delectare sufleteasca.Pestele in apa si pasarea in aer nu pot fi mai fericiti de cumu-s eu la Mircesti – scria si in 1885 poetul – Poti sa cutreieri mult si bine si sa te minunezi de progresele civilizatiei..adunate in sufletul sau.Criticul .Pastelurile” nascute intre 1868-1869 imbucheteaza privelistile din todeauna . .Primul exprima oarmonie sau regretul dupa o armonie distrusa imtre cele doua elemente: om – natura. fie pentru motive de sanatate. Poetul a cladit..vis discriptiva” nascuta din contractul poetic cu realitatea. Totul ii creaza o atmosfera prielnica. demonstrand acea . Alecsandri a preluat stralucit impulsul de innoire tematica. Usa pantheonului ramane deschisa de acel . Mircea Tomus remarca doua tipuri: traditionalism si modern. a fost in Franta.rege – al poeziei”. cel de-al II-lea exprima tensiunea nascuta din dezacordul acestora.. ca o izbanda asupra dionisiacului uman.

de la pamant la stele.In paduri trosnesc stejarii! E un ger amar cumplit!”. poetul filtreaza spectacolul printr-o viziune poetica interesanta. se desfasoara un univers hibernal.. care contureaza cadrul-padurea-insotindu-se cu unul din motivele iernii: gerul. insa. Compararea cu un templu maiestos aminteste de celebrul sonet a lui Baudelaire. cu atat mai mult. care ca un strajer al unui vechi castel . folosit in cateva comparatii gratioase: . Solitar..a parea” la indicativ prezent. avand privilegiul simultaneitatii… .Stelele par inghetate... In cele patru catrene. pe care il contempla subiectiv. dand omenirii farmecul si linistea de care are nevoie. printr-o propozitie exclamativa. alcatuit din tablouri dominat vizuale. .Miezul iernei” apartine ciclului .Pasteluri” si infatiseaza un aspect al acestui anotimp ce produce poetului un sentiment de admiratie. impletite cu elemente auditive. pe care el le contempla cu uimire.propune ca punctele de referinta ale primului tip intre altii pe Alecsandri. observa L. aprinde farul tainic de lumina”. La Alecsandri.Galdi.Este la Alecsandri un frumos accent de sociabilitate … caracteristic pentru felul in care el percepe spectacolul naturii” – sublinia Vianu. exclamative: . de factura clasica si pe Blaga.. . Strofa intai debuteaza cu doua propozitii principale. prin viziunea magica. brodata cu doua epitete: ..O! Tablou maret. implicandu-ne deci ca spectatori..Mii de stele argintii” vor arde ca-n mirificul plai . De aici poate si explozia marturisita in strofa a treia. cu cat timpul verbelor e invariabil (prezentul)..Correspondances”: . La nature este un temple ou de vivants piliers Laisent parfois sorti de confuse paroles”. Solitudinea poetului. fantastic!”… Pasim cu aceeasi emotie poetica in interiorul templului. de unde apare ca un . in nemarginitul templu.. Privirea se roteste si inbratiseaza un spatiu larg. ce consemneaza aceste detalii nu este expresia mizantropiei unui romantic. cerul pare otelit/In zapada cristalina pe campii stralucitoare/ Pare-un lan de diamanturi ce scartie sub picioare”..templu maiestos” ale carui coloane de sustinere sunt fumurile albe ce sprijina bolta cerului.. asa cum sugereaza si verbul . Grandoarea data de spectacolul lunii.. ci viziunea unui clasic cu dor de tihna necesara rememorarilor in fantezie a unor imagini fericit traite. Salbaticia scitica a iernii e amplificata de oroarea lui Alecsandri de orizonturile boreale. nu constituie alteceva decat o variatie asupra temei din .Miorita”. Poezia ..

poetul simte in final nevoia unei fiinte… .. Inzestrat cu intuitia caracterului grandios al anotimpului” – cum observa Stefan Cioculescu – Poetul reface echilibru amenintat o clipa.. mai tarziu.... (. pe verticala si orizontala necuprinsului.. al nazuintei spre un alt anotimp..mioritic. Unde crivatul patrunde.fara viata”. Nici un zbor in atmosfera. De fapt. . .Muntii sunt ai lui altare. ca ..neclintire”.al neclintirii totale”..Pana-n ziua stau pe ganduri si la ea privesc uimit Ca-mi aduce viu aminte de-o minune ce – am iubit”. (. El este privit cu o oarecare ostilitate ovidiana de . . codrii organe sonore.La gura sobei”) Tablourile de iarna au aici scene de eroi. printr-o serie de sinonime semantice. sentiment acutizat de Bacovia.. simtind in necontenita zapada o teama de disparitie.Orlando” . scotand note-ngrozitoare”. viu indeamna calul meu Sa ma poarte ca sageata.fara glas”..In raza lunei o fantasma se arata …”. catapepteasma cu faclii vesnice si o orga ce rasuna: . In fata noastra se construieste o catredala cu altare. in strofa a patra: .. unde el stie si eu”.Gerul”) . fara viata. pentru ca.. pe zapada – nici un pas”. Astfel staticul e confirmat acustic si vizual. fara glas.Totul e in neclintire... Iarna este proclamata un anotimp al impietririi.nici un zbor”.O! tu gerule naprasnic. eroine pe care insusi Alecsandri le gaseste comparabile cu cele din fantastica epopee .. nici un pas”. Poate de aceea. al iubirii: . aceasta liniste e crivatul. in iernile sale. . E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata”. Alecsandri gusta iarna estetic. Friguros din fire.. Singurul element discordant ameninta parca.poetul tacerii absolute” si . iarna”lui Alecsandri e un alter-ego al asteptarii.Aceasta nu este receptata ca un simbol al vreunei posibile ameliorari a comunicarii.

judecator aspru a lui Alecsandri gaseste.. pe care frunza vesnic innoita cuteaza a o infrunta”. stilistice – realizeza o capodopera.anotimpurilor”lui Vivaldi. dupa ce a impietrit iarna pe tronul ei regesc.Teroarea fenomenului boreal a prilejuit lui Alecsandri cateva strofe ce sunt mici caopodopere”. sintactice.Miezul iernei”. Daca vara si-a gasit in Cosbuc inegalabilul cantaret. de fapt. vibrand ca in fata picturilor lui Grigorescu. iar pastelul o izbanda intre creatiile. G Calinescu remarca: . cand... de exemplu: semn comun al infuziei revelatorii a poeziei popoarelor. Aici.Aprecierea este demonstrata si prin .In zadar ingheti pamantul. Fie iarna... fie vara.. Eu pazesc a mea verdeata”. concentrata in opera culta. morfologice. unde.Sania” izbucneste chiar in plina iarna o euforie vitala.a lui Ariosto. . iarna urca pe piedestal prin pana lui Alecsandri. ca-n versurile: . Intr-un alt pastel ..pastelurile” auzim acordurile . poetul cu un arsenal simplu de mijloace – lexicale.o intrupare sprintena a iernii.. Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea ca vantul Si trimiti foamea ca lupii. Iorga. el o contempla viu si nevatamat.Voluptatea lui Aalecsandri a atins pragul de sus.bardul de la Mircesti”. Citindu-i .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful