VASILE ALECSANDRI (1821-1890) -viata si activitatea literaraVasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau.

Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat cateva luni, insa in acel scurt timp Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840, Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840 vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau". Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844), coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una

"Sora si Hotul". desfasurata timp de jumatate de secol. poetul se intoarce la Mircesti.a. In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata. . scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. mistuit de nemiloasa-i boala: cancer la ficat si plamini. prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu Maiorescu). "Iasii in carnaval"(1845). Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza. Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca. vesnic tinar si ferice. cu o rara darnicie si abnegatie. in urma-i o uriasa truda. care va deveni fatala pentru el. "Hora". Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai des il incearca simptomele unei boli grave. "Andrii Popa". "Si-acel rege-al poeziei. "Strigoiul" s. In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la Paris. ce cu fluierul iti zice Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri.dupa alta apar numeroase scrieri in versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta". Pe scena teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844). o minune luminoasa. La 4 iunie 1890 in cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate. Ce din frunze iti doineste. Alecsandri pleca lasind. Acum secolii strabate.Eminescu) Personalitate marcanta a epocii de la 1848. Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri… " (M. Atunci apare si renumita sa poezie "Desteptarea Romaniei". A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848. post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii.

dar stiu ca i-am adus un mare concurs". ciclul Chiritelor). Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice). Influientat de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare".Vasile Alecsandri. Calatorie in Africa) si scrieri romantice (Buchetiera de la Florenta. a cintat momente de seama din istoria contemporana a tarii in "Ostasii nostri". Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. de crezuri superstitioase. apropiindu-l de arta plastica. Istoria unui galban si a unei parale). Moldova in 1857 si altele). anotimp. natura. in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor". . Fintina Blanduzei. deoarece il vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi. de idei inalte. defineste astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase. Lirismul a exaltat. Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti.o specie a genului liric cunoscuta numai in literatura romana. a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a anotimpurilor in Pasteluri. drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda. comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei. Ovidiu) si o feerie (Sinzeana si Pepelea). "Nu stiu daca am creat teatrul national. Teatrului i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa. de notite istorice. Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National. de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturi straine. el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor dezmostenite. poeziile noastre populare compun o avere nationala. Dezrobirea tiganilor. Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti. Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul poeziilor folclorice. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul . comedii satirizind atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval. din 1852. Pastelul preia de la poezia discriptiva a vechilor romantici corespondenta dintre sentiment. Hora unirii. versurile se organizeaza ca un manifest. a evocat in poeme ample trecutul eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende". demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale.

un noroc al istoriei noastre” (P.... a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios. a lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui". Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor. in toate cele trei compartimente ale ei: poezie. V.” Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu.muzeul” literaturii romane. mai literar.Opera. A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie. El a daltuit si modernizat limba literara. . din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti. dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu si dupa el. Scriitor cetatean.. eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii. Hasdeu. Marturisea: . El a cantat toate dorintele. Un contemporan al sau.Zarifopol).un om nascut in ceas bun” (Slavici). iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei. aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie. fiind . Alecsandri isi are locul sau. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza toata inima".daca imprejurarile m-au facut poet. ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: . teatru si proza.El este reprezentantul cel mai puternic. un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane. el a plans toate nevoile si necazurile romanimii… El este gloria nediscutabila a literaturii romane..” Peste trei . cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti.” Geneza pastelurilor Alecsandri. proza si dramaturgie. cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale. cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara. PASTELURILE-prezentare generala In . in realitatea sociala si cea istorica. Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet. aprecia pe Vasile Alecsandri: . Intuind si exigentele timpului sau. cu o opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic..Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare.

fara povara. propusa chiar de poet. prin acea liniste deplina..Bacovia ”In gradina”. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca. cu somnolarea in fata sobei..”(V. cu vise.Viscolul”. Astfel. infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice . inclinat spre soare.Sfarsitul iernii”. . “un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti”(G. carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna.Convorbiri literare” intre 1868-1869.ani.. cu “un bogat si tare aer spiritual. dar diferit de aceasta prin miscare..presarat uneori cu amintirea unor intamplari parca uitate. Mircesti devine astfel “resedinta poeziei”. In vesnica rotire a anotimpurilor. Calinescu). au puncte de plecare hesiodice. dealurile. Alecsandri un singur pastel:”Sfarsit de toamna”. demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si reprezentari estetice... o idila de interior. cu zboruri fantastice. padurea si vietuitoarele. avand corespondente cu pictura lui Andreescu ”Padurea desfrunzita”. un crescendo al anotimpului se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei – Voiculescu. oferind un spectacol fascinant. Blaga. Poeziile. carora le adauga 10 piese. si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau. Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna. au aparut in . compuse numai din catrene. Blaga ”Bunatatea toamnei”. sunt expresia temperamentului sau clasic. Ele constituie “ intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale”.. zapada . .Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului. . In fruntea ciclului de “poeme sublime”(Hasdeu). Voiculescu) Pastelurile compuse acum. Voiculescu ”Faurirea toamnei”. Blaga propunand-o ca pe un catarsis. preludiu poate fi sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga. ultimul declansand spectacolul tragic shakesperean. ce inunda vazduhul. horatiene si vergiliene. si cuprinzand 30 de poezii. prin Eminescu. are la V. Toamna. flora si fauna.Pastelurile” au aparut in . populeaza universul sau poetic.Iarna”.” .. . Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii.Miezul iernii”. apele. Pillat ”In vie”. cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica. cea mai rasfatata de poetii romani.. iar in 1875. campul. fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris. ii marturiseste aceluiasi: . .desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri. Bacovia. ca si prin . nelegate organic de acestea.Opere complete”. gerul . un spatiu unic. casele. autorul a asezat “Serile de la Mircesti”. intr-o selectie unitara. Goga “Coboara toamna”. crivatul . ce fug spaimantate. Iarna.Sania”.

. La Alecsandri apare cel de-al-II-lea aspect.impresionand prin lipsa semnelor de viata. aflat in vecinatatea lui Odobescu din . creeaza un univers activ colcaind de viata incipienta.. G. Doua serii de tablouri constante sunt definite in pastelurile verii: pe de o parte seceta.Baraganul” compun un scenariu original al anotimpului. Ca aspect general. De asemenea . In pastelurile romanesti. unul de suprafata.. umanizarea naturii este privita ca o infrangere. La mircesteanul Alecsandri se gasesc ambele aspecte.Cosasi odihnindu-se” si .. de meditatie lirica.Vara lui Alecsandri o anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din .Vara” si .Tunetul”. copilasii veseli. Baraganul lui Alecsandri. . Unele poezii ale lui Pillat. mai ales in poezia moderna. .... ca anotimp al copilariei.Iosif din . muntele.. Strigatul triumfator al victoriei vietii izbucneste din cele mai mici glasuri: paraie. de adincime. Baconski.Dimineata”.. cum ar fi: marea si muntele.. prin ingradirea ei de perceptii limitate . . . se concretizeaza diferite elemente caracteristice cum ar fi: marea. .Malul Siretului”.prin tristetea sesului. al izbucnirii la viata. .. St.Pasteluri”. ori pe O. . In cartea anotimpurilor. Alecsandri le-a transformat in efigii ale naturii.Pseudokinegeticos”.Dumitrescu). o expresie originala a fertilitatii spontane..Iulie”. (la V. lumina e mai calda si-n inima patrunde”. sesul.In acelasi timp.. ocupa un loc important. Din acestea Minulescu. fiind infatisata in doua registre.. simboliste. in pastelurile lui Alecsandri lipsesc elementele extremitatii naturii.Rodica”. Primavara ocupa in pastelul romanesc o suprafata redusa..O.Lunca din Mircesti”.verdele. pe Blaga din .Cazimir).Pastele”.Eftimiu ... asociat cu prezenta campului..Balta”. Maniu au facut semnificatii mai adanci. in pastel. V.Eftimiu si O. pe de alta. fluturi..Balta ce a debutat in literatura prin Alecsandri: in..cunoscutele picturi ale lui Grigorescu se pot asocia celebrarii acestui anotimp nuntit cu soarele. rodnicia (la Blaga. ce apare atat de rar in cromatica pastelului.Seceta”. firul de iarba si gandacul.. devenite la el insusi obiect al admiratiei. De exemplu. ca revansa la amorteala iernii.Cucoarele”. si celalalt.Alte versuri sugereaza un vadit potential emotiv si meditativ al poetului care observa: .Noapte de vara”. Voiculescu si Blaga vor adanci aceste aspecte in viziuni proprii. ca in . muguri..Cazimir.Vara”. simtit ca o simbioza a omului cu natura.Oaspetii primaverii”. ca reper intermediar intre cosmic si uman.Cositul” si . . balta. si”Balta”. pierzind raporturile directe sau indirecte cu cosmicul..Tarancuta”.Concertul in lunca”. . Naturii i se amputeaza dimensiunile infinite...Secerisul”. prin intrarea sub imperiul legii umane.

in mare masura datorate influentei folclorului. limba .. . conciziune. cu farmecul vietii rurale. zapada. casa (prezentate miniatural. de o anume contemplativitate etnica” ( P.Astfel.Dimineata”) si se incheie cu un element concret..Pentru Alecsandri. de un lirism senin.Iarna”..Pastelurilor” a facut sa sune intr-un mod nou . simplitate.pastelurile” fiind . poetul . Alecsandri este mai curand .. poetul porneste de la contemplarea unui fapt real. cerul albastru in .: .ale unui spatiu ca: targul. Nu numai clasic sau numai romantic. atributiva( ex. focul il introduc in lumea mirifica a tineretii. .. a iubirii..O sopirla de smarald. lung la mine. de regula. Poate fi aceasta optica si o expresie a cerintei lui Maiorescu de a avea un sfirsit brusc in poezie. parasind nisipul cald” in ..... a limbii vechi.Cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri.. ca in creatile folclorice (ex.Legendelor”..Malul Siretului” sau .. careia i-a adaugat elemente carturaresti si romantice. naturalete. testimoniul de nationalitate al unui neam. Propozitiile pe care se sprijina aceste tablouri descriptive. Oaspetii primaverii etc.graiul cel mai dulce din tarile romane”..Pasteluri”... zorile in ./ cata tinta.Doinelor” dar mai ales al. Valorificand exprisivitatea limbii noastre. Se observa in aceasta poezie ca poetul se foloseste de fraze alcatuite mai ales din propozitii principale. al. de la care ajunge la un element fantastic sau invers: luna ploaia. expresivitate.).Una din insulele cele mai izolate de furtuni din arhipelagul… poeziei noastre descriptive.e cartea de noblete.un tip autohton de simtire gratioasa. cu inima iubitoare si cu simtire de devotament unii catre altii”.Iat-o gingasa mladita cu sirag de martisor…/Tu o rupi?…Ea te stropeste cu fulgi albi racoritori”). In destule pasteluri. poetul a depasit perioada copilariei estetismului. ca o expresie a asimilarii superioare a folclorului..Oaspetii primaverii”.Dimineata” etc. parcurgand un drum de cautari fericite si impliniri. cu parti multiple de . Pastelul e construit pe o structura binara: debuteaza cu o imagine a naturii in generalitatea ei sau in detaliu (vazduhul in . .. sunt todeauna dezvoltate.. gradina... dupa cum observa marele critic literar Titu Maiorescu. ori umoristic sau malefic). altarul imprejurului caruia toti se aduna.) sau si cu o subordonata.Pastelurile” au reprezentat. Stilul sau se caracterizeaza prin: claritate. Limba si stilul o culme a artei sale poetice in . o podoaba a literaturii romane indeobste”.Pastelurile” lui Alecsandri contribuie la cunoasterea culturi romanesti cu inefabilul ei. foarte apropiat poetului(. Constantinescu).IARNA”.Sunt Georgicele noastre ajustate la meridianul nostrul moldav”(Perpessicius).

rar: galben. .. Mai frecvente sunt epitetele.. . Versificatia contribuie alaturi de celelalte elemente.Saniuta.Tacutul miez de noapte”). culte.Plugurile”. .Siretul senconvoaie. .Plugurile”) ori expresii populare (.Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi”). in .. Lexicul. cu diferite valente stilistice. rima masculina.propozitie.Sania”. Alecsandri valorifica resursele lexicale (cu masura foloseste arhaismele si neologismele.Serile la Mircesti”... .. ..infiorare”. iar in ultimile doua. . adoarme la bulboace” balta care . Personificarile folosite in poezii. o influenta a clasicismului si romantismului (.. Se remarca si epitetele morale.. Predomina rimele luminoase: ca de ex. mai inainte ca impresionismul sa fie reprezentat in tanara scoala romaneasca” (Vianu). Notatiile auditive sunt mai rare decat cele vizuale.Oaspetii Primaverii”)..Concertul in lunca” are la baza o alegorie. . Se intalneste si alegoria (. Un rol deosebit il joaca si comparatiile mono si polisemantice..Noapte” au in primele doua versuri rima feminina. se ascunde sub un val misterios”). ofera dinamism (.dar ce vad”.Alecsandri nu ne ofera un tablou de natura in care sa se simta farmecul ei muzical” (Vianu). in . Cazacu) este monocroma. viata. la dezvaluirea sufletului poetului. . amor sperare. Analiza epitetelor evidentiaza tehnica picturala a poetului. negru..Sania”.. pe de o parte. Poezii ca .. natura cu privighetori este sala de concerte). Piru. personificatoare (. de asemenea. indeosebi cele fizice.randunele”/.Toamna..Dimineata”.. mandra harnica”. exclamatii ce dau o nota de subectivitate tabloului (..pasarele”.Iarna”. creator. obiective si subiective (... simple sau complexe. in. . morfologia si sintaxa sunt folosite. in structuri nominale dar si verbale.. inraurita de modelele epocii.. se poate observa optiunea poetului.. Miezul iernei”)...Ah! iata primavara cu sinu-i de verdeata”/In lume-i veselie.. avand aria lexicala cea mai intinsa si mai variata din literatura romana de pana la Eminescu).Alecsandri este un pictor impresionist.Zbor/. . /Si cerul si pamantul preschimba sarutari/Prin raze aurite si vesele cantari/”-.Vesela campie acu-i trista.. vestejita”).. pe de alta.iata”.. Metafora este la Alecsandri o sinteza a influentei populare.Sfarsit de toamna”.calare”/... Paleta e saraca: alb. Infuzia folclorului confera oralitatea stilului. epitete cu caracter enumerativ (.dor” etc. verde. statice ori dinamice. culori intunecate sau sumbre.. confirmata de versuri ce contin interjectii (.Iarna”. .. Cromatica pastelurilor (comentata de Calinescu. cuib de iarna e cam stramta pentru doi”). In privinta figurilor de stil. Cele mentionate au relevat cateva contributii ale poetului Vasile Alecsandri la dezvoltarea patrimoniului nostru national. creatia sa .

Alecsandri a preluat stralucit impulsul de innoire tematica.Criticul .. “ MIEZUL IERNEI” Desi trecusera 28 de ani de la celebra . fie . a fost in Franta. ca o izbanda asupra dionisiacului uman. Poetul a cladit. fericitul detinator al premiului de la Montpellier pentru .. natura sa scrriitoriceasca fiind sustinuta de formatia culturala si politica a luptatorului pasoptist. ecourile acesteia sunt percutante in epoca. fie pentru motive de sanatate. Calatorul perpetuu care s-a simtit inmormantat in pantecele unui portofoliu ministerial ca Iona in acel al balenei sau culcat in patul lui Procust ori de cate ori trebuia sa faca politica.Cantecul gintei latine” a ramas todeauna o stralucita demonstratie de europenism romanesc.. Totul ii creaza o atmosfera prielnica.adunate in sufletul sau.vis discriptiva” nascuta din contractul poetic cu realitatea. pornind de la aceste idei generoase ale acestui program al romantismului romanesc. infasurata in haina serioasa a diplomatiei”..Pastelurile” nascute intre 1868-1869 imbucheteaza privelistile din todeauna . pana in 1890 chiar. lunga admirare a privelistei” prin fereastra de la Mircesti. Mircea Tomus remarca doua tipuri: traditionalism si modern. ori din dorinta de a face calatorii de primenire si delectare sufleteasca. legat ca un Anteu de pamantul natal.rege – al poeziei”. a fost totdeauna dominat de propensiunea spre natura. Marea Calatorie a lui Alecsandri a fost din toate..In mintea lui intreaga – nota Hasdeu in 1897 – n-ar fi fost loc pentru nimic ce n-ar fi fost specific romanesc si in talentul lui nici o pornire care sa nu fie specific romaneasca.voiajul in jalt” sau .. Personalitatea lui a acoperit o epoca de raspantii in istoria noastra. .. pe un teren esentialmente clasic.Introductie” la.Vorbind despre o clasificare a pastelului romanesc din perspectiva raportului om-natura.... .confirmand caracterul apolinic al culturii romane. .Primul exprima oarmonie sau regretul dupa o armonie distrusa imtre cele doua elemente: om – natura. demonstrand acea . Daca intre 1848 si 1859 si mereu dupa aceea.Pestele in apa si pasarea in aer nu pot fi mai fericiti de cumu-s eu la Mircesti – scria si in 1885 poetul – Poti sa cutreieri mult si bine si sa te minunezi de progresele civilizatiei. Alecsandri e gloria nediscutabila a literaturii romane din secolul acesta”. in care plutesc strofe poetice . nimic nu pretuieste cat farmecul coltului de pamant unde te-ai nascut”. o opera bogata. Usa pantheonului ramane deschisa de acel . cel de-al II-lea exprima tensiunea nascuta din dezacordul acestora..Dacia literara”.

propune ca punctele de referinta ale primului tip intre altii pe Alecsandri. ci viziunea unui clasic cu dor de tihna necesara rememorarilor in fantezie a unor imagini fericit traite... . insa. printr-o propozitie exclamativa. fantastic!”… Pasim cu aceeasi emotie poetica in interiorul templului. Grandoarea data de spectacolul lunii. folosit in cateva comparatii gratioase: .. Poezia . prin viziunea magica.. cu cat timpul verbelor e invariabil (prezentul). care ca un strajer al unui vechi castel . de factura clasica si pe Blaga.Correspondances”: .In paduri trosnesc stejarii! E un ger amar cumplit!”.. Privirea se roteste si inbratiseaza un spatiu larg. observa L. Solitudinea poetului. pe care il contempla subiectiv.Stelele par inghetate. implicandu-ne deci ca spectatori.Este la Alecsandri un frumos accent de sociabilitate … caracteristic pentru felul in care el percepe spectacolul naturii” – sublinia Vianu. care contureaza cadrul-padurea-insotindu-se cu unul din motivele iernii: gerul.Pasteluri” si infatiseaza un aspect al acestui anotimp ce produce poetului un sentiment de admiratie. impletite cu elemente auditive. In cele patru catrene.templu maiestos” ale carui coloane de sustinere sunt fumurile albe ce sprijina bolta cerului.O! Tablou maret.. poetul filtreaza spectacolul printr-o viziune poetica interesanta. de la pamant la stele. pe care el le contempla cu uimire. Compararea cu un templu maiestos aminteste de celebrul sonet a lui Baudelaire. ce consemneaza aceste detalii nu este expresia mizantropiei unui romantic. cu atat mai mult..Galdi. in nemarginitul templu. Salbaticia scitica a iernii e amplificata de oroarea lui Alecsandri de orizonturile boreale. nu constituie alteceva decat o variatie asupra temei din . La Alecsandri. cerul pare otelit/In zapada cristalina pe campii stralucitoare/ Pare-un lan de diamanturi ce scartie sub picioare”.Miezul iernei” apartine ciclului . de unde apare ca un .. asa cum sugereaza si verbul . avand privilegiul simultaneitatii… .. . aprinde farul tainic de lumina”. La nature este un temple ou de vivants piliers Laisent parfois sorti de confuse paroles”. dand omenirii farmecul si linistea de care are nevoie. Strofa intai debuteaza cu doua propozitii principale.Mii de stele argintii” vor arde ca-n mirificul plai . alcatuit din tablouri dominat vizuale. brodata cu doua epitete: . exclamative: ... De aici poate si explozia marturisita in strofa a treia.Miorita”. Solitar.a parea” la indicativ prezent... se desfasoara un univers hibernal.

Alecsandri gusta iarna estetic. (. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata”. al nazuintei spre un alt anotimp. .. Unde crivatul patrunde.Pana-n ziua stau pe ganduri si la ea privesc uimit Ca-mi aduce viu aminte de-o minune ce – am iubit”.Muntii sunt ai lui altare. pe zapada – nici un pas”. in strofa a patra: . catapepteasma cu faclii vesnice si o orga ce rasuna: . aceasta liniste e crivatul.. Singurul element discordant ameninta parca.al neclintirii totale”. printr-o serie de sinonime semantice.neclintire”. in iernile sale.In raza lunei o fantasma se arata …”.Orlando” . eroine pe care insusi Alecsandri le gaseste comparabile cu cele din fantastica epopee . unde el stie si eu”. . al iubirii: . Poate de aceea. . fara viata. Nici un zbor in atmosfera. iarna”lui Alecsandri e un alter-ego al asteptarii. poetul simte in final nevoia unei fiinte… . simtind in necontenita zapada o teama de disparitie. Inzestrat cu intuitia caracterului grandios al anotimpului” – cum observa Stefan Cioculescu – Poetul reface echilibru amenintat o clipa.Gerul”) ... scotand note-ngrozitoare”... fara glas..fara viata”.Totul e in neclintire.mioritic... ca . viu indeamna calul meu Sa ma poarte ca sageata. pentru ca. nici un pas”. mai tarziu. El este privit cu o oarecare ostilitate ovidiana de . (.poetul tacerii absolute” si . codrii organe sonore.La gura sobei”) Tablourile de iarna au aici scene de eroi. In fata noastra se construieste o catredala cu altare...O! tu gerule naprasnic. pe verticala si orizontala necuprinsului.. sentiment acutizat de Bacovia..nici un zbor”.fara glas”. Friguros din fire. Astfel staticul e confirmat acustic si vizual. ...Aceasta nu este receptata ca un simbol al vreunei posibile ameliorari a comunicarii... Iarna este proclamata un anotimp al impietririi. De fapt.

o intrupare sprintena a iernii. morfologice. poetul cu un arsenal simplu de mijloace – lexicale.Sania” izbucneste chiar in plina iarna o euforie vitala.bardul de la Mircesti”.Teroarea fenomenului boreal a prilejuit lui Alecsandri cateva strofe ce sunt mici caopodopere”.. Fie iarna. de fapt. iar pastelul o izbanda intre creatiile. iarna urca pe piedestal prin pana lui Alecsandri. dupa ce a impietrit iarna pe tronul ei regesc. el o contempla viu si nevatamat. concentrata in opera culta. Iorga.a lui Ariosto.Miezul iernei”. sintactice. Aici.. pe care frunza vesnic innoita cuteaza a o infrunta”. . de exemplu: semn comun al infuziei revelatorii a poeziei popoarelor. Eu pazesc a mea verdeata”. cand. Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea ca vantul Si trimiti foamea ca lupii. Intr-un alt pastel . vibrand ca in fata picturilor lui Grigorescu. judecator aspru a lui Alecsandri gaseste. fie vara.. ca-n versurile: .. Daca vara si-a gasit in Cosbuc inegalabilul cantaret..Aprecierea este demonstrata si prin . Citindu-i ..Voluptatea lui Aalecsandri a atins pragul de sus..In zadar ingheti pamantul. G Calinescu remarca: . stilistice – realizeza o capodopera..pastelurile” auzim acordurile . unde.anotimpurilor”lui Vivaldi.