VASILE ALECSANDRI (1821-1890) -viata si activitatea literaraVasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau.

Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat cateva luni, insa in acel scurt timp Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840, Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840 vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau". Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844), coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una

ce cu fluierul iti zice Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri.Eminescu) Personalitate marcanta a epocii de la 1848. scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata.a. A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848. "Si-acel rege-al poeziei. o minune luminoasa. care va deveni fatala pentru el. Alecsandri pleca lasind. La 4 iunie 1890 in cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate. cu o rara darnicie si abnegatie.dupa alta apar numeroase scrieri in versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta". "Sora si Hotul". Acum secolii strabate. in urma-i o uriasa truda. . desfasurata timp de jumatate de secol. Atunci apare si renumita sa poezie "Desteptarea Romaniei". "Hora". Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai des il incearca simptomele unei boli grave. Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza. prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu Maiorescu). vesnic tinar si ferice. post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii. In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la Paris. "Andrii Popa". mistuit de nemiloasa-i boala: cancer la ficat si plamini. "Iasii in carnaval"(1845). poetul se intoarce la Mircesti. Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca. "Strigoiul" s. Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri… " (M. Ce din frunze iti doineste. Pe scena teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844).

de notite istorice. dar stiu ca i-am adus un mare concurs". Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. comedii satirizind atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval. Moldova in 1857 si altele). versurile se organizeaza ca un manifest. Hora unirii. Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti. Teatrului i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa. a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a anotimpurilor in Pasteluri.o specie a genului liric cunoscuta numai in literatura romana. poeziile noastre populare compun o avere nationala. demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor dezmostenite. defineste astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase. in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor". . Dezrobirea tiganilor. de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturi straine. a cintat momente de seama din istoria contemporana a tarii in "Ostasii nostri". Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti. Ovidiu) si o feerie (Sinzeana si Pepelea). Pastelul preia de la poezia discriptiva a vechilor romantici corespondenta dintre sentiment. deoarece il vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi. drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda. de idei inalte. Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice). de crezuri superstitioase. Lirismul a exaltat. comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei.Vasile Alecsandri. a evocat in poeme ample trecutul eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende". "Nu stiu daca am creat teatrul national. Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale. ciclul Chiritelor). Calatorie in Africa) si scrieri romantice (Buchetiera de la Florenta. anotimp. din 1852. Istoria unui galban si a unei parale). Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul poeziilor folclorice. natura. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul . apropiindu-l de arta plastica. Influientat de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare". Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National. Fintina Blanduzei.

eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii. cu o opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic. mai literar. ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: .un noroc al istoriei noastre” (P. PASTELURILE-prezentare generala In .. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza toata inima". Alecsandri isi are locul sau. a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios. El a daltuit si modernizat limba literara. . A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie. a lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui". Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor.” Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu. din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti. proza si dramaturgie. in realitatea sociala si cea istorica. iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei. aprecia pe Vasile Alecsandri: .El este reprezentantul cel mai puternic. Scriitor cetatean. V. fiind .Opera.” Geneza pastelurilor Alecsandri. El a cantat toate dorintele. teatru si proza.. in toate cele trei compartimente ale ei: poezie. cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti... Hasdeu.Zarifopol). Marturisea: . aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie.. cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara. Intuind si exigentele timpului sau. Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet.muzeul” literaturii romane.” Peste trei . dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu si dupa el..Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare.daca imprejurarile m-au facut poet. cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale. Un contemporan al sau.un om nascut in ceas bun” (Slavici). el a plans toate nevoile si necazurile romanimii… El este gloria nediscutabila a literaturii romane. un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane.

. dar diferit de aceasta prin miscare. Goga “Coboara toamna”. Ele constituie “ intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale”. cu zboruri fantastice. carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna.desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri.Miezul iernii”. horatiene si vergiliene. preludiu poate fi sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga.. Voiculescu ”Faurirea toamnei”. intr-o selectie unitara. Blaga propunand-o ca pe un catarsis. fara povara. Voiculescu) Pastelurile compuse acum. compuse numai din catrene. Alecsandri un singur pastel:”Sfarsit de toamna”. Iarna.. sunt expresia temperamentului sau clasic. . Pillat ”In vie”.Sfarsitul iernii”.. fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca. si cuprinzand 30 de poezii. zapada . demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si reprezentari estetice. . cea mai rasfatata de poetii romani. . Blaga ”Bunatatea toamnei”. si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau. au aparut in . ultimul declansand spectacolul tragic shakesperean. propusa chiar de poet. “un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti”(G. cu somnolarea in fata sobei. Toamna. au puncte de plecare hesiodice. Blaga. o idila de interior. casele. padurea si vietuitoarele. autorul a asezat “Serile de la Mircesti”. Bacovia. flora si fauna. campul.. cu vise.”(V. nelegate organic de acestea.Viscolul”.” . un crescendo al anotimpului se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei – Voiculescu. cu “un bogat si tare aer spiritual. Calinescu). cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica. populeaza universul sau poetic. avand corespondente cu pictura lui Andreescu ”Padurea desfrunzita”. dealurile.Opere complete”.Sania”. infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice .. In vesnica rotire a anotimpurilor.. un spatiu unic. Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna. iar in 1875. are la V. prin Eminescu. . ce fug spaimantate.ani. In fruntea ciclului de “poeme sublime”(Hasdeu).Iarna”. oferind un spectacol fascinant.Pastelurile” au aparut in .presarat uneori cu amintirea unor intamplari parca uitate. prin acea liniste deplina. Poeziile. . Astfel. carora le adauga 10 piese. gerul . ii marturiseste aceluiasi: .Bacovia ”In gradina”.Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului. Mircesti devine astfel “resedinta poeziei”. inclinat spre soare..Convorbiri literare” intre 1868-1869. ce inunda vazduhul. Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii.. crivatul . ca si prin . apele.

creeaza un univers activ colcaind de viata incipienta.. se concretizeaza diferite elemente caracteristice cum ar fi: marea. Ca aspect general. simboliste. ca anotimp al copilariei.. Baraganul lui Alecsandri.. Voiculescu si Blaga vor adanci aceste aspecte in viziuni proprii.Tunetul”... firul de iarba si gandacul.prin tristetea sesului. G.Pasteluri”.verdele.. Naturii i se amputeaza dimensiunile infinite. prin intrarea sub imperiul legii umane. Maniu au facut semnificatii mai adanci...Concertul in lunca”. . ca reper intermediar intre cosmic si uman. muntele. De asemenea .. ..Rodica”. Din acestea Minulescu.Secerisul”. si celalalt. fiind infatisata in doua registre.Iosif din .Vara”.Baraganul” compun un scenariu original al anotimpului. ..Pseudokinegeticos”.Iulie”. .Cazimir). Unele poezii ale lui Pillat. fluturi. Baconski. (la V. . La mircesteanul Alecsandri se gasesc ambele aspecte. in pastel..Dimineata”. La Alecsandri apare cel de-al-II-lea aspect.impresionand prin lipsa semnelor de viata. sesul..Eftimiu si O...Lunca din Mircesti”. ori pe O. devenite la el insusi obiect al admiratiei.Cosasi odihnindu-se” si . In cartea anotimpurilor..Dumitrescu).Cucoarele”.Eftimiu . de meditatie lirica.Pastele”. prin ingradirea ei de perceptii limitate . o expresie originala a fertilitatii spontane.Alte versuri sugereaza un vadit potential emotiv si meditativ al poetului care observa: .cunoscutele picturi ale lui Grigorescu se pot asocia celebrarii acestui anotimp nuntit cu soarele.Vara” si . . Strigatul triumfator al victoriei vietii izbucneste din cele mai mici glasuri: paraie. unul de suprafata. copilasii veseli.Balta ce a debutat in literatura prin Alecsandri: in.Noapte de vara”. de adincime. mai ales in poezia moderna. umanizarea naturii este privita ca o infrangere. ca revansa la amorteala iernii.Cositul” si . rodnicia (la Blaga.Tarancuta”.. muguri. Doua serii de tablouri constante sunt definite in pastelurile verii: pe de o parte seceta. al izbucnirii la viata. .. ca in . ocupa un loc important. si”Balta”.. pe de alta.Oaspetii primaverii”. In pastelurile romanesti.O. in pastelurile lui Alecsandri lipsesc elementele extremitatii naturii. cum ar fi: marea si muntele. lumina e mai calda si-n inima patrunde”.. . asociat cu prezenta campului. pierzind raporturile directe sau indirecte cu cosmicul. . simtit ca o simbioza a omului cu natura. Primavara ocupa in pastelul romanesc o suprafata redusa.Vara lui Alecsandri o anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din .. V.Cazimir. St..Seceta”.. balta.Malul Siretului”.Balta”. Alecsandri le-a transformat in efigii ale naturii.In acelasi timp. De exemplu.. ce apare atat de rar in cromatica pastelului. pe Blaga din . aflat in vecinatatea lui Odobescu din ..

cu farmecul vietii rurale.. lung la mine. dupa cum observa marele critic literar Titu Maiorescu. Alecsandri este mai curand .. careia i-a adaugat elemente carturaresti si romantice.un tip autohton de simtire gratioasa.Malul Siretului” sau . altarul imprejurului caruia toti se aduna. .) sau si cu o subordonata. poetul . cu parti multiple de . Stilul sau se caracterizeaza prin: claritate. .Oaspetii primaverii”. testimoniul de nationalitate al unui neam. Nu numai clasic sau numai romantic.Cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri.Sunt Georgicele noastre ajustate la meridianul nostrul moldav”(Perpessicius). simplitate. Poate fi aceasta optica si o expresie a cerintei lui Maiorescu de a avea un sfirsit brusc in poezie.). o podoaba a literaturii romane indeobste”. Se observa in aceasta poezie ca poetul se foloseste de fraze alcatuite mai ales din propozitii principale.Pastelurile” au reprezentat. conciziune..e cartea de noblete.pastelurile” fiind . a iubirii.. limba . a limbii vechi. de un lirism senin. sunt todeauna dezvoltate. cu inima iubitoare si cu simtire de devotament unii catre altii”. Valorificand exprisivitatea limbii noastre. ori umoristic sau malefic). al. ca o expresie a asimilarii superioare a folclorului. expresivitate.ale unui spatiu ca: targul..Dimineata”) si se incheie cu un element concret.IARNA”. zorile in . de la care ajunge la un element fantastic sau invers: luna ploaia. ca in creatile folclorice (ex. Oaspetii primaverii etc...Pastelurile” lui Alecsandri contribuie la cunoasterea culturi romanesti cu inefabilul ei.. parasind nisipul cald” in ..Pastelurilor” a facut sa sune intr-un mod nou . Constantinescu). casa (prezentate miniatural.O sopirla de smarald. Pastelul e construit pe o structura binara: debuteaza cu o imagine a naturii in generalitatea ei sau in detaliu (vazduhul in . poetul a depasit perioada copilariei estetismului../ cata tinta.Iat-o gingasa mladita cu sirag de martisor…/Tu o rupi?…Ea te stropeste cu fulgi albi racoritori”)..Dimineata” etc. . poetul porneste de la contemplarea unui fapt real. zapada.. focul il introduc in lumea mirifica a tineretii.. cerul albastru in .Una din insulele cele mai izolate de furtuni din arhipelagul… poeziei noastre descriptive.: .. Limba si stilul o culme a artei sale poetice in .. in mare masura datorate influentei folclorului.graiul cel mai dulce din tarile romane”.Astfel. gradina.. naturalete.Legendelor”. de o anume contemplativitate etnica” ( P.Doinelor” dar mai ales al.... Propozitiile pe care se sprijina aceste tablouri descriptive.Iarna”.Pasteluri”. foarte apropiat poetului(.Pentru Alecsandri. atributiva( ex.. de regula. parcurgand un drum de cautari fericite si impliniri.. In destule pasteluri.

. vestejita”). mandra harnica”. verde. .iata”.dar ce vad”.. Versificatia contribuie alaturi de celelalte elemente.. obiective si subiective (. natura cu privighetori este sala de concerte). indeosebi cele fizice. Piru..calare”/. viata.Iarna”. . amor sperare.Plugurile”. . .Ah! iata primavara cu sinu-i de verdeata”/In lume-i veselie.Alecsandri este un pictor impresionist. Cromatica pastelurilor (comentata de Calinescu.Concertul in lunca” are la baza o alegorie. ofera dinamism (. Paleta e saraca: alb.. Cazacu) este monocroma. simple sau complexe.. adoarme la bulboace” balta care .. Predomina rimele luminoase: ca de ex.. Personificarile folosite in poezii..dor” etc. se poate observa optiunea poetului. se ascunde sub un val misterios”).Plugurile”) ori expresii populare (.Serile la Mircesti”.. la dezvaluirea sufletului poetului. . mai inainte ca impresionismul sa fie reprezentat in tanara scoala romaneasca” (Vianu). . iar in ultimile doua. Notatiile auditive sunt mai rare decat cele vizuale.Sfarsit de toamna”. exclamatii ce dau o nota de subectivitate tabloului (.. ..Toamna. culte.Vesela campie acu-i trista.. personificatoare (. Miezul iernei”). Un rol deosebit il joaca si comparatiile mono si polisemantice.. confirmata de versuri ce contin interjectii (. in .Siretul senconvoaie.randunele”/. Poezii ca .. culori intunecate sau sumbre. cuib de iarna e cam stramta pentru doi”). . morfologia si sintaxa sunt folosite. Metafora este la Alecsandri o sinteza a influentei populare. inraurita de modelele epocii. rima masculina. Infuzia folclorului confera oralitatea stilului. avand aria lexicala cea mai intinsa si mai variata din literatura romana de pana la Eminescu). Alecsandri valorifica resursele lexicale (cu masura foloseste arhaismele si neologismele.Noapte” au in primele doua versuri rima feminina...Sania”. in .Iarna”. de asemenea....propozitie.. pe de alta.infiorare”. /Si cerul si pamantul preschimba sarutari/Prin raze aurite si vesele cantari/”-.Saniuta.pasarele”. in structuri nominale dar si verbale...Zbor/... .. Se remarca si epitetele morale.Oaspetii Primaverii”). o influenta a clasicismului si romantismului (. . Mai frecvente sunt epitetele. . Se intalneste si alegoria (.Alecsandri nu ne ofera un tablou de natura in care sa se simta farmecul ei muzical” (Vianu). statice ori dinamice. negru. In privinta figurilor de stil.Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi”). rar: galben.. creator. creatia sa . in.. Analiza epitetelor evidentiaza tehnica picturala a poetului.Dimineata”.... Lexicul. cu diferite valente stilistice. pe de o parte...Sania”.Tacutul miez de noapte”). epitete cu caracter enumerativ (. Cele mentionate au relevat cateva contributii ale poetului Vasile Alecsandri la dezvoltarea patrimoniului nostru national.

o opera bogata.. Mircea Tomus remarca doua tipuri: traditionalism si modern. in care plutesc strofe poetice . natura sa scrriitoriceasca fiind sustinuta de formatia culturala si politica a luptatorului pasoptist. Alecsandri e gloria nediscutabila a literaturii romane din secolul acesta”. Totul ii creaza o atmosfera prielnica. pe un teren esentialmente clasic.confirmand caracterul apolinic al culturii romane.. pana in 1890 chiar. ori din dorinta de a face calatorii de primenire si delectare sufleteasca.vis discriptiva” nascuta din contractul poetic cu realitatea. .Pastelurile” nascute intre 1868-1869 imbucheteaza privelistile din todeauna . Poetul a cladit..Dacia literara”..Criticul ...rege – al poeziei”.In mintea lui intreaga – nota Hasdeu in 1897 – n-ar fi fost loc pentru nimic ce n-ar fi fost specific romanesc si in talentul lui nici o pornire care sa nu fie specific romaneasca.. a fost in Franta. cel de-al II-lea exprima tensiunea nascuta din dezacordul acestora. Alecsandri a preluat stralucit impulsul de innoire tematica. lunga admirare a privelistei” prin fereastra de la Mircesti.adunate in sufletul sau. fie pentru motive de sanatate. infasurata in haina serioasa a diplomatiei”. nimic nu pretuieste cat farmecul coltului de pamant unde te-ai nascut”.Pestele in apa si pasarea in aer nu pot fi mai fericiti de cumu-s eu la Mircesti – scria si in 1885 poetul – Poti sa cutreieri mult si bine si sa te minunezi de progresele civilizatiei.. Usa pantheonului ramane deschisa de acel . . ecourile acesteia sunt percutante in epoca. fie ... fericitul detinator al premiului de la Montpellier pentru . Marea Calatorie a lui Alecsandri a fost din toate. Personalitatea lui a acoperit o epoca de raspantii in istoria noastra.voiajul in jalt” sau . a fost totdeauna dominat de propensiunea spre natura.Primul exprima oarmonie sau regretul dupa o armonie distrusa imtre cele doua elemente: om – natura. demonstrand acea . Calatorul perpetuu care s-a simtit inmormantat in pantecele unui portofoliu ministerial ca Iona in acel al balenei sau culcat in patul lui Procust ori de cate ori trebuia sa faca politica. pornind de la aceste idei generoase ale acestui program al romantismului romanesc. . Daca intre 1848 si 1859 si mereu dupa aceea.Introductie” la.. “ MIEZUL IERNEI” Desi trecusera 28 de ani de la celebra .Vorbind despre o clasificare a pastelului romanesc din perspectiva raportului om-natura. ca o izbanda asupra dionisiacului uman. legat ca un Anteu de pamantul natal.Cantecul gintei latine” a ramas todeauna o stralucita demonstratie de europenism romanesc.

pe care il contempla subiectiv.. dand omenirii farmecul si linistea de care are nevoie. Strofa intai debuteaza cu doua propozitii principale.templu maiestos” ale carui coloane de sustinere sunt fumurile albe ce sprijina bolta cerului.Pasteluri” si infatiseaza un aspect al acestui anotimp ce produce poetului un sentiment de admiratie. La nature este un temple ou de vivants piliers Laisent parfois sorti de confuse paroles”.. .In paduri trosnesc stejarii! E un ger amar cumplit!”.Correspondances”: . In cele patru catrene. exclamative: . observa L. alcatuit din tablouri dominat vizuale. Compararea cu un templu maiestos aminteste de celebrul sonet a lui Baudelaire. aprinde farul tainic de lumina”. Solitudinea poetului..Miezul iernei” apartine ciclului .. cu atat mai mult. folosit in cateva comparatii gratioase: . Poezia .a parea” la indicativ prezent. implicandu-ne deci ca spectatori. in nemarginitul templu.Galdi. ci viziunea unui clasic cu dor de tihna necesara rememorarilor in fantezie a unor imagini fericit traite. Salbaticia scitica a iernii e amplificata de oroarea lui Alecsandri de orizonturile boreale.Stelele par inghetate. printr-o propozitie exclamativa. La Alecsandri. Privirea se roteste si inbratiseaza un spatiu larg. cu cat timpul verbelor e invariabil (prezentul).. nu constituie alteceva decat o variatie asupra temei din . insa.. brodata cu doua epitete: .. de factura clasica si pe Blaga... de la pamant la stele. cerul pare otelit/In zapada cristalina pe campii stralucitoare/ Pare-un lan de diamanturi ce scartie sub picioare”.O! Tablou maret.Miorita”. de unde apare ca un . poetul filtreaza spectacolul printr-o viziune poetica interesanta.. ..Este la Alecsandri un frumos accent de sociabilitate … caracteristic pentru felul in care el percepe spectacolul naturii” – sublinia Vianu. se desfasoara un univers hibernal. Solitar. avand privilegiul simultaneitatii… . pe care el le contempla cu uimire. prin viziunea magica.Mii de stele argintii” vor arde ca-n mirificul plai . asa cum sugereaza si verbul .. care ca un strajer al unui vechi castel . impletite cu elemente auditive. De aici poate si explozia marturisita in strofa a treia. ce consemneaza aceste detalii nu este expresia mizantropiei unui romantic.propune ca punctele de referinta ale primului tip intre altii pe Alecsandri. Grandoarea data de spectacolul lunii.. fantastic!”… Pasim cu aceeasi emotie poetica in interiorul templului. care contureaza cadrul-padurea-insotindu-se cu unul din motivele iernii: gerul.

Totul e in neclintire. fara viata.. . Iarna este proclamata un anotimp al impietririi. . eroine pe care insusi Alecsandri le gaseste comparabile cu cele din fantastica epopee .. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata”. scotand note-ngrozitoare”. in iernile sale. Unde crivatul patrunde. in strofa a patra: .Orlando” ... catapepteasma cu faclii vesnice si o orga ce rasuna: . poetul simte in final nevoia unei fiinte… . Poate de aceea.. al iubirii: . El este privit cu o oarecare ostilitate ovidiana de . ..Aceasta nu este receptata ca un simbol al vreunei posibile ameliorari a comunicarii.. (. Astfel staticul e confirmat acustic si vizual. viu indeamna calul meu Sa ma poarte ca sageata. mai tarziu. ca . De fapt.. nici un pas”.fara viata”.Gerul”) . al nazuintei spre un alt anotimp. iarna”lui Alecsandri e un alter-ego al asteptarii.O! tu gerule naprasnic.al neclintirii totale”.Pana-n ziua stau pe ganduri si la ea privesc uimit Ca-mi aduce viu aminte de-o minune ce – am iubit”. sentiment acutizat de Bacovia..In raza lunei o fantasma se arata …”. Friguros din fire. unde el stie si eu”. (. pe zapada – nici un pas”. In fata noastra se construieste o catredala cu altare. . pentru ca.. Inzestrat cu intuitia caracterului grandios al anotimpului” – cum observa Stefan Cioculescu – Poetul reface echilibru amenintat o clipa. Singurul element discordant ameninta parca...La gura sobei”) Tablourile de iarna au aici scene de eroi.nici un zbor”.Muntii sunt ai lui altare. printr-o serie de sinonime semantice.neclintire”.poetul tacerii absolute” si ... simtind in necontenita zapada o teama de disparitie.. Nici un zbor in atmosfera. pe verticala si orizontala necuprinsului. codrii organe sonore.mioritic. aceasta liniste e crivatul. fara glas.. Alecsandri gusta iarna estetic..fara glas”.

Miezul iernei”. Citindu-i . fie vara. iarna urca pe piedestal prin pana lui Alecsandri.. Aici. cand. . vibrand ca in fata picturilor lui Grigorescu.o intrupare sprintena a iernii. concentrata in opera culta.Teroarea fenomenului boreal a prilejuit lui Alecsandri cateva strofe ce sunt mici caopodopere”. unde. de fapt. ca-n versurile: . dupa ce a impietrit iarna pe tronul ei regesc. Intr-un alt pastel . Fie iarna. G Calinescu remarca: . de exemplu: semn comun al infuziei revelatorii a poeziei popoarelor..bardul de la Mircesti”. Eu pazesc a mea verdeata”.pastelurile” auzim acordurile ..Voluptatea lui Aalecsandri a atins pragul de sus..Aprecierea este demonstrata si prin .. morfologice. Daca vara si-a gasit in Cosbuc inegalabilul cantaret. Iorga. poetul cu un arsenal simplu de mijloace – lexicale. sintactice.. Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea ca vantul Si trimiti foamea ca lupii. el o contempla viu si nevatamat.a lui Ariosto. pe care frunza vesnic innoita cuteaza a o infrunta”. judecator aspru a lui Alecsandri gaseste...anotimpurilor”lui Vivaldi.In zadar ingheti pamantul. iar pastelul o izbanda intre creatiile. stilistice – realizeza o capodopera.Sania” izbucneste chiar in plina iarna o euforie vitala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful