P. 1
Vasile Alecsandri - biografie

Vasile Alecsandri - biografie

3.67

|Views: 13,752|Likes:
Published by Vlad Ples

More info:

Published by: Vlad Ples on Oct 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2015

pdf

text

original

VASILE ALECSANDRI (1821-1890) -viata si activitatea literaraVasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau.

Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat cateva luni, insa in acel scurt timp Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840, Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840 vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau". Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844), coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una

"Sora si Hotul". ce cu fluierul iti zice Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri. prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu Maiorescu). poetul se intoarce la Mircesti. Acum secolii strabate.dupa alta apar numeroase scrieri in versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta". "Strigoiul" s. care va deveni fatala pentru el. La 4 iunie 1890 in cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate. "Hora". scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. Alecsandri pleca lasind. In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la Paris. vesnic tinar si ferice. "Si-acel rege-al poeziei. o minune luminoasa. "Andrii Popa".Eminescu) Personalitate marcanta a epocii de la 1848.a. Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri… " (M. in urma-i o uriasa truda. "Iasii in carnaval"(1845). Ce din frunze iti doineste. A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848. cu o rara darnicie si abnegatie. . Pe scena teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844). post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii. Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza. Atunci apare si renumita sa poezie "Desteptarea Romaniei". desfasurata timp de jumatate de secol. Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai des il incearca simptomele unei boli grave. Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca. mistuit de nemiloasa-i boala: cancer la ficat si plamini. In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata.

de notite istorice. Moldova in 1857 si altele). Hora unirii. in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor". anotimp. demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". de idei inalte. a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a anotimpurilor in Pasteluri. apropiindu-l de arta plastica. Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda. Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale. de crezuri superstitioase. Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice). deoarece il vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi. Calatorie in Africa) si scrieri romantice (Buchetiera de la Florenta. versurile se organizeaza ca un manifest. . Pastelul preia de la poezia discriptiva a vechilor romantici corespondenta dintre sentiment. din 1852. Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti. defineste astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase. Ovidiu) si o feerie (Sinzeana si Pepelea). a cintat momente de seama din istoria contemporana a tarii in "Ostasii nostri". comedii satirizind atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval. Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National. natura. el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor dezmostenite. Fintina Blanduzei. Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul poeziilor folclorice. poeziile noastre populare compun o avere nationala. Teatrului i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa.Vasile Alecsandri. Lirismul a exaltat. de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturi straine. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul . Istoria unui galban si a unei parale). Dezrobirea tiganilor. comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei. Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti. a evocat in poeme ample trecutul eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende". dar stiu ca i-am adus un mare concurs". "Nu stiu daca am creat teatrul national. ciclul Chiritelor). Influientat de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare".o specie a genului liric cunoscuta numai in literatura romana.

El a daltuit si modernizat limba literara.. Scriitor cetatean. cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale. dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu si dupa el. cu o opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic.. Alecsandri isi are locul sau. a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios. Marturisea: .” Geneza pastelurilor Alecsandri. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza toata inima".Opera. cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti. iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei.daca imprejurarile m-au facut poet.” Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu. A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie.. eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii. V. aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie. mai literar. teatru si proza.Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare.un om nascut in ceas bun” (Slavici). Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor. el a plans toate nevoile si necazurile romanimii… El este gloria nediscutabila a literaturii romane. in realitatea sociala si cea istorica. Intuind si exigentele timpului sau. din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti.. Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet. cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara. in toate cele trei compartimente ale ei: poezie. Un contemporan al sau. un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane.Zarifopol). ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: . aprecia pe Vasile Alecsandri: . fiind . a lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui".. proza si dramaturgie. PASTELURILE-prezentare generala In .muzeul” literaturii romane.” Peste trei . Hasdeu. El a cantat toate dorintele..un noroc al istoriei noastre” (P. .El este reprezentantul cel mai puternic.

Blaga propunand-o ca pe un catarsis. In fruntea ciclului de “poeme sublime”(Hasdeu). Ele constituie “ intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale”. iar in 1875. un crescendo al anotimpului se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei – Voiculescu. demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si reprezentari estetice. fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris.. prin Eminescu. Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii.. cu zboruri fantastice. Bacovia. flora si fauna. Voiculescu ”Faurirea toamnei”.presarat uneori cu amintirea unor intamplari parca uitate.Iarna”. ii marturiseste aceluiasi: .. inclinat spre soare. propusa chiar de poet. “un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti”(G.ani. Blaga ”Bunatatea toamnei”.. Toamna. ce inunda vazduhul. are la V. gerul . . Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna.Viscolul”. cu vise. crivatul . Astfel.. fara povara. au aparut in .”(V. carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna. Calinescu). ca si prin . sunt expresia temperamentului sau clasic.Pastelurile” au aparut in .Convorbiri literare” intre 1868-1869. .Miezul iernii”. zapada . dealurile.Sfarsitul iernii”.. horatiene si vergiliene. prin acea liniste deplina. .Opere complete”. Voiculescu) Pastelurile compuse acum. Alecsandri un singur pastel:”Sfarsit de toamna”. In vesnica rotire a anotimpurilor. Mircesti devine astfel “resedinta poeziei”. cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica. Blaga. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca.” . casele. . ce fug spaimantate. padurea si vietuitoarele. autorul a asezat “Serile de la Mircesti”. o idila de interior.Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului. intr-o selectie unitara. carora le adauga 10 piese. un spatiu unic. avand corespondente cu pictura lui Andreescu ”Padurea desfrunzita”. cea mai rasfatata de poetii romani. Goga “Coboara toamna”. populeaza universul sau poetic.. si cuprinzand 30 de poezii. Pillat ”In vie”. campul. dar diferit de aceasta prin miscare. ultimul declansand spectacolul tragic shakesperean..Bacovia ”In gradina”. preludiu poate fi sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga. cu “un bogat si tare aer spiritual.. . Iarna.Sania”.desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri. cu somnolarea in fata sobei. au puncte de plecare hesiodice. apele. oferind un spectacol fascinant. nelegate organic de acestea. si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau. infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice . Poeziile. compuse numai din catrene.

.Concertul in lunca”. si celalalt. De exemplu. ca reper intermediar intre cosmic si uman. ... prin intrarea sub imperiul legii umane.verdele. ce apare atat de rar in cromatica pastelului... De asemenea ..O.. ca revansa la amorteala iernii.. . Baconski. al izbucnirii la viata..Dimineata”. G. ... La mircesteanul Alecsandri se gasesc ambele aspecte.Cazimir). in pastelurile lui Alecsandri lipsesc elementele extremitatii naturii. in pastel. sesul.Vara lui Alecsandri o anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din . Naturii i se amputeaza dimensiunile infinite.Malul Siretului”. prin ingradirea ei de perceptii limitate .Pasteluri”. ori pe O. .cunoscutele picturi ale lui Grigorescu se pot asocia celebrarii acestui anotimp nuntit cu soarele. Primavara ocupa in pastelul romanesc o suprafata redusa.Tunetul”. simboliste. rodnicia (la Blaga. ca anotimp al copilariei. Doua serii de tablouri constante sunt definite in pastelurile verii: pe de o parte seceta. Maniu au facut semnificatii mai adanci... (la V.Rodica”. Unele poezii ale lui Pillat.Dumitrescu).Balta”. . ...Cosasi odihnindu-se” si . ocupa un loc important.. unul de suprafata. Din acestea Minulescu.Pseudokinegeticos”.impresionand prin lipsa semnelor de viata... firul de iarba si gandacul.Noapte de vara”. Voiculescu si Blaga vor adanci aceste aspecte in viziuni proprii. muntele.. creeaza un univers activ colcaind de viata incipienta. pe de alta.Balta ce a debutat in literatura prin Alecsandri: in. pe Blaga din .Iulie”. muguri. aflat in vecinatatea lui Odobescu din . mai ales in poezia moderna.prin tristetea sesului.Iosif din . balta.Eftimiu si O. simtit ca o simbioza a omului cu natura.Tarancuta”.Vara” si .. de meditatie lirica. .Lunca din Mircesti”.Vara”.Seceta”. In pastelurile romanesti. ca in .Alte versuri sugereaza un vadit potential emotiv si meditativ al poetului care observa: . Baraganul lui Alecsandri. .Cositul” si . si”Balta”. pierzind raporturile directe sau indirecte cu cosmicul. umanizarea naturii este privita ca o infrangere. o expresie originala a fertilitatii spontane.Cazimir.. devenite la el insusi obiect al admiratiei.In acelasi timp.. cum ar fi: marea si muntele... V. lumina e mai calda si-n inima patrunde”. asociat cu prezenta campului.Baraganul” compun un scenariu original al anotimpului. fiind infatisata in doua registre. copilasii veseli.Pastele”. de adincime.Cucoarele”. Ca aspect general. La Alecsandri apare cel de-al-II-lea aspect.Oaspetii primaverii”. se concretizeaza diferite elemente caracteristice cum ar fi: marea..Eftimiu . Strigatul triumfator al victoriei vietii izbucneste din cele mai mici glasuri: paraie. fluturi. St.Secerisul”. . In cartea anotimpurilor. Alecsandri le-a transformat in efigii ale naturii.

Iat-o gingasa mladita cu sirag de martisor…/Tu o rupi?…Ea te stropeste cu fulgi albi racoritori”). Propozitiile pe care se sprijina aceste tablouri descriptive. simplitate..Legendelor”. casa (prezentate miniatural. Alecsandri este mai curand . Stilul sau se caracterizeaza prin: claritate. conciziune... foarte apropiat poetului(.. de un lirism senin.. atributiva( ex. In destule pasteluri.ale unui spatiu ca: targul. parasind nisipul cald” in .Oaspetii primaverii”. de la care ajunge la un element fantastic sau invers: luna ploaia.) sau si cu o subordonata. Limba si stilul o culme a artei sale poetice in . expresivitate. . poetul a depasit perioada copilariei estetismului./ cata tinta. al.. zorile in . Valorificand exprisivitatea limbii noastre. focul il introduc in lumea mirifica a tineretii.graiul cel mai dulce din tarile romane”. in mare masura datorate influentei folclorului.pastelurile” fiind . altarul imprejurului caruia toti se aduna. poetul .. Poate fi aceasta optica si o expresie a cerintei lui Maiorescu de a avea un sfirsit brusc in poezie... de o anume contemplativitate etnica” ( P. Oaspetii primaverii etc.Sunt Georgicele noastre ajustate la meridianul nostrul moldav”(Perpessicius). Constantinescu). sunt todeauna dezvoltate. . cu inima iubitoare si cu simtire de devotament unii catre altii”. gradina..IARNA”..Doinelor” dar mai ales al. a limbii vechi.. poetul porneste de la contemplarea unui fapt real.Pastelurile” au reprezentat. de regula. Nu numai clasic sau numai romantic.e cartea de noblete.Pastelurilor” a facut sa sune intr-un mod nou . limba . Se observa in aceasta poezie ca poetul se foloseste de fraze alcatuite mai ales din propozitii principale.Una din insulele cele mai izolate de furtuni din arhipelagul… poeziei noastre descriptive. .. testimoniul de nationalitate al unui neam.. naturalete....Pentru Alecsandri. zapada. ca o expresie a asimilarii superioare a folclorului. parcurgand un drum de cautari fericite si impliniri. cerul albastru in ..Astfel. cu parti multiple de .).. careia i-a adaugat elemente carturaresti si romantice. cu farmecul vietii rurale.Pasteluri”.Dimineata”) si se incheie cu un element concret.. lung la mine. a iubirii.un tip autohton de simtire gratioasa.Iarna”.Cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri. o podoaba a literaturii romane indeobste”. ori umoristic sau malefic). ca in creatile folclorice (ex.Dimineata” etc. dupa cum observa marele critic literar Titu Maiorescu. Pastelul e construit pe o structura binara: debuteaza cu o imagine a naturii in generalitatea ei sau in detaliu (vazduhul in .O sopirla de smarald.Malul Siretului” sau .Pastelurile” lui Alecsandri contribuie la cunoasterea culturi romanesti cu inefabilul ei..: .

.Sania”... morfologia si sintaxa sunt folosite. Versificatia contribuie alaturi de celelalte elemente. /Si cerul si pamantul preschimba sarutari/Prin raze aurite si vesele cantari/”-. viata. Un rol deosebit il joaca si comparatiile mono si polisemantice.Siretul senconvoaie..Iarna”.calare”/. iar in ultimile doua. . in.. cuib de iarna e cam stramta pentru doi”).Noapte” au in primele doua versuri rima feminina.. cu diferite valente stilistice.iata”. Paleta e saraca: alb.Plugurile”) ori expresii populare (.. Cele mentionate au relevat cateva contributii ale poetului Vasile Alecsandri la dezvoltarea patrimoniului nostru national.Tacutul miez de noapte”). Notatiile auditive sunt mai rare decat cele vizuale. In privinta figurilor de stil. . Miezul iernei”). se poate observa optiunea poetului.pasarele”..Concertul in lunca” are la baza o alegorie. pe de o parte. . ... . . Metafora este la Alecsandri o sinteza a influentei populare. obiective si subiective (. amor sperare. in . de asemenea. natura cu privighetori este sala de concerte).Serile la Mircesti”. o influenta a clasicismului si romantismului (. ... Piru. avand aria lexicala cea mai intinsa si mai variata din literatura romana de pana la Eminescu). Poezii ca . creator. . Mai frecvente sunt epitetele.. simple sau complexe..Iarna”. Predomina rimele luminoase: ca de ex. in . exclamatii ce dau o nota de subectivitate tabloului (. mai inainte ca impresionismul sa fie reprezentat in tanara scoala romaneasca” (Vianu).. negru..Dimineata”.. indeosebi cele fizice. .. Cazacu) este monocroma. rar: galben. statice ori dinamice. Cromatica pastelurilor (comentata de Calinescu. .Sfarsit de toamna”. Lexicul..dar ce vad”. . in structuri nominale dar si verbale. culte.propozitie....Alecsandri nu ne ofera un tablou de natura in care sa se simta farmecul ei muzical” (Vianu). epitete cu caracter enumerativ (...randunele”/.. vestejita”).dor” etc. Personificarile folosite in poezii. Alecsandri valorifica resursele lexicale (cu masura foloseste arhaismele si neologismele. se ascunde sub un val misterios”).. mandra harnica”..Oaspetii Primaverii”). rima masculina.Saniuta. adoarme la bulboace” balta care . confirmata de versuri ce contin interjectii (. la dezvaluirea sufletului poetului. Se intalneste si alegoria (.Ah! iata primavara cu sinu-i de verdeata”/In lume-i veselie.Vesela campie acu-i trista. inraurita de modelele epocii.Toamna. pe de alta.Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi”). personificatoare (.. culori intunecate sau sumbre.Alecsandri este un pictor impresionist. Analiza epitetelor evidentiaza tehnica picturala a poetului. ofera dinamism (.Sania”... verde. Se remarca si epitetele morale.. .Plugurile”.infiorare”. creatia sa .. Infuzia folclorului confera oralitatea stilului.Zbor/.

Calatorul perpetuu care s-a simtit inmormantat in pantecele unui portofoliu ministerial ca Iona in acel al balenei sau culcat in patul lui Procust ori de cate ori trebuia sa faca politica..Pestele in apa si pasarea in aer nu pot fi mai fericiti de cumu-s eu la Mircesti – scria si in 1885 poetul – Poti sa cutreieri mult si bine si sa te minunezi de progresele civilizatiei. infasurata in haina serioasa a diplomatiei”.rege – al poeziei”.. fie . ecourile acesteia sunt percutante in epoca. Alecsandri a preluat stralucit impulsul de innoire tematica. lunga admirare a privelistei” prin fereastra de la Mircesti.Introductie” la. Personalitatea lui a acoperit o epoca de raspantii in istoria noastra. fie pentru motive de sanatate.Criticul . Marea Calatorie a lui Alecsandri a fost din toate. pe un teren esentialmente clasic..adunate in sufletul sau. Poetul a cladit.Dacia literara”..Vorbind despre o clasificare a pastelului romanesc din perspectiva raportului om-natura.Primul exprima oarmonie sau regretul dupa o armonie distrusa imtre cele doua elemente: om – natura.. ca o izbanda asupra dionisiacului uman.confirmand caracterul apolinic al culturii romane. pornind de la aceste idei generoase ale acestui program al romantismului romanesc. legat ca un Anteu de pamantul natal. a fost totdeauna dominat de propensiunea spre natura...Pastelurile” nascute intre 1868-1869 imbucheteaza privelistile din todeauna . o opera bogata. pana in 1890 chiar. fericitul detinator al premiului de la Montpellier pentru . nimic nu pretuieste cat farmecul coltului de pamant unde te-ai nascut”.. Usa pantheonului ramane deschisa de acel ..vis discriptiva” nascuta din contractul poetic cu realitatea. demonstrand acea .voiajul in jalt” sau .In mintea lui intreaga – nota Hasdeu in 1897 – n-ar fi fost loc pentru nimic ce n-ar fi fost specific romanesc si in talentul lui nici o pornire care sa nu fie specific romaneasca. Alecsandri e gloria nediscutabila a literaturii romane din secolul acesta”. natura sa scrriitoriceasca fiind sustinuta de formatia culturala si politica a luptatorului pasoptist. . in care plutesc strofe poetice . . . cel de-al II-lea exprima tensiunea nascuta din dezacordul acestora. Daca intre 1848 si 1859 si mereu dupa aceea.. Totul ii creaza o atmosfera prielnica. ori din dorinta de a face calatorii de primenire si delectare sufleteasca. Mircea Tomus remarca doua tipuri: traditionalism si modern. “ MIEZUL IERNEI” Desi trecusera 28 de ani de la celebra .. a fost in Franta.Cantecul gintei latine” a ramas todeauna o stralucita demonstratie de europenism romanesc.

. cu atat mai mult.. Privirea se roteste si inbratiseaza un spatiu larg. Solitudinea poetului. .. ci viziunea unui clasic cu dor de tihna necesara rememorarilor in fantezie a unor imagini fericit traite.Stelele par inghetate.. insa..templu maiestos” ale carui coloane de sustinere sunt fumurile albe ce sprijina bolta cerului.. Grandoarea data de spectacolul lunii. . impletite cu elemente auditive. pe care il contempla subiectiv.. avand privilegiul simultaneitatii… . aprinde farul tainic de lumina”. se desfasoara un univers hibernal. de la pamant la stele. pe care el le contempla cu uimire.propune ca punctele de referinta ale primului tip intre altii pe Alecsandri.Correspondances”: ..a parea” la indicativ prezent. de unde apare ca un . cerul pare otelit/In zapada cristalina pe campii stralucitoare/ Pare-un lan de diamanturi ce scartie sub picioare”. de factura clasica si pe Blaga. alcatuit din tablouri dominat vizuale.. poetul filtreaza spectacolul printr-o viziune poetica interesanta. Solitar. ce consemneaza aceste detalii nu este expresia mizantropiei unui romantic. In cele patru catrene. exclamative: .In paduri trosnesc stejarii! E un ger amar cumplit!”. Strofa intai debuteaza cu doua propozitii principale. prin viziunea magica. Salbaticia scitica a iernii e amplificata de oroarea lui Alecsandri de orizonturile boreale. brodata cu doua epitete: .Miorita”.. Compararea cu un templu maiestos aminteste de celebrul sonet a lui Baudelaire. asa cum sugereaza si verbul . dand omenirii farmecul si linistea de care are nevoie. fantastic!”… Pasim cu aceeasi emotie poetica in interiorul templului. La Alecsandri.Este la Alecsandri un frumos accent de sociabilitate … caracteristic pentru felul in care el percepe spectacolul naturii” – sublinia Vianu. nu constituie alteceva decat o variatie asupra temei din . La nature este un temple ou de vivants piliers Laisent parfois sorti de confuse paroles”..Galdi. De aici poate si explozia marturisita in strofa a treia.O! Tablou maret. cu cat timpul verbelor e invariabil (prezentul). printr-o propozitie exclamativa.Miezul iernei” apartine ciclului . in nemarginitul templu.Pasteluri” si infatiseaza un aspect al acestui anotimp ce produce poetului un sentiment de admiratie. care contureaza cadrul-padurea-insotindu-se cu unul din motivele iernii: gerul. implicandu-ne deci ca spectatori.. care ca un strajer al unui vechi castel . Poezia . folosit in cateva comparatii gratioase: . observa L.Mii de stele argintii” vor arde ca-n mirificul plai ..

Iarna este proclamata un anotimp al impietririi.La gura sobei”) Tablourile de iarna au aici scene de eroi. Singurul element discordant ameninta parca.Orlando” .mioritic.In raza lunei o fantasma se arata …”. (. Friguros din fire. mai tarziu. poetul simte in final nevoia unei fiinte… . . . al iubirii: . eroine pe care insusi Alecsandri le gaseste comparabile cu cele din fantastica epopee ....... al nazuintei spre un alt anotimp.Totul e in neclintire. viu indeamna calul meu Sa ma poarte ca sageata. fara glas. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata”.Muntii sunt ai lui altare. in iernile sale.. aceasta liniste e crivatul..neclintire”.. Nici un zbor in atmosfera.. unde el stie si eu”. in strofa a patra: . sentiment acutizat de Bacovia... Astfel staticul e confirmat acustic si vizual. scotand note-ngrozitoare”.. fara viata. catapepteasma cu faclii vesnice si o orga ce rasuna: . Unde crivatul patrunde. Alecsandri gusta iarna estetic. pe verticala si orizontala necuprinsului. ... nici un pas”. In fata noastra se construieste o catredala cu altare.O! tu gerule naprasnic.nici un zbor”. codrii organe sonore. pe zapada – nici un pas”.. pentru ca.Aceasta nu este receptata ca un simbol al vreunei posibile ameliorari a comunicarii.fara glas”. printr-o serie de sinonime semantice. ca .Pana-n ziua stau pe ganduri si la ea privesc uimit Ca-mi aduce viu aminte de-o minune ce – am iubit”. . De fapt.poetul tacerii absolute” si . Poate de aceea.al neclintirii totale”. iarna”lui Alecsandri e un alter-ego al asteptarii. (.Gerul”) . simtind in necontenita zapada o teama de disparitie. Inzestrat cu intuitia caracterului grandios al anotimpului” – cum observa Stefan Cioculescu – Poetul reface echilibru amenintat o clipa.fara viata”.. El este privit cu o oarecare ostilitate ovidiana de .

Eu pazesc a mea verdeata”. morfologice. ... Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea ca vantul Si trimiti foamea ca lupii. Iorga. fie vara. iarna urca pe piedestal prin pana lui Alecsandri. el o contempla viu si nevatamat..Aprecierea este demonstrata si prin . cand. Citindu-i . Aici. de fapt.. Intr-un alt pastel . unde.a lui Ariosto. concentrata in opera culta.bardul de la Mircesti”.. dupa ce a impietrit iarna pe tronul ei regesc. stilistice – realizeza o capodopera.In zadar ingheti pamantul..pastelurile” auzim acordurile . Daca vara si-a gasit in Cosbuc inegalabilul cantaret.Sania” izbucneste chiar in plina iarna o euforie vitala.. judecator aspru a lui Alecsandri gaseste. G Calinescu remarca: .Voluptatea lui Aalecsandri a atins pragul de sus.Teroarea fenomenului boreal a prilejuit lui Alecsandri cateva strofe ce sunt mici caopodopere”. iar pastelul o izbanda intre creatiile.Miezul iernei”.anotimpurilor”lui Vivaldi. pe care frunza vesnic innoita cuteaza a o infrunta”. Fie iarna. sintactice. poetul cu un arsenal simplu de mijloace – lexicale. ca-n versurile: . vibrand ca in fata picturilor lui Grigorescu.. de exemplu: semn comun al infuziei revelatorii a poeziei popoarelor.o intrupare sprintena a iernii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->