VASILE ALECSANDRI (1821-1890) -viata si activitatea literaraVasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau.

Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat cateva luni, insa in acel scurt timp Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840, Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840 vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau". Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844), coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una

A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848.dupa alta apar numeroase scrieri in versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta". "Iasii in carnaval"(1845). "Hora". care va deveni fatala pentru el. Pe scena teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844). "Andrii Popa". Ce din frunze iti doineste. poetul se intoarce la Mircesti.a. Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri… " (M. "Sora si Hotul". In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata. La 4 iunie 1890 in cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate. Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza. Alecsandri pleca lasind. mistuit de nemiloasa-i boala: cancer la ficat si plamini. Atunci apare si renumita sa poezie "Desteptarea Romaniei". o minune luminoasa. Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai des il incearca simptomele unei boli grave. "Si-acel rege-al poeziei. in urma-i o uriasa truda. Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca. . post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii. ce cu fluierul iti zice Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri. scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la Paris. Acum secolii strabate. cu o rara darnicie si abnegatie. "Strigoiul" s. vesnic tinar si ferice.Eminescu) Personalitate marcanta a epocii de la 1848. prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu Maiorescu). desfasurata timp de jumatate de secol.

de notite istorice. Moldova in 1857 si altele). comedii satirizind atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval. Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul . a cintat momente de seama din istoria contemporana a tarii in "Ostasii nostri". de idei inalte. demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". Lirismul a exaltat. Pastelul preia de la poezia discriptiva a vechilor romantici corespondenta dintre sentiment. dar stiu ca i-am adus un mare concurs". Teatrului i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa. deoarece il vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi. apropiindu-l de arta plastica. de crezuri superstitioase. defineste astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase.o specie a genului liric cunoscuta numai in literatura romana. Istoria unui galban si a unei parale). anotimp. a evocat in poeme ample trecutul eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende". Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti. Dezrobirea tiganilor. Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul poeziilor folclorice. "Nu stiu daca am creat teatrul national. Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National. a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a anotimpurilor in Pasteluri. natura. din 1852. drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda. el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor dezmostenite. Ovidiu) si o feerie (Sinzeana si Pepelea). ciclul Chiritelor).Vasile Alecsandri. poeziile noastre populare compun o avere nationala. Calatorie in Africa) si scrieri romantice (Buchetiera de la Florenta. Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti. in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor". . comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei. Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale. Influientat de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare". versurile se organizeaza ca un manifest. de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturi straine. Fintina Blanduzei. Hora unirii. Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice).

” Geneza pastelurilor Alecsandri. A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie..Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare. eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii. in toate cele trei compartimente ale ei: poezie.muzeul” literaturii romane. teatru si proza. cu o opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic.” Peste trei .. Intuind si exigentele timpului sau. ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: .daca imprejurarile m-au facut poet. V.El este reprezentantul cel mai puternic.un om nascut in ceas bun” (Slavici). aprecia pe Vasile Alecsandri: . proza si dramaturgie. a lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui". Scriitor cetatean. un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane.” Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu.. iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei... cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti.Opera. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza toata inima". Un contemporan al sau. el a plans toate nevoile si necazurile romanimii… El este gloria nediscutabila a literaturii romane. Hasdeu. a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios. Alecsandri isi are locul sau. cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale. din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti. Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor. El a cantat toate dorintele. mai literar. cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara. in realitatea sociala si cea istorica. Marturisea: ..un noroc al istoriei noastre” (P. fiind . . PASTELURILE-prezentare generala In . dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu si dupa el. El a daltuit si modernizat limba literara. Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet. aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie.Zarifopol).

un spatiu unic. au aparut in .. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca. Blaga ”Bunatatea toamnei”. si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau. prin Eminescu. . In vesnica rotire a anotimpurilor.. Voiculescu) Pastelurile compuse acum. cu zboruri fantastice. Ele constituie “ intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale”. ce inunda vazduhul. flora si fauna.Opere complete”. cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica. preludiu poate fi sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga.”(V. avand corespondente cu pictura lui Andreescu ”Padurea desfrunzita”. dar diferit de aceasta prin miscare.. infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice . casele. ii marturiseste aceluiasi: . Blaga.desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri. . apele. populeaza universul sau poetic.Convorbiri literare” intre 1868-1869. o idila de interior. cu “un bogat si tare aer spiritual.Miezul iernii”. Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna... campul. Toamna. fara povara.. propusa chiar de poet. “un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti”(G.Bacovia ”In gradina”. nelegate organic de acestea. Calinescu).Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului. zapada . .Sania”. Pillat ”In vie”. inclinat spre soare. cu vise.. Iarna. iar in 1875. padurea si vietuitoarele.. carora le adauga 10 piese. Poeziile. compuse numai din catrene. intr-o selectie unitara. carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna. Mircesti devine astfel “resedinta poeziei”. ce fug spaimantate.Iarna”. Bacovia. Blaga propunand-o ca pe un catarsis. oferind un spectacol fascinant. au puncte de plecare hesiodice. Goga “Coboara toamna”. un crescendo al anotimpului se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei – Voiculescu. . si cuprinzand 30 de poezii.presarat uneori cu amintirea unor intamplari parca uitate. cea mai rasfatata de poetii romani. autorul a asezat “Serile de la Mircesti”. fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris. ultimul declansand spectacolul tragic shakesperean.Pastelurile” au aparut in . demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si reprezentari estetice. Astfel.. . dealurile. sunt expresia temperamentului sau clasic. cu somnolarea in fata sobei. prin acea liniste deplina.ani. crivatul . gerul . ca si prin .Viscolul”. horatiene si vergiliene. In fruntea ciclului de “poeme sublime”(Hasdeu). are la V.” . Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii.Sfarsitul iernii”. Alecsandri un singur pastel:”Sfarsit de toamna”. Voiculescu ”Faurirea toamnei”.

Pseudokinegeticos”. ce apare atat de rar in cromatica pastelului.O. Primavara ocupa in pastelul romanesc o suprafata redusa. copilasii veseli. ca revansa la amorteala iernii. in pastelurile lui Alecsandri lipsesc elementele extremitatii naturii. G. . muntele.Concertul in lunca”. ca anotimp al copilariei.prin tristetea sesului. rodnicia (la Blaga. in pastel. .Vara”... unul de suprafata.. Doua serii de tablouri constante sunt definite in pastelurile verii: pe de o parte seceta.Rodica”.Iulie”.Secerisul”.. si”Balta”.. ori pe O. . Baraganul lui Alecsandri. fluturi. sesul.. . De exemplu...Balta”. . Maniu au facut semnificatii mai adanci. devenite la el insusi obiect al admiratiei.Iosif din .Vara” si . (la V.Balta ce a debutat in literatura prin Alecsandri: in.Eftimiu .Baraganul” compun un scenariu original al anotimpului. . ocupa un loc important. al izbucnirii la viata.. Strigatul triumfator al victoriei vietii izbucneste din cele mai mici glasuri: paraie. .Seceta”..... . balta. Baconski... La mircesteanul Alecsandri se gasesc ambele aspecte.Alte versuri sugereaza un vadit potential emotiv si meditativ al poetului care observa: . o expresie originala a fertilitatii spontane.Vara lui Alecsandri o anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din . De asemenea .Dumitrescu)..cunoscutele picturi ale lui Grigorescu se pot asocia celebrarii acestui anotimp nuntit cu soarele. La Alecsandri apare cel de-al-II-lea aspect. cum ar fi: marea si muntele. ca reper intermediar intre cosmic si uman.verdele. prin ingradirea ei de perceptii limitate . asociat cu prezenta campului.. creeaza un univers activ colcaind de viata incipienta.Malul Siretului”. Unele poezii ale lui Pillat. Alecsandri le-a transformat in efigii ale naturii. aflat in vecinatatea lui Odobescu din . Naturii i se amputeaza dimensiunile infinite.Tunetul”.Cositul” si ..Noapte de vara”. umanizarea naturii este privita ca o infrangere. muguri.Cazimir.Cazimir).. prin intrarea sub imperiul legii umane. de meditatie lirica.Oaspetii primaverii”. .Cosasi odihnindu-se” si .. pierzind raporturile directe sau indirecte cu cosmicul.Cucoarele”..In acelasi timp.. firul de iarba si gandacul. In pastelurile romanesti. Voiculescu si Blaga vor adanci aceste aspecte in viziuni proprii. fiind infatisata in doua registre. simtit ca o simbioza a omului cu natura. St. Ca aspect general.Eftimiu si O.. de adincime. pe Blaga din . lumina e mai calda si-n inima patrunde”.. simboliste. mai ales in poezia moderna. In cartea anotimpurilor.Pasteluri”. se concretizeaza diferite elemente caracteristice cum ar fi: marea.Dimineata”.. si celalalt. pe de alta.Tarancuta”. ca in .impresionand prin lipsa semnelor de viata.Pastele”. Din acestea Minulescu. V.Lunca din Mircesti”.

pastelurile” fiind .. zorile in . dupa cum observa marele critic literar Titu Maiorescu.Sunt Georgicele noastre ajustate la meridianul nostrul moldav”(Perpessicius). poetul a depasit perioada copilariei estetismului.Pasteluri”.. parasind nisipul cald” in . Limba si stilul o culme a artei sale poetice in .Astfel. ca in creatile folclorice (ex. naturalete. cu inima iubitoare si cu simtire de devotament unii catre altii”.. de un lirism senin. .un tip autohton de simtire gratioasa.Iat-o gingasa mladita cu sirag de martisor…/Tu o rupi?…Ea te stropeste cu fulgi albi racoritori”). Valorificand exprisivitatea limbii noastre. Alecsandri este mai curand . casa (prezentate miniatural..Dimineata” etc. Pastelul e construit pe o structura binara: debuteaza cu o imagine a naturii in generalitatea ei sau in detaliu (vazduhul in ..O sopirla de smarald.Pastelurilor” a facut sa sune intr-un mod nou . o podoaba a literaturii romane indeobste”. . lung la mine... Stilul sau se caracterizeaza prin: claritate.Iarna”..) sau si cu o subordonata. expresivitate. poetul ....Pastelurile” lui Alecsandri contribuie la cunoasterea culturi romanesti cu inefabilul ei. limba .ale unui spatiu ca: targul.. foarte apropiat poetului(. Se observa in aceasta poezie ca poetul se foloseste de fraze alcatuite mai ales din propozitii principale.. Oaspetii primaverii etc.Doinelor” dar mai ales al. Propozitiile pe care se sprijina aceste tablouri descriptive.IARNA”.graiul cel mai dulce din tarile romane”. careia i-a adaugat elemente carturaresti si romantice.Una din insulele cele mai izolate de furtuni din arhipelagul… poeziei noastre descriptive. gradina. sunt todeauna dezvoltate. testimoniul de nationalitate al unui neam. ori umoristic sau malefic).. conciziune.Pentru Alecsandri.. Constantinescu).Oaspetii primaverii”...e cartea de noblete. poetul porneste de la contemplarea unui fapt real..Dimineata”) si se incheie cu un element concret.. cerul albastru in . a iubirii.Pastelurile” au reprezentat. a limbii vechi. al. Poate fi aceasta optica si o expresie a cerintei lui Maiorescu de a avea un sfirsit brusc in poezie. de la care ajunge la un element fantastic sau invers: luna ploaia. altarul imprejurului caruia toti se aduna. In destule pasteluri. de regula.. in mare masura datorate influentei folclorului. cu farmecul vietii rurale.. parcurgand un drum de cautari fericite si impliniri. . zapada.Legendelor”.).Cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri. cu parti multiple de . ca o expresie a asimilarii superioare a folclorului. de o anume contemplativitate etnica” ( P.Malul Siretului” sau . simplitate.: . focul il introduc in lumea mirifica a tineretii. atributiva( ex. Nu numai clasic sau numai romantic./ cata tinta.

.... Poezii ca . culori intunecate sau sumbre. obiective si subiective (. Cele mentionate au relevat cateva contributii ale poetului Vasile Alecsandri la dezvoltarea patrimoniului nostru national. creatia sa . se poate observa optiunea poetului.. pe de alta. mandra harnica”. Miezul iernei”). ... Notatiile auditive sunt mai rare decat cele vizuale.dor” etc.. culte. confirmata de versuri ce contin interjectii (. creator. cu diferite valente stilistice.Plugurile”) ori expresii populare (.. negru. vestejita”).. . Lexicul.Saniuta.Alecsandri este un pictor impresionist.pasarele”. Se remarca si epitetele morale. Infuzia folclorului confera oralitatea stilului. .propozitie. Alecsandri valorifica resursele lexicale (cu masura foloseste arhaismele si neologismele. mai inainte ca impresionismul sa fie reprezentat in tanara scoala romaneasca” (Vianu).. Paleta e saraca: alb. verde. indeosebi cele fizice. cuib de iarna e cam stramta pentru doi”).. statice ori dinamice. in structuri nominale dar si verbale. o influenta a clasicismului si romantismului (.. . inraurita de modelele epocii.Dimineata”.calare”/...Tacutul miez de noapte”). Metafora este la Alecsandri o sinteza a influentei populare. .Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi”). Cazacu) este monocroma.. de asemenea.Noapte” au in primele doua versuri rima feminina. in ..infiorare”. amor sperare..Serile la Mircesti”.Sania”..randunele”/.. natura cu privighetori este sala de concerte). in . Se intalneste si alegoria (. la dezvaluirea sufletului poetului.Iarna”.Sfarsit de toamna”. viata..iata”. in. Piru.Oaspetii Primaverii”). avand aria lexicala cea mai intinsa si mai variata din literatura romana de pana la Eminescu).Concertul in lunca” are la baza o alegorie. .Alecsandri nu ne ofera un tablou de natura in care sa se simta farmecul ei muzical” (Vianu)..Iarna”.. pe de o parte.Sania”. .. .Vesela campie acu-i trista.Ah! iata primavara cu sinu-i de verdeata”/In lume-i veselie. se ascunde sub un val misterios”). /Si cerul si pamantul preschimba sarutari/Prin raze aurite si vesele cantari/”-. iar in ultimile doua.. morfologia si sintaxa sunt folosite.Plugurile”. Mai frecvente sunt epitetele. adoarme la bulboace” balta care . rima masculina.. Analiza epitetelor evidentiaza tehnica picturala a poetului. personificatoare (. Versificatia contribuie alaturi de celelalte elemente. . Cromatica pastelurilor (comentata de Calinescu.dar ce vad”. . .. Un rol deosebit il joaca si comparatiile mono si polisemantice. exclamatii ce dau o nota de subectivitate tabloului (. ofera dinamism (.. rar: galben. simple sau complexe. ..Toamna.Siretul senconvoaie.. epitete cu caracter enumerativ (. Personificarile folosite in poezii. In privinta figurilor de stil..Zbor/.. Predomina rimele luminoase: ca de ex.

. o opera bogata. pe un teren esentialmente clasic.adunate in sufletul sau. a fost in Franta. pornind de la aceste idei generoase ale acestui program al romantismului romanesc. in care plutesc strofe poetice . Personalitatea lui a acoperit o epoca de raspantii in istoria noastra.rege – al poeziei”. Marea Calatorie a lui Alecsandri a fost din toate. natura sa scrriitoriceasca fiind sustinuta de formatia culturala si politica a luptatorului pasoptist. pana in 1890 chiar.Pestele in apa si pasarea in aer nu pot fi mai fericiti de cumu-s eu la Mircesti – scria si in 1885 poetul – Poti sa cutreieri mult si bine si sa te minunezi de progresele civilizatiei. . Alecsandri a preluat stralucit impulsul de innoire tematica. infasurata in haina serioasa a diplomatiei”. “ MIEZUL IERNEI” Desi trecusera 28 de ani de la celebra . fie .voiajul in jalt” sau . Mircea Tomus remarca doua tipuri: traditionalism si modern.Criticul . fericitul detinator al premiului de la Montpellier pentru . Alecsandri e gloria nediscutabila a literaturii romane din secolul acesta”. ecourile acesteia sunt percutante in epoca.vis discriptiva” nascuta din contractul poetic cu realitatea..confirmand caracterul apolinic al culturii romane. nimic nu pretuieste cat farmecul coltului de pamant unde te-ai nascut”. ca o izbanda asupra dionisiacului uman.Primul exprima oarmonie sau regretul dupa o armonie distrusa imtre cele doua elemente: om – natura. demonstrand acea .. fie pentru motive de sanatate. Poetul a cladit..Vorbind despre o clasificare a pastelului romanesc din perspectiva raportului om-natura. a fost totdeauna dominat de propensiunea spre natura. cel de-al II-lea exprima tensiunea nascuta din dezacordul acestora. Calatorul perpetuu care s-a simtit inmormantat in pantecele unui portofoliu ministerial ca Iona in acel al balenei sau culcat in patul lui Procust ori de cate ori trebuia sa faca politica.. ori din dorinta de a face calatorii de primenire si delectare sufleteasca.. Totul ii creaza o atmosfera prielnica.Cantecul gintei latine” a ramas todeauna o stralucita demonstratie de europenism romanesc.. lunga admirare a privelistei” prin fereastra de la Mircesti. . legat ca un Anteu de pamantul natal..Dacia literara”. Usa pantheonului ramane deschisa de acel .In mintea lui intreaga – nota Hasdeu in 1897 – n-ar fi fost loc pentru nimic ce n-ar fi fost specific romanesc si in talentul lui nici o pornire care sa nu fie specific romaneasca.. Daca intre 1848 si 1859 si mereu dupa aceea. ..Introductie” la..Pastelurile” nascute intre 1868-1869 imbucheteaza privelistile din todeauna .

Miorita”. se desfasoara un univers hibernal. de unde apare ca un . In cele patru catrene. poetul filtreaza spectacolul printr-o viziune poetica interesanta.Mii de stele argintii” vor arde ca-n mirificul plai . de factura clasica si pe Blaga.. impletite cu elemente auditive. asa cum sugereaza si verbul .. brodata cu doua epitete: . ce consemneaza aceste detalii nu este expresia mizantropiei unui romantic.. dand omenirii farmecul si linistea de care are nevoie.O! Tablou maret. cu cat timpul verbelor e invariabil (prezentul). ci viziunea unui clasic cu dor de tihna necesara rememorarilor in fantezie a unor imagini fericit traite.. pe care il contempla subiectiv.Pasteluri” si infatiseaza un aspect al acestui anotimp ce produce poetului un sentiment de admiratie. fantastic!”… Pasim cu aceeasi emotie poetica in interiorul templului. care contureaza cadrul-padurea-insotindu-se cu unul din motivele iernii: gerul. folosit in cateva comparatii gratioase: . cu atat mai mult.In paduri trosnesc stejarii! E un ger amar cumplit!”.Correspondances”: . implicandu-ne deci ca spectatori. Privirea se roteste si inbratiseaza un spatiu larg. La Alecsandri. care ca un strajer al unui vechi castel . Strofa intai debuteaza cu doua propozitii principale. alcatuit din tablouri dominat vizuale. insa. Solitudinea poetului.Este la Alecsandri un frumos accent de sociabilitate … caracteristic pentru felul in care el percepe spectacolul naturii” – sublinia Vianu... Salbaticia scitica a iernii e amplificata de oroarea lui Alecsandri de orizonturile boreale. Poezia . de la pamant la stele. Solitar.templu maiestos” ale carui coloane de sustinere sunt fumurile albe ce sprijina bolta cerului. aprinde farul tainic de lumina”. . Grandoarea data de spectacolul lunii... La nature este un temple ou de vivants piliers Laisent parfois sorti de confuse paroles”. in nemarginitul templu. pe care el le contempla cu uimire. avand privilegiul simultaneitatii… .propune ca punctele de referinta ale primului tip intre altii pe Alecsandri.Galdi.. nu constituie alteceva decat o variatie asupra temei din . prin viziunea magica. observa L... printr-o propozitie exclamativa..Stelele par inghetate. exclamative: . . Compararea cu un templu maiestos aminteste de celebrul sonet a lui Baudelaire.. De aici poate si explozia marturisita in strofa a treia. cerul pare otelit/In zapada cristalina pe campii stralucitoare/ Pare-un lan de diamanturi ce scartie sub picioare”.Miezul iernei” apartine ciclului .a parea” la indicativ prezent.

pe verticala si orizontala necuprinsului. ..Muntii sunt ai lui altare. eroine pe care insusi Alecsandri le gaseste comparabile cu cele din fantastica epopee . (. sentiment acutizat de Bacovia. .Orlando” . scotand note-ngrozitoare”. Nici un zbor in atmosfera. Inzestrat cu intuitia caracterului grandios al anotimpului” – cum observa Stefan Cioculescu – Poetul reface echilibru amenintat o clipa.nici un zbor”. .. poetul simte in final nevoia unei fiinte… . in iernile sale.Totul e in neclintire. Alecsandri gusta iarna estetic. codrii organe sonore. mai tarziu. Singurul element discordant ameninta parca. Iarna este proclamata un anotimp al impietririi.neclintire”.. catapepteasma cu faclii vesnice si o orga ce rasuna: .. E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata”.poetul tacerii absolute” si . unde el stie si eu”. fara viata. Unde crivatul patrunde. Poate de aceea.. (. simtind in necontenita zapada o teama de disparitie. . De fapt... El este privit cu o oarecare ostilitate ovidiana de .La gura sobei”) Tablourile de iarna au aici scene de eroi.fara viata”. al iubirii: .. pentru ca.. fara glas. Friguros din fire... pe zapada – nici un pas”. viu indeamna calul meu Sa ma poarte ca sageata. in strofa a patra: ..Pana-n ziua stau pe ganduri si la ea privesc uimit Ca-mi aduce viu aminte de-o minune ce – am iubit”. Astfel staticul e confirmat acustic si vizual.al neclintirii totale”.mioritic. iarna”lui Alecsandri e un alter-ego al asteptarii..Gerul”) . In fata noastra se construieste o catredala cu altare.fara glas”.O! tu gerule naprasnic.. aceasta liniste e crivatul..In raza lunei o fantasma se arata …”. ca .Aceasta nu este receptata ca un simbol al vreunei posibile ameliorari a comunicarii. printr-o serie de sinonime semantice.. al nazuintei spre un alt anotimp. nici un pas”..

iar pastelul o izbanda intre creatiile. pe care frunza vesnic innoita cuteaza a o infrunta”.a lui Ariosto.pastelurile” auzim acordurile .o intrupare sprintena a iernii. .bardul de la Mircesti”. de exemplu: semn comun al infuziei revelatorii a poeziei popoarelor..Miezul iernei”.Voluptatea lui Aalecsandri a atins pragul de sus. Daca vara si-a gasit in Cosbuc inegalabilul cantaret. fie vara..anotimpurilor”lui Vivaldi. Iorga..In zadar ingheti pamantul. iarna urca pe piedestal prin pana lui Alecsandri.Teroarea fenomenului boreal a prilejuit lui Alecsandri cateva strofe ce sunt mici caopodopere”. Fie iarna.. cand. Eu pazesc a mea verdeata”. dupa ce a impietrit iarna pe tronul ei regesc. judecator aspru a lui Alecsandri gaseste. unde. poetul cu un arsenal simplu de mijloace – lexicale. vibrand ca in fata picturilor lui Grigorescu. Intr-un alt pastel . Aici. concentrata in opera culta. Citindu-i .. el o contempla viu si nevatamat. Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea ca vantul Si trimiti foamea ca lupii.. ca-n versurile: .Aprecierea este demonstrata si prin ... morfologice. de fapt. sintactice. G Calinescu remarca: .Sania” izbucneste chiar in plina iarna o euforie vitala. stilistice – realizeza o capodopera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful