f DnNrBr

hIIII THRE hIOHRTEH

20r2

t DANIEL
PATRIARHUL BISEzuCII OMODOXEROMANE

IUBIREA MAI TARE DECAT MOARTEA.

Intelesul gifolosul
pomenirii mor{ilor

I: CoPerta Dornnului inuierea de VasileBuzuloiu Fresci reahzatd' Mitropolitane - Ia;i Regedingei Paraclisul

NOD( EXPLICATIT/A
cu evlavie 9i respect Cultul mo4ilor, mai precis cinstirea Iisus Hristos' adicl in a celor adormili in Domnul nostru nldejdeainvierii 9i a vielii vegni 9i e credingeicregtin-ortodoxe pentru cei care au murit cu tru cuvintelor Mintuitoruh potrivit 'rel va trdi' $i oricine ce cred, in Mine, cbiar dacd wA muri, in Mine nu Qa muri in veai' (Ioan 17'25-26)' trdieSte Si crede in1elesul 9i folosul ruglciunilor Pentru a facemaiaccesibile reunim- sub tidrrl slujbelor de pomenire a celor decedagi' 9i 'Iubirea po.menirii '*rlflr, n ai tu;e decht moartea'inyelesulSi folosul un reflecpi teologice (o cuvintare pastorali 9i "r"ele studiubiblico-patristic)ale"PreafericituluiPlrintePatriarh decredinldcreStind Daniel, precurn 9i un extras din inadydtura de PreafericireaSa' ortodoxd,text care a fost diortosit recent vor contribui la Considerim ci paginile publicate aici Domnul gi la int[rirea cinstirea memoriei celJr adormili in - Biruitorul morgii 9i credinlei noastrein iubirea lui firistos D[titorul vielii vegnice'

Editor: preot Nicolae-CristianCidI Redactor: SebastianNaziru Tehnoredactor:Morimilian Gawilciuc

E di tura Cuvintul Viegii a Mitropoliei Munteniei SiDobrogei

T,PARTEINTRODUCTIVA TEOLOGICA: ROST(TLRUGACIUNILORPENTRU CEI ADORMITI IN DOMNULI

lor ,,t-z{;teptInuiereamoryi ceuasdfie" ;i uiayaueacului (Crezul ortodox) omenirea morgilor se bazeazi pe credinga in ultimul articol aI Crezului sau exprimatS. al Simbolului de credinya ortodoxd,;i anume: vierea morgilor gi viagaveacului ce va si fie". Cinstireagi pomenireacelor dragi ai nogtri careau trecut la Domnul gi agteapti impreuni. cu noi a doua venire a MAntuitorului nostru Iisus Hristos estedeosebitde importanti ca ingeles si ca folos. in primul rind, pomenirea morlilor este un act de credingd ortodoxd, intruci.t ea se bazeazl.pe credinga ci, fiind creatdupi chipul lui Dumnezeu Cel nemuritor (TacereI,27), sufletul omului estenemuritor (cf. Iou L2, l0; Daniel5,23; cclesiast 12,7; <-fuIatei 22,3I-32;17,
1. CuvAnt al PreafericituluiPirinte Patriarh Daniel rostit pe cAnd era Mitropolit al Moldovei gi Bucovinei b S'imb'dtamorlihr - MoSii de iarnd, extras din Candek Moldouei, Buletinul ofcial al Mitropoliei Moldouei Si (2004),nr.l-3,pp.18-l9.Textulafostrevizuitdeautor. Bucouinei,AnulXIII

-+

Iubirea mai tare decdt modrtea

pom eni r i im or y i l or Inplesul;i folos ul

3-4; .&tta 9,30-32;23, 43), chiar daci trupul omului, dupi moartea frzici.,se descompunesi se risipegte.Mai mult, sufetul nemuritor are,dup5.despirEirea sade trup, o viagi intensi daci omul estecredinciospi s-a unit cu Dumnezeu prin rugi.ciune. in acest sens,MAntuitorul Iisus Hristos spune:ci ,,cel ceva crede in Mine, chiar daci va muri, viu va fi" (Ioan 11, 25), adici,omul credincios va fi viu cu sufetul, chiar daci.va muri cu trupul. SfhntaScripturi ne arari cI sufetul omului, dupi despartirea sade trup, arememoriesi constiinta, fiind capabilsi comunicecu alte suflete(cf. .Qrca76,22-31). Sufeteledrepgilorstau inaintealui Dumnezeusi se roagi Lui (cf, r-r{pocalipsa 5, 8; 6, 9-71; 8, 3-4), acegtia fiind sfin;ii cinstitide Biserici.Dar intrucA.t nu secunoasre precis starea sufletelor celorcareau adormit in nidejdeainvierii si a viegiiceleideveci,toti ceitrecutila via;ave;nic5. au nevoie de rugiciunile Bisericii,mai alesdaci au plecatdin lumea aceasta ftri o pregi.tire corespunzitoare.?rin rugaciunile Bisericii se iarta acelepdcatepentra care cei decedayi in Domnul nu au mai auut timp sa aratepocainyd prin fnptt bune.Sfintul Ioan Guri. de Aur spunecL cei penrru carese fac ruglciuni de pomeniresimt o ugurare a sufetului si o bucurie,mai alescind sunt pomeniti la Sfrnta Liturghie si seimpart milostenii(pomeni)in numelelor2.Milostenia,ca expresie a iubirii fritegti, esre acoperitoare de multe picate. De aceea, rugiciunile gi milosteniilesauofrandelepentru
2. (omentarh uanghelia dupdloan, Ornilia 62,5.

de in Domnulii ajuti mult si intre in starea ceiadormigi rugitoare. spiritualicu Biserica comuniune in al doilea rind, pornenireamorViloresteun act de iubire PentTtt ei. Cind ne rugim Pentru cei adormigi aritS.mci ii iubim gi dupi moarte, iar sufetul lor nemuritorsimteiubireanoastri!Ei cunoscmomentele pentru impirgimmilostenii ii pomenim9isimtcAnd cAnd ei.Iubirea din rugdcianeapentnt ceiadortnigi estemai
tare decdt moartea gi ea se aratd. atAt Prin cinstirea osemintelor lor, cht gi prin modul tn care tngrijim mormintele lor. inci. din primele veacuri,crestinii care mirturiseau credingalor in invierea lui Hristos gi in de plgini gi prin modul inviereamorlilor se deosebeau in carecinsteautrupurile celor adormigi in Domnul. ln antichitateapLgltnl,loculunde erauinhumati oameniise lor", Cregtinismul ragu I moryi ola", adici,;,0 numea,,ne crop a schimbat numele locului din ,,neropold" in ,,cirnitii', adici ,dormitoi' unde seodihnescvremelniccei adormiti in Domnul pAni la invierea cea de obgte.SfAntul Ioan Guri de Aur ne invagi zicind:,,'De aceease gi cheam5. locul acestacimitir, ca si. gtigi ci cei riposagi gi depugi si dorm"3. Deci, mort aici nu sunt morli, ci sunt culcaEi intrucAt este estenumai omul necredincios, cu adevS.rat despirgit de Dumnezeu. De aceea,noi nu consideri.m ci ii numim mai degrabd.,,adormiyi morti pe cei decedagi, in Domnul'. Ei au adormit in Domnul intru attePtarea
ruce, cimitirului ;i despre numele 3. Omilia despre 49, col.393. "9

Iubirea rnai tare decdt rnoarteA

inyelesul ;i folosul pornenirii morlilor

invierii de obgte,Ia ceadea doua venire a MAntuitorului

nostruIisusHristos,c6.nd El va judecaviii gi mor{ii, iar (.&tto1,33). Mai mult, Lui nu va avea sfhrgit" ,,impi.ri.gia in vremurilepigine, cogciugul de piatri sau marmuri in careera depusmortul senumea,,sarcofagi'. in limba greac6., inseamnl de trup" ,,sarcofagi' sau ,,mincdtor
carneatrupului celui mort ,,mlncdtorde cArne",deoarece se descompunea gi era mincati de viermi. Cregtinii nu au mai numit cogciugul,,sarcofagi', ci l-au numit ,,sicriu", adici o curie, sauun chivot in caresepi.streazi. un obiect de mare preg,un odor. tJcest odorde marepre{ este mtpul crestinului, templual$fdntului Duh (cf. I Corinteni6,l9). De aceeatrupul celui decedatnu searde, ci setnhumeazd, adicasea;azd tn sicriu, iar sicriul sedepunetn morrnlnt cu faya Ere rdsdrit, agteptind venirea in slavi a lui Hristos, Risiritul Cel de Sus, deodati. cu invierea morgilor si judecata apoi. Iar dupi judecata universali, drepgiivor {e mogteni Impirigia ceavesnici a lui Dumnezeu pregititi pentru oamenii care au crezut in Iisus Hristos, L-au iubit gi au implinit poruncile Lui, mai precis,poruncile iubirii fagi de Dumnezeu gi fagi de semeni. Deja din terminologianoastri cregtini cu privire la cimitir si sicriu sevede cit de mare estepretuireanu numai a sufetului, ci gi a trupului celui carea adormit in Domnul. Aceasti preguirea trupurilor celor adormigi in Domnul se vede si in faptul ci rnergem des la rnorrninte, aprindem Iumdndrt ldngd cnrceAde pe mortndnt, aseadmfuri

pe morminte Si ingrijim rnorminteh. De altfel, modul in careun popor igi respecticopiii, bitrinii ti morgii Ingrijirea eretl,gradul lui de credingigi de civilizagie. un semn al iubirii noastr'e mormintelor este,agadar, tmpreuni au trecutla Domnul giagteapti pentruceicare ceva si fie. veacului morgilorgi viaga invierea cu Biserica se cA.nd deplind. mdntuireaomului este De ce?Pentru c5, sAu nu numaisuflttul,ci $ mtpul,prin tnuierea mdntuie;te in ziua inuierii deob;te;i din stricdciune acestuia ridicarea prin intrarealui in impdrdyia?reasfntei Treimi. in al treilearind, actul depornenireal celoradorrniyi pe cei Noi pomenim un act de speranfd. in Domnul este Invierii9i in Domnul,adici,,innidejdea care au adormit indeamnipe ApostolPavel a viegiiceleide veci".SfAntul carepling pe cei morli si nu seintristeze cregtinii Peste m5.suri, ca pigAnii cei fbri de nidejde,ci si. se mAngAie Domnul,Celcea biruit moartea' ci Hristos avindcredinga 15, 22), iar va invia pe to;i cei adormi;i (cf. I Corinteni impreuni cu El cei careau crezutin El vor fi Pururea pe lumdnd.rih sens' (cf. 1 Tesaloniceni 4,l3-t8). in acest carele aprtnden pe mortninle sunt luminirile credintei
gi ale nidejdii cre$tinecl sufetul omului estenemuritor, iar trupul siu va invia la ceade a douavenirea Domnului

lumdnaret nostru Iisus Hristos. Unita cu rugdciunea, o f,oaresAuo lumind a iubirii pe mormhnteste aprinsd cA nnastre a credinyei nnastre ;i speranyei Pentruceiad.ormili, tnli anmtnuia;i ne unmretntdlni fayd cdtefayd in iubirea

12

Iubirea mai tare decl.t moartea

fnpelesul Sifolosulpomenirii morpilor

13

nemarginitd;i ddtdtoare de bucuriea lui Dumntrer. in simbolismullor, lumhndrile ceseaprindpentru ceiadormiyi in Domnul semnifcauiayaomului cAre, trdindpepdmhnt, a rdspdndit multd lumind in jurul sau.incetul cu incetul, aga cum setopetteo lumAnare, viaga fieclrui om, dar,cAnd trece ardeo lumAnare, nu conteazicAtcostl in bani ceara gi firul de bumbac careard, ci cdtd ualoare spiritualdare lumina pe careaceastd lumhnare o rdsphnde;te in jurul ei. Pentru viata omului, conteazlmai alesciti lumini a adunatel in sufet gi cAti lumini a rispindit in jurul siu prin credinga sain Hristos- Lumina lumii, prin rugiciunegi prin fapte bune. La Parastasulpennu cei adormigi innu Domnul, Iumdndrile seaprind pe coliad gi pe cokc, pentru ci atit coliva,cit gi colaculsunt frcute din boabe de grAu,devenite simbol al credingei in inviere gi al comuniunii fritesti in Biserica lui HristosCel inviat (cf. Ioan 12,24; I (orinteni 15,36 t. u.). Dupi ces-aterminatslujbaParastasului, coliva (spre depomana pomenire) ;i colacii se impart, seddruiesc celor prezenti,mai alessdraciloriar prin aceasta sesdudryepte o faptd bund, adica plind de lumina, o fapta a dragostei cre;tine,careeste simbolizata de lumhnarea aprinsddeasupra coliuei.Deci, sivirgind fapte bune izvorite din credingi, adunim lumina in suflet,deoarece numai prin iubireafagi. de Dumnezeu;ifagide oamenidevenim noi lumini in fata lui Dumnezeu,,,Pirinteleluminilor, de la Carevine toati dareaceabun5. si tot darul" (lacouI,l7), gi lumini in faga oamenilor(cf. <.fulatei 5, 16).

Si ne rugim Domnului Hristos,Impiratul Cel fbri sunt ,,Eu Luminalumii (Ioan8,l2),Careazis: demoarte, ln Mine viu va fi, chiardaci givia;a;celcecrede lnvierea va muri" (Ioan 1I,25), si diruiasci lumini 9i bucurie, pace gi odihni, sufetelorcelorpomeni;iln rugiciunile mogi,pirinli, maici, fra;i 9i surori, strS.mogi, Bisericii: fii gi fiice, tofi cei dintr-o rudeniegi dintr-un neam rugitori cu noi, ca si ne bucurim de lumina sfingilor credin;i tare ci tnate gi de fericireamAntuirii, av6.nd rugd,ciunile Pennu cei adormipiln Domnul sesdulrSesc mlnnirii Sia uiepiiceleide ueci. ptrnu dobhndirea

rr.SFANTA nAruw7t scRrpruRigrsFrNTrr

DESPRECINSTIRH, CELOR

ADoTIITI iu oouwutl
ortodox de ste o datorie a fiecirui creqtin ' T-I L| . r. t'{ r-;i cunoastecredingape care o triie;te gi -l-Jde a da limuriri asupraei cAnd este intrebat (cf. 1 Petru 3, I5). O dreaptl triire se fundamenteazigi izvorigte dintr-o dreapti credingl. intre iubirea ;i adevirul insugi Evangheliei esteo strAnsilegituri; iubireacregtinieste (cf. Efeseni 4, l5), iar autenticitatea9i adevirul in actiune intensitateaiubirii depind de profunzimeagi totalitatea adevirului de credingi (cf. I loan 2, l0) . Lumina adevirului iubirii. Cel ce are intreg de credin;i deschide perspectiva adeviruldecredingiareposibilitatea iubirii atotcuprinzitoue, iar frAnturile de adevir in credingi inseamni frAnturi de iubire.Catolicitatea Bisericii inseamni,in sausobornicitatea primul rind, cI eaeste conformi.cu intregadevi.rvl(hath'ohn) Adtudrul;iViapa" primit de la Hristos,El insugifiind: ,,Cnlea, (Ioan14,6). inbazaacesteisoborniciti;i sauplinitigi a adevi.rului de credingi pe careil degine,Ortodoxia nu excludedin iubirea sape nimeni 9i nimic din celepe careDumnezeu le-a adus la existenti, ca rod al voin;ei ;i al iubirii Sale, gi le stipAnesteca un Atotgiitor (cf. Romani 14, 9).
l. Extrasdin lucrareaComoriale Ortodnxiei, Editura Tiinitas, IaEi,2007, pp.219-234.Text revizut de autor.

1,5

lubirea mai tare decdt moArtea

fnyelesul Sifolosul pomenirii rnorpilor

17

lntrucAt rugiciuneaesreexpresia ceamai reali gi profundi a iubirii izvordte din adevirul mAntuitor,ln acest contexrseinsereazi. ln Ortodoxierugaciunile penmt, cei adorrnipitn Domnul, deoarece ,,fe cd.trdim, fe cd rnurim,ai Domnuluisuntem" (Rornani 14,8),formAnd in Bisericiun singurtrup, in careHristos- CapulBisericii ,,stdphneSte rnzrli Sipeste uii" (Romani14,9), iar Sipeste ,dacd un mddukr este cinstit,tnAte mddukrele sebucurd', (1 Corinteni12,26),

Din punct de vedere crettin,moarrea poareavea trei ingelesuri: moarte adici despirgirea sufetului de fzicd, ttupi modrte rnhrAld, caneascultare deDumneze v, cauzatl de picat (cf. Rornani6, I3), ti rnuarte ueSnicd, adici despirgirea pentru totdeauna a omului de Dumn ezev, ca urmarea necredin;ei gi nepociingei. Moartea fiticl a omului nu lnseamni.trecerea tn nefiin;i, distru$ere totali saupieirea persoanei, deoarece sufetul este (cf. nemuritor Ecclesiast IZ, Z).MAntuitorul spunetAlharului de pe crucecEvafi cu El ln rai, chiarln ziuamorgiilui (cf. Luca23, 43).De asemenea, parabola

despre dreptul Wfu gibogatulnemilostivarati continuitatea viegiisufetului dincolo de mormAnt,adici dupi despirgirea vorbegte suf etului de trup (cf. Luca 16, 22-3 I) . Apocalipsa despresufetele sfingilorcarese roagi' inaintea tronului lui pesie Dumnezeu (cf. Apocalipsa 5, 8). Hristos ,,stdphnegte;i cecredc in El, chiar morli li Peste uii" (Romani14,9), iar ,,cel dacaua muri, ua ndi" (cf. Ioan II, 25), adici moarteafrzici. nu poate suprima viagasufeteasci. Adeviratul cregtinnu seteme atAtde moarteatrupeasci, aceasta din urmi. cAtde moarteamoral5., de plcat, deoarece (cf inseamnS. rupereacomuniunii cu Dum nezeLr . Matei I0, 28). Moarteafizicb. nu poate despirgitotal pe cei ce cred in Hristos Cel inviat din morgi si se iubescintru El (cf. Romani8, 35-37).De aceea, adeviragiicregtinimentin iubirii cu ceiadormigiin Domnul. prin rugiciune - legatura Cei ceau murit nu mai pot facenimic pentru mAntuirea Ior (cf.Matei22,13), insi ei pot fi ajutagi prin rugiciunile in SfrntaScripturi nu numai celorvii, mai ales aleBisericii. ci nu sunt oprite astfel de rugiciuni, elefiind de fapt manifestarea iubirii pentru cei adormiti, ci sunt chiar practicate a iubirii evanghelice. gi devin o datoriein mareaporuncS. in VechiulTestament, la moarteacuivasefrceaplAngere maresi setinea postgaptezile(cf. 1 Regi31, lI-I3). Eureii aueAurugaciuni speciale pentru morli pe carele rEetau in fecare an (cf.Judecatori17,40). La rugaciuniseadaugau;i AstfelTobit,pe patul de moarte,spune fop* de milostenie. fiului silu: ,,impartepdinea ta la mormkntul drepyilor dar celor pacato;isd nu le dai!' (Tobit 4,17), adici milostenia si fie fbcuti siracilor drepti gi temi.tori de Dumnezeu.

18

Iubirea mai tare decdt rnoartea

inyelesul ;i folosul pomenirii moryilor

L9

Isus Sirah, in carteasa inpelepciunea (7,35), spune: ,,Ddrnicia ta sd atingd pe toli cei tn uiaya;i chiar morlilor ft-le parte de eA". Mi.rturia cea mai limpede desprefolosul rugi.ciunilor pentru morti se vede in Cartea a doua a Micabeilor (12,39-46), unde Iuda Macabeul,in urma unei lupte in careau clzut mulgi iudei, voind si ridice trupurile celor cilzuti, a aflat sub hainele lor lucruri inchinate idoliror

SfAntaScripturi arati ci MAntuitorul deseoria sivirgit minuni, nu totdeauna fiindci a fost rugatde cei bolnavi, ci fiindci alyii s-aurugatpentru ei, ca de pildi: (roman)(cf.Ioan vindecarea copiluluiunui slujitorregesc (cf.Matei. 4, 46-53),vindecarea fiiceifemeiicananeience 15, 2l-28), vindecarea slibinogului din Capernaum (cf.Matei7,5-10), invierea fiului vS.duvei din Nain (cf. Luca7,11-15), invierea fiiceilui Iair (cf,Luca8, 42-56), invierea luiLazilr (cf. Ioan 1I, l-44) .Iar Sfintul Apostol Petru a inviat in Iope pe Tavita,o fecioarS. cunoscuti prin faptele ei bune.Deci,minunileacestea s-auslvArqit ,
pentru credinta gi rugiciunea altora. M6.ntuitorul insugi aratd. ci prin credingi gi iubire totul este posibil: ,,Toatechte ueyicere,rughndu-ud cu credinyd,ue{iprimi" (Matei 2I, 22; Marcu 9, 23), mai alescAndomul caut5. impirigia lui Dumnezeu (cf, Matei 6, 33). De aceeaSfintul Apostol Pavel scrie intr-una din epistolelesale:,,Vd fndemn, deci,tnainte de toate,sd faceyi cereri, rugdciuni, mijlociri, mulprniri, ?entru toli onmenii", gi adaugi: ,,Cd acestA estelucru bun ;i primit tnaintea lui Dumnezeu,Mdntuitorul nostu" (1 Timotei 2, l-3). Apostolul nu opreste rugiciunile pentru cei adormiti, ba chiar spune cd.atit de mare era iubirea unor crestini pentru cei adormiti gi atAt de mare era credingalor ci-i pot ajuta, incAt se botezaupentru ei (cf. I Corinteni 15, 29). MormAntul nu poate stivili sau birui iubirea fagi de cei adormiEi in Domnul (cf. I Corinteni 13, 8). De aceea,rugi.ciuneapenrru morEiesteo datorie:,,Datori suntemsdnepunem sufletele

in NoulGstarnenr searati.posibilitateaca unelepi.cate fie iertate gi dupi moarte. Numai picatele impotriva $sfhntului Duh nu seiarti. nici in veaculacesta, nici in cel viitor: ,,Oricine uazicecuu,intimpotriuaFiului Omuhti, imat

- potrivit sfintelor canoane- nu seroagi pentru cei ce au murit in ereziez, intrucit au cdzutdin adevirul credingei, gi nici pentru sinucigasi,deoarece deznidejd." ir, ."..'"., cdzutestepi.cat impotriva Sftntului Duh.
2. Pr. Magistr. I. Chirvasie,,,Penrru care mo4i se roagi. Biserica,,, Srudii _ Teobgice,Il, an X (1958), 9-10,pp. 557-568.

20

Iubirea mai tare decht rnoArtea

Inpelesul Sifolosul pomenirii mlrlil0r

2T

pentrufrayi"(l loan3,16), deoarece: dragoste ,,maimAre dechtaceastA nimeni nu Are:ca sufletullui sd;i-l pund pentruprieteniisdi" (Ioan 15, 13). Practica rugiciunii ;i pomeniriimorgiloreste arestat5. de rndrturii apostoliceSipatTistice. Printre cele mai vechiliturghii careni s-aupistrat seafS.liturghia cuprinsS.
in cartea a VIII-a din ConstituTiile Apostolice. in aceasti. liturghie se mentioneazd. pomenirea mortilor, incepAnd

patriarhi, prooroci, drEfi, apostoli, martiri, marturisitori, episcopi, diaconi, ipodiaconi,lectori, chntdreli,pentru toate klcii ;i penmr toyial cdror nume il ptii's . fecioarele,ud.duuele, in Liturghia Sftntului lacobseintAlneste, de asemenea, pomenirea celor adormiti: ,,Adu-yi Aminte, Doamne Dumnezeule, desuflaele tot trupulpe care l-ampomenitsi ;i d.e pe carenu l-ampomenit,adu-yiamintedr ceidreptcredincio;i dt la AuelceldrEt pdna in ziua deastazi.insuyiodihne;te-i acolo yaraceloruii, in imparapia undeeste Ta,in desfttarea Raiului, in shnullui Auraam,al lui Isaacfi al lui lacou,al parinyilor no;tri, de undeafugit durere*,intristarea unde fi suspinarea, straluce;te luminafeyeiTale si totdeauna lumineazd"4. in Liturghia Sfantului Vasile cel Mare (I 379), cei morti sunt pomeni;i la Proscomidie, dupi citirea Evangheliei intr-o ectenie speciali 9i dupd sfintirea
3. Constituyiile Apostolice, Migne, PG 1, col. 1105. 4. Hermann Adalbert Daniel, Codex liturgicusecclesiae uniuersae, Lipsca, 1853,t.IY. pp. 120-l2l , citatla Pr.Dr. IoanZtgrav, CuhulmorTilor, Cerniuqi, 1938,p. 14.

mai intAicu sfingii: aducem ,,tncd lie facexti,jenfa- n.n.] Pentru topisfnyii caredin ueacli-au pkcut Tie,pentru

pdcatelor darurilor: ,,Pentruiertarea Si odihna sufletelor (N,), in loc luminat, de undea robilor lui Dumnezeu OdihneSte'i, innismreaSisuspinarea. fuSn tuafi.durereA, pe dtnsii und.e strdluceSte Dumnezeul nostru, ;i-i sdlasluieSte lale''. luminaJeyei mirturii la scriitorii morgiloravem pomenirea Despre primare. Pirin;i lnci din veacurile bisericegti gi Sfingii (I Z+Ol adacent ln unadin operele sale: scrie Tertulian ,,Noi loi'6. penmtceirnnrl,infccarean k ziuamorpii ofiandz (t 403), combitAnd SfAntulEpifaniede Salamina rugilnvi;itura lui Arie, carenegarostulgi eficacitatea cei morpise ciunilor pentru cei morgi,scrie:,,Pennr,r, fac publice seruicii pomeniri pe nttrne, rugdciuni sduhrSindu-se Si milostenii"T. Si (t 386)adeveregte aceeagi Chiril al Ierusalimului Sfbntul Pdrinpi practicia Bisericii: ,,Noine rugd.m Si Pentu Sfinpii tn scurt, episcopii adorrniyi Si, Penfrutoli ceirnutdliinaintede
I t ? .4, tt

5. Rugiciunile pentru mo4i se afi gi ln liturghia armeani, Iiturghia Sftntului Marcu, liturghia copti, liturghia etiopiana,Iiturghia lui Teodor cf, I. Zvgrav,Culnl mor1ilor,pp, 17-18, Pentru pornenirea de Mopsuestia, morlilor ln liturghia de rit sirian, vezi Diac. Drd. Aruppala Gheervarghis, ,,Grija pentru cei morji ln cultul BisericiiOrtodoxe de rit sirian din India XXIII ln compara;ie cu cel al BisericiiOrtodoxede rit bizantin" , Ortodoxia, (1971), 3, pp. 415-428.Rugiciunile pentru morli se afli, de asemenea, 9i ts, Viaya ln liturghia romani, spanioli, gallicani (veziMitrofan de Konewe Mitropolit Primat, Bucuregti, repausapilor noyri, trad, de Iosif [Gheorghian] 21899,p.104), ceea practici era generaliln ce demonstreazi ci aceasta primare. Biserici lnci din veacurile 6. Liber de corona militis, c. III, Migne, PL 2, col.79B, 9i De exhortatione castitatis, cap.XI, Migne, PL l, col 975. haereses, carteaa III-a, cap. l)O(V, 7 gi27, Migne, PG 42, 7. Aduersus col,513.

22

Iubirea mai tare decdt moartea

Inpelesul ;i folosul pomenirii morpilor

23

noi,crezhnd cduordobnndi celmai marefolos sufrtele pennu care se k jutfn sftntd ;i preatnfrico;dtnare ce face ragdciunea este pusdinAinte"s. IstoriculEusebiu (I 340),vorbinddespre il,Cezareei moarteaimpiratului Constantincel Mare, scrie:,,Tot poporul cu preoyii adresaului Dumnezeu rugdciuni de lacrimi ;i de addnci suspine pentru ferbinpi insoyite sufletul lmpdratului Constantin"e . (I 4lO)invagi Fericitul Augustin gi el despre binefacerile rugiciunii pentru ceiadormiti: nutrebuie sd se indaiasca ,,Nimeni catntr-adeudr rugaciunile jutfn mlntuitoare SfnteiBiserici, si milosteniile morlilorajutacaDomnul sa ftcutepentrusufluele dtcdtmeritau ei,dupd pdcatele loi'10, fe maimihstiu SfhntulIoanDamaschinul (t 749)seexprimi astfel cind vorbegte despre rugiciunilepentrumorgila Sfrnta
Liturghie: ,Un folos cdt sepoate de rnare credemcd ua

pe lingi faptul ci a fost un marepistor de sufete,eragi interpretal SfinteiScripturi. un ingelept

Cene inuaya Sftntul loan GurddeAur?

Dupi invierealui Hristos, moarteanu mai areputerea de altidati, eapoatefi invinsi. Cei cecredin Hristos triiesc cu nldejdea invierii gi astfelmoartea frzicitnu estedecAto trecerespre o altl viagi, ea nu inseamni o totali nefiingi. Sftntul Ioan Guri de Aur nume$tegi consideri moartea: si, intocmai ca Sfhntul Apostol odihnd, cdktorie, trecere, (cf. Pavel Filipeni I,2I), o infrunti cu mult curaj odinioari chiar prilej de bucurie,atunci cAndeagisegte ;i o socotegte in starede sfingenie, credingigi iubire. pe credincios intr-,rtr" din omiliile saleIa Genezd.Sfrntul Ioan Guri in definitiu decdt de Aur seexprimi astfel:,,Moartet nu este o odihnd, o cdldtorie, o trecerede la o stare nedesduhr;itala o stAredesaudr;ita"l2,sau, in alti parte: ),Acum,datoritd lui Dumnezeu,monrteAnu mai este declt o odihna [...]. Acum noi auem numero*se garanlii ale inuierii"l3. Tilriain fagamorgii provine din adevirata cunogtinli despreea.Atitudinea unui adevirat cregtinfagi de moarte o subliniazi Sfrntul Ioan Guri. de Aur astfel:,,MoArteA este cu adeadratun lucru catremurhtor;i groaznicpentru cei ce nu sunt iniliali in dumnezeiascaf.losofe. Dar noi, care prin harul lui DumnezeuAm inuatat tainele, minunile ascunse
12. Hom. XLV,2 in Genesim, Migne, PG 54, col.416. 13. Hom. IXWI, 4 in Genesim, Migne, PG 54, col.577.

la carese referdrugdciunea sfntei ;i f pentru sufletele tnfrico;dtoarei pusd tnainte'\r. Jertfecareeste

in cele ce urmeazi, vom expune invi.gi.turadespre rugiciunile pentru cei adormigi in Domnul, ata cum se intAlnegteea in opera unui foarte cunoscut SfAnt

Pirinte al Ortodoxiei, Sfdntul foan Gurd deAur, care,

8. Cateheza V mi"stagogicd, c. 9, PG 33, coI. 1116; vezi9i Sftntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele, parrea a II-a, trad. de D. Fecioru, (Izvoarele Ortodoxiei),Bucuregti, 1945,p. 570. 9. Vita Constantini,lib. IV cap.7l, Migne, PG 20, col. 1125. 10. Serrno, 172,2, Migne, PL 38, col.936. I l. Laud^d k martiraVaruara, c. 22, Migne,PG 95, col.8 13; Idem,Despre cei adormiyiin redintd, c. 2l , Migne, PG 95, col. 249pi 268.Hom.XLV 2 in Genesim, Migne, PG 54, col. 415.vl Hom. LXVII, 4 in Genesirn, Migne, pG 54, col.577.

24

Iubirea rnai tare decit rnoartea

inyelesul ;i folosul pornenirii rnoryilor

25

ale inyelepciunii Sale,careuedem in moarteoplecare, noi n-Auem drEnl sdneternern deea;ba chiarauem datoriasd oprimim cu bucurie;i curaj,pentru cdeaeste tecerea din aceastd uiapd plind de incerc,irila o uiapd mult mai bund, mub rnaiskuitdSifird desfd.rSit'aa. ln multe din omiliile sale,Sfhnnl loan GurddeAur se pronunldimponiuauneiatitudini dedeznddejde tn fapa mzrfii.EI lndeamniadesea pecredinciogii sii si nu plAngi peste misur5. pe cei adormigi ln credingi, de vremece au nidejdeainvierii:,,Vrei sdStii de cenu este acurntimp pentru kcrimi?Aceasta este rnareA taind a tnpelepciunii lii Dumnezeu; tnn-adeudr suflenl, pdrdsind o cad delut, merge la Std,ptnul sdu; plAngi? Aceasta ar nebui Situpentruaceasta sdofaci rnaidegrabd cdndsenafteun copil,deoarece rnuurteA eo naftere mai bund. dechtprima, Celcare ntoure merge cdne o ahdlunind 1,..1. Intrarea unui irnpd.rat na seface cuatdta linistecucltd iese din nup sufletul, purtatfind deingeri'at, Cuvintele de mai sus nu exprimi ln gAndirea SfAntului Pirinte o atitudinepesimistE faj| de valoarea viegiipimAntegti,ci una realisti, avAnd ln vedereci,ea este o continui.gi sus;inutilupti cu picatul,un necontenit eforr pentru a pureasivArgi binele.SfbntulIoan Guri de Aur nu vreasi spuni ci trebuiesi renungi,m la via;i, careesteun dar al lui Dumnezeu, ci doar ci., pentru adevi.ratul cregtin, moartea sa ori a celordragi nu esteo pierdere irecuperabili,generatoare de durere nesfArgiti. Ca o lncheiere a lupteisi cao rrecere spreun
1 4 .Hom. LW, I inJoannem, Migne, PG 19, col,447. 15. Hom. WI, 4 in ActaApostohrum,Migne. pG 60. col. 168.

mod de viagb, superior, moartea fizici, este pentru el gi bucuria intAlnirii cu Dumnezeu. Sfrntul Ioan Guri de Aur invagi ci.nu mlartea este prilej de intristare/ pl,hngere, ci stareain carecredinciosul seafi in momentul mzrlii. Astfel, daci pentru cei drepti si virtuogi moartea este o trecere sprefericire,SfhntulPirinte nu ascunde faptul ci sub alti formi seprezinti eagi arealte consecinge pentru cel ce vie;uiegte in picat. Aceasti. tonalitaterlzbarc in operasamai ales cind tateazidespre sfrrgitulcrestinului, adici trecerea lui din viataaceasra. Deci,seobservici Sfrntul Ioannu idealizeazi.moartea, ci isi manifestigrija fagade marca valoare pe care o arefelul deviati al crqtinului aicipe pimint: un rau - seexprimi.el - ci chinurilecareli ,,Nu moArteteste urmeaza;rnodrtea nu este dechtun bine,pentru ca mergila Hristos. in realitate,binele sauraulexista dupamuarte. A;adar sanupkngemfira deosebire pe ceicemor,nici sanufericimpe toli ceicetraiesc, Dar cumtrebuie safacem?", seintreabi Sfrntul Ioan Guri. deAur. Si rispunde:,,Sa plLngem pe cei pacato$nu numai chndmor,ci chiarin tirnpul uieyiilor; sanebucuram dc ceidrEyi nu numai chndtraiesc, ci tncd;i dupa ceau murit. Pri.miisunt morli chiaratunci chndnaiesc, ceiklyi ndiesc;iin moarte. Aceiatrebuiesafe pentra toli un motia dt lacrimi, dr;i sunt uii, Penffu caei supara pe Dumnezeu; ace;tia suntfericiyi chiar c,indparasesc pamhntul,pentru cd mergla Hristos"r6. SfAntul Ioan Guri de Aur relevi. ci viaga triiti in picate slibqte si rupe comuniuneade iubire a omului cu Dumnezeu, fapt carc a:uage dupi sine nefericireain viata viitoare. Dimpotrivi, o viati. traiti in sivArsirea binelui
16. Hom. III, 3 in Epist.ad Philippenses, Migne, PG 62, col.202-203.

26

lubirea mai taredechtmoArtea

inyelesul ;i folosulpomenirii moryilor

27

aducegi aici, gi in viata viitoare, fericireagi bucuria pe care le di.ruiesc intimitatea si dialogul de iubire cu Dumnezeu gi cu togi Sfingii:,,Oriundese gasesc, pdcdto;ii sunt totdeauna departede tmpdrar fDumnezeu) ;i pentru aceasta ei sunt urednici fu compatimire. Drepyii, aici jos sau acolosus,sunt necontenit cu imparatul, dar acob susintr-un modsuperior;i mult mai intim, nuprin simbol [imagine] ;i credinya, cifaya catrefatd"lT .Deci, numai picatul estemotiv de intristaresi pl6.ngere, fiindci el despartepe credinciosde Dumnezeu. De aceea, adevi.rata moarte vrednici de plins esre- dupi Sfrntul Ioan Guri de Aur - moarteamorali. sauspirituali. Pi.rerea de riu penrru semeniinostri carenu au triit in strA.nsi. legituri de iubire cu Dumnezeu izvori.ste lacrimi de dureregi de cerere a milostivirii lui Dumnezeu pentru sufetelelor. in acesr sens, Sfbntul Ioan indeamni.: pe cei necredincio;i,plhngeyipe cei ce nu se ,,Pl,ingeyi deosebesc cu nimic depaghni, pe moryii careau plecat din I8. aceastd lumeftrd luminareasaup ecetea [dumnezeiasci] Ace;tia sunt urednici de lacrimile ;i strigatele noastrede durere, ei sunt oforo de camara tmpdrdteascd, tmpreuna cu cei condamnayi;i pedepsipi1...1.Plnngeyi pe bogayii cAre Au rnuritfhra sdf dobhnditpen*u sufletnici unfolos din bogdyiilelor, pe cei cAreAu putut sa obyind iertarea pacatelorsi n-au uoif're. Dar Sfbntul Ioan Guri de Aur precizeazlcS, nu sunt de ajunsnumai lacrimile penrru cel ce a murit neimpi.cat
17.Ibidcm. 1 8 .Sereferi la Botezgi Mirungere. t9. Hom. III, 4 in Epist.ad Philippenses, Migne, PG 62, co|,203.

cu Dumnezeu, citrebuie ca iubireapentru cel adormit si. semeni,milosteniirt,cute tn searatein fapte de iubire c5.tre pentru sufetul silu:,,Dacdraposatul numelecelui rdposaf, esteun pdcdtos cnre a saudr;it faya de Dumnezeu muhe pdcate, atunci el trebuie sdfe plins, dar nu trebuie sd ne oprim numai k lacrimi, cdci larimile nu sunt lui de nici un folos, ci trebuie sa saukryim lucruri care ti pot aduce o anumitd ufurare [alinare],'acestetsunt milosteniilesi "20. ofandele [prescurile] inmormintirile cu mult fast, care CombitAnd adesea mari cheltuieliin vremeasa,SfAntulIoan Guri. necesitau de Aur atrageatenlia cLfaptelede iubirepentru ceisdrmani mai mult sufletuluicelui adormit decAt folosesc fi neuoia;i ce cinsteste pe plinsetele gi funeraliile somptuoase; ,,CeeA adormit nu suntpknsetele, nici suspinele, ci imnele ;i chntecele depsalmi, o uiayapetrecutain sauhr;ireabinelui. Dreptul, plec,hnddin lume, ua af,a compania tngeriloa chiar daca snle"2t. Apoi adaugL; sa nimeni nu aAtnsoyifuneraliile ,,Vrei pe celplecar [mord? Cinstegte-l astfel: cinstepti fi milostenie, foptt bune,Liturghii"22. intr-o alti omilie, SfAntul Ioan relevi, cu elocventa pe care o generamarele siu talent oratoric, eficacitatea nebinuiti a faptelor sLvi.rgite din iubire. in acestsens,

mihstmiaficatd pentn; sau in numeleceloradortnifi , puterea iubirii se extinde este o haini nepieritoare, deoArece va fi o mirturie favorabiliin ziua si dincolo demormhnrsi
20. Hom. LXII, 5 inJoannem,Migne, PG 59, col.348.

2 r .Ibid.em.
22. Ibidcm.

28

lubirea rnai tare declt rnoartet

moryilor pomenirii Inyelesul ;i folosul

29

judecigii: ,,DAcd. urei sa-yiarapiiubireafaya de celadormit, pregdtirii hainelor cu iyi indic eu ahd.cale,te inudysecretul hainepe c*re nu cureuAtnuia fi care-luor acoperide slaud', le uor strica nici uiermii, nici timpul ;i pe cnrenici furii nu - haina Md tntrebi caresunt acestea aor fti sd le dezbrace. cacisigiliul haind ua inuia cu celrdposat, mihsteniei. Aceastd sunt hainelecareuorf pregatite cu el.Acestea milostenieieste Am fost flamhnd ;i oamenilorce aor auzi atunci cuuintele: Mi-ayi dat sd mdnhnc,amfost gol ;i M-aVi tmbrdcat'2'. Pentru a sublinia folosul milostenieifbcuti pentru cei cazulTavitei adormigi, Sfintul Ioan Guri. de Aur citeazd. (cf. Fapte 9, 36), pe care a inviat-o SfAntul Apostol Petru: ,,rnilosteniaa tnuiat rnorlii, chnd udduuelesarace mdrturisiserdtot binelepe care-lficeA lor'24. Binefacerea celorriposagio prezinti acela;i milostenieipentru sufletele Sfrnt Pi.rinte nu numai o dati in omiliile sale: ,,Mulyi au fost ajutayi prin milosteniileahora. Dacd n-au fost deplin ufurare.Daca nu ar celpuyin au primit o oarecare eliberayi, f nfn, cum ar f mkntuiVi copiii mici?Ei nu pot face nirnic pe searna parinyilor lor. Adesea pentru ei iryi;i, totul cad.e rn,intuirearnuhor copii afostfapta mamelorlor. Dumnezeu ne-adat muhe cai d.ernhntuire;sd nu le nesocotim"z5. numai si Sfintul Ioan Guri de Aur nu se mulgumegte (pomenile) ajuti sau sii ci. milosteniile spuni credinciogilor sunt de folos pentru cei adormiti, ci el indici gi modul in in primul in vedere, trebuieflcute, avAndu-se careacestea
23. Hom. LWV
al

rAnd,siraciigi viduvele; ,,Noiputem,da, noiputem,dacd sd'-i uoimbinelecelui rdposat, facemchinurilemit'i u;oare. milostenii, daruindbogate rugaciuni;i eldese Sduhr;indpennu neAude'26. Dumnezeu eneurednic, acela chiardacd $i pentru Pirintemotiveazi: SfAntul ,,DAcd afirmajie, a sprijiniaceasti allii, pentru pe unii a crulat pe alyii;i a mhntuit pentra -cum Pauel pennunoi?27. aceasta;i nu uaface [Dumnezeu) Cei rimagiin viagitrebuiesI faci tot cele sti in Putinli pentru a-giari.tagrija lor fagi de sufletulcelui adormit. aiutepe milostenie,sd. lngeles, ei nebuie sd.facd' in acest gi pe ud.duue cei sd.raci fie prin bunurile celui rdposat, cain numele fie prin celeale rudchr lui.Important este celui plecatdin aceastiviaEl,, Pentrusufetul siu, si se pdcdtos, sivirgeascicit mai mult binei ,,Cu bunurilecelui ulei sau ta, ajutdpe sdraci,ddruieste cu ale tale, la alegerea cupropriile talebunuri, Nu poli face rnilostenie chiarapd.. prin el insu;i sdofacd' poate Nu se alorsd.i. ft-o cu resursele saatunci pentruel,Sopia ladici riposatul n.n.], sdsefacd sd tntindd mdnacu inmedere, Pentrucd ea uapldti preyul lui. Cu cit mai muh [celriposat- n.n.] a rdscumpdrd.rii dzajutorulmilosteniei pd.cate, cuatdtareneaoie 1...1. sd.uhr;it grijdpentruTnznurnente Mai puyinechebuieli Simaipupind. sdfe mai muh sprijinite Vdduuele funebre! ;i cerernonii datoriaceamai mare este aceusta fayd de morpi'zq. Cei carese bucuri. de milosteniaflcuti. tn numele cerindmilostivirea celuiriposatsi seroage Pentruacesta,
25. Ibidem. 27. Ibidem. 28. Ibidem.

)\

Migne, PG 59, col.466. 5 inJoannem, Ibid.em. Migne, PG 60. col. 169. Hom. WI, 4 in ActaApostolorum,

30

Iubirea mai tare decht moarteA

inpelesul ;i folosul pomenirii morpilor

3'1,

lui Dumnezeu. O astfel de intrajutorare 9i grijd.

pentru mAntuirea aproapelui nu ri.mAne indiferenti lui Dumnezev. De aceea,SfAntul Pirinte indeamn5.: lor fadicl,viduvelor gi siracilor - n.n.] numele ,,Spuneyi-le lui !il, ri.posatului - n.n.], cereli-lelor sdseroagenetncetat pentru el; aceasta tnduphcape Dumnezeu. Un altul sddea milostenietn locul celui rdposat,dacd nu mai esteel tnsu;i cas-ofaca. Acecuta este o douadda mihstiuirii dumnezeie;ti. Vaduuele, care-linconjoardpkngdnd, uorputea sa-l susnaga nu de la moartea prezentd,ci de k moarteAue;nicd'2e. Sfbntul Ioan Guri. de Aur nu se tndoiegteci faptele izvori.te din iubire gi din doringa mintuirii aproapelui ajuti sufetului celui adormit in credingi: ,,Aceste fapte aduc u;urare, cdciauzi ceziceDumnezeu: <Voicrula cetatea aceasta pentru Mine ;i pennu robul Meu Dauid> 14 Regi 20, 61. Daca numai amintirea dreptului a ualorat atht de muh, atunci curn nu uor prelui fnptrb bune sdu,Lr;ite pentru celmort/'3o. in acest context,Sfrntul Ioan Gur5. deAur arat5. ci sotia, prietenii saucopiii pe careii avem trebuie si fie virtuosi, evlaviosi,ca si faci, dupi moartea noastri, milostenii pentru noi: ,,Este propriu uirtulii - spune Sfbntul Pirinte - de a aueaprieteni, soyie, copii uirtuofi'ut.Rugiciunile pentru cei adormiti au o importangi deosebiti mai ales cAndelesunt insotite de prescurile(ofrandele)careseaduc la SfhntaLiturghie pentru ei;,,AceAstA poyifacecelui mort,
29. Ibidzm. 30. Hom. III, 4 in Epistad Philippenses, Migne, PG 62, col.204. 3 1 . Hom.XXI, 5 inActaApostohrum, Migne, PG 60, col. 170.

sn-lajuyi nu prin kcrimi sau tlnguiri, ci prin rugdciuni,

nu cereri,milosteniigi ofande lprescuri - n.n.] cdciAcestea

la dumnezeieptile suntnefolositoare / nuftrd rost Pzrnenim Thine pe ceiadormipi, ;i nu in zadar ne rugdmpentru ei pacatullumii, casdle dea Mielului tnjunghiatCarespala Nici celcestdin fayajertfelnicului lor o anumitd ugurare. Thine:sd ne nu strigazadarnicln timpul tnfrico;dtoarei rugdm Pentru toli cei ceAu murit tn Hristos;i pentru cei pomenirea lor care ti pomenesc pe ei. Cdcidacdnu s-arface cuuinte nu s-Arafla aici. Fiindcaslujbele nnastre nici aceste aufost nu suntcomedii fjocuride sceni t.r.], ci.acestea prin Sftntul Duh'32. r,frnduite morlilor SfrntulIoanGuri deAur relevici.pomenirea la SfAnta Liturghie nu esteo datini tdrzie,ci ea a fost rAnduiti de SfingiiApostoli:,,Nu in zadarne-Au lasatlege Apostolii Thine pe ceidecedayi; deapomenik tnfico;dtoarele ei ;tiau cd aceasta este Pentru cei adormiyi o Prefioasd binefacere, o mnreuytrnre'53. Acelagi lucru il subliniazi SfhntulIoan intr-o alti omilie a sa astfel: ,,in mhinile jerfa, toatecele preotului este pregatitesunt acolo;fu fofa
sunt ingerii ;i arhanghelii,este prezentFiul lui Dumnezeu; lini;te toli sunt strdbdtuyide o teamdprofundd; in aceastd totald seaudeAceA aoce[a diaconului carese roagi pentru cei morEi - n.n.],' ;i crezi cd aceasta e in zadar?Atunci in zadar [frri folos - n.n.] sunt celecesepun inaintepentru
Migne, PG 61. col. 361. 32. Hom. XLI. 4 in EpistI ad Corinthios, Migne, PG 62, col. 204. in alti 33. Hom. III, 4 in Epist.ad Philippenses, omilie el spwe: ,,Ofandehpentnr morfi nu seaduc in zadar nici rugdciunib, nici mihsteniile, toate acestea suntrinduiteprin Duhul Sfint, cAre uret canoi s,i ne ajut'dm unii pe alyii" (Hom.WI, 5 in ActaApostolorum, Migne, PG 60, col. 170).

32

Iubirea mai tare decht moartea

inyelesul ;i folosul pomenirii mortilor

JJ

Bisericd., Sd nu fe! PentruPreoli,?entru tntreguniuersul. Nu udindoiyi,totul seirnpline;te tn credinpd. Cecrezidespre ofrandeleft.cute hr in acel ceas? ?entrumartiri;i deinuocarea Pentrutoli este 0 mnrecinste sd chndStdphnul fe pomeniyi este defayd, cd.nd sereinnoie;te mnartea Aceen, tnfrico;dtoarea in timpul SfnteiJertfeeste pentru 1...1 krffi, taina negrditd '34. toyio mare cinste af pomenipi lla altar n.n.] Estedemnde reginut felul in careSfhntulIoan Guri justifici Aur ln marea de porunci a iubirii - rugiciunile pentru cei adormigi ,,A aoit Dumnezeu sd ne ajutd.m unii pe allii 1...1, cd.ci decea poruncitsdnerugd.m pentru bundstarea lurnii, pentru toyi oamenii? intre toli ;i Pacea jefuitori demorminte, oamenii se afli;i tdlhari, hoyi;i alpi rduficdtori, totu;i ne rugdmpentru toli ca sd seintoarcd sprebine,Precumne rugd.m pentu ace;tiaii, carenu se deosebesc cu nimic de cei morli, tot astfelsecuuinesd ne - n.n.]"35. rugdm ;i pentruaceiafdecedagi Pi.trunsde o iubire atotcup finzLtoare, ceredoregte mAntuirea tuturor, Sfhntul Ioan lndeamni: ,,5d. uenim tn ajutorul lor lcelor decedagi n.n.] ;i sd-ipomenim. Dacdjtrtf, lui lou a iertat gre;elile fllor sdi llou L,51, ufurare Pentrucesdte indoie;tiatuncicdnoi nu uomaduce morpilor pentru cAre ne rugam? Dumnezeu obi;nuie;te sd implineascd o dorinpd a unora pennu alyii'56.
V i a g a a ce a sta o fe ri p o si b ilitatea m anifestS.r ii credingeilucrS.toare prin iubire (cf. Galateni 6, 5) in
34. Horn,WI,5 inActaApostolorum, Ibidem. 35. Hom. III, 4 in Epist.ad Philippenses,Migne, PG 62, col.204. I ad Cointhios,Migne,PG 61, col.361. 36. Hom,XLI, 5 in Epist.

I J

rugiciunilepentru cei vii ;i cei morfi, cerAnd de la Dumnezeu bunul cel mai vrednicde dorit: niAntuirea. in cuvintele IoanGuri deAur seobservi Sfbntului lumina unei iubiri totaleatotcuprinziltoarc. El esteconstient ci ln Biserici;i cei adormigi in credingiparticipi'la viaEa acesteia, in mareacomuniunede iubire ce rrece dincolode mormAnt,depigindlocurilegi timpurile: plecayidintre noi ,,Sdnu uitdm a ueni in ajutorul celor un loc uastde ;i a ne rugapentru ei:pdmhntul intregeste mijlocire comund. PentruaceAsta noi - spuneSfbntulIoan Guri deAur - nerugdmcu incredere pentru inneaga lume cu martirii, cu md.rturisitorii fi, impreund. ;i cu preopii, pomenim pe ceiadormiti"37. Precumintr-un trup viu, midularele (membrele) se ajuti unelepe alteleformAndo unitate,tot astfel membriiBisericii trebuie si.seajuteunii pe algii, deoarece mAntuirea nu este numai un fapt strict individual,ci ea are in legituraiubirii - un caracter sobornicesc. Expresia intrajutoriri giiubiri care acestei caurigimAntuirea altuia seafi gi ln rugiciuneapenffu cei adormigi in Domnul. unelernd.dulare ,,Noi suntemun singur trup, chiar dacd. suntmai strd.lucitoare decdt ahele: eposibil- scrieSfAntul Ioan Guri de Aur - ca noi sddobdndimiertarea totalda celoradorrniyi prin rugaciunile gre;elilor se fi darurilecare aduc pentruaceia pe care noi ii numim cu ele"38. Credinga ci prin rugiciuni gi faptede iubireputem ajuta pe cei dragi ai nostri mutali din aceastiviali
)/, 10taet1.

38. Ibid.em.

Iubirea mai tare decht rnoArtea

inyelesul ;i folosul pomenirii morpilor

35

ne di nidejdea gi ne deschide perspectivasivArgirii binelui in numele lor, pentru ei, pentru mentuirea lor. intr-un gol, intr-o durere nesfirgiti Altfel, am rS.mAne 9i intr-o lipsi de sensa vie;ii, ceeace nu esteconform iubirii, carene invagi ci, acolounde seafi Evangheliei iubire, celece nu sunt cu putin;i la oameni gi credingi sunt cu putingi la Dumnezeu (cf. Luca 18, 27).De aceea, plin de nidejde, credingi gi iubire, Sfintul Ioan Guri de Aur intreabi: uDe ce,a;adar, durere, lacrimi fi tlnguiri, chnd sePoate dobhndi.atAta iertarepentru cel plecat [decedat- n.n.]?"3r. In Liturghia Sfdntului loan Gura de Aur rugiciunile pentru cei adormigi se intAlnescla Proscomidie,dupi ectenia celor chemagi,la iegireacu Cinstitele Daruri gi dupi sfingireadarurilora0,ceeace aratl ci ele nu sunt numai un subiect de teologhisire,ci unul de triire, sunt practica gi iubirea Bisericii de totdeauna. Jertfa Euharisticd. se aduce penrTu inneaga Bisericd gi nu

pot rt exclugi de k ea gi lipsigi de binefacerile ei cei adorrniyi in dreapta nedingd. invigitura SfAntuluiIoan Guri de Aur despre in Domnul nu diferi cu rugiciunilepentruceiadormigi nimic de ceea ce invagiEvanghelia.
39. Ibidzm. strimogi,mogi, pirin;i, 40. ,,Pe to;i cei adormigidin neamurilenoastre, fraEi,surori gi pe togi cei dintr-o rudenie cu noi, pe fiecaredupi numele siu, si-i pomeneasciDomnul Dumnezeulnostru lntru impirilia Si' (Rugdciunea cu CinstiteleDaruri); ,,Pentru iertarea picatelor gi ?entru moryi la ieSirea odihna sufetelorrobilor lui Dumnezeu(N.), in loc luminat, de unde a fugit Dumnezeulnostru, gi-i intristareagi suspinarea; odihnegte-i, toati durerea, pentru siligluiegtepe dAngii unde strilucegtelumina fegeiTale" (Rugdciunea moryidupdsfnpireaDarurilor).

Sfbntul Ioan Guri de Aur, mare tAlcuitor al Sfintei Scripturi, esteconstient ci ceeace triiegte si practici Biserica isi are temei in invigitura MAntuitorului transmisi prin Sfingii Apostoli. Niciieri in Sfinta Scripturi nu sunt oprite rugiciunile penrru cei morgi; ba mai mult, adesea Dumnezeu a implinit cererileunora cind al;ii s-au rugar pentru ei. Rugiciunile, prescurilede la Liturghie adusepenrru cei adormigi in Domnul si milosteniile sivirgite in numele lor ajuti sufletelor acesrora,diruindu-li-se iertareapicatelor pe care ei n-au mai avut timpul si le plAngi, sau n-au mai avut timpul si. sivl.rseascifaptele pocS.intei, dar n-au murit totugi in necredinEi. Anu ne rugapentruceiadormigiin Domnul inseamni. a nu-i considera membri ai Bisericii (carecuprinde pe cei vii gi pe cei morti, cf. Romani 14, 9) gi a-i excludedin - dupi exprimareaSfhntului iubirea noastri., deoarece Ioan Gurd.de Aur - ,,rugdciuneteste o mdrturie a iubirii" . Deci, a ne ragapentnt cei adortniyi in Domnul estenu numai un lucru bine primit, ci gi o datorie: de a iubi pe togi oamenii si ,,aface pennu ei totfelul de rugdciuni" (cf. 1 Timotei2, T-3).Aceasta inseamni.dreapti credingi a nu c5.uta numai mi.ntuirea ta, ci pi ;i iubire adevS.rati; (cf. a altora I Corinteni10, 33).

EVANGHELIA CA,RE SE CITE;TE UI SLUJBA

ADoRMrTI iw ootutwtlt noMENTREA cELoR

Domnul catre iudeii cAre uenisera la ,4-o Dhnsul: ts{deuarat, adeuarat zic uoud: Cel ce ascuha cuudntul c.fuIeuSi credein Cel care (fu[-a trimis are uiaya uesnica Si la judecatanu uAueni,ci s-a mutat din moartela uiayd.cz{deuarat, adeuarat zic uoud,cd uine ceasul, Si acum este,chnd moryii uor auzi glasul Tiului lui DumnezeuSi cei ce uor auzi uor inuia. (aci, precum Tatal are uiayain I-a dat Si Fiului sa aiba uiayatn $ine; Si I-a dat $ine, aSa putere safaca judecata,pentru ci esteTiul Omului. 7fu ud mirayi de aceasta, caci uine ceasultn care toyi cei din morminteuor auzi glasul.Qti;Si uor ieSiceicareauficut cele bune,spreinuiereauieyiiSi cei careau ftcut celerele,spre inuiereaoshndirii. u nu pot safac de la tfuIine nimic; precumaud,judec; dar judecata afoIeaeste dreapta, pentru ca nu caut uoia l,fuIea, ci uoia Celui Care r'fu{-a trimis".

it'ttutonuAwrArut nnnnvtoR$rul

(Ioan5,24-30)

ril. irwAyrunt on cnnotwfionroooxA

DESPREIERURGIILE PENTRU CEI MORTT

1. Ce sunt ierurgiile sau slujbele legatede sfArgitul

omului 9i grija pentru cei mo4i? Sunt ierurgii gi rinduieli poruncite de Biserici.sau mostenite din practica cregtini.sivArgitein folosul celor trecuti la Domnul.

2. Curmse mai numeste#ijapentru cei mo4i?

Se mai numeste , , cultul mortilor.

3. Cum trebuie si fie sfArgituladeviratului cregtin?

In rugS.ciunile ei (ecteniadinainte gi de dupi sfintirea Darurilor) Biserica ne indeamnS. s5. ceremde la Dumnezeu, intre altele, ,sfar;it crestinesc uieyii notstre, ftrd. durere, neinfruntat, in pace...", adici in pace cu toat5.lumea si avAndcuget impi.cat, Iinistit, fbri teami de moarte. 4. Care este grija gi datoria cregtineasci cea mai de

seami a celor vii fali de cei ce-gidau sufetul?

Ca acegtia din urmi si moari spovedi;i,impirtisiti si avind lumAnareaaprinsi.in mAni.
1. Extras din Inudpdtura de uedinTdteStind ortodoxd,Editura Institutului Biblicai de Misiune Ortodoxi, Bucuregti, 2000, pp. 295-306. Text diortositde Preafericitul Pirinte PatriarhDaniel.

40

Iubirea mai tare decht moarted

fnpelesul Sifolosul pomenirii morpilor

41

gi impirtigirea Spovedania 5. De ce sunt necesare in pragul morfii?

picatelor, mai saumS.rturisirea Pentru ci Spovedania mult decAtoricAnd in cursul viegii,aducecelui ce moare iertareaacestorpicate, linigtireacugeului, impicarea cu Dumnezeu;i cu semeniipe careii va fi nedreptigit,urAt, pigubit, sausupirat. Iar Sfhntaimpirtiganie, fiind Aruunt tnuierii (cf. Ioan 6,54), constituie uieyiiuesnice ;i chezafia merindea cea mai scumpi 9i mai de pe urm5.,de care nici un cregtinnu trebuie lipsit gi pe care cel trecut la Domnul o ia cu sine ca pregitire pentru inviere. Aga ne poviguiescSfingii Piringi adunagila primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325), in cel de al 13-lea canon:,,IAr si acum pentru cei cepleaca [din viati), sd sepdzeasca incht dacapleaca cineuA, rhnduiala ueclte fi canoniceAscd, sa nufe lipsit de merindeacearnai depe urmd fi cearnai . trebuincioAsd...2" lui Hristos di'ruimpirtigirea cu Thupul gi SAngele iegtecelui trecut la Domnul iertarede picate si luminare bun la intAlnirea cu Dreptul Judecitor. pentru rS.spuns Astfel, cregtinulspoveditgi impirtisit igi Poatea;tepta gi intAmpina moarteacu mai mult curaj 9i cu senini.tates. careseda pe ceadin urmi impirtisire - aceea De aceea,
SfAntul Grigorie de Nissa, can.5.Pentnt continutul 2. Yezi,de asemenea, acestor canoane se va consulta acum edilia a treia a lucririi arhid. Ioan N. Floca'. CanoaneleBisericii Ortodoxe Romine. Note / comentarii, Sibiu' 2005. 3. SfAntul Simeon al Tesalonicului,,,Despresfirpitul nostru", in: Tiatat asupra principii pusedz Domnul nostrulisus dup'd nlastre0rt0d0xe, credinyei tuturor dogmelor Bucuresti,Tipografia Hristospi urmdsii Sai, vaducereindreptati de Toma Teodorescu, 1865, cap.360, pp. 242-243. TomaTeodorescu,

patul morlii - senumegre in unelezoneale RomAniei grijanie,adici grija ceamai de ci.petenie 9i mai de pe urmi pe caresecuvinesi o avemaici pe pimAnt pentru mAntuirea sufetului nostru. Ca urmare,trecerea cuiva din via;i fbri spovedanie gi fhri lmpirtigire este socotiti., pedreptcuvAnt, nu numaicafiind o marepagubipentru sufetul celui mort, ci gi un marepicat pentru cei ai Iui, rimagi ln viagi, daci faptul acesta s-apetrecutdin vina saunepurtarea Ior de giji. De aceea, lor cAndseface pomenire sauparastas pentruasdel demorji, numele lor
... I , t., A e rnsolrt de menfrunee ,,rnortnespouedit St neinpdrtdsit', iar uneori se zice qi ,,fird lumlnAre", ^

6. De ce sepune lumAnareaprinsi ln mAinile celui ce trag si moari? Pentru Pe ntru cd,Iumina este,pe de o parte, cdlduza suf,erului pe calea necerii k cele ueSnice, risipindlntunericul morFi,iarpedealti parte, eainchipuie peHristos piEuanghelia Sa, dupi cumEl lnsugi aspus: sunt iumina lumii,Ce[ce-Mi ,,Eu urmeazd Mie nu uaumblaintru intuneric, ci aaAaeA lumina (Ioan uiepii" 8, 12; 2 Corinteni 4, 4, 6). Avdnd lumAnarea deci ln mAinile sale, omul care trece la cele vegnice ln iubirea lui Hristosarecu el harul sau uiepii" vegnice, celei pe ,,lumina care a primit-ocaarvuni.lnci dela Botez. Viaga pimAnteasci a crettinului inceputicu gitn iubirea lui Hristos sesfbrgegte astfel tot in HristosDomnul,pentrua se prelungi in cerurilAngi El, ln slavi.LumAnarea aceasra ne amintegte, de asemenea, fecioare, gi anume de ;i de pildacelorzece candelele aprinse alecelorcinci fecioare ingelepte careau

42

Iubirea mai tare decdt moarteA

inpelesul ;i folosul pomenirii morpilor

43

Matei25,l-13). nop;ii(cf. lorlamiezul intAmpinat peMirele lumini;i sfe;nice o au gi celelalte semnificagie Aceeagi gi lumhndrile tmprejurul siriului, precum lumineazd care aprinsecare se diruiesc celor ce iau Parte la slujba inmormAntirii saula parastas. 7,Dece setragclopotelebisericiicAndmoarecineva?
membri ai parohieici unul gi celorlalgi Ca sivesteasci. pentnl iertarea sd-iindzmneln rugdciune dintre ei a decedat, sd-lierte!') gisi le zic: ,,Dumnezeu pfuatehr lui (de aceeatogi aduci gi lor aminte ci togi sunt muritori. Glasul clopotului ingerului carevavesti ne ducedeodati cu gandulla trAmbiga sfrrgitul lumii gi inviereadin morminte, la infrico;dtoarea Judecatade apoi (cf. Matei 24, 3l; I Corinteni 15, 52; 4,16). 1 Tbsaloniceni

pimAntului, inainte de putrezire,gi pentru a ardta cd trupul celui credincios seafld sub acoper,imdntul Celui Preainah;i se odihneftesub umbra Celui Atotputernic (cf. Psalm 90,91),cafiind iubit de El (cf. Psalm II5, 6). Se aseazi cu fagaspreri.si.rit,ca gi la Botez, pentru cd de k rasdritne-auenitHristos,Lumina ceaadevirati., gi tot de la rasaritua ueniEl ca si judeceviii gi morEii (cf.Matei24,27). Tupul eacoperit cu opAnz,A albd,ardahnd caadnrmiil in Domnulse afd subacoperdmlnil curayiei ;i pdcii lul H*tof . 10. De cesepune icoani saucrucepe pieptul celui adormit in Domnul? Pentru a ari,ta faptul ci. binecredinciosul cregtini;i da duhul tn iubirea lui Hristo.r,Ci.ruia i se incredinteazS.in ceasul morlii6,iar Crucea Lui este scut;i armdtmpotriua ingerilor rdi care caut5. si.ri.peasci sufetele celoradormigi in Domnul gi dornici de intAlnirea cu El (cf.Filipenil,2l). I 1. Ceslujbi sefacela casa celuiadormit in Domnul?
indati dupi moarte sau inainte de inmorm6.ntare, preotul si.vArgegte la casa celui decedatpanihida sau panahida. Numele acesteislujbe vine de la cuvA.ntul grecescnavvuli,g (pannych is), careinseamni.priueghere sauslujbd de toata noaptea,deoarece panihida tnlocuie;te priuegherile (priueghiuri), adica rugdciunile din timpul noPlii, care se f).ceauodinioari in biserici, in ajunul
5

8. De ce se spali trupul celui adormit in Domnul

9i apoi e imbricat in haine curate? UrmAnd pilda celor dintAi crettini (cf. Fapte 9, 37), spilim trupul celui adormit in Domnul, in semn de curati., careaduceaminte deapa botezului, curigire, cu ap5. au triit cregtinegte4. ci cei decedagi aritAnd cu aceasta Apoi imbricim trupul in haine noi 9i curate, inchipuind ue;mintul cel nou al nestricdciunii cu care el va invia laziuajudecigii (1 Corinteni15,42-44).

9. De ce se etuLtrupul celui decedatin sicriu 9i cu fagaspre risirit?

Se agazi in sicriu, pentru a fi ocrotit de greutatea
sfirgitulnostru",czp.368,p. 248. 4. SfrnruISimeonalTesalonicului, ,,Despre

Ibidem, cap.362, p. 244.

6. Ibidrm, cap.362, p. 244.

44

Iubirea mai tare decht rnoartea

inpelesul Sifolosulpomenirii morpilor 14. Slujba lnmormintirii

45

la cipitAiul celordecedafl. mari, sauin case, praznicelor inmorml'ntd'rii, a sluibei Aceastislujbi e o Prescurtare fiind alcituiti din rugiciunile incepitoareobignuite, troparelede la inceputul slujbei inmormAntirii, , ln duhurilorSia tlt truPul..." a ,,Dumnezeul rugiciune ."i. ..t.ttt iertareapicatelor gi odihna celor adormigi pofttrenire", ln Domnul, apoi ,,ueSnica 12. Cand se face lnmormAntarea? sufetul celui De obicei, a treia zi dupd TnoArte, decedatpirisegte Pentru totdeaunapimAn^tul 9i In caz Iocurilepe unde a tri.it, sPrea se ducela cer7. sefacelnsi gi mai degrabi de nevoie,lnmormAntarea saumai tArziu. labisericilnainte e adus 13.De ceuupul celuidecedat de a fi lnmormlntat gi aici i sefaceslujbalnmormAntirii? pentrucea aici celadormitln Domnulseafl'd Deoarece in mijloculparohieisaual obstiicrestine din urmd oard, in carea trdit, El tgi ia acum rimas bun nu numai de sfAntunde a la cei rimagi in viagi, ci gi de la locagul slujbe,a fost unde a luat partela sfintele fost botezat, a primit cumtn bisericd cununatgi impirtigit. $i, dupd. adicd inceputuluiepiisalein botezul Si imbisericirea, Hristos,secuuineca tnt aici sd'i se facd 9i ceadin urmd vieiii sale sfArqitul care binecuvinteazi slujbd,aceea sa ori trecerea vegniciei gi intrarea pimAntegti PePoarta cereasci. Ia viaga
noStriSi uiapanoasnddupd moarte, din 7. Mitrofan, Viapa n|'posapilor 2 1 8 9 9p , .25. Mitropolit primat, Bucuregti, fran;uzegte de Iosif IGheorghian],

este oare- aceeagi

pentru toli cei adormili in Domnul? Nu. Bisericaa intocmit patru rhnduielideosebite aIe slujbeiinmormAntdrii:unapentru credincio;ii kici sau mireni,tineri ;i udrstnici, a doua pentrupruncii sauczpiii phnd la ;apteAni, A treiapentru diaconi;i preoyide rnir, iar a patrapentru cdlugari ;i arhierei. 15. Care sunt rugiciunile principale din slujba inmormAntirii credinciogilor?
Rugiciunile principale din slujba inmormAntirii (,,Dumnezeul credinciosilorsunt rugdciunea de dezlegare duhurilor pi a tot nupuf'), si rugaciunilede iertare,rostite de preot. in acestea, preotul roag|,pe Dumnezeu s5. dezlege sufetul celuiadormit in Domnul de oriceblestem sau afurisenie,si-i ierte tot picatul sufetesc si trupesc, ca sufetul lui si se odihneasci impreuni. cu drepEii,iar trupul lui si se dea inapoi firii (naturii), desfbcAndu-se in celedin carea fost alcituit. 16. Ce inseamni sirutarea cea mai de pe urmi, pe care rudele, prietenii si cunoscu;ii o dau celui decedat? Aceasta este dragostei duhounice;ticareunefte pe Pecetea ceiuii cu ceimorli {i, totodata,semnuliertdrii;i al impdcarii prin careneludm ramas bun dc la celce pleacadintre nof .De in timpul acesta aceea, secinta frumoasele si induiogitoarele podobii: ,,Wniyi, ceamai fayilor saddm mortului sdrutarea
8. SfAntul Simeon al Tesalonicului, sfArgitul nosrru",c a p . 3 6 7 , ,,Despre pp.247-248 .

46

Iubirea mai tare decdtrnoarted

fnyelesul ;i folosul pomenirii mortilor

47

ne arat5. din nou in careBiserica depe urma..." gi celelalte, vremelniciaviegii pimAntegti, ne amintegtec5.toli vom muri gi ne indeamni si ne rugi.m cu totii pentru iertarea gi odihna celui decedat. 17. Ce inseamniz uWgnica pomenire", care se cAnti la sfArtitul slujbei inmormAntirii, la punerea ln mormAnt gi la parastase? ne rugim lui Dumnezarca, pe de o parte, Prin aceasta EI si-$i aduci pururea aminte de cel decedat,cum s-a rugat tilharul pe cruceinainte de a muri: ,,Pomeneye-md, Doamne, tntru tmpdrayia TA!", iag pe de alta, noi, cei aminte de cel trecut uii, sapdstrdm o neintreruptaaducere si nu-l lisim in uitare, ci si-l pomenim h celeue;nice, totdeauna,rugindu-ne pentru el.

De aceea,pentru ca bucuria invierii si nu fie micsorati. sau umbriti de jalea gi durerea pentru cei morti, in Sdptamlna luminatd preztul sluje;teimbracat in ue;minte luminate (albe), iar slujba tnmormintdrii e alcdtuitd aproape numai din c,Anidrileinuierii. Din slujba obignuiti a inmormAntirii se pistreazi numai ectenia penrru morti, condacul ,Cu sfnyii odihne;te, Hristoase,.."gi rugiciunile de dezlegare(,,Dumnezeul duhurilor...") ti de iertare. 19. De ce preotul, la coborAreasicriului in mormAnt, arunci pesteel prima lopati de prAni, in formi de cruce? intAi, pentru a ne aduce aminte de cuvintele Dom nului: ,,Pam hnt e{ti ;i tn pdm hnt te uei intoarce" (Facere 3, l9). Apoi, pentru a mingiia pe cei rima;i in viagi.,intrucAt, . chiar in pimant, trupul celui adormit in Domnul rimAne in binecuvd.ntarea si ocrotirea lui Dumnezeu, deoarece, precum zice Psalmistul:,y4l Domnului este pdmintul;i plinirea lui, lumea;i toyi ceicelocuiesc in ea" (psalm 23, i). Sau,precum ne invagi Sfrntul Apostol Pavel:,,Dacdtrdim, ?entru Dornnul trdim, ;i dacd murim, pentru Domnul murim; deci, gi dac,i traim;i dacd.murim, ai Domnului suntem"(Romani14, 8).

18. Sefacevreo abaterede la rAnduialaobignuiti a

slujbei inmormAntirii in vreun ti-p al anului? Da, gi anume in Sdptdmdnaluminatd, adici..intre Duminica Inuierii gi Duminica Tomii.Iati. ce ne invagi despre aceastaMolitfelnicul: ,,$tiut sd fe cd, dacd ua raposaureunul din cre;tini de Sfntele Pa;ti sau in orice zi din Sdptamdna luminatd phna la Duminica Tbmii, nu se clntd slujba obi;nuita a tnmormhntarii, pentru mdrirea / cinstea sdrbdtorii inuierii fi Pentu ca iard nu dejale ;i acestea sunt zile de bucurie;i dz ueselie, deplingere. Caci nyi chyi murim in nadejdeatnuierii ;i a uietii celeiuesnice in Hristos inuiem"e.
9. ,,invigitura dinainte de slujba lnmormintirii 2005, p. 30 L luminati', in: Mo litfelnic, Bucuregd, din Siptimina

20. De ce preotul varsi cenugi din cidelniti, untdelemn givin pestetrupul celui adormit in Domnul?
Se vars5. cenusd, penrru a adeveri cuvintul Sfintei Scripturi cd.,,pdmdnt ;i cenu;d suntem" (Facere lg, 27; Iou 30, I 9; Ecclesiast 12, 7) . Apoi, aceasti cenugi., fiind binecuvAntatigi sfingiti .u ,.-r,rl Crucii, prin

48

rnoArteA deckt rnotned' tare d'ecdt mai tare Iubirea Tnat lubirea

Inpelesul Sifolosulpomenirii morpilor

mortul sub scutul lui Hristos timAia din ea, agazh' pAni la lnvierelo. (Jntdelernnul lui Hristos' ca estesemnul sau Pecetea

iar in altele inlocuit cu Aghiasmi., se toarnd cruci;peste

pe preinchipuie inuiereatrupului pentru uiayaceaue;nica, cAreo nddajduim. 2L. Ce este gi ce inseamni coliva' care se face la inmormdntiri gi Parastase? in Domnul Coliuainchipuieinsugitrupul celuiad'orrnit

putrezeasci, tot atati nupul ornenesc mai inthi seingroapd apzi tnnu nestricdciune SiputrezeSte, Pennu casd inuieze (cf.Ioan 12,24;I Corinteni 15,36$.u.)12. De aceee,la binecuvAntarea colivei de citre preot, fi anume, cAnd se cAnt5. pornenire", ,,WSnica rudele gi prietenii mortului ridici tava (farfuria)cu colivi.,IeginAnd-ope mai ni, in sernn de cornuniune sau legdturd. cu celpomenit. Acelagi lucru lnchipuie gi gustarea din colivi, dupi binecuvAntarea ei decitre preor. Acelagi rost ll are gi coliua simpld, neinsoVitd de uin, adusd. de cei uii in bisericd la ziua numeluilor, spre cinstea prazniculuisaua sfinpilor sdrbdtoripi Sipomenirea ln acea zi sau spreplrnenirea morlilor cdrepnartd numele acelortfrnli,Ea se binecuvAnteazr. de citre preoti fie seara, Ia sfArgitul Wcerniei, fie (mai des)ziua, la sfArgitulLiturghiei, dupi rugiciune a Amuonului, printr-orugiciunedeosebiti: Celce aiplinit toate ,,DnAntne, prin cuuhntul Tdu.,,", 22, Ce sunt pomenile 9i ce rost au ele? Pomenile saupraznicele morgilorsunt mesele iare se morpilor, Ele sunt md,rruriiale fac in cinstea Sipomenirea

cum bobul de grAu, ca si incolgeascisi si aduci roadi, trebuie si se ingroape mai intii in pimAnt gi apoi sa
asupra SfrntulMaslu",in; Tiatat 10. Sfrntul SimeonalTesalonicului, ,,Despre cap'287, p. I85ortodoxe, noastre tuturlr dlgmellrcredin1ei VII, 3 ltrad. ierarhiabisericeasca, agittl, Despre 11. Dionisie Pseudo-Areop l49l; Sflntul 1932, pin limba romini de Pr. CiceroneIordichescu,Iasi, 286-287 SfhntulMaslu", cap. 9i ,,Despre Simeon al Tesalonicului, ,,Despre cap.362 [trad.rom., pp. 185' 248]' nostru", sfArgitul

uechilor agape saumesefrdpesti care Aae*u locdupdSfhnta

Linrghie Siskjba inmormhntdrii, Despre elene vorbesc vechile rAnduieli bisericegti, ca ASez'dmintele SfnpilorApostoli(Carteaa MII-a, cap.44) gi alte scrierivechicreftine:,,Noi ii chemd.rn pe sdraci Si neuoiasi k agapd, pentru cantfel serbarea nol$trdsd. deuind.
12. SfAntul Simeon d Tesalonicului, sffugitul nosrru", cap,371,p. ,,Despre 249,cf.Mitrofan, VkldrdposalihrnoStriSiuiapanoastrddupdmodrte,pplT2-173.

50

Iabirea mai tare decdt moartelt

fnpelesalSifolosul pornenirii morpilor

51

celuiadormit,iarpentnt pentruodihnasufl.etului pomenire lui Dumnezeu."r3. bineplncutd noi, mireasmd Tot pomandse numette gif.ecare faptd de milostenie ;i fohsul morfilor,ca de pildi ficutd pentrupomenirea hainelesau lucrurile carese dau siracilor 9i caresunt binecuvAntate de preotprintr'o rugiciunedeosebiti. 23. Ce trebuie si credem despreuupurile arsela crematoriu? Ardereatrupului inseamni nimicirealui. De aceee, accepti sI le fie arsetrupurile dupi moarte numai cu moartea cei ce igi inchipuie ci totul se sfirgegte trupului gi ci dupi moarteomul nu mai e nimic. Dar sufl.etului cu tarie in nemurirea noi, cregtinii, credem lui ;i in tnuiereanupului omului, adicd tn realcdtuirea lui cu din elementele din careafost comPus;itn reunirea deoarece tmpreund, penrruaf iudtcate;i rdsplatite suf,erul, pe pamdntla.Pentru nol trupul tmpreunaau ;i uieyuit lntru care este templullui Dumnezeu, omului credincios hcuie;teSftntul Duh, precumziceSfhntulApostol Pavel (cf. 1 Corinteni3, 16-77;6, l9); trupul estelocagal atAtla risplati cAt sufetului giinfri,tit sausolidarcu acesta, Secuvine decisdf.ecinstittrupul ornului gi la pedeapsits. lui de suflet,iar nu Arsca un lucru ;i dupd despdrpirea
13. Tklcuire h cartea.Ioz [atribuiti lui Origen], cirrteaa III-a, Migne, PG 17, col.517. VII, 1 14. Dionisie Pseudo-Areopag,itul,DeEre ierarhia bhericeascd, 139-140]. rom., pp. [trad. VII [trad. Despreierarhia bisericeascd, 15. Dionisie Pseudo-Areopagkul, rom. pp. 149-150).

netrebnic. CinstireaSfintelorMoagte, adici a osemintelor Sfingilor, pistrateuneoriin chip minunat,sunrodouad^d uie a cinstiriipe carenoi o ddm trupurilor;i a darurilor minunatepe care harul lui Dumntoi tt reuais,i in mrpurilz celorceL-au iubit pe El. Pe cei norpi noi ii tngropdm tn pdmdnt, pentnt cii Damnezea Insugi a zis lui Adan: ,,pdmlnt eyi gi in p,rtmlnt te aei tntoarce" (Facere 3, l9). Agane invagiSftnta Scripturi si in dte locuri, cadepildi: de undes-a;i zidi/' ,,Totce-ipdmdnt tn pdmhnt aa merge, (Iou34,15). Iar capildi vie avempe MhntuhorulinsuSi, Carea fost tngropat;i a stat tn sinul pdmdntului trei zile, ?acdndu-Se tnaierii celoradormipi" (I ,,tncepdturd Corinteni15,20). 24. Ce sunt mormintele gi cimitirele 9i ce rost au ele pentru noi cregtinii? Mormintele;i cimitirelesunt locuri de odihnd;i pace in care a;ezdmtrupurile celor adormiyi, in atteptarea tnuierii gi aJudecdyii d.e apoi.Degiplecagi dintre noi, cei adormiyiin Domnul rdmln attftl mai departe hngd noi prin osemintele hr. Mormintelehrpdstreazduiein sufztele noastre amintireacehr cezacin elz;i legdtura spirituak cu ei.Totodati,, elepin neaztn noigdndul k moartecatrecere la celeue;nice si ne indeamni.si ne pregitim pentru ea. - ziceSfrntul Ioan Guri de Aur -, ,,Priuindmormintele dac'd sufletuldormiteazd, tresare indatd, iar de este treaz;i urednic, se mormintelor face ;i mai urednic1.,.1.Wderea imbolde;te pe fecare dintre noi sd cugete, fird uoia lui, asuprasfdr;itului nostrupropriu, iar cine a luat la sine

lFerr*;""

52

Iubirea mai tare decht rnoarteA

Inpelesul Sifolosulpomenirii morpilor

53

in mreiele pe sinelesne aceastd lnredinparenu seua ldsa tfo*l cezice: dddea un inpelept pdcatului.Pennu aceasta in tot ce ueli spune,cugeta{ik clipeleceledepe urrnd Si
niciodatdnu aelipdcdtui"lG.

28. De ce seface pomenirea la aceste soroace?

Se face la nei zile, in cinstea Sfintei Treimt, intru Care ne mA.ntuim 9i in amintirea inuierii celei de a treia zi a Domnului, Carc, inviind din morgi, S-a fXcut pingl sau incepiturl gi chip al invierii celoradormigi; la noud zile, pentru ca adormitul in Dom nul sd se inuredniceascd depdrtd;ia cu celenoud cetetngere;ti;i in amintirea ceasuluial noudlea,cdnd Domnul, inainte de a muri pe Cruce,afigdduit tdlharului Raiul, rugAndu-ne si-l mogteneascS. gi cei pomenigi de noi; Ia patruzeci de zile (gasesiptimAni), tn amintirea indlpirii la cer a Domnului care a aaut loc la patruzeci de zile dupd inuiere,penrru ca sufetul celui adormit in Domnufsl fie iniltat 9i el la cer; la trei luni,la ;aseluni,la noud luyi;i la un An, in cinsteafi slauaSfntei Theimi,dupi p-ildacre;tinilor din primele veacuri, care prdznuiau in an ziua morlii mucenicilor fl a sfiyitor ca zi de fecare nasterea lor pentru viata cereasci.l7. La ;apte ani, c|.nd se face obligatoriu ultima pomenire anuali, epentru cd numdrul T e numdr rfhnt (cele 7 zile a\e facerii lumii) si se socotegtecd atunci trupul omului rnort e cu totul desficut in pirdnd. De aceea,in unele mi.ni.stiri, cAnd se implinesc gapte ani de la ingroparea ci.lugirilor, se face dezgropirea osemintelor si asezarea lor in racli. sau osuar, ori in gropnigade obgte.
17. Yezi ASezdmintele Sfnyilor Apostoli, cart. VIII, cap. 42; Sfhntul Simeon al Tesalonicului, ,,Despre sfirgitulnosrru",cap. 372, p. 250, cf. Mitrofan, Wap ndposayilor noStri dupd moarte, pp. 169-172. Si uiayanoasnd

25,De ce sepune crucela cipitliul mo4ilor? Pentru cd.Sfhnta Cruce estesernnulredinpei celui Lui lui Hristos adorrnitin Domnul,semnul Si al biruinpei ttsuPrd moryii. Crucea,carestrijuiegtedeci mormAntul subscutulei a adormit cregtinului , areteciceltnmormAntat lalnvierea tntru Hristos civa tnviadin mormAnt cu nidejdea tmpreuni cu El lntru slavi. ceade obgte giva fi pururea 26, Cam se aratl grija noastri fa1[ de cei adormili

ln Domnul?
Prin tnmormAntarea lor dupd datina creftineascd. fi Bisericd' de prin sdudrSirea slujbelor rilnduite rugaciunilor Si pentru pomenirealor. De aceea, trebuie sdpomenim Pe cgi,munpik celeuesn ice Si sd ne rugdrnPentru ei, atdt 4 defiecarezi, cd.t 7n rugdciunih noatrepersonale, Siprin k de Bisericd slujbele Pennu aceasta, Si rhnduielileaSezate soroa:cele cuuenite. 27, Carc sunt soroacelesau termenele pentru pomenireacelor adormili ln Domnul? moarte;k trei, Ziua a treiA, A noua Siapatntzeceddupi luni Si k un an dupitmoarte;apoi ln fiecare Sase Si noud. an phnd k Sapte ani dupdrnoarte.
deAlexandru 16, Titlrndciri ahse din Sftnnl IoanGurddeAur, tladucere Bucuregti, 1937,p, 82, Lascarov-Moldovanu, Tipografia Cugetarea,

54

lubirea mai tare decdt Tnoartea'

Intelesul inyelesul ;i Jblosul folosul pomenirii moryilor

55

la aceste 2g, cumse numette sluiba caresesivargegte pentru pomlnirea celor adormili in Domnul? soroace

d) Din sdmbdta Floriilorpdnd tn Duminica-Tomii. e) La praznicele impardte;ti sausdrbdtorirnari. in timpul PostuluiMare nu se faceparastas in zilele (luni, joi ;i uineri), deoarece de rAnd marli, miercuri, tn Aceste zile nu se face Liturghie obi;nuitd sau deplinacu sfnyirea Darurilor (can.49Laodiceea) , ci numaiLiturghia Daruri lor inaintesfnyite. 31. Ce sunt rrsdrindareU'? Cuvannrl,,sdrinday'' de lacuvAntul ocpawacpr,c grecesc (sarandafia), inseamnd pomenirea unui mort saua mai muhor mor{i la 40 deLiturghii in;ir mai alesin primele 40 de zile de la moartea cuiuA,precum ne indeamni si facemSfAntulSimeonal Tesaloniculuil8. Slrindarele se dau de obicei k sfinyirea unei biserici saua uneifhntdni, ,,

in tot timpul anului? 30. Sepot faceParastase in urmitoarelezile9i perioade Nu sepot faceparastase din cursulanului: ci Duminica'amintind an,Pentru peste dz a)Duminicilz iar nu dc intristare. ziuainvierii Dom6l ui, ezi dz bucurie, Duminica, totuqi Degi in unelebisericise fac parastase in celedinffe Payi ;i adicd. tn Durninicilc Penticostarului, parattAse, sdsefacd. nicidzcum Pentrua Rusalii,nu secuuine Invierii. MareluiPraznical nu seumbri saumiqora bucuria zile dintre Na;terea;iBotezul doudsprezece b) in cele Domnului. saua ldsaJud.ecdyi c) De la Duminica inficogdtoarei Mare inthia din Postul phnd la shmbdta decarne tului sec (simbita SfbntuluiTeodor).

ori cdnd uine preot nou tn sat. Ele se numesc de ob;te, cAnd pomenirea se face la 40 de Liturghii, una dupi alta, si particulare, cAnd pomenirea se face la 40 de Liturghii rilzlege. La sfdr;itul celor40 dr Liturghii, seface parastas pomelnicele pentru morli ale tuturor ;i se ?omenesc credincio;ilor care au dat sdrindare, ceea ce se numesre dezlegarea sau slobozirea sdrindare lor. In unele pirgi, semai obignuiegte a se face pomenirea neintreruptd a celor morli, adicd la toate Liturghiile de Pestean. Lucrul acestase face mai ales in mAnistirile unde Sfinta Liturghie sesS.virgegte in fiecarezi. in acesr cazpomelnicul cu numeleviilor;i morgilor senumesre pomelnic anual.
-37 18.,,Despre sfhrgitul nosrru", cap. 269 0, pp.248-249.

56

lubirea mai tare decdt moartea

inyelesul ;i folosulpomenirii ffiorlilor

57

32,C ndgi cum PomenefteBisericape cei adormili in Domnul?

pomelnic cu numele lor pentru a f Pomenili de catre preot la fecare Liturghie. Dar, in afarl, de pomenirea zilnicd a celor adormigi in Domnul, Biserica are in cursul anului bisericesc ;i zile anume rhnduite sau inchinate potnenirii generalc (de obgte) A tuturor celoradormiyi tn Domnul, din toate timpurile ;i din toate locurile. 33. Caresunt acestezile9i care e temeiul agezirii lor? Mai inti.i, Biserica pomeneste pe adormigi in aProaPe toate simbetelede Pestean. Sdmbita e ziua din cursul siptimAnii inchinatd amintirii tuturor sfnVilor fi tuturor celor adormiyi in Domnul, intrucit cuvAntul Shmbata [care vine de la Sabat) inseamnS. odihni. SAmbita esteziua in care Dumnezeu S-a odihnit dupa facerealumii si in care, deci, cerem gi noi odihni celor adormigi in Domnul, dupi ostenelilesi alergarea din aceasti.viat*\, dar gi pentru ca Simbata e ziua in care Mhntuitorul a stat in mormint cu trupul, iar sufletul Lui s-apogorht la iad, ca sd eliberezedin el pe toTi drepyii cei din ueac adormipi.Faptul acesta ni-l amintescsi cAntirile (stihirile) de la slujbaWcernieigi Utrenieisi.mbetelordin Octoih, in carecinstim pe sfingi si ne rugim pentru cei adormigi in Domnul. De aceea, parastasele sefac,de reguk, s,imbata.Parastasele care se fac duminica, mai ales in orase,nu sunt potrivite cu bucuria invierii, pe care o pri.znuim in aceasti. zi.

36g-370, pp. 248-249; Sfintul Nicolae cabasila, Tilcuirea duntnezeiestii Bucuregti, Liturghii, cap.42-47[trad.in limba romini de diac.Ene Braniste, p p . 9 4 1 0 3 1946, e'u.l'

21. ,,Sinaxarul la SAmbita lisatului secde carne", in Ti'iod.

58

lubirea rnai tare decht rnoartet

Inyelesul ;i folosul pomenirii mortilor

59

de ob;te Dar, in mod deosebit,faceBisericapomenirea din cursulanului, a tuturor morpilorin anumite sdmbete morgilor, gi anume: numite s,hmbetele a) ShmbataRusaliilor(numiti si Mo;ii de uard,adici ziuade pomenire a mogilor gi strimo;ilor nogtri),pentru Sfantului Duh, careseua serbaa doua zi, sd capogorhrea se faca gi asupraceloradormiyi, izbauindu-i de stricaciune ;i pregdtindu-i pentru inuiereade ob;te. Se ;i depedeapsa aduc la biserici si se impart la morminte mi.nciruri, fructe, haine, vasenoi (oale, strichini, veseli) gi alte obiectepentru a fi diruite si.racilor. 6) Shmbata lasatului secde carne (numiti Mo;ii de Duminica urmitoare fiind inchinati iarna), deoarece pomenirii infrico;dtoarei Judecdyi, facem rugiciune Seindure de eilaJudecata pentru morfi, ca Dumnezeus5. de apo?2. a se face parastase de asemenea, Se mai obignuiegte, in toate shmbeteledin Postul cel Mare, pentru c5.in celelaltezile din acesttimp al Postului nu se sivi.rsegte Darurilor gi deci nu sepot facenici Liturghie cu sfingirea mai alesin pentru cei morti. Se face parastas parastase S,imbatalui Lazdr, dinaintea Floriilor, cind priznuim amintirea invierii lui Lazfu de c5.treHristos Domnul, rugAndu-ne ca El si invieze ;i pe cei adormili intru nidejdea invierii. De altfel, e uhima data chnd se mai potfaceparastase PAna la Duminica Tomii.

34. in ce alt chip mai putem arhta. grija,faqi de adormili in Domnul? Cinstirea celor adormiti in Domnul se arati. nu numai prin rugiciunile sau slujbelegi milosteniile pe carele facem pentru ei, ci si prin ingrijirea mormintelor lor. Secuvine decisa uizitam desmormintelecelordragi ai noptricAreau trecut la celeuesnice, s,i le menyinemin bun,i stAre,curnte, sd aprindem lum,Ln,iri / sdpunem flori pe mormintele lor. Astfel ft.cAnd,inima noastri. seva umple de lumini si pacesfhnti.

22. Ibidem.

Cuprins
Noti explicativi........ ................1 I. Parte introductivi teologici: Rostul rugiciunilor pentrucei adormiEi in Domnul.............. ................. 7 II. SfAntaScripturi gi Sfinfi Pirinqi desprecinstirea celoradormiliin Domnul............ ...........15 Evangheliacaresecitegtela sluiba inmormAntirii mirenilor si la pomenireacelor adormi,tiin Domnul .... 37 III. invigitura de credingi ortodoxi despre ierurgiilepentrucei mo4i... .................39 1. Ce sunt ierurgiilesauslujbele legate de sfrrgitul omului gi grijapenffuceimorgi?.. ............39 2. Cum semai numegte grijapenrruceimorgi?................39 3. Cum trebuiesi fie sfhrsitul adeviratuluicregtin?.........39 4. Cereestegrija gi datoria crestineasci ceamai de seamia celorvii fa;i de cei ce-gi .............39 dausufletul? De necesare ce sunt Spovedania;i 5. impirtfuirea in mortii? pragul .....40 6. De ce sepunelumAnare aprinsi in miinile celui cetrage si.moari?... ................41 7. De ce setrag clopotelebisericiicAndmoare cineva?....42 8. De ce sescalditrupul celuiadormitin Domnul si apoie imbricatin hainecurate?....... .........42 trupul celui decedat in sicriugi cu 9. De ce seageazi faga risirit? spre ......................42 10. De ce sepune icoani saucrucepe pieptul celui a d o r m i itn D o m n u l ? . . . . . . . . . . . . . . . . ...............43

11. Ce slujbi se facela casacelui adormit in Domnul? ...43 12. C?nd sefaceinmormAntarea?.......... .......44 13. De ce trupul celui decedate adusIa biserici inainte de a fi inmormAntatgi aici i sefaceslujbainmorm?ntfuii?..44 14. Slujba inmormAntirii esteoare aceeagi pentru toti cei a d o r m i giin D o m n u l ? . . . . . . . . . . . . . . . . . 15. Care sunt rugaciunile principale din slujba inmormAntirii credinciosilor? ................45 16. Ce inseamni sirutarea cea mai de pe urmi, pe care rudele,prietenii gi cunoscugii o dau celui decedat? ......45 17. Ce inseamni.: W;nicapomenire, carese cAnti la sfbrgitulslujbei inmormAntirii, la punereain m o r m A n ts i l a p a r a s t a s e ? . . . . . . . . . . . . . .............46 18. Se face vreo abaterede la rinduiala obignuiti a slujbei inmormAntirii, in vreun timp al anului?....... ............46 19. De cepreotul,la coborireasicriului in mormA.nt, arunca peste el prima lopati de girAni,in formi de cruce? ............47 20. De ce preotul varsi.cenusi din cidelniti, untdelemn si vin pestetrupul celui adormit in Domnul? ............47 21. Ce estesi ce inseamni.coliva, carese face la inmormA.ntari si parastase? ........... 23. Ce trebuie si credem despretrupurile arse l a c r e m a t o r i u.? ........... 24. Ce sunt mormintele si cimitirele si ce rost au e l ep e n t r un o i c r e g t i n i i ? . . . . . . . . . . . . . . . ...........51 25. De ce sepune crucela cipitAiul mortilor?...............52 26. Cum se arati grija noastri fagi de cei adormiti in Domnul?................. .........52 ...........50 ...........48 2 2 . C e s u n tp o m e n i l e g i c e r o s ta u e l e ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 9 .............45

sau termenelepentru 27. Care sunt soroacele in Domnul?............, ....... celoradormigi pomenirea 52 la aceste soroace? ......,........53 28. De ce sefacepomenirea 29. Cum se numegteslujba carese sivArsqte la aceste soroace,pentru pomenirea celor adormiti i n D o m n u l ?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . 5 4 .........55 .............56 in tot timpul anului? ...............54 30. Sepot faceparastase 31. Ce sunt,,sirindarele"? 32. Cbnd;i cum pomenesteBisericape cei a d o r m i gi in D o m n u l ? . . . . . . . . . . . . . . . .

....57 zile ;i caree temeiul ageziriilo:.? 33. Caresunt aceste fagi de cei 34.in ce alt chip mai putem arilta grija a d o r m i giin D o m n u l ? . . . . . . . . . . . . . . . . ..............59