SUMAR Întâmpinare...

Întâmpinare Noi înºine

Sunetul Luminii Sã trãim în mod creativ
de Constantin D. Pavel.................1 de Diana Bercescu......................17

Debut Viaþa Ta Sunetul Luminii

Aleg sã trãiesc în prezent Învãþaþi sã priviþi!
de Alina Gabriela Benea..............3 de Mirela Penu...........................20

V
eniþi de luaþi luminã! a mã înconjoarã! ªi m-am bucurat
Principii de viaþã Iniþiere în psihologie cântat preotul în bisericã enorm când, deodatã, am început sã
OSE vs. OSI Personalitate ºi mediu (II) – Despre ºi toþi enoriaºii de lângã aud Sunetul Luminii în timp ce se rãs-
de Constantin D. Pavel.................6 ªansã, Control, Spontaneitate ºi
Coerenþã el ºi-au îndreptat lumânãrile stinse pândea printre oameni!... Lumea era
Balanþa de Dr. Ovidiu Petcu....................23 spre lumânarea cea mare ºi albã a pã- fericitã, iar focul care aprindea lumâ-
Ceva minunat... rintelui. Veniþi de luaþi luminã!, s-a nãrile pãrea cã le aprinde, miraculos,
de Florentina Pavel......................8 Motivaþional auzit din nou cântarea divinã ºi oa- ºi glasurile; scoteau exclamaþii de feri-
ªtiinþa îmbogãþirii (II) menii au început sã împartã flacãra cire, de uimire, de mulþumire, râdeau
Þeluri de Wallace D. Wattles.................41 vie celor de lângã ei, în tãcere, pioºi. cu toatã fiinþa lor, începeau sã dis-
Sacrifiu Suprem
de Constantin D. Pavel...............11 Veniþi de luaþi luminã!... ªi sute de cute uºor ºi sã se bucure de acest mo-
luminiþe galbene ºi vii au început sã ment extraordinar!...
Lecþii de marketing se rãspândeascã printre oamenii adu- ªi-atunci m-a trãsnit ideea: de-aº
Cum am devenit vânzãtor... naþi în bisericã, în alcov, pe treptele reuºi sã recreez mediul necesar pen-
de Valentin Iordache...................14 sfântului lãcaº ºi în afara lui, în curtea tru a putea rãspândi lumina cunoaº-
neîncãpãtoare. În scurt timp, toþi cei terii personale la fel cum face Bise-
Profesor de... Fericire Editor:
CONSTANTIN D. PAVEL
adunaþi acolo aveau luminã! ªi totul rica Creºtinã cu lumina spiritualã, aº
revistã motivaþionalã ºi de dezvoltare personalã Redactor: pornise din lumânarea unuia singur, putea aduce un plus de fericire aces-
FLORENTINA PAVEL a pãrintelui cel prea-învãþat... tei lumi, semenilor mei! Cum ar fi –
Anul VI, nr. 6, 2008
Redactori colaboratori: Am urmãrit ºi am participat la câ- m-am întrebat – sã pot rãspândi edu-
ISSN - 1583-4999 ALINA GABRIELA BENEA, teva zeci de astfel de evenimente de-a caþia non-liniarã la fel cum fãcuse
DIANA BERCESCU,
VALENTIN IORDACHE, lungul vieþii, în noaptea Sfintei Învieri, pãrintele cu lumina lumânãrii? Cum
Publicaþie editatã de:
SC PAVCON
MIRELA PENU, dar niciodatã nu mi-au apãrut atât de ar fi sã dau unui om puterea de a ve-
OVIDIU PETCU,
Marketing Opportunities Grup SRL ANDREI GABRIEL PAVEL încãrcate de semnificaþie ºi de înþele- dea cine este cu adevãrat, aºa cum ºi
© 2008 - SC PAVCON Marketing
Adresa: suri sufleteºti ca anul acesta. Lumina eu am primit-o, iar el sã o dea mai
Str. Pictor Mirea G.D. nr. 12, ap. 9, sect. 1,
Opportunities Grup SRL Bucureºti, OP 2, cod 011396, România, UE de acum a avut parcã mai multã... strã- departe altor oameni care au nevoie
Tel./Fax: 031.100.80.70 lucire ºi o valoare mult, mult îmbu- de ea? Cum ar fi ca aceastã luminã a
Toate drepturile sunt rezervate. Tel.: 0723.26.90.40 / 0727.77.80.06
Reproducerea parþialã sau integralã a articolelor Web: www.profesordefericire.ro nãtãþitã. În clipa în care am aprins lu- cunoaºterii sã nu se stingã niciodatã
publicate în aceastã revistã, fãrã consimþãmântul http://profesordefericire.tripod.com mânarea, am înþeles, mai presus de ºi sã ducã, în cele din urmã, la o vâl-
scris al editurii, reprezintã o încãlcare a legii E-mail: profesordefericire@profesordefericire.ro
ºi se pedepseºte ca atare. profesor_de_fericire@yahoo.com
fire, cã am reaprins legãtura spiritu- vãtaie imensã, care sã cuprindã în-
alã cu lumea, cu viaþa, cu tot ceea ce treaga Umanitate?...
Notã: Articolele ºi scrisorile dvs. pot fi trimise
Punctele de vedere exprimate în articole pe adresa redacþiei ºi pe e-mail.
aparþin exclusiv autorilor. Materialele nepublicate nu se înapoiazã.
Profesor de... Fericire 1
 Mi-am lãsat mintea sã viseze, iar
ochii sã observe... Unora li se stin-
geau lumânãrile, atinse de pale de
vânt, însã, gãsindu-se în mediul po-
trivit, se întorceau repede spre un ve-
cin ºi aprindeau din nou lumânarea.
Cum ar fi – m-am întrebat – sã trãim
într-o lume în care, atunci când þi se
stinge lumânarea cunoaºterii, sã te
întorci repede în dreapta sau în stân-
ga ºi, doar cu un surâs, sã ceri ºi sã þi
se ofere din nou lumina ei? Cum ar fi
sã-i pot face pe oameni sã înþeleagã
cã le stã în putere sã ofere ei înºiºi
lumina cunoaºterii ºi cã este o dato-
rie a fiecãruia sã priveascã în jur ºi sã
vadã unde s-a stins lumina – ºi s-o
reaprindã, fãrã a aºtepta sã fie rugat?
Cum ar fi – m-am întrebat, sã-i pot
face pe toþi cititorii revistei Profesor
de... Fericire sã ofere informaþiile
din aceastã revistã sau chiar revista
însãºi, tuturor cunoscuþilor lor, pen-
tru a le lumina ºi lor viaþa? Câte mi-
nuni s-ar putea întâmpla dacã oa-
menii ar putea citi ºi studia aceastã
2 Profesor de... Fericire
revistã, câte lucruri benefice ar intra
în minþile ºi sufletele lor dacã ar pu-
tea beneficia de... ºtiinþa fericirii!
Vã lansez tuturor invitaþia de a oferi
aceastã revistã ºi de a-i rãspândi lu-
mina binefãcãtoare în vieþile tuturor
prietenilor voºtri, aºa cum aþi fãcut în
noaptea Învierii cu lumina sfântã a
lumânãrii! Fiindcã, aºa cum spunea
Aristotel, „fericirea este sensul ºi
scopul vieþii, singura þintã ºi finalul
existenþei umane“! Ajutaþi-vã se-
menii sã vadã unde se gãseºte feri-
cirea lor, oferindu-le revista pe care o
þineþi acum în mâinile voastre, lumi-
nându-le astfel existenþa ºi drumul pe
pãmânt! ªi vã promit cã dacã veþi
face acest lucru suficient de mult
timp, cu suficient de mulþi oameni,
veþi putea auzi cu întregul vostru su-
flet Sunetul Luminii!...
Vã mulþumesc cã existaþi! Cu dra-
goste, al vostru, întotdeauna,
Constantin D. Pavel,
Editor „Profesor de... Fericire“
Nu plãti cuiva mai puþin decât meritã.
Nu te uita cu jind la ce are altul; ni-
meni nu are ceva ce tu nu poþi avea.
Devin-o un creator, nu un competitor;
vei avea ce doreºti, dar în aºa fel încât,
în momentul în care îl vei avea, toþi oa-
menii vor deveni mai bogaþi.
Sfârºitul dinozaurilor
Da, existã oameni care s-au îmbogã-
þit procedând exact invers faþã de cum
am explicat mai sus ºi aº putea adãuga o
explicaþie aici. Oamenii de tip plutocra-
tic, care devin foarte bogaþi, ajung uneori
astfel doar prin extraordinarul lor talent
înãscut de a fi buni competitori; ºi une-
ori, ei se leagã direct la substanþã.
Rockefeller, Carnegie, Morgan ºi alþii
au fost, fãrã sã ºtie, agenþi ai Supremului
în munca foarte necesarã de a sistematiza
ºi organiza industriile productive; ºi în
final, munca lor va avea o contribuþie
imensã în creºterea vieþii pentru noi toþi.
Ziua lor e pe sfârºite; ei au organizat pro-
ducþia ºi vor fi în curând întrecuþi de alþi
agenþi, care vor organiza maºinãria dis-
tribuirii.
Multimilionarii sunt ca dinozaurii din
era preistoricã; ei joacã un rol necesar în
procesul de evoluþie, dar aceeaºi Putere
care i-a produs, va scãpa de ei. ªi e bine
de ºtiut cã ei nu au fost niciodatã cu ade-
vãrat bogaþi; o privire atentã a vieþii pri-
vate a majoritãþii dintre aceºtia, aratã cã
ei au fost, de fapt, cei mai sãraci oameni.
Bogãþiile din competiþie nu sunt
bogãþii
Bogãþiile obþinute prin competiþie nu
sunt niciodatã satisfãcãtoare sau perma-
nente; sunt ale tale astãzi, dar ale altuia
mâine. Þine minte: dacã vrei sã devii bo-
gat în mod ºtiinþific – ºi sigur trebuie sã
o faci! – sã nu te gândeºti niciodatã la
competiþie. Nu gândi nici mãcar un mo-
Profesor de... Fericire
ment cã rezervele sunt limitate. Imediat
ce începi sã te gândeºti cã toþi banii sunt
controlaþi de bancheri ºi de alþi oameni,
ºi cã trebuie sã te strãduieºti sã promulgi
niºte legi care sã opreascã acest proces,
în acel moment cazi în mintea competi-
tivã ºi puterea ta de a crea dispare; ºi ce e
mai rãu, vei opri momentele creative pe
care le-ai iniþiat deja.
Tot aurul din lume
Trebuie sã ºtii cã sunt încã nenumã-
rate milioane de dolari în aur care încã nu
au fost aduse la luminã ºi trebuie sã ºtii
cã dacã acest aur nu ar fi, substanþa gân-
ditoare l-ar crea pentru a-þi satisface þie
nevoile. Trebuie sã ºtii cã banii de care ai
nevoie vor apãrea, chiar dacã e nevoie de
mii de oameni ca sã descopere acele mine
de aur mâine.
Nu te uita niciodatã la rezervele vizi-
bile; uitã-te întotdeauna la bogãþiile ne-
limitate ale substanþei fãrã formã ºi
crede cã ele vor veni la tine la fel de re-
pede pe cât le poþi primi ºi folosi tu.
Nimeni nu te poate opri sã primeºti
ce e al tãu. Aºa cã nu te mai gândi nicio-
datã cã cele mai bune locuri pentru con-
strucþia caselor vor fi deja ocupate pânã
când tu vei fi pregãtit sã-þi construieºti
propria casã.
Nu-þi face niciodatã griji despre trus-
turi ºi concerne, temându-te cã vor ajun-
ge sã deþinã tot pãmântul.
Nu te teme niciodatã cã vei pierde
ce-þi doreºti pentru cã cineva te-a întrecut
pânã atunci. Tu nu cauþi nimic care apar-
þine deja altcuiva; cãci tu poþi face ca ceea
ce-þi doreºti sã fie creat din substanþa fãrã
formã, iar rezervele sunt nelimitate.
(Continuare în numãrul viitor)
Traducere ºi adaptare:
Andrei Pavel
47
aceea simte mereu necesitatea de a crea
lucruri.
Aceastã substanþã doreºte sã trãiascã
mai mult în tine; deci îºi doreºte ca tu sã
ai toate lucrurile pe care poþi sã le folo-
seºti. Este dorinþa lui Dumnezeu ca tu
sã te îmbogãþeºti. Vrea ca tu sã te îmbo-
gãþeºti, pentru cã, astfel, El se va putea
exprima mai bine prin tine, pentru cã tu
ai avea mai multe lucruri prin care sã-L
exprimi. El poate trãi mai mult în tine
dacã tu ai comanda asupra tuturor mij-
loacelor de a trãi.
Universul vrea ca tu sã ai tot ce îþi do-
reºti.
Natura te va ajuta în toate planurile
tale.
Totul este natural pentru tine.
Dã-þi seama cã acesta este adevãrul.
Este esenþial, pentru cã scopul tãu ar
trebui sã se armonizeze cu scopul care
este tot.
Trebuie sã vrei sã trãieºti cu adevã-
rat, nu doar sã ai mici plãceri. Viaþa este
folositoare funcþiilor; ºi o persoanã trã-
ieºte cu adevãrat doar atunci când îºi fo-
loseºte toate funcþiile de care este capabil
– fizice, mentale ºi spirituale –, fãrã a
face exces cu vreuna dintre ele.
Nu vrei sã te îmbogãþeºti pentru a trãi
doar de dragul de a trãi, pentru a împlini
niºte dorinþe animalice; aceea nu este
viaþã. Dar folosirea fiecãrei funcþii fizice
este o parte a vieþii, ºi nimeni nu trãieºte
complet dacã îºi neagã impulsurile nor-
male ºi sãnãtoase ale corpului.
Nu vrei sã te îmbogãþeºti doar ca sã
te bucuri de plãcerile mentale, sã deþii cu-
noºtinþe, sã îi întreci pe alþii, sã fii vestit.
Toate acestea sunt o parte a vieþii, dar ni-
meni nu trãieºte doar pentru plãcerea in-
telectului; cel care va face asta va avea
doar o viaþã parþialã ºi nu va fi niciodatã
satisfãcut cu adevãrat de ea, chiar dacã în
aparenþã vrea sã arate altceva.
46
Nu vrei sã te îmbogãþeºti doar pentru
binele altora, sã te pierzi pe tine pentru
salvarea omenirii, sã simþi bucuria filan-
tropiei ºi a sacrificiului. Bucuriile sufle-
tului sunt doar o parte a vieþii ºi nu sunt
mai bune sau mai nobile decât alte bu-
curii ale vieþii.
Vrei sã te îmbogãþeºti ca sã poþi mân-
ca, bea ºi te distra atunci când trebuie sã
faci asta; ca sã te înconjori cu lucruri fru-
moase, sã vezi locuri depãrtate, sã-þi hrã-
neºti mintea ºi sã-þi dezvolþi intelectul; ca
sã iubeºti alte persoane, sã faci lucruri
bune ºi sã ajuþi lumea întreagã sã gã-
seascã adevãrul.
Ce vrea Dumnezeu de la tine
Dar nu uita cã altruismul extrem nu
este mai bun sau mai nobil decât egois-
mul extrem; amândouã sunt neînþelese.
Uitã ideea cã Dumnezeu vrea ca tu sã te
sacrifici pentru alþii; Dumnezeu nu vrea
aºa ceva. Ce vrea El, e ca tu sã devii tot
ce poþi fi pentru tine însuþi ºi pentru alþii;
ºi poþi sã-i ajuþi pe alþii mai mult, doar
dacã devii mai bun în toate privinþele.
Poþi sã devii mai bun doar îmbogã-
þindu-te; deci e corect ºi demn de laudã
ca tu sã te gândeºti mai întâi ºi sã faci
mai întâi munca de îmbogãþire. Þine
minte, totuºi, cã dorinþa substanþei este
pentru toþi ºi cã miºcãrile ei trebuie sã fie
cãtre mai multã viaþã pentru toþi; nu poa-
te fi fãcutã sã lucreze pentru mai puþinã
viaþã pentru cineva, deoarece se aflã în
mod egal în toþi, cãutând bogãþii ºi viaþã.
Substanþa inteligentã va face lucruri
pentru tine, dar nu va lua ceva de la alt-
cineva pentru a-þi da þie.
Scapã de gândurile de competiþie.
Creeazã, nu completa ce a fost deja
creat.
Nu-i lua ceva cuiva.
Nu face afaceri necurate.
Nu triºa ºi nu profita de cineva.
Profesor de... Fericire
Aleg sã trãiesc în prezent
A
leg sã fac asta de azi ºi de
acum; sã trãiesc în pre-
zent. Majoritatea dintre
noi suntem somnambuli. Trãim ºi nu
conºtientizãm lucrul acesta. Nici mã-
car nu ºtim sã respirãm… doar pu-
fãim... Ne lãsãm conduºi de minþile
noastre ºi nu de suflet.
Cum greºim ceva, mintea þese tot
felul de rãspunsuri. Ne spune cã tre-
buie sã învãþãm din greºealã; cu toate
acestea, de cele mai multe ori, conti-
nuãm sã o facem iar ºi iar ºi iar... alt-
fel „îmbrãcatã“, dar aceeaºi greºealã.
Facem planuri peste planuri ºi, în mo-
mentul în care nu se îndeplinesc, ce se
întâmplã? Nu cumva vine mintea ºi ne
spune cã nu suntem în stare sã facem
cutare ºi cutare lucru? Nu cumva min-
tea este cea care ne coboarã încet în-
cet... fãcându-ne sã ne pierdem încre-
derea în noi?!...
De câte ori nu a vorbit cineva cu
tine ºi tu nu ai auzit decât fragmente
din ce þi se spunea? De ce oare? De câte
ori ai fost martor la o ceartã, la un acci-
dent, ai luat parte la un eveniment, ai
fost la un party ºi nu-þi mai aduci
aminte tot? De ce oare? Nu cumva
Profesor de... Fericire
Debut
de Alina Gabriela Benea
pentru cã mintea ta deja nu mai era
acolo, ci undeva în trecut...? Trecut
însemnând ºi cu 5 minute în urmã.
Sau undeva în viitor, încercând sã fa-
brice, într-un fel, un anumit viitor?!
La una din ºedinþele de conducere
auto, instructorul mi-a arãtat parcarea
lateralã cu spatele. Mi-a explicat de ce
repere este necesar sã þin cont pentru
a face o parcare bunã, fãrã a încurca
circulaþia. Un exerciþiu uºor de fãcut,
dar pe care nu am reuºit sã-l repet în
urmãtoarea ºedinþã. Nu-mi mai adu-
ceam aminte când sã virez maxim
dreapta ºi când stânga. ªi cu cât sã-
pam mai mult în minte sã gãsesc miº-
cãrile bune, cu atât realizam cã de fapt
eu nu auzisem ceea ce-mi spusese in-
structorul referitor la aceste manevre.
De ce nu auzisem? Simplu! Fizic eram
prezentã acolo, dar psihic nu. Mintea
mea deja fãcea planuri – programa
„ziua în care voi lua carnetul“ ºi lucra
de zor la scenariul de dupã examen.
De ce era necesar sã fac asta? Pãi nu
era! Dar nu am conºtientizat în acel
moment ce fãceam sau, mai bine-zis,
ce nu fãceam: nu eram atentã la per-
soana de lângã mine, persoana care
3

vorbea cu mine! ªi care-i avertizarea
pe care o auzim mereu când ieºim în
trafic? Atenþie mãritã! Ar fi mai bine,
în loc de asta, sã ni se spunã: Deschide
ochii ºi stai în prezent!
Vi s-a întâmplat vreodatã sã faceþi
anumite lucruri ºi sã nu ºtiþi de ce le-aþi
fãcut? Cu ce scop le-aþi fãcut? Dar v-aþi
surprins fãcându-le? Ei, nu! Ia gân-
diþi-vã mai bine! ªi ca sã vã dau un
exemplu, cel mai recent episod de acest
gen este ziua examenului auto la salã
(da, tot de auto vorbesc – deh, sunt
mândrã cã „volãnesc“). Am intrat în
4 Profesor de... Fericire
salã fãrã emoþii (le-am lãsat fix la uºã!),
mi-am ocupat locul indicat de agent ºi
dupã ce am primit chestionarele, am
avut un moment de „running out“.
Adicã? Pânã la întrebarea 7 am rãs-
puns conºtient; de la 8 la 20 s-a întâm-
plat ceva; de la 21 pânã la ultima, din
nou conºtient. De ce am zis cã s-a în-
tâmplat ceva... Pãi, când am revenit la
rãspunsurile de la întrebãrile 8-20,
m-am întrebat de ce oare bifasem ceea
ce bifasem ca rãspuns corect fãrã sã
citesc mãcar întrebarea... Adicã aveam
senzaþia cã nu citisem întrebãrile. Stra-
care inteligenþã vie o are, de a intensifica
viaþa. Fiecare lucru viu cautã continuu
modalitãþi de a-ºi înmulþi viaþa, deoarece
viaþa, prin simplul fapt de a trãi, se inten-
sificã singurã.
O sãmânþã aruncatã pe pãmânt îºi în-
cepe activitatea ºi, doar trãind, produce
sute de alte seminþe; viaþa, doar trãind, se
multiplicã. Ea devine continuu mai mult;
trebuie sã facã asta, pentru a continua sã
existe.
Inteligenþa are aceeaºi necesitate de a
se mãri continuu. Fiecare gând pe care-l
avem duce la un alt gând; conºtienþa se
mãreºte continuu.
Fiecare lucru pe care-l învãþãm duce
la învãþarea altui lucru; cunoºtinþele
cresc continuu. Fiecare talent pe care-l
cultivãm ne duce cu gândul la alt talent
pe care vrem sã-l cultivãm; noi suntem
subiectul dorinþei vieþii de a-ºi gãsi ex-
primare, care ne face sã vrem sã ºtim
Profesor de... Fericire
mai mult, sã facem mai mult, sã fim mai
mult.
ªi pentru a ºti mai mult, pentru a face
mai mult, pentru a fi mai mult, trebuie sã
avem mai mult, pentru cã noi învãþãm ºi
facem ºi devenim doar folosind lucruri.
Aºa cã trebuie sã ne îmbogãþim pentru a
trãi mai mult.
Dorinþa de îmbogãþire
Dorinþa de îmbogãþire este simpla ca-
pacitate a vieþii care-ºi cautã împlinire;
fiecare dorinþã este efortul unei posibili-
tãþi neexprimate de a trece la acþiune. E
puterea care cautã sã se manifeste, cea
care produce dorinþe. Ceea ce te face pe
tine sã vrei mai mulþi bani e acelaºi lucru
care face o plantã sã creascã; este viaþã
cãutând o exprimare completã.
Aceastã substanþã vie trebuie sã fie ºi
ea subiectul acestei legi moºtenite; este
plinã de dorinþa de a trãi mai mult; de
45
 Nu existã nici o activitate în urma cã-
reia oamenii sã oboseascã atât de tare ca
dupã o gândire susþinutã; aceasta e cea
mai grea muncã din lume. Iar acest lucru
e adevãrat în special când adevãrul este
opusul aparenþelor. Fiecare aparenþã în
lumea vizibilã tinde sã producã o formã
care îi corespunde în mintea observatoru-
lui; ºi asta poate fi prevenit doar gândin-
du-te continuu la adevãr.
Dacã te uiþi la o boalã, vei tinde sã
produci acea boalã în propria ta minte ºi,
în final, în propriul tãu corp, dacã nu te
gândeºti la adevãr, acela cã nu existã nici
o boalã; aceasta este doar o aparenþã, re-
alitatea fiind sãnãtatea. Dacã te uiþi la sã-
rãcie, vei produce aceeaºi formã în min-
tea ta, dar dacã gândeºti adevãrul, acela
cã nu existã sãrãcie, îþi vei da seama cã
existã numai abundenþã.
Maestrul minþii
Ca sã te gândeºti la sãnãtate când eºti
înconjurat de aparenþele bolilor sau sã te
gândeºti la bogãþii când eºti înconjurat de
aparenþele sãrãciei, cere multã putere;
doar cine capãtã aceastã putere interioarã
devine maestrul minþii. κi poate conduce
soarta ºi poate avea tot ce îºi doreºte.
Puterea poate fi obþinutã doar vãzând
adevãrul care este în spatele tuturor apa-
renþelor; iar adevãrul este cã existã o sub-
stanþã gânditoare din care ºi cu care toate
lucrurile sunt fãcute.
Apoi trebuie sã concepem adevãrul
cã gândurile care intrã în mintea acestei
substanþe devin formã ºi cã omul poate
sã îi inducã acesteia gândurile sale, astfel
încât ele sã ia formã ºi sã devinã lucruri
vizibile. Când realizãm asta, pierdem toa-
te dubiile ºi fricile, pentru cã ºtim cã putem
crea ce vrem sã creãm; putem obþine ce
vrem ºi putem deveni ceea ce vrem.
Ca prim pas al îmbogãþirii tale, tre-
buie sã crezi cele trei fundamente oferite
44
mai devreme în acest capitol, ºi sã le pui
în practicã:
1. Existã o substanþã gânditoare din
care toate lucrurile sunt fãcute ºi care,
în starea sa originalã, penetreazã ºi
umple toate golurile universului.
2. Un gând, în aceastã substanþã,
produce lucrul care este imaginat în
acel gând.
3. Omul poate forma lucruri în gân-
durile sale ºi, bãgând acele lucruri în
mintea substanþei fãrã formã, poate pro-
duce lucrul la care s-a gândit.
Trebuie sã pui deoparte orice alte
concepte despre univers, în afarã de aces-
ta; ºi trebuie sã foloseºti acest concept
pânã când þi se fixeazã în minte ºi devine
un gând obiºnuit.
Citeºte propoziþiile de mai sus iar ºi
iar ºi iar; reþine fiecare cuvânt din ele ºi
mediteazã la ele pânã când le crezi cu
adevãrat; dacã ai vreun dubiu, sã-l con-
sideri ca ºi când ar fi un pãcat. Sã nu as-
culþi argumentele prezentate împotriva
acestei idei; sã nu te duci la biserici sau
seminarii unde este predat un concept di-
ferit despre gândire. Nu citi reviste sau
cãrþi care te învaþã altã idee.
Dacã te încurci în soartã, toate efor-
turile tale vor fi fost în van. Nu întreba de
ce aceste lucruri sunt adevãrate ºi nu spe-
cula cum pot fi ele adevãrate; doar ia-le
drept adevãr. ªtiinþa îmbogãþirii începe
cu acceptarea absolutã a acestui destin.
Dumnezeu nu te vrea sãrac
Pune deoparte orice idee cum cã ar
exista un Dumnezeu a cãrui dorinþã e ca
tu sã fii sãrac sau al cãrui scop ar fi sã te
menþinã pe tine în sãrãcie.
Substanþa inteligentã care este tot ºi
în tot ºi care trãieºte în tot ºi trãieºte ºi în
tine, e o substanþã vie, conºtientã. Fiind o
substanþã vie, conºtientã, ea trebuie sã aibã
dorinþa naturalã ºi moºtenitã pe care fie-
Profesor de... Fericire
niu? Mie mi s-a pãrut ºi mai straniu cã
la ieºirea din salã, aºteptând pe hol
rezultatele, am realizat cã mã aflam
acolo doar ca sã observ reacþiile celor
care dãdeau examenul; simþeam nevoia
sã capãt aceastã „informaþie“, era ne-
cesar sã trec prin aceastã fazã de ana-
lizã pentru a putea merge mai departe
ºi a ajunge la adevãratul examen auto.
Acea zi în care eu mã prezentasem
acolo nu era ziua potrivitã pentru mine
sã dau examenul. Dar nu am conºti-
entizat lucrul acesta. „Nimic nu este
întâmplãtor.“ Nu am înþeles lucrul
ãsta prima oarã când l-am auzit. În
acea zi, lucrurile cãpãtau sens. Chiar
dacã aº fi luat sala, oraºul nu l-aº fi
putut da curând, pentru cã instructorul
meu avea maºina în service (fusese
lovitã într-un accident, cu câteva zile
în urmã). Deci? Nu era ziua potrivitã
pentru mine! Anumite energii din
univers se chinuiau sã-mi arate acest
lucru, iar eu nu-l pricepeam. Mã gân-
deam: „De ce eu? De ce mie? De ce
accidentul ãsta tocmai acum? De ce
nu pot face ºi eu ceva ca un om nor-
mal...“. Gândeam ºi gândeam ºi gân-
deam!...
Suntem ceea ce gândim ºi de aceea
e necesar sã avem grijã ce gândim;
gândurile pe care credem cã le þinem
ascunse emit o energie, pe care o trans-
mitem celor din jur. Când avem o „pro-
blemã“, cum o tratãm? Ca pe o „pro-
blemã“, cãutam o mie de soluþii, le
analizãm, uneori încercãm sã le pu-
Profesor de... Fericire
nem în practicã; dacã nu dau rezultat,
ne enervãm, atragem exact acea energie
joasã, în care cãdem ºi ne afundãm
din ce în ce mai mult... ºi ºtim bine cã
„o belea nu vine niciodatã singurã“!
„O problemã aduce dupã ea o altã pro-
blemã“... Chiar ºtim asta? Sau mintea
e cea care ne spune asta? Sufletul ce
spune oare? Îl mai auzim ºi pe el? Nu!
Mintea este ºefa! ªi atunci când se
simte încolþitã, ameninþatã, atunci
creeazã cele mai bune rãspunsuri ºi
soluþii la orice „problemã“; scãpãm
pentru moment de ea ºi totul e bine.
Dar apoi vine altã „problemã“ ºi o
luãm de la capãt, iar ºi iar. Gata!
Ajunge!
Aleg sã trãiesc în prezent! Am
trãit destul în trecut ºi mi-ajunge! Am
avut parte de câteva lecþii din care am
învãþat câte ceva (iar cele din care nu
am învãþat sunt conºtientã cã le voi
mai trãi la un moment dat, pentru a
asimila lecþia)! Nici program nu mai
fac! Am programat multe lucruri pânã
acum fãrã sã aleg cu adevãrat sã le
fac; am zis: „trebuie asta, trebuie aia;
pânã la data de... fac asta, fac ailaltã,
pentru cã aºa trebuie, fiindcã trebuie
sã pot ºi eu“ – iatã o altã lecþie din
care am învãþat ceva: programele sunt
pentru calculatoare, nu pentru om, nu
pentru mine!
Nu trebuie, ci aleg! Aleg sã trã-
iesc în prezent! Iubesc viaþa ºi aleg sã
o trãiesc! Hai, suflete, ieºi afarã din
întuneric!
5
 Principii de viaþã
OSE vs. OSI
Î
n cadrul unui proiect Profe-
sor de... Fericire, am cãutat
oameni de succes, pe care
i-am rugat sã scrie articole pentru
revistã, sã împãrtãºeascã cititorilor
din experienþa lor de viaþã ºi de afa-
ceri ºi din viziunea care i-a dus pe ei
la succes. Nu micã mi-a fost mirarea
sã constat cã oamenii de succes se îm-
part în douã categorii distincte:
oameni de succes exterior ºi oameni
de succes interior.
OSE / OSI
Pe partea stângã se gãsesc nouã
din zece oameni de succes, iar pe
partea dreaptã doar unul din zece. ªi,
deºi aº fi vrut sã descopãr o altã pro-
porþie, nu am reuºit. Din nefericire
pentru ei, oamenii de succes exterior
sunt cei care doar par cã au succes,
în inimile lor nefiind nicicând satis-
fãcuþi ºi împliniþi de ceea ce fac. ªi
aceasta doar pentru cã ei se concen-
treazã pe ideea de a arãta lumii ce au
reuºit prin achiziþionarea de lucruri:
case, maºini, concedii, bani, bijuterii
etc. Când alþii izbutesc sã facã mai
6 Profesor de... Fericire
de Constantin D. Pavel
mult decât ei, se afundã ºi mai abitir
în muncã, în afaceri sau se luptã sã
mai urce o treaptã, douã, pe scara ie-
rarhicã. Ei se simt de succes doar
dacã pot arãta altora cã au atins suc-
cesul, iar astfel de oameni, chiar dacã
aparent au succes, nu au fericire. Ei
nu sunt ºi nu vor fi niciodatã fericiþi
cu adevãrat! De ce? Pentru simplul
fapt cã fericirea adusã de bunuri ma-
teriale sau de funcþii efemere nu e
fericire adevãratã, ci doar un surogat.
Pe vremuri beam nãut mãcinat ºi zi-
ceam cã e cafea; ne consideram bãu-
tori de cafea, dar, de fapt, ne amã-
geam... Aºa este ºi cu succesul exte-
rior; ai impresia doar cã ai succes,
iar când timpul din clepsidra vieþii se
duce, constaþi cu mare pãrere de rãu
cã l-ai cheltuit pe lucruri de nimic, în
loc sã-l investeºti în ceea ce dureazã
o veºnicie!
De cealaltã parte, oamenii de suc-
ces interior îºi concentreazã ener-
giile spre îndeplinirea muncii care le
face cu adevãrat plãcere ºi, indiferent
care ar fi aceasta, ei descoperã în ea
fericirea! Când faci ceea ce îþi place
eºti fericit. E atât de simplu. ªi dacã
originalã care gândeºte; ºi pornind de la
aceastã substanþã, am ajuns la puterea
omului de a cauza formarea lucrurilor la
care se gândeºte.
Apoi, prin experiment, am ajuns la
concluzia cã gândirea are putere crea-
toare; ºi aceasta este cea mai puternicã
dovadã a mea.
Dacã cel care citeºte aceastã carte se
va îmbogãþi fãcând ceea ce îi spun eu sã
facã, aceasta e dovada care-mi susþine
punctul de vedere; aceasta e dovada
certã, pânã când cineva care va urma tot
procesul, va eºua. Teoria e adevãratã pânã
când e dovedit contrariul; dar acest pro-
ces nu va eºua, pentru cã fiecare om care
va face ceea ce aceastã carte îi spune, se
va îmbogãþi.
Am afirmat cã oamenii se îmbogãþesc
fãcând lucrurile într-un anumit mod; ºi
pentru a face asta, oamenii trebuie sã gân-
Profesor de... Fericire
deascã într-un anumit mod. Modul în
care un om face lucrurile este rezultatul
direct a felului în care el gândeºte.
Ca sã faci lucrurile aºa cum vrei sã
le faci, trebuie sã capeþi abilitatea de a
gândi cum vrei sã gândeºti; acesta este
primul pas cãtre îmbogãþire.
Al treilea fundament
Sã gândeºti cum vrei sã gândeºti în-
seamnã sã gândeºti doar adevãrul, fãrã
sã conteze aparenþele.
Fiecare om are puterea naturalã moº-
tenitã de a gândi ce vrea sã gândeascã,
dar e nevoie de mult efort pentru a face
asta fãrã sã te laºi distras de aparenþe. Sã
gândeºti în funcþie de aparenþe e uºor; sã
gândeºti adevãrul în funcþie de aparenþe
e mai laborios ºi cere multã putere, mult
mai multã decât orice altã muncã pe care
omul e nevoit sã o facã.
43
crearea acelei forme, dar mereu în con-
formitate cu liniile de creºtere ºi acþiune
prestabilite.
Gândul la o casã, la o anumitã con-
strucþie, dacã ar intra în mintea substanþei
fãrã formã, poate nu ar cauza formarea
directã a casei, dar ar putea muta energia
creativã pe un canal care ar duce la con-
strucþia mai rapidã a casei. ªi dacã nu ar
exista nici un canal care sã ducã la con-
struirea casei, atunci casa ar fi formatã
direct din substanþã primarã, fãrã sã mai
aºtepte desfãºurarea procesului lent al
lumii organice ºi anorganice.
Nici un gând la o anumitã formã nu
poate intra în mintea substanþei originale
fãrã sã cauzeze crearea acelei forme.
Omul este
producãtor de gânduri
Omul este un centru al gândirii, un
producãtor de gânduri. Toate formele pe
care omul le produce cu mâinile sale tre-
buie mai întâi sã existe în gândul sãu. El
nu poate sã modeleze un lucru atâta timp
cât nu s-a gândit la acel lucru. Iar pânã
acum, omul s-a dedicat numai muncii ma-
nuale, de modificare a lucrurilor deja
existente. Nu s-a gândit vreodatã sã ini-
þieze crearea unor noi forme, dând sub-
stanþã fãrã formã din gândurile sale.
Când omul are un gând-formã, el
preia materiale din formele naturii ºi
creeazã o imagine a formei care se aflã în
mintea sa. Pânã acum, el a fãcut foarte
puþin efort ca sã coopereze cu inteligenþa
fãrã formã, sã munceascã „împreunã cu
Tatãl“. Nu a visat niciodatã cã „poate
face ce a vãzut pe Tatãl fãcând“. Omul
modificã formele care existã deja, prin
muncã manualã; nu a dat pânã acum nici
un pic de atenþie întrebãrii dacã poate
cumva produce lucruri din substanþa
fãrã formã, comunicându-i acesteia gân-
durile sale.
42
În cele ce urmeazã ne propunem sã eºti fericit, succesul vine de la sine. E succes pentru cã în interiorul lor se
demonstrãm cã omul poate face asta; sã o lege a naturii, care funcþioneazã fie simþeau astfel ºi nu trebuia sã de-
demonstrãm cã orice bãrbat sau femeie
cã vrem noi sau nu. Iar oamenii de monstreze cuiva cã sunt aºa. ªi în-
poate face asta, ºi sã arãtãm cum anume.
succes interior o respectã. ªi pri- treaga lor viaþã o dedicau construirii
Primul fundament mesc în schimb tot ceea ce primesc fericirii interioare, fiindcã înþelese-
Ca prim pas, trebuie sã enunþãm trei oamenii de succes exterior, plus feri- serã cã fericirea lor nu þinea de atin-
propoziþii fundamentale. cirea perpetuã. Am întâlnit astfel de gerea unor obiective materiale!
În primul rând, e nevoie sã spunem
oameni în tot felul de situaþii ºi în tot Eu am ales de câþiva ani buni sã
cã existã o singurã substanþã originalã
din care toate lucrurile sunt fãcute. felul de locuri; un profesor de liceu, fiu fericit cu ceea ce fac ºi sã fac ceea
Toate celelalte multe elemente nu sunt o casierã la bancã, un poliþist, un ce mã face fericit, iar rezultatele nu
altceva decât prezentarea unui singur ele- shaormar (cu care am stat îndelung au întârziat sã aparã, atât în plan
ment; toate multele forme gãsite în na- de vorbã ºi care mi-a arãtat de ce interior, cât ºi exterior. Profesor
tura organicã ºi anorganicã nu sunt alt-
shaorma lui era atât de bunã, iar el de... Fericire este puiul acestui mod
ceva decât diverse forme ale aceleiaºi
substanþe. ªi aceastã substanþã este o avea atât de mulþi clienþi; pe lângã de viaþã, cãci îmi place enorm sã
substanþã gânditoare; un gând al acesteia ingredientele obiºnuite pe care le pu- scriu, sã observ lumea ºi sã ofer se-
despre o formã produce acea formã. Gân- nea în lipia aceea subþire, el mai adã- menilor mei informaþii, în urma cã-
dul, în substanþa gânditoare, produce uga douã: un bob de pasiune ºi un rora ei vor decide pentru ei înºiºi ºi
forme. Omul este un centru gânditor,
zâmbet larg!), o frizeriþã, un taxime- pentru vieþile lor. Cãci succesul fãrã
capabil de gânduri originale; dacã omul
îi poate comunica gândurile sale acestei trist, un medic chirurg ºi mulþi, mulþi fericire e fad, trist ºi... dãuneazã grav
substanþe originale gânditoare, el poate alþii. Toþi aceºtia aveau ºi casã ºi ma- sãnãtãþii.
cauza crearea, formarea lucrurilor la care ºinã ºi bijuterii ºi concedii minunate Fiþi ceea ce vreþi sã fiþi ºi nu uitaþi
se gândeºte. Pentru a concluziona, existã ºi... prieteni adevãraþi! Ei erau de sã iubiþi!
o chestie gânditoare din care toate lu-
crurile sunt fãcute ºi care, în starea sa
originalã, penetreazã ºi umple gãurile
universului.
Al doilea fundament
Un gând în aceastã substanþã pro-
duce lucrul care este imaginat de acel
gând.
Omul poate forma lucruri în gându-
rile sale ºi, introducând aceste idei în
mintea substanþei creatoare, poate face ca
acele lucruri sã fie create.
Vã întrebaþi, poate, dacã pot demon-
stra aceste afirmaþii. Fãrã a intra în prea
multe detalii, rãspund cã pot face asta,
prin logicã ºi experienþã personalã.
Pornind de la o formã ºi un gând, am
ajuns, prin logicã, la o singurã substanþã
Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 7
 Balanþa
Ceva minunat...
A
stãzi o sã mi se întâmple
ceva minunat! Cu acest
motto ne începem ziua,
eu ºi soþul meu. L-am preluat de la
Brian Tracy, din primul sãu seminar
susþinut în România. L-am printat pe
o coalã de hârtie, l-am înrãmat ºi l-am
pus pe perete, deasupra biroului, ast-
fel încât sã-l putem vedea mereu, în
fiecare zi. ªi de fiecare datã ni se în-
tâmplã o minune!
Astãzi, 8 mai 2008, am fost mar-
torii unei noi minuni. Am simþit cãl-
dura unui înger izvorând din ochii
unei tinere mãmici. Mã aflam în ma-
ºinã, împreunã cu soþul meu, staþio-
naþi la marginea trotuarului, aºtep-
tând pe cineva. De dupã colþul unei
case a apãrut o tânãrã doamnã, cu o
figurã foarte serioasã, împingând un
cãrucior. Avea o privire gânditoare,
pierdutã, dar deodatã s-a oprit ºi s-a
aplecat asupra copilului din cãrucior.
Brusc, întreaga ei fiinþã s-a luminat,
radiind de iubire! Era atât de fericitã
privindu-ºi copilul! Toate grijile din
viaþa ei dispãruserã cu totul! Ochii ei
strãluceau ºi emana o cãldurã molip-
sitoare, încântatã de mogâldeaþa din
8 Profesor de... Fericire
de Florentina Pavel
cãrucior. Am rãmas, ºi eu ºi soþul meu,
fãrã cuvinte, învãluiþi de cãldura din
ochii tinerei mãmici, simþind dra-
gostea pentru copilul ei aidoma unui
val de emoþie care ne-a tãiat respi-
raþia. A fost ceva de-a dreptul mi-
nunat! Încã o dovadã cã suntem în-
conjuraþi de minuni în fiecare zi a
vieþii noastre.
Întâlnim mereu astfel de lucruri
care ne bucurã sufletul, care ne în-
cântã mai presus de cuvinte, care ne
încarcã cu energie pozitivã ºi ne
ajutã sã þinem la distanþã gândurile
negative, ura, invidia ºi tot ceea ce ne
face rãu. Sunt atâtea lucruri minu-
nate în jurul nostru, dar pentru a le
percepe e nevoie sã ne oprim din
cursa noastrã nebuneascã de fiecare
zi ºi sã permitem energiilor benefice
sã ne elibereze de tensiunile acumu-
late. E suficient sã privim zâmbetul
unui copil, mersul lui legãnat, de pe
un picior pe altul, privirea lui inocen-
tã, ca sã ne recãpãtãm echilibrul; e
suficient sã privim frumuseþea ºi gin-
gãºia unei flori, petalele ei catifelate,
amestecul fermecãtor de culori, ca sã
ne recãpãtãm echilibrul; e suficient
Motivaþional
ªtiinþa îmbogãþirii (II)
de Wallace Delois Wattles
Wallace Delois Wattles (1860-1911), a fost un autor
american, pionier al unor scrieri de succes în domeniul dez-
voltãrii personale. Cea mai cunoscutã lucrare a sa, publicatã în
1910 ºi intitulatã „ªtiinþa îmbogãþirii“, explicã modul în care
poþi deveni bogat. Wattles susþine cã a „testat“ personal prin-
cipiile descrise în carte, care au funcþionat, chiar dacã el ºi-a
trãit majoritatea vieþii în sãrãcie. În ultimii sãi ani, însã, apli-
când aceste principii, a devenit un om foarte prosper.
Puþinele lucruri care se ºtiu despre viaþa lui Wattles vin
din textul unei scrisori pe care fiica sa, Florence, a scris-o dupã
moartea lui, autoarei „noii gândiri“, Elizabeth Towne.
Gândul produce bogãþia þine acea formã. Substanþa care gândeºte
Gândul este singura putere care poate ia forma gândului sãu ºi se miºcã în con-
produce bogãþii tangibile, transformând formitate cu ceea ce gândeºte. Menþinân-
substanþa fãrã formã. Substanþa din care du-ºi ideea de sisteme de lumi ºi sori care
toate lucrurile sunt fãcute gândeºte, iar se rotesc, substanþa preia forma acestor
corpuri ºi le miºcã în conformitate cu
gândul unei forme a acelei substanþe
produce acea formã. Substanþa originalã ceea ce gândeºte. Gândindu-se la ideea
se miºcã în conformitate cu ce gândeºte; unui stejar care creºte încet, se miºcã în
orice formã ºi proces pe care le vezi în conformitate cu aceasta ºi produce co-
naturã sunt expresia vizibilã a unui gând pacul, deºi poate fi nevoie de secole pen-
al substanþei originale. Când chestia fãrã tru a face acea treabã. În creaþie, sub-
formã se gândeºte la o formã, preia acea stanþa fãrã formã pare sã se miºte în con-
formã; când se gândeºte la o miºcare, pro- formitate cu liniile de miºcare pe care ºi
duce acea miºcare. Aºa au fost create le-a prestabilit; gândul la un stejar nu
toate lucrurile. Trãim într-o lume a gân- produce formarea imediatã a unui copac
durilor, care face parte dintr-un univers al crescut în întregime, dar asta porneºte
gândurilor. Gândul unui univers care se miºcarea forþelor care produc copacul în
miºcã s-a extins prin substanþa fãrã for- conformitate cu liniile de miºcare presta-
mã ºi prin chestia care gândeºte ºi care se bilite.
miºcã în conformitate cu acel gând, a luat Fiecare gând la o anumitã formã, iz-
forma unor sisteme planetare ºi îºi men- vorât din gândirea substanþei, cauzeazã
Profesor de... Fericire 41
vitatea noastrã – ºi „Orice faptã
creatoare pãstreazã în ea sãmânþa
jocului“ (G. Liiceanu).
Societatea umanã este expresia
aceleiaºi ordini dinamice, iar fluctu-
aþiile ei pot fi conjuncturi favorabile
ºi defavorabile – vorbim despre ºansã
ºi ghinion; iar ca sã fructificãm o
ªANSÃ trebuie sã avem încredere –
datã, la rândul ei, de sentimentul cã
(ne) putem controla; iar CONTRO-
LUL dã ºansã exprimãrii adecvate a
spontaneitãþii, pentru cã provine din
COERENÞÃ ºi genereazã coerenþã
individului ºi mediului social; ºi sun-
tem vulnerabili, dar perfectibili, cãci
suntem (auto)programabili, gândi-
rea fiind, practic, o simplã generare
matematicã – poate ca în figura de
mai jos. Aºadar, gândirea este depen-
dentã de ce grupuri de „1“ ºi „0“ îi
furnizãm, organizate în programe,
cunoºtinþe ºi modele.
MULÞUMIRI ªI RECUNOªTINÞÃ
celor care mi-au îndrumat primii paºi
în aceste cãutãri: Florin MUNTEANU,
Pierre de HILERIN ºi celui mai bun
prieten, regretatul Barbu CHIÞIMIA.

sã gustãm din plin mirosul primã- cu un tril încântãtor. Foarte curând,

verii, frãgezimea noilor lãstari, mi-
reasma aerului curat de dupã ploaie,
ca sã ne recãpãtãm echilibrul. Aces-
tea sunt doar câteva din lucrurile care
mã ajutã pe mine sã trec mai uºor
peste momentele dificile ale vieþii,
„Automatul“ microtubulilor celulari (simulare pe computer). Pe 13 peste rãutãþile unora ºi greºelile al-
rânduri ºi 64 de coloane sunt generate puncte care semnificã stãrile tubu-
linelor alfa ºi beta dintr-un microtubul desfãºurat; stãrile identice succesive tora, sã accept mai uºor suspiciunile
sunt evidenþiate astfel: grupurile de 4 elementele beta corespund rom- ºi sã merg mai departe fãrã sã-mi
burilor, iar grupurile de 4 elemente alfa corespund figurilor trilobate de
culoare neagrã. În stânga (secvenþele 1-4) se vede progresia acestor sim- pierd entuziasmul ºi încrederea în
boluri, cu viteza (virtualã) de 80 nanometri pe nano-secundã (80 de metri pe
secundã). În dreapta (secvenþele 5-8), „Semnele alfa ºi beta se ciocnesc ºi ceea ce fac, sã iau cu bucurie de la
genereazã forme bizare“ (compuse, parcã, din jumãtãþi de romb), pãrãsind capãt fiecare zi.
configuraþia iniþialã; „Asemenea interacþii pot reprezenta, în mod rudi-
mentar, pãrãsind configuraþia iniþialã; «calcul» ºi «memorie». Cu permisi- În faþa casei noastre, într-un co-
unea lui Hameroff, Smith ºi Watt (1984).“11 pac, ºi-a fãcut cuib o ciocârlie. Deºi
11 Figurã preluatã din S. R. HAMEROFF, ULTIMATE COMPUTING / BIOMOLE- are obiceiul sã se trezeascã mult prea
CULAR CONSCIOUSNESS AND NANOTECHNOLOGY, TECHNOLOGY, The New Frontier devreme, este minunat sã o ascultãm
in the Brain / Mind Science, http://www.quantumconsciousness.org/ultimatecomputing/
index.html (cu modificãri: notarea ºi aºezarea secvenþelor pe douã coloane ºi detaliu). dimineaþa începându-ºi repertoriul
Gicuþa, papagaliþa noastrã, începe sã
o imite ºi, astfel, aproape fiecare di-
mineaþã se transformã într-un con-
cert al vieþii ºi bucuriei de a trãi. Ce-i
drept, a fost nevoie sã luãm conºtient
decizia de a privi lucrurile astfel ºi
nu ne-a fost întotdeauna uºor sã fa-
cem asta, mai ales când trebuia sã
luptãm cu oboseala. Dar natura are
ritmul ei ºi ciocârlia nu face decât sã
ne readucã la ritmul sãnãtos al na-
turii.
Cu câteva zile în urmã, am con-
statat cã au înflorit salcâmii. Nu am
putut sã mã abþin sã nu rup un cior-
chine de flori albe, pe care l-am pur-
tat cu mine toatã ziua, pe oriunde

40 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 9

m-au purtat paºii. Mirosul dulceag al deva, nici nu ºtim prea bine unde, cu ca aerul), la ultimii (2) apare o gân- se modificã la rândul ei (false re-
florilor de salcâm îmi spunea cã sunt speranþa cã acolo, odatã ajunºi, ne dire de performanþã (savanþii care au cunoaºteri, paralogicã, idei delirante)
vie ºi cã trebuie sã mulþumesc pentru vom liniºti ºi ne va fi bine... Dar înþeles cã existenþa a douã fenomene pânã la dispariþie (agnozie – dezor-
ocazia de a simþi încã o datã aceastã aceasta este doar o himerã! Avem care se exclud reciproc trebuie ad- ganizarea cogniþiei senzoriale, cu in-
minune a vieþii. Parcã simt ºi acum pentru ce ne bucura, acum ºi aici! misã, cãci semnificã legi naturale capacitatea intregrãrii elementelor/
mireasma aceea plãcutã, deosebitã, Atâtea minuni se petrec în jurul nos- încã neºtiute). Ca atare, putem afir- senzaþii într-un întreg/percepþie).
dându-mi o stare de bine, de fericire tru! Doar un pic sã ne deschidem ma cã necunoscute sunt cãile alge- Revenim, aºadar, la ideea cã, pentru
interioarã ºi de pace. Natura e aºa de sufletul ºi vom putea simþi în fiecare brei vii – deocamdatã. un sistem disipativ, cum este creierul,
calmã, de liniºtitã ºi de rãbdãtoare; zi noi ºi noi miracole, care ne vor Tot în contextul procesorului condiþia existenþei sale e continua pre-
numai noi, oamenii, suntem parcã tot duce, încet dar sigur, cãtre Tãrâmul cuantic (la care se lucreazã de zor), zenþã a factorilor care l-au obligat
timpul grãbiþi. Vrem sã ajungem un- Minunilor... specialiºtii vorbesc despre conºtiinþa sã aparã ºi sã se dezvolte – „de la
artificialã. Asta ne aminteºte cã, acum, naturã la culturã“, cum spunea Wald,
trebuie sã abordãm puþin conºtiinþa prin conºtiinþã.
SUNT RECUNOSCÃTOR... naturalã umanã: pentru a dori sã te
perfecþionezi trebuie, mai întâi, sã fii
Dupã cum se ºtie, conºtiinþa este
„nucleu al vieþii psihice“, expresia
* Soþului (soþiei) care sfo- însoþeºte oriunde merg, cinii gãlãgioºi, pentru cã conºtient de propria-þi persoanã. necesarã a integrãrii într-un plan
rãie toatã noaptea, pentru pentru cã înseamnã cã înseamnã cã pot auzi. Cum, pânã la proba contrarie, funcþional superior a componentelor
cã doarme acasã cu mine sunt afarã, la lumina soa- „Omul este singura fiinþã capabilã psihicului (aºa cum se integreazã sen-
ºi nu cu altcineva! relui. * Grãmezii de rufe de sã creeze semnale pentru a semnifica zaþiile într-o percepþie); aºadar, vor-
spãlat ºi cãlcat, pentru cã un lucru pe care ºi-l doreºte“, H. bim de funcþiile ºi programele inte-
* Fiicei mele adolescente, * Podelei care trebuie Wald þine sã sublinieze: „Invenþia grate în acest „nucleu“, „având în ges-
înseamnã cã am haine de
care se plânge cã trebuie ºtearsã ºi ferestrelor care fundamentalã a omului, prin care a tiune stãrile adaptãrii, luciditatea“
îmbrãcat.
sã spele vasele, pentru cã trebuie spãlate, pentru cã ºi „funcþionarea totalã a organismu-
reuºit sã salte din naturã în culturã,
înseamnã cã e acasã ºi nu înseamnã cã am o casã.
* Oboselii ºi durerilor este semnul.“8 (11, p. 153) – anume lui“9. Conºtiinþa se modificã pe par-
pe strãzi.
musculare de la sfârºitul semnul „cu ºtiinþã“ – semnul creat cursul unor reacþii ºi stãri biologice,
* Tuturor nemulþumirilor
* Impozitelor pe care le la adresa guvernului ºi a zilei, pentru cã înseamnã ºi folosit în mod intenþionat. Vã în- modificând, totodatã, astfel de reac-
plãtesc, pentru cã înseam- preºedintelui pe care le cã am fost capabil sã mun- treb: oare practicarea susþinutã a þii ºi stãri, iar prin tipare luate din
nã cã am un serviciu. aud, pentru cã înseamnã cesc.
unor astfel de „semne cu ºtiinþã“ nu mediul social controleazã comporta-
cã avem libertatea cuvân- are un rol hotãrâtor în perfecþionarea mentul ºi conduita moralã10.
* Vaselor de curãþat dupã tului. noastrã pentru a dobândi succesul? Oare în limitele regulilor de con-
* Gãlãgiei pe care o fac
o petrecere, pentru cã în- Ca expresie a „semnului conºtien- duitã se mai poate vorbi de SPONTA-
copiii când se joacã, pen-
seamnã cã am fost încon- * Locului de parcare pe tizat“, semnificaþia se asociazã natu- NEITATE? Da: suntem structuri di-
tru cã înseamnã cã am ur-
jurat de prieteni. care îl gãsesc tocmai la ral conºtiinþei; de aceea, paralel cu sipative, generate de ordinea prin
maºi care sã-mi ducã mai
capãtul strãzii, pentru cã modificãrile conºtiinþei, semnificaþia fluctuaþii; de aici ºi jocul, ºi creati-
* Hainelor puþin cam înseamnã cã pot sã merg departe moºtenirea.
8 Din G. I. NÃSTASE, ROLUL INTERACTIV AL INFORMAÞIEI, Editura RAPANA,
strâmte, pentru cã înseam- ºi cã am o maºinã. Bucureºti, 2001.
nã cã am de mâncare. * Soneriei ceasului care 9 Vã amintiþi, am discutat mai înainte despre efectul armoniei naturii ºi artei asupra indi-
vidului uman. De asemenea, se ºtie cã, prin antrenament, omul îºi poate controla funcþii care, în
* Zgomotului pe care tre- mã trezeºte în zori, pentru mod obiºnuit, sunt inaccesibile câmpului conºtiinþei.
* Umbrei mele, care mã buie sã-l suport de la ve- cã înseamnã cã sunt viu. 10 Din U. ªCHIOPU ºi colab., DICÞIONAR DE PSIHOLOGIE, Ed. Babel, Bucureºti, 1997.

10 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 39

ploua sau nu, tot aºa cum putem crede
sau nu într-o divinitate.
Oare „vrãjitoreasca“ legãturã
între particulele elementare, inde-
pendentã de spaþiu ºi timp („quan-
tum entaglement“ – Einstein, Podol-
ski ºi Rosen, 1935), poate face ca,
prin credinþã, sã influenþãm realita-
tea? Dovezile sunt indirecte: 1) din
principiul al doilea al termodinamicii
reiese cã nu existã sisteme perfect
închise, fapt ce nu contravine acestei
legãturi dintre particule; 2) procesa-
rea cuanticã se bazeazã pe amintita
legãturã – inclusiv aceea din micro-
tubulii celulari; 3) credinþa este ºi
încredere, iar indivizii ferm-încrezã-
tori în ceea ce întreprind au întot-
deauna succes.
Figura de mai jos ilustreazã dife-
renþa dintre procesarea clasicã ºi cea
cuanticã într-o manierã fãrã comen-
tarii7. (Observaþi, totuºi, feþele invi-
7 Imagine preluatã din A. BARENCO, A., EKERT, A., SANPERA, A., MACHIAVELLO,
C.: A SHORT INTRODUCTION TO QUANTUM COMPUTATION, www.qubit.org/
library/intros/comp/comp.html
38
dioase ale semnalelor clasice „alba-
neagra“, prin contrast cu aerul victo-
rios al semnalului „tãrcat“, corespun-
zãtor superpoziþiei stãrilor cuantice.)
Nu putem detalia consecinþele
particulare ale prezenþei semnalelor
tip „superpoziþie“ într-un computer
cuantic; specialiºtii spun cã, deºi
cãile de procesare într-un asemenea
computer se genereazã tot ca în alge-
bra binarã, complexitatea lor sfideazã
orice estimare, cãci e asemãnãtoare
cu complexitatea cãilor de proce-
sare din sistemele vii. Aceastã com-
plexitate ar explica, pe de o parte, 1)
ambivalenþa comportamentului huli-
ganilor, ca ºi ambivalenþa afectivã a
schizofrenicului (iubire ºi urã faþã de
aceeaºi persoanã), dar ºi gândirea li-
mitatã (ca a tocilarilor fruntaºi) a sa-
vanþilor Academiei Franceze, care, la
începuturile aviaþiei, susþineau cã
zborul cu aparate mai grele decât aerul
este imposibil; iar pe de altã parte,
aºa s-ar explica 2) acceptarea de cãtre
fizicieni a faptului cã materia palpa-
bilã este un fenomen corpuscular ºi,
în acelaºi timp, un fenomen ondula-
toriu, sau a faptului cã viteza luminii
e viteza-limitã, iar transmiterea infor-
maþiilor între particulele cuantice se
face instantaneu, indiferent de dis-
tanþã. Dar, în timp ce la primii (1)
existã o disfuncþie în gândire (sa-
vanþii care n-au luat în seamã faptul
cã pãsãrile zboarã, deºi sunt mai grele
Profesor de... Fericire
Sacrificiu Suprem
A
m întrezãrit o pãrticicã
din ceea ce se cheamã sa-
crificiu suprem, un colþi-
ºor al acestui... „nenumit lucru, sen-
timent, fiinþã“, dupã ce am fãcut o
vizitã unor oameni minunaþi. Îi mul-
þumesc lui Dumnezeu pentru cã mi i-a
scos în cale ºi le mulþumesc lor pen-
tru cã mi-au permis, cu atâta genero-
zitate, sã mã hrãnesc din preaplinul
existenþei lor! Vã mulþumesc, dra-
gilor!
Ei bine, analizând în profunzime
viaþa acestor oameni extraordinari –
atât cât cunosc despre ea ºi atât cât
mi-au permis ei sã observ –, pasiu-
nile lor, realizãrile lor, visurile lor,
calea pe care au ales-o, am ajuns la
concluzia – în timp ce conduceam în
noapte spre casã, pe strãzile pustii –
cã am descoperit ce înseamnã sacri-
ficiu suprem! Împãrtãºesc cu voi, iu-
biþii mei cititori, aceastã minunatã
descoperire – ºi sper din tot sufletul
sã îi apreciaþi valoarea ºi sã o inte-
graþi rapid în vieþile voastre, pentru
ca ele sã capete un avânt spectaculos
ºi o relevanþã deosebitã. În accepþi-
unea generalã, sacrificiul suprem
Profesor de... Fericire
Þeluri
de Constantin D. Pavel
este atunci când îþi dai viaþa! Pânã
acum, la vârsta de aproape 40 de ani,
am crezut cã aceasta înseamnã, pur ºi
simplu, sã mori pentru cineva, pentru
o idee sau pentru un crez înalt. Dar
dacã nu e aºa? – mi-am zis în aceastã
searã. Dacã sacrificiul suprem nu în-
seamnã sã-þi dai viaþa, ci sã-þi trã-
ieºti viaþa? Sã trãieºti pentru cineva,
pentru o idee sau pentru un crez înalt!
Ce descoperire minunatã, nu-i aºa?...
Abia aºteptam sã ajung acasã ºi
sã pun pe hârtie aceastã descoperire,
pentru ca ºi tu, acum, sã ai acces la
ea ºi sã-þi schimbe existenþa – pentru
cã pe a mea sigur o va schimba!
Sacrificiul suprem este sã trãieºti
pentru a-þi împlini menirea, spre
dezvoltarea ta ºi a semenilor tãi! Sa-
crificiul suprem este, de fapt, un cu-
mul constant de momente în care iei
decizia de a afla cine eºti cu adevã-
rat, ce vrei de la existenþa ta pe acest
pãmânt ºi unde vrei sã ajungi. Sacri-
ficiul suprem este dedicarea vieþii
tale întru ajutorarea oamenilor, mai
întâi a celor dragi ºi apropiaþi þie, apoi
a celor a cãror viaþã se intersecteazã
cu a ta. Sacrificiu suprem este atunci
11

când te dedici finalizãrii proiectelor
începute, împlinirii ideilor ºi concre-
tizãrii tuturor acþiunilor tale, pentru a
putea oferi semenilor roadele efortu-
rilor vieþii tale. Sacrificiu suprem e
sã dãruieºti tot ce ai – timp, energie,
resurse, idei, sentimente, emoþii –
pentru a-þi împlini destinul, oricare
ar fi el! Sacrificiul suprem este acea
concentrare a energiilor de care dis-
pui spre împlinirea þelului personal,
menit sã aducã o schimbare în bine a
vieþii: a vieþii unui singur om, adesea
a vieþii câtorva oameni care consti-
tuie familia, ori a vieþii tuturor oame-
nilor, contemporani sau care vor veni.
Mult prea des avem impresia cã
ceea ce suntem, simþim ºi facem are
consecinþe doar într-un mediu re-
12
strâns – familia, grupul de prieteni
sau cunoºtinþe, alte câteva grupuri
atinse tangenþial –, însã nu e aºa. Ar
fi mult prea simplu sã fie aºa! Ade-
vãrul este cã ceea ce suntem ºi ceea
ce facem afecteazã – pozitiv sau ne-
gativ – întreaga umanitate! Toatã, fãrã
pãrtinire! Dacã eu, azi, fac o acþiune
oarecare, gestul ºi atitudinea mea va
afecta, nu ºtiu cum, nu ºtiu în ce fel,
nu ºtiu când, viaþa unui semen de-al
meu din... Australia, sã zicem.
Conºtientizând cã acþiunile mele,
comportamentul meu, atitudinea mea,
are repercusiuni asupra întregului –
fie cã vreau, fie cã nu vreau! –, reali-
zez, de fapt, cã sacrificiul suprem pe
care aº putea sã-l fac este sã îmi fac
corect datoria, în orice moment al
Profesor de... Fericire
menþinut unitatea grupãrilor umane
de-a lungul istoriei. Însã, deºi nu au
fost observate comportamente reli-
gioase la celelalte specii (cultul mor-
þilor, ore de rugãciune etc.), putem
remarca, în schimb, obiceiuri care su-
gereazã o anumitã „moralã animalã“
(Doamne, iartã-mã!) – de fapt, obi-
ceiuri care au ca finalitate autocon-
servarea individului, dar niciodatã în
defavoarea grupului ºi în niciun caz
în defavoarea speciei. Aºadar, morala
omeneascã nu s-a nãscut pe teren
gol.
Acum, revenind la întrebãrile de
mai înainte, ne amintim de expresia
„om fãrã Dumnezeu“, aplicatã celor
care încalcã regulile bunei convie-
þuiri cu zâmbetul pe buze; ºi ne mai
amintim de „valoarea criticã“ a can-
titãþii de informaþii: dacã ea a gene-
rat în indivizii speciei noastre acea
neobiºnuitã capacitate de abstracti-
zare, pe baza cãreia, prin uluitoarea
sa creativitate (roata, arta etc.), omul
a putut concepe modele ale diferi-
telor fenomene (zeii, aritmetica etc.),
de ce nu-i ajutã pe tocilarii limitaþi?
Oare algebra binarã din microtubulii
lor genereazã semnale dupã legi con-
tradictorii?
Ei bine, credem cã nu algebra lui
1 ºi 0 e vinovatã, ci marea complexi-
tate a fiinþei umane; complexitate
care, între noi fie vorba, are dezavan-
tajele ei: o sapã se stricã mai greu
decât un cântar ºi, spre deosebire de
Profesor de... Fericire
râmã, omul îºi poate pierde minþile
mai uºor.
De ce nu-i vinovatã algebra?
Poate chiar datoritã stãrilor cuantice,
care genereazã pe „monitorul“ minþii
noastre imagini ºi gânduri.
Am spus: problema e propria
noastrã complexitate – aceea în vir-
tutea cãreia nu admitem doar vari-
antele „adevãrat“ ºi „fals“, ci ºi...
„incert“.
Modelul minþii cuantice propus
de Stuart Hameroff ºi Roger Penrose
(cei cu matematica microtubulilor)
presupune, printre altele, cã aptitudi-
nea umanã de a accepta douã ade-
vãruri care se exclud reciproc tre-
buie pusã pe seama specificului pro-
cesãrii ce utilizeazã ca „1“ ºi „0“ pe-
rechi de stãri cuantice. Astfel, dacã
într-un computer obiºnuit existã nu-
mai douã stãri de bazã, într-un com-
puter cuantic existã ºi o a treia, ca o
„suprapunere“ a primelor douã: sta-
rea de superpoziþie a stãrilor cuan-
tice. Or, aºa cum logica aristotelianã,
binarã, a fost tradusã în algebra bina-
rã, e normal sã existe ºi un suport al
logicii noastre de zi cu zi; cãci, dacã
gândirea reflectã realitatea, ea nu ex-
clude incertul: în momentul „acum“
nu putem decide dacã o propoziþie de
tipul „Mâine plouã la ora 5“ este ade-
vãratã sau falsã; ca atare, e o propo-
ziþie indecidabilã (Gödel), o afirma-
þie ce nu poate fi demonstratã, ºi nu
putem decât sã avem credinþa cã va
37
lilor externi (deprivarea senzorialã)
provoacã iniþial dereglarea ritmului
somn-veghe, percepþii false (con-
fuzii, iluzii), apoi halucinaþii (per-
cepþii fãrã obiect – ca ºi cum creierul
s-ar opune acestui „ºomaj“ senzo-
rial), ajungându-se pânã la stãri con-
fuzionale, comatoase ºi, în final, la
pierderea vieþii. Deprimant.
Mai bine sã revenim la benefi-
ciile activitãþii de cunoaºtere în sco-
pul continuei „apgradãri“ a minþii
noastre. De fapt, este în bunã mãsurã
un proces de „auto-manipulare“ – o
continuare (la un nivel mai înalt) a
„manipulãrii“ numite educaþie.
De-a lungul acestui material am
încercat sã înþelegem cã suntem re-
zultatul interacþiunii dintre fondul
nostru biologic ºi mediu. Am admis
cã semnalele neuronale sunt legate
de procesarea automatã, naturalã, în
microtubuli, a informaþiilor elemen-
tare gen „1“ ºi „0“, conform legilor
algebrei binare, fapt ce nu prea pare
sã fie mãgulitor pentru om – cununa
lumii, culme a creaþiei dumnezeieºti.
Oare cum putem explica senti-
mentul religios pe baza unor sem-
nale, fie ele chiar ºi subtilele stãri
cuantice precum „spin dreapta“, „spin
stânga“?
Întâi, trebuie sã recunoaºtem cã
ne confruntãm cu o idee înrãdãcinatã
adânc, formatã încã din zorii civili-
zaþiei, anume cã omul are în el sã-
mânþa divinitãþii. Pe fondul vidului
36
de cunoaºtere, aceastã idee a fost
utilã în a ne satisface curiozitatea,
funcþia care ne face sã cãutãm infor-
maþii. Curiozitatea este o funcþie vi-
talã, cãci fãrã informaþii nimeni nu
poate supravieþui, nici chiar în cele
mai blânde medii: când nu ºtii unde-i
hrana, unde-i apa ºi ce pericole te pân-
desc, atunci succesul este imposibil –
ºi chiar simpla vieþuire. În plus, curio-
zitatea ne-a determinat sã aflãm ex-
plicaþii legate nu doar de geneza fe-
nomenelor înconjurãtoare, ci ºi de
propria noastrã genezã.
Apoi, trebuie sã recunoaºtem cã
individul are nevoie de sentimentul
siguranþei; însã dupã dulcea copilã-
rie petrecutã în mediul sigur al fami-
liei, trebuie, ca adult, sã oferi tu în-
suþi o asemenea siguranþã. Dar cu
propria siguranþã cum rãmâne?, cãci
nu te mai apãrã nici mama, nici tata!
Nu doar din spaima provocatã de in-
explicabilul fenomenelor naturale, ci
ºi din imperioasa nevoie de a gãsi un
continuator al rolului de ajutor ºi
apãrare al pãrinþilor, s-a nãscut ideea
existenþei unei supra-lumi a forþelor
supranaturale. În situaþii de crizã,
fiecare dintre noi s-a rugat Atotzidi-
torului – cu convingerea omului reli-
gios ori cu îndoiala ateului.
În sfârºit, mai trebuie sã recu-
noaºtem cã bãnuita existenþã a unui
„arbitru“ divin (care le vede pe toate
ºi nu bate cu bãþul) a determinat întã-
rirea legilor moralei, prin care s-a
Profesor de... Fericire
vieþii mele, astfel încât influenþa mea de modificãri permanente – ºi totul a
sã fie una pozitivã, care sã ducã, în fost fãcut cu gândul la acel aparat de
cele din urmã, la evoluþia vieþii, nu zbor cu totul extraordinar, care va
la involuþia ei! elibera omenirea de frica devenitã
Revenind la exemplul pe care mi psihozã în ultimii ani, de a nu rã-
l-au oferit prietenii mei în aceastã mâne fãrã combustibili fosili!
searã, de fapt, la revelaþia pe care ei Ei bine, dragilor, sacrificiul su-
mi-au permis sã o am – ºi pentru care prem al prietenului meu, care „s-a
le mulþumesc încã o datã! –, este jucat“ ani de-a rândul cu machetele
extraordinar de minunat sã constaþi sale, aidoma unui copil mare – vise
cã pasiunea este motorul sacrificiu- devenite astãzi funcþionabile! – ar
lui suprem personal. Prietenul meu putea reprezenta, într-un viitor nu
se dedicã aproape total acestei pa- prea îndepãrtat, sper eu, calea cãtre
siuni, cu devotament ºi seriozitate libertatea de miºcare a fiinþei umane,
maxime, ceea ce va duce la reali- la costuri incredibil de mici!
zarea unei invenþii care va schimba Abia aºtept ca sacrificiul sãu
viaþa omenirii! Despre ce invenþie suprem sã se uneascã rapid cu sacri-
este vorba? Un aparat de zbor care ar ficul suprem al altor pasionaþi de aero-
putea aduce un nivel de mobilitate nauticã ºi modelism, ºi împreunã sã
extraordinar de ridicat oamenilor – dezvolte aceastã idee pânã la produ-
un aparat de zbor ce s-a concretizat, sul final: un aparat de zbor ºi de
în acest moment, într-o machetã transport autonom, care sã funcþio-
funcþionabilã! Aceasta, însã, a nece- neze, atenþie!, cu... luminã ºi aer! Voi
sitat ani lungi de studiu, de muncã fi, cu siguranþã, primul lor cumpã-
asiduã, de încercãri peste încercãri, rãtor!!!...
PROGRAMUL EDUCA}IONAL LUNAR
http://pavconeducational.tripod.com/
programuleducationallunar
R E D U C E R E 20% !!!
Cele mai bune materiale de dezvoltare personalã,
într-un program format dintr-o carte ºi un CD audio
lunar, alese cu grijã pentru nevoia ta de dezvoltare
personalã continuã! Comandã acum la 031.100.80.70
Profesor de... Fericire 13
 Lecþii de marketing
Cum am devenit vânzãtor...
C
u câþiva ani în urmã, mã
feream de vânzare ca dra-
cul de tãmâie ºi nu înþe-
legeam cum pot unii oameni sã
treacã peste emoþii ºi peste bunul
simþ ºi sã intre în viaþa semenilor lor
cu atâta uºurinþã... Nu înþelegeam
cum pot ei sã facã faþã refuzurilor ºi
privirilor încruntate ºi sarcasmului
sau chiar bãtãii de joc a celor care îi
tratau ca pe niºte fiinþe inferioare...
Nu puteam sã pricep de ce mie mi se
înmuiau picioarele, rãmâneam fãrã
salivã ºi mi se punea un nod în gât
înainte sã fac pasul decisiv în mese-
ria de vânzãtor... Aºa cã am cãutat sã
mã documentez ºi sã gãsesc o cale
spre lumea vânzãrii, fiindcã viitorul
meu depindea de asta!
Am cãutat în librãrii cãrþi despre
vânzãri ºi m-am pus pe citit; de la
citit am ajuns la studiat, iar de la stu-
diat, pasul firesc era spre practicã.
Dar tot n-am fost în stare sã îl fac aºa
cum trebuie! La primul refuz, care
din nefericire a fost ºi prima mea ten-
tativã de vânzare directã, am simþit
cum mã ia o greaþã nenorocitã ºi-am
renunþat, pur ºi simplu. M-am întors
spãºit acasã...
14
de Valentin Iordache
A doua zi m-am trezit într-un su-
permarket, împingând cãruciorul cu
cumpãrãturi printre niºte rafturi cu
cãrþi. Nu ºtiu cum, nu ºtiu de ce, dar
atenþia mi-a fost atrasã de cotorul
galben al unei cãrþi pe care scria
„LIFE-COACH – Arta de a Trãi“.
M-am oprit doar o clipã, am întins
mâna, am luat-o de pe raft ºi am pus-o
în coº, fãrã sã mã uit la preþ ori la
ceea ce scria pe copertã. Sincer, abia
la casã, în timp ce puneam cumpãrã-
turile pe banda rulantã, am citit de
cine e scrisã. „Ah, la naiba! – mi-am
zis în gând. E cartea unui român...“
ªi am avut impulsul de a o pune deo-
parte, sã o las acolo. „Dar dacã, totuºi...
– a zis alt gând, dacã vei gãsi în
aceastã carte ceea ce cauþi?“ ªi am
achitat-o. ªi nu mi-a pãrut rãu nicio-
datã cã am fãcut-o! Am citit acea
carte pe nerãsuflate; era ora 2 noap-
tea când am terminat-o ºi mi-a mai
luat o orã ca sã mã ia somnul. Am
adormit de obosealã, cã eu, unul, n-aº
fi vrut! Atât de multe primisem din
acea carte, încât mã simþeam plin,
încãrcat cu tot ce aveam nevoie, gata
de lupta cu mine însumi, gata de
schimbare ºi de acþiune!
Profesor de... Fericire
îi va crea o personalitate superioarã;
trebuie sã îi explicãm detaliile, astfel
încât sã înþeleagã cã minciuna nu
construieºte case ºi drumuri, cã fur-
tul nu aduce satisfacþia muncii bine
fãcute, cã vorbirea frumoasã ºi co-
rectã îi eficientizeazã gândirea ºi co-
municarea, iar lecþiile bine înþelese îi
asigurã drumul spre succesul în soci-
etate; ºi, desigur, nu ar strica sã-i ex-
plicãm cã, de fapt, secretul succesu-
lui îl reprezintã înþelegerea legilor
armoniei – a armoniei naturii, de la
care învãþãm armonia cu ceilalþi ºi
cu noi înºine, o armonie generatã de
algebra lui 1 ºi 0 - adicã a lui „a fi
sau a nu fi“, adevãrat sau fals etc. –
pe care se bazeazã mintea noastrã,
apariþia, miºcarea ºi devenirea uni-
versului.
Dacã natura ar fi o persoanã, am
putea spune cã ea are un anume „simþ“
al acelui echilibru dinamic pe baza
cãruia s-a nãscut viaþa pe Terra. E
ceva asemãnãtor cu ceea ce numim
„bunul simþ“ – acela care ne diri-
jeazã cãtre moderaþie: dincolo de un
anumit „stoc“ informaþional „critic“,
acumulat prin educaþie ºi experienþã,
începem sã apreciem corect, din ce
în ce mai des, cât ºi când sã fim în-
crezãtori, deschiºi în faþa anumitor
interlocutori, ºi când trebuie sã fim
sceptici. Oricum, nimeni nu este ºi
nu poate deveni infailibil.
Pare uimitor cã fenomenele natu-
rale sunt guvernate de legi coerente –
Profesor de... Fericire
dar, dacã ar fi altfel, universul nu ar
fi putut exista; de asemenea, pare ui-
mitor cã omul înþelege ºi aplicã aces-
te legi, dar el însuºi este expresia lor.
Aºadar, nimic nu este neobiºnuit.
Chiar ºi disfuncþiile noastre cogni-
tive (incapacitatea de a înþelege anu-
mite lucruri) se datoreazã aceloraºi
legi – inclusiv gândirea cu „dublã
mãsurã“. Straniu?
Observãm cã, în general, huli-
ganii de care pomeneam nu fac acasã
acelaºi prãpãd ca pe stadion; ºi, cu
toate cã ei nu ar accepta sã fie loviþi,
totuºi lovesc alte persoane. ªi ne în-
trebãm iarãºi: ce legi naturale, deci
necontradictorii, provoacã un aseme-
nea comportament contradictoriu? ªi
de ce, la generarea microtubulilor, na-
tura a preferat ºirul lui Fibonacci, în
vreme ce la formarea cochiliei mel-
cului de grãdinã a folosit „progra-
mul“ spiralei logaritmice?
Privitor la aceste întrebãri, tre-
buie sã acceptãm cã, deocamdatã, nu
existã explicaþii satisfãcãtoare.
Totuºi, haideþi sã riscãm un rãs-
puns în cele ce urmeazã, dacã tot am
ajuns pânã aici...
M
ecanismele minþii ome-
neºti – atât cât se ºtie
despre ele – ne dau
speranþa cã autoperfecþionarea prin
cunoaºtere este o lege a naturii; cãci,
la polul opus, un flux informaþional
sãrãcit pânã la întreruperea stimu-
35
folosit în artele plastice, în arhitec-
turã, în design industrial etc. pentru
obþinerea unor forme ºi a unor aso-
cieri (sisteme) de forme cu dimensi-
uni ºi în cantitãþi adecvate6, asemã-
nãtoare celor cu care ne-a obiºnuit
natura; aºa cã, deloc uimitor, aceastã
„dozare“ optimã intrã în rezonanþã
cu tiparele noastre strãvechi de pro-
cesare, formate ºi educate („manipu-
late“?) de mediul în care am apãrut
ca specie, generându-ne în minte o
stare de bine specificã; iar starea de
bine se repercuteazã asupra întregu-
lui organism, determinând optimiza-
rea funcþiilor sale prin „contamina-
rea“ cu aceastã armonie de „ritmuri“
ale contururilor, volumurilor, miºcã-
rilor ºi sunetelor – armonie prin care
definim ideea de frumos.
Despre efectul benefic al frumo-
sului (natural sau creat de om) s-au
scris tomuri întregi. E suficient sã ne
amintim de efectul unei excursii la
munte, al contemplãrii valurilor mãrii,
al unei plimbãri în parc sau al mu-
zicii de calitate (de unde ºi melote-
rapia – terapia prin muzicã). Astfel
se relevã cel mai evident efect al me-
diului asupra individului uman.
Putem afirma cã bunul-gust din
arta popularã este rezultatul imitãrii
armoniei formelor naturale. Iar ar-
monia naturalã este rezultatul combi-
naþiilor adecvate, cãci sunt dictate de
6 ...la fel ca valoarea razei acelor cercuri ale cãror arcuri fac legãtura între anumite arcuri ale
cercurilor 1, 2 ºi 3 pentru a se forma spirala logaritmicã din figurã.
34
legi care nu se contrazic unele pe
altele – deci sunt coerente, aºa cum
trebuie sã fie ºi gândurile noastre.
Cum e posibil ca aceste legi sã
conducã la incoerenþa gândirii „cu
dublã mãsurã“? („Iubesc trãdarea,
dar îi urãsc pe trãdãtori“, spunea un
personaj de-al lui Caragiale.) Cum e
posibil ca tocilarul sã nu înþeleagã
importanþa înþelegerii informaþiilor
pe care el doar le memoreazã meca-
nic? ªi de ce depãºirea unei anumite
„valori critice“ a cunoºtinþelor sale
nu determinã obligatoriu saltul cãtre
înþelegere? Probabil pentru cã e
„virusat“ de programe caracteristice
unui mediu în care nu s-a cultivat co-
municarea, aceea care trezeºte o
curiozitate ce ne îndeamnã la cu-
noaºtere – pentru a înþelege lecþia de
armonie pe care ne-o oferã natura.
Capacitatea de memorare fãrã
descifrarea sensurilor celor învãþate
poate fi confundatã la prima vedere
cu o capacitate de procesare superi-
oarã – aºa cum am putea confunda
spiralele din figura anterioarã; cãci,
deºi iniþial ele par identice, o privire
atentã descoperã cã ele sunt diferite,
cãci au fost generate prin „programe“
diferite. Prin asemenea programe pu-
tem obliga un copil sã nu mintã, sã
nu fure, sã vorbeascã frumos ºi corect
ºi sã înveþe bine; dar aceastã falsã edu-
care (mai degrabã „condiþionare“) nu
Profesor de... Fericire
Aºa cã a doua zi, înarmat cu tot
ce primisem din carte, am pornit la
vânzare! Parcã eram alt om, parcã tot
ce citisem pânã atunci în cãrþile des-
pre vânzãri cãpãtase acum o altã va-
loare, parcã tot ce fãceam era acum
bine ºi asta îmi dãdea forþã, putere ºi
entuziasm. Chiar îmi plãcea ceea ce
fãceam!
Ce anume a determinat transfor-
marea mea? Articolele din carte. Au
funcþionat ca niºte declanºatori emo-
þionali, eliberându-mi mintea de fri-
cile introduse acolo de alþii, cu ani ºi
ani în urmã. Pur ºi simplu, fiindcã
îmi trãisem copilãria ºi adolescenþa
înainte de ’89, identificasem vânza-
rea directã cu biºniþãreala, pentru cã
pe atunci numai biºniþarii fãceau asta;
ºi erau vânaþi de miliþie peste tot. În
plus, vânzãtorii „adevãraþi“ erau, în
marea lor majoritate, niºte fiinþe bla-
zate, ursuze ºi rele, care aveau im-
presia cã dacã au acces la o marfã –
la orice fel de marfã, pe atunci! – erau
buricul pãmântului! Pe atunci toatã
lumea ura vânzãtorii, dar fiecare
dorea sã aibã o relaþie într-o alimen-
tarã... ªi din aceste cauze, în mintea
mea se formase o imagine deformatã
a activitãþii de vânzare ºi a vânzãto-
rului, care avea ca efect blocarea
mea în momentul desfãºurãrii proce-
sului propriu-zis de vânzare.
Dar dorinþa mea de a reuºi în afa-
cerea pe care o începusem era uriaºã.
ªi cum reuºita þinea de vânzare ºi
Profesor de... Fericire
recomandare, trebuia sã-mi înving te-
merile ºi sã fac vânzãri. Cartea dom-
nului Constantin D. Pavel mi-a arãtat
cine eram eu cu adevãrat ºi apoi, când
am ajuns sã-l cunosc pe domnul Pavel,
dumnealui mi-a trimis un îndemn pe
care n-am sã-l uit niciodatã! Efectiv,
aceastã frazã mã ajutã de fiecare datã
sã îmi înving emoþiile ºi sã închei vân-
zarea. Ea sunã astfel: „Fii tu însuþi,
cu tot cu emoþii, fii sincer, spune ce
ai de spus, oferã ce ai de oferit, cere
cât ai de cerut, mulþumeºte ºi împli-
neºte-þi visul! Nu conteazã dacã vinzi
sau nu vinzi, ci numai sã-þi faci dato-
ria, aºa cum þi-ai propus. ªi dacã o
vei face, sigur vor veni ºi vânzãrile!
Doar fii tu însuþi!“ Pãstrez ºi acum
e-mailul de la domnul Pavel ºi îl reci-
tesc de fiecare datã când plec la vân-
zare, pentru cã mã încarcã de ener-
gie, adevãr ºi speranþã. Iar când ajung
în faþa clienþilor mei, le zâmbesc
larg, le spun ce am de spus, cât pot de
senin ºi de calm, le ofer ce am de
oferit, le cer cât am de cerut ºi, chiar
dacã vând sau nu vând, le mulþumesc
din suflet ºi plec mai departe, senin
ºi calm, fãrã însã a uita sã le ofer car-
tea mea de vizitã ºi... o bomboanã!
Chestia cu bomboana am inventat-o
eu, dupã ce la un târg am observat pe
o masã un bol plin cu bomboane, din
care fiecare client care dorea lua câte
una la plecare. Mi-am zis cã pot face
ºi eu asta, cã nu-i un capãt de þarã ºi
n-o sã sãrãcesc eu de la o bomboanã!
15
Aºa cã las în urma mea o amintire
dulce ºi o carte de vizitã. Iar oamenii
îºi aduc mai repede aminte de mine
când vãd cartea de vizitã, pentru cã
îºi amintesc de dulceaþa bomboanei
pe care au mâncat-o sau au dus-o co-
piilor. Mulþi au fost cei care mi-au
mãrturisit mai târziu, când s-a în-
chegat relaþia, cã m-au sunat datoritã
gestului meu de a le oferi o bom-
boanã, chiar dacã nu cumpãraserã
nimic de la mine!...
Încã un lucru important pe care îl
fac ºi mã ajutã enorm în vânzãri este
completarea rapidã a „Caietului Cli-
enþilor“. Imediat ce ies de la client
mã opresc câteva minute ºi, cât in-
formaþiile sunt proaspete în minte ºi
în inimã, scot carneþelul ºi îmi notez
tot ce am aflat ºi am simþit despre
clientul meu, fie cã a cumpãrat ceva
sau m-a refuzat. Numele ºi prenu-
mele (e scris, de cele mai multe ori,
pe ecusonul ce-l poartã în piept), lo-
cul sãu de muncã (dacã merg la el la
serviciu sã fac vânzarea), telefonul ºi
e-mailul (dacã îi dau o carte de vizitã
îi ºi cer una, iar în cazul în care nu
are, îi cer politicos voie sã îmi notez
datele lui pe carneþel), situaþia mari-
talã, felul în care e îmbrãcat, chiar ºi
culoarea ochilor, tipul de personali-
tate pe care îl are, modul în care vor-
beºte ºi tot ce mai cred eu cã are sau
ar avea vreo importanþã în viitor,
legat de acea persoanã. Este sau va fi
clientul meu ºi trebuie sã cunosc tot
16
ce pot cunoaºte despre el, pentru a-mi
adapta felul de a fi la persoana lui, ca
sã îl pot servi cel mai bine! Cãci rolul
meu, mi-am dat seama din cãrþi ºi
mai ales din „LIFE COACH – Arta
de a Trãi“, este de a-i servi pe oa-
meni cât mai bine cu produsele mele.
Iar ei, în schimb, îmi oferã ceva mult,
mult mai de preþ decât banii – de
care, trebuie sã recunosc, este mare,
mare nevoie, pentru ca o afacere sã
poatã creºte! –, îmi oferã prietenia
lor!
Aºa a fãcut ºi domnul Pavel cu
mine; de fapt, dânsul nu mi-a vândut
o carte sau revista „Profesor de...
Fericire“ (la care m-am abonat ime-
diat cum am terminat cartea de citit),
ci mi-a oferit ºansa de a cunoaºte un
om minunat, un mentor care, pot recu-
noaºte deschis acum, mi-a schimbat
enorm viaþa în bine! N-aº vrea ca
aceste cuvinte sã sune prea mult a
laudã, însã nu ºtiu cum sã îmi exprim
recunoºtinþa pentru tot ce mi-a oferit
acest om prin munca sa! Fãrã lipsã
de modestie, cred cã dânsul este cel
mai bun vânzãtor pe care l-am întâl-
nit vreodatã, cãci dumnealui vinde
cu mare dragoste un lucru de care
toþi oamenii au nevoie: fericire! ªi o
face respectându-ºi principiul în cele
mai mici detalii: „Fii tu însuþi, cu tot
cu emoþii, fii sincer, spune ce ai de
spus, oferã ce ai de oferit, cere cât ai
de cerut, mulþumeºte ºi împlineºte-þi
visul!“.
Profesor de... Fericire
nãtatea cunoºtinþelor ne face nesi-
guri, suspicioºi, veºnic în defensivã
– iar o lege strãveche a lumii vii spune
cã apãrarea cea mai bunã e sau atacul,
sau fuga. Nu-i momentul sã discu-
tãm despre idiotul care zâmbeºte tu-
turor ºi nici despre geniul izolat în
spatele spaimei cã nu poate fi înþeles
de ceilalþi; sã urmãrim cazurile co-
mune.
Aparent straniu, violenþii stadioa-
nelor ºi ai strãzii au, semnificativ de
frecvent, ceva comun cu tocilarii
timizi ºi retraºi: o copilãrie petrecutã
într-un mediu conflictual, opresiv,
generat prin lipsa de comunicare –
de unde ºi intoleranþa faþã de tot ce e
diferit. Astfel, în vreme ce violenþii
de care vorbeam dispreþuiesc valo-
rile cunoaºterii (majoritatea au avut
probleme cu ºcoala), tocilarii, siliþi
de pãrinþi dominatori sã ia numai note
maxime, nu înþeleg cã rostul cunoaº-
terii e aplicarea ei în lumea realã ºi în
folosul tuturor, nu simpla memorare
pentru obþinerea îngustului „succes“
al notei mari.
Bun, dar cum rãmâne cu „valoa-
rea criticã“ a cantitãþii de informaþii,
dincolo de care tocilarul ar trebui sã-ºi
scuture timiditatea ºi sã uimeascã
prin capacitatea lui de socializare ºi
de dobândire a succesului în viaþã?
Ei bine, trebuie sã înþelegem cã amin-
tita „valoarea criticã“ nu este, obli-
gatoriu, „bagheta magicã“ atotputer-
nicã. În general, tocilarul este o per-
Profesor de... Fericire
soanã care, de-a lungul copilãriei ºi
adolescenþei, ºi-a însuºit anumite
programe de procesare caracteristice.
Sã privim spiralele de mai jos.
Poate aþi recunoscut conturul spi-
ralei din paginile anterioare, dese-
natã aici cu linie întreruptã: aceea ge-
neratã din pãtrate, pe baza ºirului Fi-
bonacci. Ei bine, cea desenatã cu
linie continuã e spirala logaritmicã.
Ea se genereazã prin unirea cercu-
rilor (notate 1, 2, 3) tangente la seg-
mentele paralele a, b, c, segmente
distanþate unul de altul ºi de centrul
O prin segmentele OA, AB ori BC
de pe semidreapta d. Amintim cã AB
/ OA = BC / AB = Φ, în care Φ =
1,6180339887... reprezintã „numãrul
de aur“, un raport între diferite
mãrimi naturale, cum ar fi între lun-
gimea ºi lãþimea unei frunze; mai
amintim cã raportul dintre douã nu-
mere succesive din ºirul lui Fibona-
cci tinde sã ia valoarea numãrului de
aur – ºi cu cât sunt mai mari nume-
rele, cu atât sunt mai apropiate de
valoarea raportului Φ.
Încã de la descoperirea lui în an-
tichitate (egiptenii?), acest raport s-a
33
la fierbere, îºi pierde aceastã „sime-
trie“ prin apariþia bulelor, a celulelor
Benard.
În mod asemãnãtor, în mintea noas-
trã, la o cantitate de informaþii ce de-
pãºeºte o anumitã valoare criticã,
„simetria“ haosului de cuvinte se rupe
în „asimetria“ unor fraze organizate
în idee, o structurã mai complexã de-
cât componentele ei (cuvinte, fraze)
ºi relativ stabilã, pentru cã amintitele
componente sunt interconectate de
„energia“ unui sens: precum se ºtie,
câteva cuvinte luate la întâmplare sunt
mai greu de memorat decât atunci
când ele sunt organizate într-o frazã
inteligibilã ºi formulatã corect5.
De asemenea, potrivit autorilor ci-
taþi, „conceptul mai general al or-
dinii prin fluctuaþii nu presupune
nicio distincþie a priori între «func-
þional» ºi «disfuncþional»„ (p. 244) –
sau, zicem noi, între „adecvat“ ºi „in-
adecvat“, între „bine“ ºi „rãu“, între
normal ºi anormal; însã chiar aceste
noþiuni, utile în a caracteriza com-
portamentul (nu neapãrat uman), ma-
nipuleazã înþelegerea noastrã ca me-
canismul unei iluzii: mii de ani s-a
crezut cã omul e altceva decât un fe-
nomen biologic; dar astãzi ºtim cã
doar marea lui capacitate de procesare
îl face „sfânt“, apt sã se înþeleagã pe
5 Mai exact, sensurile cuvintelor provoacã organizarea lor într-o... „ã-z-r-a-f“, vreau sã zic,
o „frazã“ (ºi am arãtat astfel cã prezenþa anumitor litere într-un grup are acelaºi efect – ca pro-
prietãþile substanþelor, care determinã, printr-o reacþie chimicã, „unirea“ acestora într-o „frazã“ –
într-o substanþã cu o complexitate sporitã); iar un vocabular vast, bine strunit de o gramaticã si-
gurã, determinã o gândire complexã, aptã sã genereze comportamente adecvate ºi soluþii inge-
nioase.
32
sine ºi pe ceilalþi, determinându-l sã
mediteze nu doar la propriul sãu rost,
ci ºi la rostul lumii ºi al propriei sale
specii: într-un creier normal (sãnã-
tos, cu funcþii intelectuale educate),
generarea frazelor cu sens, a compor-
tamentului adecvat ºi a gândului bun
sunt la fel de naturale ca formarea ce-
lulelor Benard sau a fulgilor de nea.
Întrucât mecanismele minþii uma-
ne se bazeazã pe echilibrul dinamic
dintre „cererea“ ºi „oferta“ informa-
þionalã în contextul procesãrii (ºi asta
pe fondul unui „capital“ de cunoaº-
tere în continuã devenire), orice ati-
tudine rigidã semnificã inadecvarea,
anormalitatea – ca, dealtfel, orice ati-
tudine de extremã; dar dacã, firesc,
ameninþarea cã va fi ucis îl sileºte pe
soldat sã ucidã, este nefireascã atitu-
dinea celor care au declanºat rãzbo-
iul, câtã vreme ei n-au fost supuºi
aceleiaºi ameninþãri. Ce anume „viru-
seazã“ mintea omeneascã, trimiþând-o
la nedorita extremã a „stabilitãþii“ (a
rigiditãþii) în idei, comportament ºi
comunicare? Ce anume determinã
incapacitatea de a negocia?
Considerãm cã e vorba de lipsa
cunoaºterii: dacã ne e teamã de întu-
neric, e pentru cã milenii de-a rândul
întunericul a ascuns pericole necunos-
cute. Asemenea întunericului, puþi-
Profesor de... Fericire
Sã trãim în mod creativ
Î
n mod obiºnuit, ne raportãm
foarte des la memorie atunci
când ne ocupãm de activitã-
þile zilnice sau când ne imaginãm
cum se vor desfãºura lucrurile în
viitorul mai mult sau mai puþin înde-
pãrtat... Cu alte cuvinte, repetãm sce-
narii care, în timp, ajung sã ne bana-
lizeze experienþele zilnice. Nu mai
existã loc pentru prospeþime, pentru
creativitate ºi nou.
Uitãm cã, de fapt, viaþa ne adre-
seazã, clipã de clipã, o invitaþie: de a
ne exprima din plin potenþialul inte-
rior. Asta presupune, însã, sã fim cre-
ativi, sã ne deschidem spre viziuni ºi
moduri de acþiune noi; astfel de
ocazii apar mereu în vieþile noastre,
dar de obicei trecem pe lângã ele, ale-
gând confortul obiºnuinþelor, chiar
dacã, undeva în adâncul nostru, ne-am
sãturat de banalitate ºi repetiþie ºi
ne-am dori „altceva“... Acest altceva
este un mod creativ de a exista ºi de
a acþiona; presupune sã fim prezenþi
pe deplin aici ºi acum, sã fim des-
chiºi ºi curioºi, sã ne dãm voie în
fiecare zi sã fim spontani, entuzias-
maþi de propria viaþã ºi dornici de a
Profesor de... Fericire
Noi înºine
de Diana Bercescu
experimenta noul, în cât mai multe
feluri...
Putem face o adevãratã artã din
orice activitate; secretul constã în a o
privi cu ochi noi ºi a ne folosi imagi-
naþia ºi intuiþia pentru a o realiza cu
plãcere. Creativitatea se antreneazã
ºi, în timp, ne va fi tot mai uºor sã ne
fructificãm potenþialul interior ºi sã
ne bucurãm din plin de tot ceea ce
facem.
Putem fi creativi începând cu ac-
tivitãþi mãrunte, de genul mersului la
cumpãrãturi sau dereticatului prin
casã; ce ne-ar opri sã ne dãm frâu
liber imaginaþiei, sã improvizãm ºi
sã nuanþãm acele activitãþi pe care le
facem de obicei cu mintea în altã
parte? Am avea de câºtigat atât în
eficienþã, cât ºi în calitatea experi-
enþelor noastre, tocmai fiindcã am
savura mai mult bucuriile ºi plãcerile
mãrunte ale vieþii... De exemplu, în
momentele în care simt cã nu dau
atenþie activitãþii pe care o desfãºor,
fac o scurtã pauzã pentru a-mi exa-
mina atitudinea ºi pentru a mã des-
chide spre un mod nou de abordare a
acelei activitãþi. Uneori aleg sã înfru-
17

museþez experienþa respectivã, fre-
donând melodiile preferate în timp
ce gãtesc sau fac ordine; alteori, îmi
imaginez cã mã ocup de acea activi-
tate pentru prima oarã în viaþa mea,
ºi caut sã o privesc cu ochi noi, im-
plicându-mã în ea cu un interes re-
înnoit...
Un alt domeniu în care ne prinde
foarte bine sã fim creativi este cel al
relaþiilor cu cei apropiaþi. Datoritã
repetiþiei ºi obiºnuinþelor, interacþi-
onãm cu cei apropiaþi potrivit unor
tipare care s-au format în timp, ceea
ce duce la banalizarea ºi experimen-
tarea superficialã a relaþiilor respec-
tive. Aºadar, un suflu de prospeþime
este atât de binevenit în interacþiunile
zilnice cu ceilalþi, încât meritã sã ne
propunem sã ne folosim din plin cre-
ativitatea în acest sens. Eu am exer-
sat-o în relaþiile cu pãrinþii mei, pe
care am încercat sã-i vãd dintr-o per-
spectivã nouã ºi sã mã manifest faþã
de ei ºi altfel decât de obicei. De
18
Prigogine ºi Stengers definesc vaporizãri instantanee ar necesita
structurile disipative4 ca forme de energii extreme.)
organizare supramolecularã, Autorii amintiþi afirmã cã struc-
„esenþialmente o reflectare a situa- turile disipative, ca „fluctuaþii uriaºe
þiei globale de non-echilibru care le-a menþinute datoritã fluxului de ener-
creat„ (p. 200) ºi cã ele „pot fi stabile gie ºi materie“ (de exemplu în cazul
în raport cu clase largi de perturbaþii“ fierberii), sunt expresia unui echili-
(p. 244). Din gradul de generalitate bru dinamic generat de „ordinea prin
al acestei afirmaþii reiese cã struc- fluctuaþii“ (p. 244), sfidând princi-
turile disipative nu sunt proprii doar piul de ordine al lui Boltzmann doar
sistemelor vii, ci apar ºi în sistemele în aparenþã: deoarece el implicã fap-
nevii care le-au generat. Un exemplu tul „cã starea cea mai probabilã ac-
îl constituie celulele Benard – bulele cesibilã unui sistem este aceea când
exemplu, în loc sã pãstrez vechile
de aer care apar în lichidele ce clo- multitudinea evenimentelor care se
rutine de comportament faþã de ei,
cotesc. Ele se dezvoltã când agitaþia produc simultan în acest sistem com-
am început sã-i invit sã facem împre-
termicã a moleculelor care compun penseazã statistic efectele lor“ (p.
unã lucruri pe care nu le-am fãcut
lichidul depãºeºte o anumitã valoare 180), îl putem considera o definiþie
niciodatã (sã mergem în locuri noi,
criticã. Asemenea unei „reacþii de elegantã a stãrii de echilibru dina-
sã ne petrecem timpul discutând des-
apãrare“ a lichidului, excesul de ener- mic. În figura de mai jos vedem cã
pre subiecte cu adevãrat interesante
gie termicã pe care acesta îl primeºte distribuþia relativ simetricã a mole-
pentru toþi sau sã ne punem imagi-
se consumã în agregarea moleculelor culelor de apã înaintea fierberii poate
naþia la contribuþie pentru a gãsi so-
sub forma celulelor Benard, fapt ce fi un model de sistem statistic (se
luþii noi la problemele zilnice).
blocheazã temperatura lichidului la observã cã fiecare unitate de volum
În ceea ce priveºte relaþia de cu-
punctul de fierbere, oricât am spori conþine un numãr de molecule apro-
plu... aici chiar este un teren unde e
flacãra de sub vas. (Producerea unei piat de o valoare medie) – haos care,
esenþial sã trãim cât mai creativ cu
putinþã. Asta deoarece rutina dimi-
nueazã treptat pasiunea ºi interesul
real al partenerilor unul faþã de celã-
lalt. Sunt, însã, multe cãi de a o evita,
fãcând loc pentru mai multã creati-
vitate în relaþia cu fiinþa iubitã... În
ceea ce mã priveºte, fac o practicã
zilnicã din a împrospãta interacþiu-
nile cu partenerul meu; de exemplu,
îmi place sã-i las uneori bileþele cu
mesaje amuzante, afectuoase sau mis- 4 Citatele urmãtoare sunt din volumul NOUA ALIANÞÃ, de I. Prigogine ºi I. Stengers, Ed.
terioase... Sau îi propun, ori de câte Politicã, Bucureºti, 1984.
Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 31
periºul“ educaþiei ºi experienþei per-
sonale. Când suntem în faþa unui in-
terlocutor, cunoaºterea caracteristi-
cilor mediului acestuia (familie, prie-
teni, situare socialã etc.), a educaþiei,
preferinþelor, tendinþelor, precum ºi o
bunã evaluare a experienþei sale îl
transformã dintr-un necunoscut im-
previzibil într-un... „computer“ cu o
tastaturã foarte complicatã, dar în ge-
neral cunoscutã ºi utilizabilã; sã nu
uitãm, însã, cã acest interlocutor toc-
mai se pregãteºte sã utilizeze propria
noastrã „tastaturã“...
V-aþi gândit la conflict, aºa-i?
Cel care vã livreazã toate aceste
informaþii poate aprecia efectul pe
... „Savarinã“! ªtiu, iar aþi salivat,
chiar dacã aveþi alãturi prãjitura res-
pectivã – dar aþi uitat de ea, de!, cu
aºa lecturã palpitantã... Oare este edu-
caþia o manipulare necesarã?
Existã pericolul sã fim prea „des-
chiºi“, naivi, luând de bune toate câte
ni se perindã prin faþa ochilor? ªi,
datã fiind aceastã spaimã, existã pe-
ricolul sã ne apãrãm devenind prea
„închiºi“, prea sceptici, astfel încât
sã nu mai privim decât bucãþica de
realitate a celor câþiva metri din faþa
noastrã? Cum e mai bine sã fim? Cui
sã acordãm încredere?
Întrebãri legitime – ºi necesare.
ori am inspiraþie, experienþe noi, de
care ne putem bucura amândoi, cum
ar fi: întâlniri în locuri romantice,
plimbãri-surprizã ºi alte activitãþi
atrãgãtoare...
De asemenea, ne-am putea exer-
sa ºi exprima creativitatea în munca
noastrã de zi cu zi, bucurându-ne ast-
fel mult mai mult de roadele ei. Pen-
tru a adopta o conduitã creativã e ne-
cesar sã începem sã dãm mai multã
atenþie fiecãrei sarcini, deoarece fãrã
focalizarea atenþiei asupra momentu-
lui prezent, ne va fi greu sã accesãm
resursele propriei imaginaþii. În pro-
fesia mea de psiholog, interacþiunea
cu fiecare persoanã este unicã ºi îmi
autentic, spontan ºi creativ, tocmai
pentru a învãþa, la rândul lor, sã-ºi
deblocheze aceste resurse extraor-
dinare. Mi se întâmplã destul de
frecvent, pe parcursul ºedinþelor de
vizualizare, sã improvizez exerciþiile
pe care le fac împreunã cu clienþii
mei, tocmai datoritã faptului cã e
nevoie sã adaptez tehnicile pentru
fiecare în parte. Odatã, o persoanã
care vroia sã scape de fobia de înãl-
þime, nu reuºea sã parcurgã paºii
standard de terapie, aºa cã am inven-
tat împreunã cu ea mai multe situaþii
imaginare, pe care le-a exersat pânã
ºi-a mai redus din tensiunea interi-
oarã ºi am putut continua etapele

care îl au ele asupra cititorului, deci
ºtie ce taste sã apese – ºi nu mã refer
doar la cele cu ajutorul cãrora îmi
traduc gândurile în ºiruri de semnale
tip 1 ºi 0, care iniþiazã generarea ar-
borescentã de noi semnale, „traduse“
(convertite) în imaginea literelor de
pe monitor, care formeazã cuvintele
ce se asociazã în frazele pe care le
citiþi chiar acum. Evident, ordinea în
care se perindã sub ochii cititorului
expresii precum „în faþa unui inter-
locutor“, un „necunoscut imprevi-
zibil“ care „tocmai se pregãteºte sã
utilizeze propria noastrã «tastaturã»,
genereazã pas cu pas o stare de în-
cordare ca înaintea unui examen greu
sau a unei alte confruntãri...
3 Citat din volumul PSIHOPATOLOGIE CLINICÃ, de M. Lãzãrescu, Editura Helicon,
Timiºoara, 1994 , p. 38.
A
ºadar, cum rãmâne? Este
mai bine sã fim naivi? sau,
dimpotrivã, sceptici?
Acestea sunt extremele – ºi tre-
buie sã ne ferim de extreme, cãci rã-
mânem „înþepeniþi“ în ele.
Ideal e ca gândirea ºi comporta-
mentul nostru sã fie ºi echilibrate, ºi
mobile. De ce?
Pentru cã toate sistemele vii s-au
format ºi existã ca expresii ale unui
echilibru dinamic (asemenea echili-
brului pe bicicletã), nicidecum static
(la automobil, de exemplu). Înþele-
gem cã „Numai prin îndepãrtarea de
starea de echilibru“ – static, fireºte –
„sunt posibile structurile «disipa-
tive» ºi creativitatea (în viziunea lui
I. Prigogine ºi Ogodescu)“.3
solicitã deplinã concentrare; existã nu- fireºti ale consilierii...
meroase situaþii care mã provoacã sã Închei întrebându-vã cinstit: nu-i
îmi folosesc creativitatea, fiindcã nu aºa cã meritã sã ne valorificãm zilnic
existã prescripþii pentru toate genu- creativitatea în toate modurile posi-
rile de interacþiuni. Iar persoanele cu bile, fãcând din propria viaþã o ade-
care lucrez au nevoie de un consilier vãratã operã de artã?...
3 Paºi spre Extraordinar! este lucrarea care poate
face diferenþa între o persoanã de succes ºi... restul
lumii!
Ghidul a fost creat pentru ca tu sã-þi dezvolþi: aptitu-
dini de lider ºi de manager de structurã; capacitãþi de
comunicare; capacitãþi de rezolvare a problemelor;
puterea de influenþã ºi persuasiune; viziunea a ceea ce
construieºti împreunã cu structura ta.
Lucrarea trateazã network marketing-ul cu ascuþime
ºi obiectivitate, reuºind sã împartã „elefantul“ în bucãþi
uºor de asimilat, pe care orice nou-venit în lumea MLM
le poate integra cu uºurinþã în activitatea sa zilnicã.
Cartea oferã Pasul 1: Visul ºi Planificarea afacerii;
Pasul 2: Lista de nume ºi Invitaþia; Pasul 3: Planul de
marketing, plus un substanþial bonus motivaþional, me-
nit sã accelereze ritmul de lucru, pentru atingerea ra-
pidã a obiectivelor!
Comenzi la 031.100.80.70

30 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 19

 Viaþa Ta
Învãþaþi sã priviþi!
„Oamenii nu îºi dau seama de bucuria de a trãi,
pentru cã nu mai ºtiu sã priveascã minunile Naturii.“
V
ã rog sã citiþi cu atenþie
motto-ul de mai sus. O
datã. ªi încã o datã. ªi
încã o datã.
ªi acum haideþi sã analizãm îm-
preunã cum aratã o zi din viaþa noas-
trã. Paºii ne poartã – de dimineaþã
pânã seara – cam prin aceleaºi locuri,
pe drumul între casã ºi serviciu. În-
tâlnim cam aceleaºi persoane cunos-
cute, într-un oraº extrem de aglome-
rat, discutãm cam cu aceiaºi colegi,
cumpãrãm pâine de la acelaºi maga-
zin alimentar.
Cunoaºtem foarte bine cartierul,
fiecare bloc, fiecare clãdire, fiecare
piatrã. Mergem de multe ori cu capul
plecat, atenþi la vârfurile pantofilor,
la culoarea semaforului, la claxonul
unei maºini.
Alergãm dupã tramvai, lovim un
cãþel rãtãcit, o bunicã miratã sau un
copil.
Ne grãbim sã ajungem acasã, în
casã. Încuiem uºa ºi ne apucãm de
20
de Mirela Penu
Constantin Brâncuºi
treabã. Ne oboseºte mult orice schim-
bare accidentalã în programul nostru
zilnic. Ne oboseºte oraºul acesta
mare...
Avem „talentul“ de a face ca fie-
care zi sã semene izbitor de mult cu
cea care abia a trecut, cu cea de acum
72 de ore, cu cea care va trece peste
alte 48 ore. ªtim exact unde vom fi
mâine dimineaþã la ora 8:00 sau la
12:15 sau la 17:00. De parcã am trãi
„la indigo“.
ªi acum, vã rog sã mai citiþi o
datã motto-ul acestui articol. L-aþi
recitit?
El vorbeºte despre bucuria de a
trãi, despre minunile oferite de Na-
turã.
Oare trãim fiecare clipã a vieþii
noastre cu bucurie? Oare suntem
atenþi la ce ne oferã natura, chiar ºi
într-un oraº extrem de aglomerat?
De multe ori nici nu observãm cã
s-au îngãlbenit frunzele copacului
din faþa blocului. Nu privim stratul
Profesor de... Fericire
recunoaºte faþa reflectatã în apã (de
aceea purtau podoabe ºi de aceea, mii
de ani mai târziu, s-a inventat oglin-
da); însã apariþia conºtiinþei umane
a fost rezultatul unui proces de acu-
mulare ºi prelucrare de informaþii –
proces care, la celelalte specii, s-a
oprit la diferite niveluri; iar ceea ce
încercãm sã facem prin acumularea
mult mai multor informaþii despre
lume ºi despre noi înºine (în compa-
raþie cu nivelul mediu) reprezintã, de
fapt, continuarea acelui proces din-
colo de necesitatea biologicã ime-
diatã care l-a generat iniþial. Preocu-
pându-ne de propria personalitate, în
sensul dezvoltãrii ei dincolo de ne-
voile cotidiene banale, facem primul
pas cãtre succes: nu neapãrat ca as-
censiune avantajoasã pe plan social,
nu neapãrat ca recunoaºtere a valorii
noastre de cãtre societate, ci, mai
ales, ca satisfacþie spiritualã mobili-
zatoare în urmãrirea unor þeluri supe-
rioare. De fapt, cam ãsta ar putea fi
rolul pe care îl are conºtiinþa ome-
neascã – aceea care a transformat
comportamentul adecvat în com-
portament moral, construind ideea
de onest, de bine, de frumos º.a.m.d.
Cum se face cã un computer nu
poate avea conºtiinþã de sine? De ce
nu poate fi spontan, creativ? Pentru
cã nu a evoluat pânã la nivelul com-
plexitãþii umane care, spuneam, ne
pare a fi altceva decât generarea de idei
ºi gânduri prin simple interacþiuni
Profesor de... Fericire
cuantice, asemenea interacþiunilor
dintre substanþele chimice dintr-o
eprubetã. Computerul nu poate inter-
acþiona cu mediul informaþional (în
sensul omenesc al cuvântului) decât
prin intermediul tastaturii: el reacþio-
neazã la comenzile omului ºi atât.
Omul, în schimb, dispune de com-
plexa „tastaturã“ a simþurilor, care îl
ajutã sã îºi (re)cunoascã mediul cu
care interacþioneazã continuu: întrea-
ga lui evoluþie, de la stadiul de nou-
nãscut pânã la cel de adult, a fost un
ºir de interacþiuni cu pãrinþii, cu co-
legii de ºcoalã, cu profesorii, cu prie-
tenii etc. Toþi aceºtia i-au livrat
informaþii ºi programe, contribuind
la procesul de „up grade“ pe care îl
numim educaþie ºi acumulare de ex-
perienþã. Fiecare dintre noi suntem
rezultatul amintitei „apgradãri“, al
interacþiunii dintre fondul biologic
personal specific ºi mediul familial,
etnic, social, geografic etc. Fiecare
dispunem de o „constelaþie“ informa-
þionalã particularã, furnizatã ºi mar-
catã de toþi aceºti factori. Mulþumi-
rea sau nemulþumirea de sine, afini-
tatea pentru un anumit grup ºi pentru
anumite activitãþi, generarea planu-
rilor de viitor etc. au la origine pro-
cese mentale de prelucrare a infor-
maþiilor specifice mediului în care
trãim. „Þurþurii“ gândurilor ºi com-
portamentelor noastre sunt, aºadar,
generaþi de „picãturile“ de „1“ ºi „0“
ce se preling din „zãpada“ acumulã-
rilor noastre informaþionale pe „aco-
29

anterioare lui“, haideþi sã adunãm...
pãtrate, ca în figura de mai sus; iar
dacã le unim colþurile, obþinem ceva
care seamãnã cu spirala cochiliei mel-
cului de grãdinã; pentru exactitate,
însã, precizãm cã spirala cochiliei
acestei specii de melc este spirala lo-
garitmicã. ªi ca sã-l parafrazãm pe
Galileo Galilei, s-a demonstrat într-o
mulþime de feluri cã, în naturã, ma-
tematica e la ea acasã; pentru cã, de
fapt, operaþiile matematice create
de om sunt modele abstracte ale fe-
nomenelor naturale; iar fenomen na-
tural este ºi activitatea de procesare
a informaþiilor în sistemele vii, efec-
tuatã de-a lungul întregii piramide a
speciilor, inclusiv la specia noastrã.
Dacã pânã ºi gândirea omeneascã
e rezultatul unor „picãturi“ de „1“ ºi
„0“ (spin de stânga, spin de dreapta),
28
de zãpadã neatins. Nu simþim în nãri Toate aceste daruri sunt gratis!
mirosul de iarbã proaspãtã ºi nu ve- ªi sunt „la promoþie“!
dem mugurii ce plesnesc de sevã. Priveºti o frunzã galbenã ºi o
Deºi ne este cald, nu ne bucurãm de observi ºi pe cea roºie, ºi pe cea încã
lumina soarelui. Toate acestea existã! verde, ºi apoi – uimit – te opreºti
Sunt lângã noi. Doar cã nu le mai pentru a mai privi o datã toate culo-
observãm! rile. ªi apoi pentru a privi iar între-
Suntem prea grãbiþi, prea obosiþi, gul!
prea supãraþi, prea prinºi în multele Sunt doar câteva secunde de bucu-
noastre probleme, prea agitaþi ca sã rie nouã ºi deplinã! Doar câteva clipe,
mai privim ºi în jurul nostru! dar care ne pot face atâta bine...
Prima lecþie: sã reînvãþãm sã Apoi alergãm iar dupã pâine, dupã
privim în jurul nostru! tramvai, din nou acasã, din nou în
A doua lecþie: sã reînvãþãm sã ne casã, departe de tot ce e afarã...
bucurãm! Cu înþelepciunea lor simplã, þã-
Faceþi-vã cadou în fiecare zi câ- ranii noºtri aveau o vorbã: „E aºa de
teva clipe în care sã priviþi natura ºi frumos afarã, încât þi-ar pãrea rãu
care se adunã în „þurþurii“ senzaþiilor,
tot ce ne oferã ea. dacã ai muri azi!“
percepþiilor, reprezentãrilor, ideilor
A treia lecþie: sã reînvãþãm sã Aºa cã trãieºte bucurându-te de
etc., ne întrebãm cum rãmâne cu spon-
primim în suflet bucuria oferitã de azi, ºi de încã un azi, cãci acest dar
taneitatea, controlul ºi coerenþa
tot ce ne înconjoarã. divin este Viaþa Ta!
minþii, cum rãmâne cu micile acte
iraþionale pe care le facem cu toþii,
cum rãmâne cu intuiþia ºi creativita-
tea?, ºi mai ales: cum rãmâne cu con-
ºtiinþa de sine, cãci, iatã, ne gândim
cã suntem vulnerabili în faþa stresu-
lui ºi vrem sã devenim puternici!, ne
dorim o carierã strãlucitã ºi vrem sã
obþinem rezultate maxime!
Conºtiinþa de sine: cel mai simplu
test e recunoaºterea propriei imagini
reflectate de oglindã. Cu excepþiile
ºtiute, celelalte animale superioare
nu îºi recunosc propria imagine.
Inventarea oglinzii a fost ulteri-
oarã conºtiinþei de sine – e de înþeles
cã un om din epoca pietrei îºi putea
Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 21
 LIFE COACH – Arta de a Trãi, este o lecturã obli- Totuºi: care este legãtura dintre zicem, substanþa C; iar pentru a se ge-
gatorie pentru cei care-ºi propun sã identifice calea nu
microtubuli, algebra lui Bolle, com- nera gânduri (precum cele de mai sus)
numai spre o viaþã plinã de succes, ci ºi spre una încãr-
catã de semnificaþie. putere ºi personalitate? e nevoie de informaþiile respective ºi
Fãrã a avea pretenþia formulei magice, demersul in- Pãi, dacã structurile vii care par- de un creier apt sã le proceseze.
spiratului Constantin D. Pavel reprezintã o deschidere ticipã la generarea gândurilor noastre Acum, sã recunoaºtem: nu pare
aºteptatã ºi, de aceea, necesarã, spre desluºirea ace-
lor resorturi psihologice susceptibile a face diferenþa în- funcþioneazã ca niºte computere, în- deloc mãgulitoare ideea cã gândurile
tre succesul unora ºi eºecul altora. seamnã cã ele sunt programabile: ni se genereazã în mod spontan, ase-
Astfel, autorul demonstreazã un spirit proaspãt ºi o atât în sens adecvat cât ºi în sens in- menea florilor de gheaþã de pe fe-
realã profunzime a înþelegerii fenomenologiei atât de
complexe a dezvoltãrii personale. Într-un domeniu care, adecvat. Meditaþi la ideea cã, aºa reastrã sau ca niºte produºi de reacþie
în România, a început sã se impunã firesc, cartea talen- cum, pe de o parte, anumite substan- într-o eprubetã.
tatului Constantin D. Pavel reprezintã o serioasã invita- þe aflate în contact pot reacþiona, com- Este important sã vedem ce-i cu
þie la meditaþie ºi o fericitã revelaþie. (Daniel Uncu)
Comandaþi cartea acum! binându-se ºi/sau fragmentându-se „generarea“ asta. Vã mai amintiþi de
în alte substanþe, iar, pe de altã parte, ºirul lui Fibonacci?
Comenzi la 031.100.80.70 alte substanþe rãmân indiferente la Dacã adunãm 0 cu 1, obþinem 1;
prezenþa altora, tot aºa reacþioneazã dacã la numãrul 1 astfel obþinut adu-
ºi mintea noastrã la informaþiile dis- nãm numãrul de dinaintea lui, adicã
ABONAMENTE ponibile. De necrezut, dar numai 1, obþinem 2; dacã la numãrul 2 adãu-
la revista Profesor de... Fericire se pot face telefonic complexitatea inimaginabilã a com- gãm numãrul rezultat înaintea lui,
sau trimiþând o scrisoare ori un e-mail pe adresa redacþiei. binaþiilor de biosemnale „1“ ºi „0“ adicã 1, obþinem 3; dacã la acesta
Toþi abonaþii beneficiazã de o reducere de 30% ne determinã sã uitãm cã, de fapt, adunãm numãrul obþinut înaintea lui,
faþã de preþul de vânzare al revistei! suntem asemenea unor eprubete în adicã 2, rezultã 5, dacã acestuia din
Pentru cei doritori sã devinã Distribuitor Autorizat al revistei care se amestecã mereu noi ºi noi urmã îi adunãm, la fel, numãrul ob-
Profesor de... Fericire în oraºul lor, trimiteþi o scrisoare ori substanþe; însã despre generarea gân- þinut înaintea lui, adicã 3, rezultã 8,
un e-mail în care sã solicitaþi un model de contract de distribuþie.
durilor ºi manipularea minþii – atât în ºi tot aºa. Într-un mod asemãnãtor,
sens constructiv cât ºi în sens distruc- picãturile de apã din zãpada care se
tiv – rãmâne sã vedeþi în cele ce ur- topeºte se adunã la streaºina casei,
Miracolele zilei e sursa ta zilnicã de inspiraþie! E po-
vestea ta ºi a vieþii tale, tãlmãcitã chiar de prietenii tãi! meazã. îngheþând una dupã alta, fenomen
E ceea ce se întâmplã în existenþa ta în fiecare zi! care genereazã þurþurii de gheaþã. Tot

ª
Miracolele zilei a fost cândva doar un proiect, în
care oameni obiºnuiþi, dar extraordinari, ºi-au deschis
tim cã pentru a se genera „adunarea“ picãturilor de apã, însã
larg ochii ºi sufletele cãtre miracolele din vieþile lor. O „flori de gheaþã“ pe sticla din acelea care au un conþinut ridicat
frunzã cãzând dintr-un copac, amintirea unui prieten unei ferestre obiºnuite este de calcar, formeazã stalactitele ºi sta-
din copilãrie, râsul zglobiu al unui copil ce se juca în
parc, dorul de un tatã fantastic, lupta pentru existenþã nevoie de douã condiþii speciale: în lagmitele din peºteri.
a unei tinere uitatã de soartã, dragostea soþului pentru încãpere trebuie sã fie vapori de apã, V-aþi gândit cã spirala cochiliei
soþia lui, dorul de o iubire de mult pierdutã, cãlãtoria
spre regãsirea liniºtii sufletului, toate acestea ºi multe
iar afarã ger sã crape pietrele. Tot în melcului se genereazã cumva asemã-
alte miracole zilnice au fost aºternute pe hârtie de co- mod spontan, când substanþa A intrã nãtor ºirului Fibonacci? Respectând
laboratorii dragi ai editurii PAVCON, iar ce a ieºit, pu- în contact cu substanþa B poate în- regula lui Fibonacci, adicã „fiecare
teþi citi în acest volum cu totul ºi cu totul deosebit!
Miracolele zilei este prima lucrare de gen 100% ro- cepe o reacþie chimicã, rezultând, sã numãr este suma celor douã numere
mâneascã, ce îþi va sta întotdeauna alãturi, ca un prie-
ten bun!
Comenzi la 031.100.80.70 Profesor de... Fericire 27
 Ei bine, se pare cã ele sunt „mâna
întâi“ în procesul generãrii ideilor,
întrucât realizeazã prelucrarea a ceea
ce numim informaþiile elementare:
acelea de tip „adevãrat“ ºi „fals“, ca
în logica lui Aristotel, ori „da“ ºi
„nu“, ca la aprinderea becurilor din
figura cu întrerupãtoarele, sau „1“ ºi
„0“ – ca în algebra lui Boole; numai
cã, în loc de semnale electrice, acest
computer viu opereazã cu stãrile cuan-
tice, cum ar fi spinul acestor particule.
Ne amintim cã spinul unei parti-
cule cuantice e starea care îi conferã
un comportament particular, care, de
exemplu, se manifestã nu numai la
fotoni sau electroni, ci ºi la particule
mai mari, de exemplu la atomii de
argint, prin „preferinþa“ acestora de
a-ºi schimba direcþia de miºcare când
interacþioneazã cu un câmp magne-
tic, aºa cum se vede în schema urmã-
toare:2.
Nimeni nu ºtie de ce particulele
cuantice se comportã ca niºte mingi
de fotbal „cu efect“ – acea miºcare
2 ...preluatã din MARINESCU, D.C., MARINESCU, G. M.: LECTURES ON QUANTUM
COMPUTING, http://www.cs.ucf.edu/~dcm/Teaching/QuantumComputing/Fall2004Class-
QC/QCV1.pdf
26
de rotaþie care îi permite balonului sã
intre în poartã chiar dacã loveºte bara;
însã, pentru cã, totuºi, trebuia gãsit
un model, s-a imaginat cã aceste par-
ticule s-ar roti: unele spre dreapta
(cele cu spin de dreapta) iar altele spre
stânga (cele cu spin de stânga) – de
unde ºi numele „spin“, cuvânt din
limba englezã care înseamnã „a se
roti“. Computerele cuantice (aflate
azi în fazã experimentalã) utilizeazã
aceste stãri drept „1“ ºi „0“ ºi, în anii
urmãtori, vor înlocui computerele
actuale (deja numite „clasice“).
Dar... de ce 13 coloane de tubu-
linã?
Un chimist ar spune cã aceasta a
fost cea mai eficientã modalitate de a
construi un tub molecular stabil, un
biolog ar susþine cã, de fapt, este opera
selecþiei naturale, iar un cleric ar fi
de pãrere cã aºa a lucrat bunul Dum-
nezeu, în înþelepciunea lui; dar, prin
anii ’80 ai secolului trecut, potrivit
mai multor savanþi (R. Penrose, S. Ha-
meroff º.a.), structura pe 13 coloane
sugereazã cã tiparul de asociere a
dimerilor de tubulinã ar putea fi, de
fapt, regula generãrii ºirului Fibo-
nacci (0+1=1; 1+1=2; 1+2=3; 2+3=5;
3+5=8; 5+8=13... º.a.m.d.); iar sec-
venþa etapelor asocierii s-a oprit la
13 pentru cã... a fost cea mai stabilã,
de-aia a ºi fost preferatã de selecþia
naturalã – sau de bunul Dumnezeu.
Profesor de... Fericire
Iniþiere în psihologie
Personalitate ºi Mediu (2)
despre ªANSÃ, CONTROL, SPONTANEITATE ºi COERENÞÃ
D
ecizia de a ne perfecþiona
mintea pentru dobândi-
rea succesului în viaþã
nu vine din bãnuiala cã nu am fi sufi-
cient de inteligenþi: a te perfecþiona
continuu, indiferent de vârstã, este
chiar expresia inteligenþei noastre.
Cum luãm o decizie? Sã ne
amintim: e vorba de a primi ºi/sau a
stabili variante de acþiune, din care
alegem ceea ce ni se pare a fi vari-
anta avantajoasã.
Un „arbore decizional“ este for-
mat din „trunchiul“ unei acþiuni ºi
din „ramurile“ ºi „rãmurelele“ vari-
antelor ºi cãilor de executare pe care
le presupune, cum ar fi: dacã vrei sã
ieºi în parc, poþi ieºi pe uºã sau pe
fereastrã; dacã vrei sã eviþi o conver-
saþie plicticoasã cu vecinul, trebuie
sã ieºi pe fereastrã; dacã vrei sã-l
rogi sã îþi împrumute rotopercutorul,
ieºi pe uºã – dar poate cã vecinul o sã
vrea sã meargã ºi el în parc, deci vei
suporta o conversaþie plicticoasã;
dar, dacã ieºi pe fereastrã, ai posibi-
Profesor de... Fericire
de Dr. Ovidiu Petcu
litatea de a amâna montarea noilor
rafturi în debara... etc.
Prin urmare, schema unui arbore
decizional aminteºte de traseele aurii
ale conductorilor de pe un circuit im-
primat. La fel se distribuie ºi sârmele
instalaþiei electrice din casã: de la
sursa de electricitate porneºte „trun-
chiul“ alimentãrii, format din cunos-
cuta pereche de cabluri din care se
desprind firele ce trimit curent la
becul care trebuie aprins (ca sã gã-
seºti telecomanda – sau nu), la tele-
vizorul de la care afli starea vremii
(poate ar trebui sã înlocuieºti ventila-
torul cu o instalaþie de aer condiþio-
nat – sau nu), la ventilatorul care tre-
buie pornit, dacã e prea cald (sau nu)
ºi la toate celelalte care ne asigurã
confortul... de care depinde succe-
sul, desigur.
Dacã aveþi un întrerupãtor dublu
conectat greºit, veþi observa cã pen-
tru a aprinde becul din hol trebuie
aprins ºi becul din baie, situaþie re-
datã în schemele de pe pagina urmã-
toare.
23

Aceste scheme seamãnã cu niºte
circuite logice – acelea care „traduc“
în „limbaj electric“ logica lui Aristo-
tel, adicã logica binarã, întrucât ea
admite doar douã tipuri de propoziþii:
adevãrate ºi false. Este logica al cã-
rei model matematic îl constituie alge-
bra binarã, creatã de George Boole
(1854) ca algebrã a numerelor 1 ºi 0
– care, în mod convenþional, pot sem-
nifica „adevãrat“, respectiv „fals“.
...Aºa se face cã, de la logica lui
Aristotel, modelatã prin algebra lui
Boole, fizicianului P. S. Ehrenfest a
creat primul model tehnic ale alge-
24
brei binare (1910), ºi anume primul
circuit logic bazat pe întrerupãtoare
(contacte electrice). Mai apoi, C.
Shannon a publicat «O analizã sim-
bolicã a circuitelor cu relee ºi între-
rupãtoare» (1938); dupã care, amin-
tindu-ºi, probabil, cã exista o teorie a
maºinii universale de calcul (A. Tur-
ing, 1936), s-a gândit sã conceapã
teoria generalã a informaþiei – exact
când N. Wienner oferea lumii
„Cibernetica, sau controlul ºi comu-
nicarea la animal ºi maºinã“ (1948).
Aceste opere ºtiinþifice au condus la
crearea primelor calculatoare.
Profesor de... Fericire
Calculatoarele actuale folosesc
circuite logice care seamãnã, în prin-
cipiu, cu vechile circuite cu între-
rupãtoare ale lui Ehrenfest; dar, pânã
sã fie dotate cu cipurile din zilele
noastre, ele au folosit circuite cu tu-
buri electronice ºi, apoi, circuite cu
tranzistori.
Circuitele logice din calculatoare
folosesc semnale electrice corespun-
zãtoare lui 1 ºi 0 din algebra lui Boole.
De aceea, în partea de jos a figurii cu
întrerupãtoare, am arãtat cum aduna-
rea (operatorul „SAU“) ºi înmulþirea tul animalelor superioare, acþionând
(operatorul „ªI“) nu se abat de la cele ca întrerupãtoarele lui Ehrenfest; dar,
învãþate de noi la ºcoalã, numai cã astfel, comportamentul vietãþilor uni-
folosesc sistemul de numeraþie binar celulare (organisme compuse dintr-o
(cu douã cifre) în locul celui zecimal
celulã) rãmânea de neexplicat.
(cu zece). În sistemul binar, „0“ este
2) Întrucât organismele unicelu-
tot 0 ºi „1“ este tot 1, ca în zecimal,
lare manifestã un comportament des-
însã 2 devine grupul de cifre „10“, 3
tul de complex, deºi nu au þesut ner-
este „11“, 4 este „100“, 5 este „101“,
6 este „110“, 7 este „111“, 8 este „1000“ vos, explicaþia s-a gãsit în microtu-
ºi aºa mai departe. Altfel zis, în siste- bulii pe care îi conþine oricare celulã
mul binar se pot face calcule cu ori- serioasã. Vã mai amintiþi de „tubu-
care dintre numerele ºtiute din siste- ºoarele“ alcãtuite din 13 coloane de
mul zecimal, dar „traduse“ ca mai sus. perechi de tubulinã α ºi β? a câte
Oare ce legãturã are modelarea 17000 de atomi? Fãcând abstracþie
personalitãþii noastre cu ºtiinþa com- de numãrul uriaº de atomi care intrã
puterelor? Legãtura este fãcutã de... în componenþa fiecãrui dimer de tu-
întrerupãtoare. Astfel: bulinã, perechile α-β au fost schiþate
1) S-a crezut cã neuronii sunt sin- în imaginea de mai sus ca perechi de
gurii responsabili de comportamen- sfere1.
1 Imaginile în cauzã provin (tot) din: MERSHIN, A., KOLOMENSKI, A. A., SCHU-
ESSLER, H.A., Nanopoulos, D.V.: TUBULIN DIPOLE MOMENT, DIELECTRIC
CONSTANT AND QUANTUM BEHAVIOR: COMPUTER SIMULATIONS, EXPERI-
MENTAL RESULTS AND SUGGESTIONS, http://arxiv.org/ftp/physics/papers/0402/040
2053.pdf (în stânga); MICROTUBULE/From Wikipedia, the free encyclopedia,
http://en.wikipedia.org/wiki/Microtubule (în dreapta).
Profesor de... Fericire 25