Sunteți pe pagina 1din 112

FRUSTRARE 511MPLINIRE

r

I

>,

BISERICA:

FRUSTRARE

A

SllMPLINIRE

,

PHILIP YANCEY

Cuviint inainte de Eugene H. Peterson

W Noua Speranta

A.

INAINTE

Cuvdnt tnainte de Eugene I{_ Peterson __ .... .. __ ... __ .. 7

1. l)e c.c sEt ne deranjam cu biscrica? ._ _ __ .. __ .. . 17

2. La ce S-a gandit Dumnezeu .. ... __ ..... _ ..... __ ... _._ ... _ .. ,,_ 47

3 Si ~. -" A .f: • 1"1 79

" ... " a le~lln In atara Zlcun or .. ... ... ... _._ ..... .... __ ... ... __ "" "

Descriercn CIP a Bibtintecii Na,ionale a Romfinici YANCEY, PI-JIL[P

Biscrjca: frustrarc ~i Ill1pliuire ;' Philip Yancey: trad.: Octavian Verlan; cd.: Gcorgcta Mocutu. ,_ Timisoara Misiunea Crestinf

"N oua Spcrantji", 2006

ISBN (10) ()73-79X6~1O-5 ~ ISBN (13) 978 -973-7986-10-8

L Vcrlan, Octavian (trad.) II. Mocuta Gcorgcta (ed.)

2H

© 2006 Editura NOUA SPERANTA

Originally published in U.S,A_ under the title: Church: Why Bother? Copyright ({,') 1998 by' Philip D. Vance}'

Traducere: Octavian Verlan

Ed i tare: Gcorgetu Mocuta Tchnorcdactare: Gelu Leontine

[SBN (10) 973 - 7986 - 10 - 5

ISBN (13) 978 - 973 - 7986 - 10 - 8

Editurn NOUA SPERANT!\

Of.J·, 8. c.r. 1129, J00890 Tim isoara, Romania tclefon: 0256 - 214487, fax: 0256 - 214487 e-mail: nOsp@mail.dnttm.ro

web: www.nouasperanta.ro

Cartea a 1U.'1l tip~)ri,Ul de nOl\lFLA.IH, PRESS s.s.r., Oradea, nOl\l;\,NI;\

CUVANT INAINTE DEEUGENEH. PETERSON

Cand copiii nostri erau mici, una dintre povestile Iavorite ale familiei era cea In care John Muir se urea intr-un pin Douglas in timpul unei furtuni. * De cate ori cram asaltati de tunere ~i fulgere, de ploaia care curgea in to rente din cer, tori cinci, noi si copiii, ne strfingeam pc terasa din fata casei, bucurandu-ne de periculosul foe de artificii din fotoliile de paie aflate intr-un loc sigur. Atunci unul dintre copii spunea: ~,Tati~ 111ai spune-ne povestea lui John Muir!", iar eu le-o spuneam din nou.

in a dona jumatate a secolului XIX~ John Muir a fost unul dintre cei mai activi si rnai dedicati cxploratori di n comunitatile vestice ale Americii de Nord. Timp de deceni i el a butut toate colturile tari L de la Muntii Sierra

, ~.. ~

din California pana la ghetarii din A laska, admirand,

facand observatii, consemnand, laudand ~i experimentand frurnusetile create de Durnnezeu, bucurandu-se de tot

, .

ceea ce gasea ell incantarea unui copil si cu vcneratia unui adult.

intr-o perioada a victii sale (anul 1874); Muir a vizitat un prieten care avea 0 cabana confortabila pe valea unui

'* Edwin \Vay Teale, ed., The Wilderness World of John Muir (Lumea salbaticiei lui John Muir) (Boston: Houghton Mifflin, 1954), lSl~90.

7

afluent al raului Yuba din Muntii Sierra, un loc din care planuia sa se avcntureze 111 salbaticie si apoi sa se intoarca sa bea 0 ceasca de ceai,

. ' :. - - - ..

Intr-o zi din decembrie a venit dinspre 'Pacific 0 furtuna. atat de puternica inc-fit jnepenii si pinii sc indoia.u pana la pamant de parca erau fire de iarba. Pentru astfel de vreme a fost construita cabana: sa. asigure 0 protectie confortabila in fata elementelor dezlantuitc ale naturii. Ni-l

, >

imaginam usor pe Muir §i pc. gazda sa aflati in siguranta, la caldura, in cabana bine protejata, in tirnp ce fulgere brazdau cerul si natura suporta atacul crud al furtunii, Ne putem gandim la Muir meditfind la furtuna ~i In salbaticie, scri indu-si proza eleganta, inspirat de natura. dezlanruita .. Dar imaginatia noastra, neprcgatita sa tina pasul ell Muir, ne joaca teste. In loc sa se adaposteasca In confortul cabanci, sa inchida bine usa ~i sa rnai arunce un lenin pc Ioc, Muir a iesit afard in plina furtuna, a urcat pc 0 stanca, a gasit un pin Douglas urias, considerandu-l perfect pentru cxperimentarea caleidoscopului de culori ~i suncte, de mirosuri si de m isciiri, a urcat In el pana la varf si a infruntat furtuna, leganandu-se sub fortavantului, tinandu-se din rasputeri Srt nu cada, gustand VrCII12Q, sorbindu-i toata bogatia ~i energia primara,

....

In urma reluarii de nenumarate ori a povestii hJi John

Muir, biciuit de furtuna in varful unui pin din valea raului Yuba, rcspectiva intamplare a 1uat forma unci i..ITI agini tipice a spiritualitatii crestinc in familia noastra, Aceasta imagine a avut intotdeauna rolul sa ne mustrc cand erarn

8

in pericol sa devenim sirnpli spectatori ai vietii, preferand confortul creaturii in locul confruntarii Creatorului.

Spiritualitatea are de ... a face cu viata, viata traita. ,~Spiritualitatea" pentru crestini deriva (intotdeauna si exclusiv) din Spirit, din Spiritul Sfant al lui Dumnezeu, iar "Spirie' 'in limbile biblice ebraica ~1 greaca este cuvantul ;,vanf" ;;briza" sau "suflare'", adieu, invizibilul care are efecte vizibile.

Acosta este Vantul/Spiritul care a creal toatc formele de viata, pe care le vedem si pe care nu le vedem (vezi Gencza, 1 :2)~ a creat viata lui Isus (Luca, 1 :35; 3:22), a ere at o Biserica a. oamenilor care se inchina lui Dumnezeu (Fapte, 2:2-4), l-a crest pe fiecare crestin (Romani, 8: 11). Nu poate exi s ta viata, In nici 0 form a a ei, decat prin Vant/Spirit:

1# trimiti Tu suflarea [spiritul/vdntul]: ele sunt zidite,

si innoiesti astfelfata pamdntului.

Psalmul .l 04:30

Trairea vietii create de Spirit inSC3111na mai mult decal ceea ce sc poate masura, cum ar fi tcnsiunea arteriala san pulsul. Toate "sernneJe vitale" ale botanicii, biologiei si fiziologiei luate impreuna nu pot defini ell adevarat viata, decal daca s-ar rcferi la aspecte mult 111ai complexe decfit sisternele noastre respiratorii si circulatorii, si anume la bucurie si dragoste, credinta si speranta, adevar ~i frumusetc, sens 51 valoare. Pur si simplu nu exista destule date fizice care sa poata fi considerate a reprczenta ell adevarat

9

"viata'- oamcnilor obisnuiti de pe plancta pamant. Cei rnai multi dintre noi nu putem defini 'in mod satisfacator i .• spiritualitatea", 1'n58 aproape toti 0 recunoastcrn ~i ne simtim imbogatiti de prezenta ci §i saraci]! in absenta ei. Viata, viata, 111ai multa viata, aceasta este foamea si setea noastra cea mai profunda ..

Dar aceasta sete nu se converteste intotdeauna 'in vie-

~

tile noastre in Spirit, Spirit, mai mult Spirit. Spiritul, Spi-

ritul Slant in tcrrninologia crestina, estc viata lui Dumnezeu ill vietilc noastre, T)U1l1nCZeul care traieste 111 noi si de aceea ne face participanti la risipa extravaganta de viata, vizibila ~i invizibila, creatii de Spirit.

Noi oamenii am deprins pc parcursul vietii prostul obicei de a ne trai viata conform conditiilor puse de noi, farfi sa tinem seama de tot deranjul lui Dumnezeu, Spiritul Vietii, de a ne invata cum sa traim. Continuum ell

. .

incapatanare sa firn propriii nostri dumnezei si continuam

sa stricam astfel toate lucrurile. Mai rau, in u ltimii ani ;;spiritualitatea'~ a inceput sa fie considerata ea "insa~i 0 modalitate de a trai mai intens viata fHr[l a tine scarna de

, ,

Dumnezeu, devenind astfel 0 ruta ocolitoare pentru a evi-

ta deranjul produs de pocainta, de jertfirea de sine, de riscurile de a-L urrna pe Isus pe drumul crucii, adica asa CUITI. ne-a spus Isus c.a este ,~viala din belsug" pe care a venit sa nc-o aduca drept binecuvantare.

-N-U111C.lc generic pentru acest mod de a aborda lucrurile -lncercand sa. construiesti 0 viata plina de scmnifi-

. "

catie si siguranta fara lucrurile poruncite de Durnnezeu,

presarata ell weekcnduri de distractii ~i ell interludii ero ... tice ocazionale, fc1ra a infrunta pe fala adcvarul, fara a

10

creek si a. asculta, fanl Dumnezeu - cstc .aeligie". Desiaur, nu este 0 viata fara Dumnezeu. dar Dumnezeu] ei

"'---"" .~ , ~

este in primul rand un furnizor de rcsurse .~ i de aj utor, 0

Calitate a Fiintei care ne ofera idei §i energie, pc care noi le preluam, la aranjam .~i ]e folosim a.~a CUIll credem de cuviinta, Mai mult san nU.li putin, tori facem asa.

Cuvantul ~~rehgie~", conform unei etirnologii posibile (desi nu toti sunt de acord ell acest sens), provine din cuvann .. l1 latinesc religere, ~,a lega iarasi, a constrange din

~

nou". In imazinea care imi vine in minte rna aflu cu insurni,

'-- '

dupa ce am petrecut ani multi ~.~incerc§nd sainteleg ~i sa

organizez viata", plimbandu-ma prin valca raului Yuba a lui John Muir, bucurandu-rna de peisaj, fluierand 111ultumit de mine, ducandu-rni ~,viata'(' ca pe un baga] bine facut - alcatuita din amintiri ~i standarde morale, din scopuri si abateri de la ele, din rugaciuni ~j inchinare, toatc selcctate si legate uncle de altclc. Dar apoi vine furtuna, cumplita §i brusca, 0 rafala de vant imi srnulgc viata Irumos irnpachetatii din maini ~i Ifni imprastie lucrurile dragi in cele patru zari, prin toata valea ~i prin padure.

Ce voi face acum? Voi alerga la adapost printre copaci, rna. voi tar! printre tufisuri, inccrcand frenetic sa imi recuperez Iragmcntele imprastiatc ale vietii mele, apeland ell dispcrarc la ajutorul tuturor trccatorilor ~i a.l expertilor, cautand, gasind si reirnpachetandu-mi tot cc am n13.1 putut salva din viata mea (legandu-le iad~i-$.i!) ~i apoi ll1a voi ascunde in siguranta si caldura cabanei pana cand trece Iurtuna? San VOl nona exemplul lui John Muir; lna voi duce la marginea stancii, ma voi urea in varful unui pin si rna voi cxpunc total Vrernii, pentru a nu picrde nici lin

11

element cat de mic al acestei invazii a Vietii In viata

, ,

mea, gata oricand sa-m i. pierd viata pentru a 0 castigu (Marcu, 8:3 5)?

Pentru mine, viata religioasa (prudenta si plina de anxietate, tinand lucrurilc cat de strans pot, astfel incat viata

~ , .,

mea sa aiba un sens $i, sper eu, sa-l fie pe plac lui Durnne-

zeu) si viata spiritualitatii (0 pasiune pentru viata 51 0 disponibilitate de a-lui risca idcntitatea si siguranta urmandu-L pe (sus ell orice pret) sc afla in contrast in aceste doua scenarii .. Nu lnli. indoiesc de ceca ce prefer: vreau sa fill ttl bataia Vrcmiil Dar, de 111ai multe ori decat doresc, imi dan seama ca Ina tarasc pe pamant, adunandu-mi bucatile risipite ale vietii, inccrcand sa, lc leg inapoi cElt mai SigUT si s~i ll1a ascund de efectelc Vremii. De fapt, cele doua rnoduri de viata pot cocxista: exists, desigur, un loc si pentru un mod de viata de rutina, stabil ~i sigur, nici John Muir nu si-a petrecut toata viata in varful pinuiui, ci in vale. De asemenea, a avut 0 cabana pc care ~i-a construit-o cu propriile maini in care-si primea oaspetii si lc galea. Dar daca nu e~li gata sa-i raspunzi Durnnezeului celui viu, care se misca unde ~i cum vrea EI, atunci nu prea ai 0 viata, adevarata viatd se va scurge incet-incct.

Desigur, noi nu putem porunci Vrernii. En este prezenta, se manifests. Nu se punc problema controlarii sau directionarii ei. Nu exista nici 0 reteta pentru a prcgati "spiritualitatea", la fel cum nu exists nici 0 formula chimica pentru crearea ;~vierij~(. Asa cum i-a spus Isus fairnosului expert al victii religioase, Nicodim: "Vantul sufla incotro

12

vrea, §i - j a uzi vuictul; dar nu sti ide unde vin e ~ 11 i c i incotro merge. Tot asa este ell oricine este n ascut din Duhul' (loan, 3 :8).

eel rnai bun lucru pe care-l putem face cste sa ne cultivam spiritul de obscrvatie ~i sa. fim intotdeauna pregatiti pentru ca, atunci cand va sufla Vantul, 110i sa fim acoto, gata sa pasim 'in rafalele lui - sau nu; cand se da porunca absurda de a lmparti cinci paini ei doi pesti multimii putem f gata sa ascultam - sau nu; cand se spune ca trebuie sa asteptam impreuna ell eei 120 de ucenici promisiunea, sa. fim gata sa asteptam -- sau nu; cand ni se face invitatia: .Luati mancati, beti ... "' sa fim gata sa venim la Cina .. - sall nu.

Cartile din seria aceasta, (;ro'\iv jng Deeper (Sa devenim mai profunzi), reprezinta efortul I11.CU si al un ora dintre prietenii mei sa firn mereu pregatiti, asteptfind Vantul sa sufle, fie intr-o rafala, fie intr-o briza blanda, cultivandu-ne si mentinandu-ne 0 atitudine receptiva fata de

~ ~ ;)

Spiritul care ne aducc Viata, Ele nu sunt carti despre spiri-

tualitate; sunt doar relatari despre ceea ce faccm pentru a ne pastra spiritul de observatic treaz. Nu exista nimic nou in ele; intentia noastra este sa prezentarn ceca ce au facut de obicei crestinii pentru a fi atenti la miscarile Spiritului: ne rugam (Wangerin), prcdicam si >invaFill1 (Miller), meditam (Shaw), reflcctam 1a experientele pe care le-arn avut ell oarnenii lui Dumnezeu (Yancey) ~i ii incurajam _pc prieteni i J ui Isus (Peterson).

13

Convingerea impartasrta de cei mai multi dintre noi in aceasta ~,cra a inforrnatici" cste ea avern acces adecvat la

... ~. ,

fapte, dar in privinta Vietti (spiritualitatea crcata de ~Spirit), rnarturia si rnotivatia sunt intotdcauna bine venitc.

Eugene l-L Peterson

Profesor de Teologic Sp irituala la James Houston Regent College

L;_- ,,_.

Vancouver, B,C'J Canada

14

BlSERlCA:

FRUSTRARE

A

SllMPLINIRE

:!

15

1

DECE

wi '-'

SA NE OERANJAM CU

BISERICA?

Exista 0 corabie veche. pe nume Bill. Scartaie din toate incheieturile. se claiina, se roteste §"i uneori te face sir vomiti. Dar ajunge unde merge. inlofdeaufla a ajuns. intotdeauna va ajunge, pdna fa sfdrsitul timpului, cu line sau liira line.

IE Powers, Wheat That Springeth Green (Urau ce rdsare verde)

A

@ timpul copilariei rnele din Georgia, biserica mi-a definit viata, Am participat ell regularitatc in scrvicii in fiecare duminica dimineata ~i seara, in serilc de miercuri, fara a mai mentiona scolilc biblice din vacanta, activitatile grupului de tineri, intrunirile de .frezire spirituala", conferintele despre misiune ~i alte ocazii cand se deschidean usile bisericii .. Am privit lumea prin lentile ell vitralii: biserica rni-a spus ce sa creel: ill cine sa all) incredere ~i in cine sa nu am incre dere si ClUl1 sa In a port.

In timpul liceului am frecventat 0 biserica dintr-o cladire din beton situata la 0 fosta ferma de poneiCateva foste graj duri mai erau l11Ca. in picioare, pl ine cu fan si intr-o

Ii

duminica dimineata unul dintre acestea a luat foe. Pompierii au venit la fata locului ell zgornote asurzitoare, diaconii s-au agitat sa murc chcresteaua aflatii in apropiere si su deslasoare furtunurilc, in timp ce n01, ceilalti membri ai bisericii, am stat deoparte §i am privit flacarilc portae-alii care urcau spre cer si ne incalzcau obraj ii. Apoi am intrat inap oi 'in sanctuar, ell ochii scaldati in lacrimi

, ,

din cauza fumnlui sil-arn ascultat pe pastor predicand

ad-hoc despre focul Iadului care, ne-a asigurat el, va f de sapte ori mai fierbinte decat focul pe care tocmai 1-a111 vazut,

Irnaginea rni-a ramas in minte multa vrerne pentru ca. biserica noastra era definita de cuvintcle: .Joc ~i pucioasa" .Ne consideram 0 minoritate unita intr-o lume plina de pcricole. Orice pas gre51{, cat de mic, ne putea inoeparta de siguranta oferita de biserica Ji ne arunca direct in valvataia ladului. La fel ca zidurile unui castel, biserica of ere a protectie impotriva lumii inspaimantatoare de afara.

Avcnturarea i11 lumea din afara, mai ales in tirnpul liccului, a produs destule rnomente 'in care 111-an1 simtit stingher, ill1i ami ntesc de rusinea de a rna ridica III rata colegilor de clasa pentru a vorbi dcsprc motivele pioase pentru care In1 "]'i voi insoti la vcrsiunca hollywoodiaua a piesei Othello" Inca imi mai amintcsc cuvintele sarcastice ale. profesorului de biologic care a explicat clasei de ce lucrarea mea de 20 de pagini nu a reusit sa desfiinteze cartea de 592 de pagini a lui Darwin, Originea speciilor.

To1L1~i:. inti amintesc si de sentimentcle pline de satisfactie provenitc din apartenenta la 0 minoritate perscculata" Ne felicitam unii pc altii pcntru ca. "~e.ram 'ill lume",

18

dar far[t ~,sa firn din lurne". Ma simteam ca un s pion, ce stiarn un secret pe care putini 11 stiau, .Aceasta Iume nu cstc caminul meu, suut dOe:1I in trecere aici", cantam ill biserica. in timpul copilarici si adolesccntei nu am avut prca multe rescntimentc fa~~I de biserica, ci 0 consideram o corabie a victii care Ina. purta pe oceanul agitat al unei lum i turbulente .

. Biserica 111ea se temea de uncle activitati cum erau 1J3ti-

, .

natul pe role (prea asernanator ell dansul), bowlingul (la

uncle sali se servea alcool), mersul la cincrnatoeraf si

,J( ,,=-. j

citirca ziarului de duruinica. Biserica ridica un zid gros al

regulilor exterioare care sa ne protejeze de lumea pacatoasa de alara si, 111t1'-0 oarecare masura, a reusit. Astazi pot participa la oricare dintre aceste activitati faramus(rad de constiinta, dar sunt constient ca acest Iundamcntalism rn-a pazit de necazuri mai Burri. Lcgalismul strict a aparat zranitele devierii de la ceea ce era considerat bun .

..,_.) ,

De exemplu, ne furisam uneori la 0 sala de bowling, dar nici nu ne trccca prin gand SrL ne ati ngem de alcool san de droguri.

Mai tarziu insa am ajuns S{L consider uncle dintrc reguli drept arbitrate, iar pe altele ell tutu! gresite. In Suet rasisrnul era 0 parte integranta a subculturii bisericii. A_In auzit de null te ori de la amvon ca. negri i-dar nu acesta enl cuvantul pe care-A foloseam pentru ei -~. erau subumani, incapabiIi de a fi educati si blcstcmati de Dumnezeu pentru a fi 0 rasa ,~sl uj itoare" . Aproape toti din biserica mea credeau ca Martin Luther ICing Jr. era ~ .. cornunist. avand

.t...J r , .)

carnet de membru"; ne bucurarn de catc ori un serif din

Sud Il batea en bastonul ~j 11 inchidea ..

19

o religie bazata pe reguli exterioare este usor de abandonat si aceasta am facut eu un timp. Cand am vrut sa gust singur lumea larga, am respins mcdiul lcgalist al copilariei mclc, Cuvintele folosite ill acest mediu mi-au parut atunci inselatoare, ceva in stil orwellian . Ele mentionau Harul, dar traiau dupa Lege; ele sustineau dragostea, dar aratau semnele urii. Din ncfcricirc, atunci C2Uld 3111 iesit

, ~

din fundamentalisrnul sudist, arn abandonat nu nU111ai co-

chilia ipccriziei, ci ~i continutul convingerilor principalc.

Con trafort exterior

Acum imi dan seama ca rigidul fundamentalism sudist al copilariei mele a reprezentat rnai rnult decal un loc sigur de inchinarc sau 0 comunitate spirituala, Era un mediu strict controlat, 0 subcultura. ACUlTI imi dau seama ell 0 biserica dura, gata sri condamne ell asprime si lipsita de umilinta si de un sentiment a1 misteruluimi-a blocat dezvoltarea credintei multi ani. Pe scurt, crcstinismul 111-a impiedicat sa aj ung la Cristos. Tot restu 1 vieti i l-am petrecut in e fortul de a urea din nou spre credinta si spre bisedeft. Calatoria intoarcerii mele la credinta cste 0 1u112t1,

. .._..

poveste pe care nu indraznesc sa 0 incep aici, dar aceasta

carte mica se concentreaza asupra unci intrebari simple:

De ce sa ne deraniarn sa fim membrii unei biserici?

Este biserica necesara pentru un crestin practicant?

Winston Churchill a spus ca, pentru cl, biserica era ca un contrafort, 0 sustinere din exterior a unui zid si en prefera sa. 0 sestina din afara ei. A1TI inccrcat si ell sa anlic aceasta

~ ,]I t-

strategic dupa ce am ajuns Sfl cred ell sinceritate doctrina

si m-arn daruit pe mine insurni lui Dumnezeu. $i nu sunt

20

singurul, ci exista mult mai putini oameni care 111_erg duminica la biserica dedit oameni care sustin ca-L urrneaza

,

pe Cristos. Unii au 0 istorie ascmanatoare ell a mea: s-au

,~ars-; en biserica san chiar au fost tradati de 0 experienta trecuta din biserica, Altii pur si simplu ~,n1lJ gasesc nimic in biscrica". A-L urma pe Isus este un lucru; a-i urma pe alti crestini in biserica duminica dimineata este un lucru cu totul diferit. De ce sa ne deranjarn sa venim la biserica? Asa CUI.TI a spus poeta Anne Sexton:

Au biitut cuie in mdinile Sale. Dupd aceea, ei bine, dupa aceea toti au purtat pdliirii ...

Reflectand la calatoria mea spirituala, irni pot seama cil au existat cateva piedici care 11)-aU tinut departe de biseri ca. Prim a a fost i pocrizi a. Fi 1020 ful ateu Fri edrich Nietzsche a fost intrebat 0 data de ce avea 0 atitudine atfft de negativa despre crestini. El a raspuns: "A~ creek in 1116.11- tuirea lor daca as vedea c<J. searnana putin rnai 111UJ.t cu oamenii care au fost mantuiti."

,

Speriat de fundamentalismul absolut din copilaria mea,

rn-arn apropiat ~i ell circumspect de biserica. Crestinii sc inlbrftcau frumos duminica dimineata si 151 zambeau unii altora, dar eu stiarn din experienta personala ca fatada frumoasa ascundea un suflet diu. Aveam 0 reactie reflexa

,

imediata cand adulmecam ipocrizia, pana, cand rni-am pus intr-o zi intrebarea: "CU1TI ar f] biscrica daca tori rnembrii ar fi ca mine?" Smerit, am inceput sa m.il conccntrez asupra propriei mele spiritualitati, nu asupra spiritualitatii cclorlal ti.

,

21

Dumnczeu estc judecatorul final a] ipocriziei din biserica, am hotarat eu, ]i voi lasa judecata in mainilc capabile ale lui Dumnezcu. Ar11111Cepllt sa rna rclaxez si sa fin mai ingaduitor ~i mai iertator cu altii, La urma urrnei, cine era un sot sau 0 sotie perfecta, un parinte sau un copil perfect? Nu abandonarn institutia familiei din cauza imperfectiunilor ei, deci de cc am abandona biserica?

, '

Urmatorul ohstacol pc. care a trebuit sa-l depasesc a

fost de natura culturala. Bisericile pentru ,~eal1tatorii lui Dumnezeu" Oil existau inca .~i eu mi-am dat seama ca ora unsprezece duminica dimineata nu se ascmana cu celeIalte ore ale saptalntlnii. 1n nici 0 alta. ocazia nu stateam aproape nemiscat in scaun timp de trcizeci SHU patruzeci de minute sa ascult pe cincva dandu-mi sfaturi. In nici 0 aha ocazie din s{lptarnanF.l n11 cantam imnuri scrise ell un sccol sau doua inainte. 1\I1-an1 identi ficat ell una dintre rudele lui Flannery O'Connor care a inceput sa. frccventeze biserica pentru ca sluj ba era ~,at(it de oribila incat trebuie samai existe ceva ca oamenii sa doreasca sa rcvina.'

O ~ Connor a 111 a i s pu s en avea grij 11 ca in fi ecarc dirnineata sa. se asezc la biroul lui pentru en, in cazul ca-i venea vreo idee~ sa 0 poata asterne pe hattie. () Iosta catolica pc numc Nancv Mairs a scris 111 mcmoriile ei Ordinarv Time

~ ~

(Vremuri obisnuite) ca. s-a inters in biscrica oarecum la fel. Desi era nesizura in credinta ei in Dumnezeu, a ince- .

~ ~ , ,

put sa participe la mesa din nou pentru a pregati "un loc

ill care credin]a sa se poata revarsa". Ea a invatat en 0111ul nu merge la biserica intotdeauna ell 111 ain i le plinc de eredinla~ C1 rnai degraba cu mainile dcschise si uneori biserica le umple.

22

in cazul mcu, 'ins~L~i structura bisericii era un obstacol in umplerea ruainilor mele cu credinta . Imi plac grupurile mici in care oameni: vorbesc desprc victile lor, discuta problerne de cr e di n t a s i s e r oa.g a Impr e una .. Cu toate acestca, 0 slujba din biserica, ell rutina ei neschimbata ,~i caractcrul ei repetitiv, cu rnultimile si activitatile ei, cu regulile legate de ridicatul ill picioare si de statul pe scaune, 111,8., s u para.eu cat stai III ai In ult tim p departe de biscrica, cu atat 111ai ciudata ti se pare, iar en im i pierdusem obicciul de a 111Cr£C la biserica .

....,.

M-a ajutat faptul ca am citit din C.S. Lewis ~1 din marturiile altor crestini rernarcabili care dorcau sa I se inchinc lui Dumnezeu, dar au aflat di biserica era mai mult 0 piedica dccat un ajutor In acest sens. De excmplu, ca~tiga.toarca premiulu i Pulitzer, Annie Dillard; a prezentat biscrica astfel:

Saptan,lanrl dupa saptarnana am fost miscata de starea jaln ica a Ii noleumului care acopcrca podeaua sacristiei, pc care nic i 0 floare nu 0 ponte III vesel i sau indulci. de rnodul Q:roazl11C In care erau cantatc dlntari le

_. .. .;__.

care-rni placeau atilt de mult, de obositoarele citiri din Biblic, de demodata goliciune a diluatei liturghii, de predicile plictisitoare, farii idei noi ~i de ccata tristei 1 ipse de sernnificatie care pauundea totul, aceste clemente care coexistau si care, probabil, nc faccau In mod uirnitor sa revcnim; vcncam de fiecare data, s~ipt{lmanEi dupa saptam~ln~i $i treceam iarrl~i prin toate acestca,

Chiar si acum, cand scriu aceste randuri, trebuie Srl 111.3. opresc ~j Sa dau (Lin cap cu uimirc, Aducandu-mi aminte de modul meu de a. gandi de acurn douazcci de ani, sunt

23

surprins sa imi dau seama cata pasiune punearn in aceste Iucruri cand aveam douazeci de ani. Mi-am reluat vechiul obicei de a merge la biserica, acelasi obicei care rn-a iritat atat de tare, rutin a care rni se pare la fel de confertabila ca si incaltarea unor panto n vechi. Acurn imi plae imnurile vechi, ascult anunturile pentru ca ele se refera la activitati de care sunt interesat, Cu toate accstea, rna fortez sa imi aduc aminte cc am simtit atunci pentru en stiu ca biscrica ridica un obstacol cultural pe care nlul~i oarneni trebuie sa it depaseasca.

Ce a schimbat atitudinea mea fata de biserica? Un

,

sceptic ar spune ctl mi-am coborat standardele pe drum

san poate ca ~~ln-(un obisnuir cu biserica la fel cum m-am obisnuit ell opera, dupa mai multe incercari nereusite. Totusi cred cit a mai existat un factor: biserica a implinit o nevoie a mea pe care nimic altceva nu 0 putea irnplini. Sfantul loan al Crucii a scris: ~,Sui1et:ul virtuos care este singur [" .. ] se aseamana en un carbune aprins singur. Se va riici in loc sa se aprinda mai tare." Cred ca loan are dreptatc.

Crestinisrnul nu este 0 credinta pur intelectuala si interioara. Ea poate ti traita nurnai in comunitatc. Peate ca acesta cste motivul p. entru care nu am renuntat niciodata

. }

ill totalitate la biserica. in adancul fiintei rnele simteam ca

, ~

biserica define ceva de. care aveam nevoie ell disperare. IJe Gee-are data cand abandoncz biserica pentru un timp, imi dau seama ca eu sunt sinzurul care sufera, Credinta

'-" ,

L11ea paleste si cochilia lipsei de dragoste nla cuprinde tot

mai mult. Devin rnai rcce, nu mai fierbinte, De aceea incursiunile mele in afara bisericii au facut intotdeauna un ocol ea sa rcvina in biserica.

24

po.

In prezent, In ciuda trecutului rneu de frecventare ell

intrcrupcri a biscricii, nu imi pot imagina viata .fara biserica .. Cand sotia In ea. ~i ell mine ne-am mutat In alt stat, gasirea unei biserici a fost una dintre cele In ai urgente prioritati. Daca lipseam 0 duminica de In biserica, sirnteam un flO1.

'-'

Curn am devenit din sceptic un aparator al bisericii,

din spectator un participant? Pot identifica factorii care au schimbat atitudinea mea fata de biserica'z Raspunsul meu cste en de-a lunaul ani lor arn invatat ce elemente sa caut

..",,_. :!

'"

intr-o biscrica .. In copilaric nu am putut alcgc din mai mul-

te biserici, la fel CUlTI nu am putut alege dintre 111ai multe scoli. Mai tarzhr arn avut rnulte posibilitati de alegere a biscricii, incercand maimu he. Acest proces rn-a invatat eft factorul cheie in gasirea unci biserici bune se afla in interiorul meu, se referea la modul meu de a vedea.Dupa ce atn invatat la ce sama uit, alre aspecte, cum ar fi confesiunea reli cioasa, nu au mai conrat atfrt de 111UIt.

r;.._..? •

AnI invatat S3. privcsc in sus; In jurul men, in exterior

si 'in interior atunci cand merg In biserica, Acest mod nou de a privi 111-a ajutat sa. nu 1115 rnai multumesc ell tolerarea bisericii, ci sa invat sa. 0 iubesc .

. ' ,

·frni prezint aceste observatii, desi stiu caunii oameni,

cum ar Ii cei din orasele mai mici sau de la sate. de exem-

~ ~

plu, nu au decat putine alternative la biserica lor. Cu toate

acestea, creel en pentru fiecare dintre n01 modul de a privi lucrurile ne poate transforrna intelegerea despre ceea ce trebuie Srt fie biserica. () data ce <1111 intcles viziunea



dcspre biserica, devenind participanti, putem contribui la transformarea ei 1n locul dorit de Dumnezeu.

25

Privcste in sus

Inainte abordam biserica avand 0 mentalitate de consurnator ell spirit de discernamant. Considerarn serviciul de inchinare un fel de spectacol: ofera-mi ceva ce imi place, 'fa-rna siI Ina sirnt bine.

Vorbind despre oameni ca mine, Soren Kierkegaard a spus ca avem tendinta de a considera biserica un fel de tcatru: stam 'in sala si urmarim ell atentie actorul de pc scena care atrage toate privirile spre el. Daca spectacolul este de buna calitate, ne exprimarn rccunostinta aplaudand si ovationand. Dar biserica trebuie 8ft fie total diferita de un teatru. In biserica, Dumnezeu cste publicul inchinari i noastre, Departc de a juca rolul principal, lucratorul crestin trebuie s:1 fie ca un suflcur discret care sta in spatele scenei si ajuta sufland cuvintelc,

Ceca ce conreaza eel 111a1 mult este ceca ce se petrece in inimilc celor din adunare, nu printre actorii de pe scena, Trebuie sa plec de la serviciul de inchinare intrebandu-ma nu ce am obtinut cu. ci daca a fosr rnulturnit 'OUJ11neZGU

~ ~ ,

ell ceea ce s-a intamplat. .ACUll1 incerc s5 privcsc 'in sus 111 timpul serv iciului de inchinarc, sa-rni indrept ochii dincolo de tavan, spre Dumnczeu.

Schimbarea punctului lTICU de vedere rn-a ajutat sa tree peste dcficitul de talent pe care l-am intalnit in diverse biserici. Pentru a distrage atentia exclusiv indrcptata spre pastorc unele biscrici au cautat sa-i faca pe nut! multi lucratori Iaici sa. participe La serviciul de inchinare. Accstia C01l1pUn cantar: sau poezii, joaca scenete, canta triouri, confectioneaza banere, se exprima prin dans sacru.

26

Marturiscsc ca, dupa standardele obieclive ale csteticii si chiar dupa standardele subjective ale ,,inchinarii", multc dintre aceste incercari contribuie foarte putin la inJbog::l.-

. , '--'

tirca ~i facilitarea inchinari i mele. Dar adcvarul C[t Durn-

nezcu, nu biserica este publicul care contcaza, a patruns nroarcs i v 'in fiin tao rnea ..

1:- ..._. ,

Incerc sa invat 0 lectie de la C.S. Lewis, care a scris

::-., ", ,

urmatoarcle cuvinte despre biserica lui:

.-

Nu-rni plac dcloc imnurile t:j~ pe care lc consider

poem.e de nola cinci, puse pe muzica de nota sase .. Dar apoi am V{lZU~ meritul lor [ .... ] ['v1 i-arn dat seama di imnurile (care au rarnas doar muzica de nota sasc) crau, cu toate acestea; cantate ell devotarnent si daruire de sfantul batnll1 de pc hanca cealalta, incaltat cu pantof de tara ~i atunci am stint en nu meritam nici macar sa-i curat incaltamintca. A •. cest Iucru te scoatc din orgoliul tau solitar,

Biserica nu exists pentru a oferi spectacol, pentru a incuraja vulnerabilitatea, pentru a forma 0 imagine sanatoasa despre sine sau pentru a facilita prietenia, ci pentru a se inchina inaintca lui DumnezeuDaca ea nn faceacest lucru. nu face nirnic. AnI invatat eft lucratorii. muzica .

.J ,~J

actele de cult ~i alte lucruri menite sa. ,~atra.ga~~ oamenii sunt doar imbolduri care sustin scopul principal de a-i aduce pc inchinatcri In contact ell Durnnezcu. Cand 1113. indoiesc de acest fapt, 11'13. 'intorc la Vechiul Testament care aloca aproape la fel de mult spaliu instructiunilor pentru inchinarea din Cortul Intfdnirii si din Templu ca si spatiul pc care-l aloca Noul Testament vietii lui Cristos,

27

Studiata in intregul ei, Biblia subliniaza in 1110d evident ceca ce ii place lui Dumnezeu, adica scopul inchinarii. ,A te inchina, spune Walter Wink, inscamna a-ti aduce aminte Cine este proprietarul casei.

La biserica pot privi spre amvon sau spre platforma ca spectator ori pot pri vi in sus, spre Dumnezeu, Acclasi Dumnezeu care a avut atat de rnulta grij{l sa le of ere VCCh1l0f evrei detaliile sacrificarii animalclor, le-a spus 111ai t.firziu: ~,Nu voi lua tauri din casa ta, nici rapi din staulele talc. Caci ale Mele sunt toate dobitoacele padurilor, toate fiarele muntilor ell miile lor." Ocupandu-se nurnai de aspectcle exterioarc ale inchinarii, au scapat din vederc elementul eel mai irnportat: Dumnezeu era interesat de jertfa inimii, de atitudinca de supunere si recunostinta, Acum, cand merg la biserica, inccrc sa fiu preocupat de aceasta atitudine, in Joe sa stau confortabil in scaunul meu ea un critic de. teatru ~i sa. emit judeciiti estetice,

AU1 vizitat biserici rornano-catolice s: ortodoxe care sfidcaza in totalitate mentalitatea de consumator atat de predominanta In America. In cele Ina! rnulte slujbe catolice nu se mai pune accent pc predica sau ,~ornilie:~ ~j putini dintre preotii pe care i-am auzit pot concura hi. () cornpctitie de predici. Cand am avut intrebari in leuatura ell

., ~ '-"

aceasta slabiciune, ei au dat din umeri. Pentru ei sacra-

mentul comuniunii sau mesa este centrul inchinarii: celelalte au doar rolul de sustinere a ei,

,

In biscricile ortodoxe rusesti, preotii nici rnacar nu vorbesc limba populatiei, deoarcce putine comunitati pot inteleze slavona veche, limba liturgl hiei, Corurilc psalmodi-

~ ri.__. ,

Hzii mesajul evangheliei ~i din multe slujbe predica lipscstc,

28

Ceea ce conteaza este inchinarea, iarprcotii, icoanele, arhitectura bisericii, tamaia si corul au rolul de ;~SUneurl;;~.

A.1l1 rnulte motive pentru care eu continui sa rna inchin In traditi a pr otcstant a care punc un mare accent pe Cuvantul predicat de la alTIVOIl, dar nu 111fl mai prcocupa atat de mult stilul de muzica, ordinea In care se desfasoara clementele din serviciul de inchinare ~i ~~capcanele·~ menite sa atraga oamenii la inchinare, cum 01 -au prcocupat in perioada cand an} umblat din biserica in biserica .. Concentrandu-mi atentia asupra componentelor prograrnelor si nu asupra scopului lnchin[lrii, intalnirea ell DUll1l.1CZeU, nu am intelcs eel mai important mesaj dintre toate.

Pr'iveste in jur

La inceputul pclerinajului meu inapoi 'in biserica, am facut zreseala de a cauta numai biserici cu rnernbri asema-

..._... ,:II

natori cu mine. ,A1TI cautat 0 biserica ell membri avand

acclasi n i vel de pregatire ca si mine, de aceeasi traditi e biblica si avfind accleasi preferinte III privinta cantarilor ~I a liturghiei. Am repctat in mod ciudat grcselile bisericii copilariei mele care inccrca sa inahuse oricc tentativa de diversitate, In biserica mea din copilarie DU crau primiti oamenii de culoare, stilul emotional de inchinare al bisericilor de negri din cealalta parte a orasului era ridiculizat, iar pcnticostalii sau alti credinciosi avand conceptii di ferite desprc darurile spirituale erau luati in zeflemea, Rezultatul a fost ca forma noastra de inchinare era saraca si

,

ri:gida.

,-.

In anii 1.960, Martin Luther I(ing Jr. (citandu-l pe Billy

Graham) obisnuia sa spuna ca ora 11 duminica dimineata

29

era ora ell segregatia cca Ina] pronuntata din America, jar acum Jesse Jackson poate repcta acelasi lucru, dar fara sa mai fie in pcricol. S-au facut foarte putine lucruri pentru a aduce eterogcnitate inchinarii, de fapt expertii 11.1 cresterea bisericii ne avertizcaza impotriva acestui lucru, Institutiile statului si firrnele au pus in. aplicare planuri de actiuni si au aplicat sistcmul procentajului In incercarea de a corecta nedrcptatile trecutului, dar nu am auzit de vreo biserica care sa Ianseze un plan de actiunc menit sa creases participarea minoritatilor la viata bisericii,

. 1 ,

ell to ate ca. am frecventat numeroase biserici in ulti-

mele dccenii, eel mai Inuit am invatat dcspre biserica de Ia biserica LaSalle Street Church din centrul orasului Chicago. La Salle a cunoscut acelcasi dispute cu privire la stilurilc de inchinare, acelcasi probleme financiare, acccasi combinatie de crestini devotati si nepasatori, aspecte care pot fi intalnite in cele mai multe biserici. Nu era 0 biserica perfecta, Dar acum, cand rna gandesc la cei treisprezece ani pe care i-am petrecut in ca, irni dan seama en ea rn-a invatat In rnai multe moduri ceea ce trebuie ~i poate sa fie 0 biserica,

Cand am inceput sa frecvcntez biserica LaSalle, eram resemnat sa consider mersulla biserica 0 discipline spirituala necesara. Spre surprinderea mea, scrviciul de duminica dimineata a devenit un eveniment pe care-l asteptam cu placere, nu ell. groaza .. De ce'? Cred cft rnotivui era amestecul incantaror de oameni diferiti dill biserica. Acolo am

,

invatat sa. privesc nu nurnai ill sus, ci si in jur, Ma inchinam irnpreuna cu oarneni care erau Ioarte diferiti de mine, Biserica se ana Ia mijlocul distantei intre cea mai

. ,

bogata ~i cea mai saraca parte a orasului. La douCi strflzi

30

spre est se aflii Gold Coast, unde locuiau oameni ell veni ~ turi de peste 50.000 de dolari anual, La doua strazi spre vest se afla cartierul Cabrini-Green, ell locuintc sociale,

., , .

uncle locuiau oameni ell venituri sub 3.500 de dolari pc

an. Laxallc si-a asumat rolul de "hiseric[l~pod"" intrc ccle doua carriere. Pastor era Bill Leslie, ell nn trccut asemanritor cu al meu in privinta fundamcntalisrnului rasist, El a fost presedintelc corpului studcntesc de la universitatea nob Jones, ell 0 scgregare rasiala foarte stricta, iar socrul lui a lucrat In campania guvernamentala a segregationistului Lester Maddox in statul Georzia. Poate ca Bill. ca 0

L,;.,-- ."

reactie la acest trecut, a facut din reconcilierca rasiala

, _"

scopul principal a1 bisericii.

LaSalle a fost prima biserica undc am gustat: diversi-

t '_,

tatea. Duminica dimineata voluntarii pregatcau micul dejun

(atunci am simtit si efectul mirosului de biscuiti si de sunca asupra sanctuarului bisericii) pentru batrani, dintrc care multi ramaneau si la serviciul de inchinare. Jurnatate din acesti batrani erau afro-americani, jum atate erau albi, "in diminetile reci oamenii fara adaposl vencau ~ i ei la micul dejun si uneori acesti vizitatori se intindeau pe bancile din biserica ~i sforaiau tare 111 timpul slujbei.

....

In biserica erau rncrnbri si oameni eu diplome univer-

sitare, care urmau un progratn de doctorat Itt scoli prestigioase, cum ar f Northwestern sau Univcrsitatea din Chicago, precurn si doctori, avocati ~ i alti oarneni eu multa pregatire. Datorita acestei cornbinatii, cand predam la 0 clasa de Scoala durn inicala sau cand prcdicam ocazional in biserica, cram obIigat sa prezint evanghelia la nivelu I COlllUO al mernbrilor, Aveau cuvintclc aceleasi sens pentru

31

o ferneie balrana care primca pachete eu hrana 1a fcl ca pentru un student de la teologie?

Am ajuns sa flu uimit de capacitatea evangheliei de a se adresa simultan celor bogati si cducati Si celor care locuiau pe strada, ] ips i ti de prcgatire. Aminceput sa consider mersul la biserica 0 placere tot mai mare pcntru ca imi of ere a ocaz ia sa fiu inconjurat de oarneni diferiti de mine. La suprafata aveam purine lucruri 'in cornun. dar

~ . ~ .

devotamentul nostru fata de Isus Cristos ne aducea la

,

acelasi nivcl,

>

Am participat o data la un weekend organizat de Scott

Peck, care a invitat zece evrei, zece crestini ~i zece 1TIlISU.lrnani pentru a-si testa teoria lui despre cornunitate. Peck crede eli oamcnii inteleg gresit lucrurile: credem eft 0 COIIlUnitate se formeaza dupa ce oamenii diferiti i§i rezolva conflictele. De exemplu, ill Oricntul Mijlociu conducatorii statclor ostile sc Intalnesc pentru a ncgocia tratate de pacc~ iar dupa aceea oamenii vor trai (sau nu) in pace. Conform parerii lui Peck, pacea s-ar obtine mai natural daca acesti conducatori ar Invata mai info) sa traiasca in comunitatc ~i apoi ar incerca Sa-.51 rezolve conflictele.

Voi fi Intotdeauna recunoscator pentru ace} weekend en Scott Peck pentru cli an1 iuvalat spre cc fcl de comunitate trebuie ~i poate sa aspire biserica. Baza crestina a comunitatii, dragostea reconciliatoare a lui _[)U11111eZeu, transcende toate diferentele de nationalitate, rasa, clasa, varsta si sex. Cornunitatea dintrc noi se a-JJa. pe primul plan, jar apoi vin aspcctelc care ne deosebesc.

in biserica LaSalle ~i in altc cateva locuri, am intrezarit ce se poate intamp fa atunci cand se Iormeaza 0

32

comunitate pe baza aspectc lor COUHlne. Apare 0 familie a lui Dumnezeu, III C3JC unitatea nu insearnna uni forrnitate, iar diversitatea nu inseamna dczbinare.

(:5.1 de usor uitam ca biserica crcstina a fast prima institutie din istoria lumii CClfC a pus pe picior de egalitate cvreii si neevreii, barbatii ~i ferneile, sclavii si oamenii libcri.

Prirnii crestini au daramat barierele. Spre deosebire de cele mai rnulte dintre celelaltc religii, crestinii i-au primit pe barbati si pe femei in mod egal, Grecii '1i excludeau pe sclavi de la aproapc orice InifUnire sociala, dar crestini i-a inclus, Tcmplul evreiesc 1i separa pe inchinatori dupa rasa. si sex, dar crestinii i-au adus impreuna in jurul mesei Domnului. Spre deosebire de aristocratia romana, majoritar masculina, biserica crestina a permis ferneilor .~i saracilor sa-§i asume roluride conduce-reo

Apostolul Pavel, un .Evreu intre Evrei" a vorbit ell elocventa despre .jaina tinuta ascunsa din vesnicii" in Dumnezeu .. Intentia lui Dumnezeu, a spus Pavel, a fost ~~ca domniile ~i stapanirile din locurile ceresti sa cunoasca azi, prin Biserica, intelepciunea nespus de felurita a lui Dumnczcu" (Efeseni, 3:] 0).. Forrnand a comunitate din oarncni divcrsi, avem ocazia sa. atragem atentia lurnii si chiar a lumii supranatnrale de dincolo.

Dcsigur, imi dan seama ca diversitatea imbraca multo forme. Chiar si bisericile alcatuitc numai din albi sau numai din negri cunosc diversitatea in privinta varstei, a cducatiei si a statului economic. Biserica estc singurul Joe In care· rna due saptamanal si care strange Imprcuna mai rnulte generatii: nou-nascuti tinuti la picptul mamelor lor,

33

copii care se foiesc si fac gfllagie exact atunci cand nu este binc, adulti responsabili care stiu sa se poarte corespunzator in fiecare moment si batrani care mai adorm daC("l predicatorul se intinde prca mull.

Acum, cand privesc la 0 biserica, privesc la oamenii Cafe stall In banci. Am rnulte de inva!.at de la stilul de inchinare lipsit de inhibitii al afro-americanilor si al penticostalilor, de la credinta robusta a batrdnilor~ de la luptele zilnice ale mamelor ell copii prcscolari. Cant intentionat 0 adunare care nu este cOn1pUS[}, din oameni ca mine.

Privcste in exterior

Biserica, a spus arhiepiscopul William T'C111ple, estc "singura societate cooperative din lume care exista pentru beneficiul nemembrilor ei.v Aceasta este lectia pc. care an) invatat-o eel 111ai clar de la biserica LaSalle. Bisericile

,

copilariei mele au subliniat ncvoia misiunii in Firi straine si eu abia asteptam conferintele annale despre misionari, care aratau poze ell pustilc, sulitelc si rnastile tributilor din zone indepartate. Dar in Chicago am invatat Cd misi-

..__ ,

unea bisericii incepe ell nevoile oamenilor din cartierul ei ..

U nu 1. dintre motivele pentru care adunarea ell 0 diversitate atat de mare a dat roade bune a fest ca ne-am combinat eforturile sa ne adresam comunitatii din jurul nostru. Cane! slujesti activ cauzelor altora, nu te rnai gandesti atilt de rnult la slujirea propriei tale pcrsoane.

Programele pentru comunitate din biserica La Salle au inceput cand invatatorii de la claselede Scoala duminicala au observat eli 1111.dti participanti nu stiau sa citeasca si s-au oferit siJ.~i invete dupa serviciul de dum inica.

34

Nevoia a fost enorma, deoarcce ta 1 iceul local procentul abandonului scolar depasea 75 0/0. Nu peste rnulta vreme la biserica La Salle au inceput sa soseasca autobuze pline de studenti de la Colegiul Wheaton care ajutau la invatarca individuala a oamenilor. IBM si (lite cornpanii au donal. echipament si a fost pus la punct un program de cea mai buna calitatc pentru invatarea cititului si a scrisului.

Pentru a combate abuz.rri le politiei si ale capilor lumii interlope locale, un avocat 5i-a parasit serviciul pentru a infiinta 0 organizatie care of ere a asistcnta juridica gratuita. locuitorilor din zona. A fost infiintat ~i un centru de consiliere, ell taxe conforrne veniturilor, La Chicago, ca de altfelin majoritatea oraselor americane, cei mai multi copii sunt nascuti de marne necasatorite, deci biserica a inceput foarte repede 0 lucrare de sprijinire a lor.

Au aparut si alte nevoi. Cfind un studiu guvernamental a descoperit faptul di 0 treirne din mancarea pentru caini ~i pisici era curnparata de oamenii in varsta prea saraci sa-s! permita ~,hrana. umana" ~ biscrica a inceput 0 lucrare pentnt batrani. Conducatorul ei a. organizat jocuri de bingo, un joe Iavorit al batranilor din zona, la care premiile nu erau

in bani, ci in conserve. Barranii se sirnteau bine, castigau plase en hrana ~i plccau cu demnitateaintacta.

Sotia mea, Janet. a condus lucrarea bisericii pentru batrani. Avea saptesprczece volunrari ~i prin ea am invatat cat de multe poate face un grup de oameni obisnuiti care isi uncsc eforturile pentru a implini ncvoile celor din jurul lor. Un disc-jockey' de la 0 statie locala de radio venea 'in fiecarc saptamfina ell masina lui sport, de culoare rosie, lao o fosta casa parasita pentru a aduce alimente unui batran

35

care nu putea iesi din casa .. Un avocat tanar i~i ina en el copii i in vizitele sale s~iptaJnanale la un batran orb aflat intr-un aziLO asistcnta din biserica facea vizite acasa la bolnavi.Voluntarii pregateau mancare de doua ori pe sapt~nnftna pentru multi batrani, rnancare care pcntru unii dintrc ei reprezenta singura masa calda din intreaga sap- 1[ul1anu. Multi dintrc acesti voluntari s-au oferit sa ajutc, impulsionati de sentimente de vinovatic sau datorita simtului responsabilitatii, dar pe parcurs au invatat c6 bcneficiul eel mai mare 1] are datatorul. Nevoia noastra de a darui este la fe! de disperata ca ~i nevoia saracului de a pnnu.

Evanghelistul Luis Palau a surprins natura bisericii intr-o rnetafora agricola. Biserica, a spus cl, estc en si gunoiul de grajd, Strange-I ~i va umple de miros toata zona; raspandeste-l $i va imbogati lumca. Cand cant 0 biserica, caut una care intelege nevoia de a privi In exterior. Am ajuns sa cred en activitatile bisericii de a-i ajuta pe cci din afara ei pot reprezenta factorul eel mai important al succesului sau esecului ei.

Poate ca biscricile din zone 111a.i bozate identificamai

.........

greu nevoile care Ie pot oferi ocazia de a patrunde in

comunitate, dar ele se pot asocia CD altele din zone defavorizate sau pot deveni biserici surori ale unor biserici din Rusia sal] America Latina. Astfel de actiuni de iesire a bisericii in lume parla iriceput rnari COUSUUHltO(.HC de cnergic si resurse, dar en am ajuns la concluzia ca Iucrurile stall exact invers, Printr-un paradox a! credintei, eel care daruicstc dragoste se im bogateste, nu saraceste.

36

Priveste In interior

Bill Leslie, pastorul bisericii LaSalle nu a obosit niciodata sa vorbeasca despre Har, poatc ca reactie la copilaria lui petrecuta in legalism. El i~i recunostea proprianevoie nesfarsita de (:1. avea har, predica dcspre har aproape in fiecare duminica si 1:1 ofcrca din bclsug tnturor celor din j uru 1 lui in moduri foarte practice. F iind p[trt{t~ lucrarii lui

duminica de duminica, am absorbit trcptat harul, parca prin 081110Z<1. An1 ajuns sa crcd, sii cred eli adevarat, ca. Dumnezeu Ina iubeste nu pcntru eli 0 merit, ci pcntru ca EI este un Dumnezeu al harul ui. Dragostea lui Durnnezeu este gratuita, tarti conditii, Nu pot face nimic pentru ca Dumnezeu sri rna iubcasca mai mult, dar nici mai putin.

Harul, tun tras eu concluzia, a fost factorul care a lipsit, in rnodul eel mai evident, din biserica unde am copiI {Lrit.Da,c[l biserica ar putea transmite harul unci lU111i a competitiei, a judecarii altora si a impartirii pe statute sociale - 0 lume a lipsei de har - atunci biserica ar deveni un Ioc unde oamenii ar veni sinzuri, larLt cxerci-

,__, ,

tare a unci presiuni, la fel CUll! nornazii desertului se

indreapta spre oazc, Acum, cand frecventez biserica, privesc in interior si Ii cer lui Dumnezeu sa. ma curete de otrava rivalitatii ~i criticisrnului ~i sa rna umple ell har, ACU111 caul biserici caracterizate de 0 stare de har.

"

Am invatat 0 lectie durabila despre ceea ce este harul

din reactia biscricii mele f~lr{l de Adolphus, un tauaI ncgru cu 0 privire salbatica ~i furioasa in ochi, Fiecarc biserica din astfel de zone ale oraselor are cate un Adolphus. At nostru fusese cativa ani in Vietnam si probabi 1 eil: necazurile lui au inceput acolo, Nu-si putea pastra un loc de

37

munca pre a rnult. Excesele sale de furie si ncbunia lui I-au dus in catcva randuri la ospiciu,

Daca lsi Ina medicamentele dumin ica dimincata, tc puteai intelege ell Adolphus. Altfel. .. ci bine, biserica era un loc 111a.i plin de activitate ca in alte ocazii, Inccpea din spate si sarea peste bane: p.{ina ajungca in fa![t, in timpul unci cfintari 'l~i ridica maini le si facea gesturi obscene. Alreori avea casti la care asculta muzica rap si batea ri 1- rnul, ill loc sa asculte predica,

In cadrul serviciului de iuchinare, biscrica LaSal1e avea un timp numit ;,Ruga.ciunile oamenilor". Ne ridicam si mai multi oameni se rugau in mod spontan, pentru pacea din lume, pentru vindecarea bolnavilor, pentru dreptate in COJJIUn itatea din jurul biscricii. ~,Doanlne., Tc rugam S[l ne asculti rugaciunca" spuneam toti la unison dupa fiecare fugae-june. Adolphus si-a dat repede seama C2t "Rugaciunea oamcnilor" era 0 sansa ideala pentru a-~i exprima griji Ie.

.Doamnc. hi multumesc ca ai creat-e pe Whitney Houston si trupul ei magnific", s-a rugat el intr-o dimineata, Dupa starea de confuzie produsa, cativa au soptit: .Doarnnc, Te rugarn sEi ne asculti rugaciunea."

.Doamne, l~i multumesc ca saptamana tree-uta am scmnat un contract important pentru a ne inregistra cantecele si pentru toate iucrurile extraordinare care se intampla in formatia mea", s-a rugat Adolphus. Cei care-l cunosteam stiarn ca. fabuleazd, dar altii ell spus din inirna: .~Doanlne,Te rugam sa ne asculti rugaciunea.'

Cei care frecvcntau regular bisericaau inceput sa se astepte la orice de la rugaciunile lui Adolphus. Vizitatorii

38

nu stiau ce s~TL crcada: isi deschideau ochii si i$i ridi cau capul cat puteau de mult pentru a localize sursa rugaciunilor neobisnuite .

. '

Adolphus a invocat judecata divina asupra tuturor

oarnenilor albi din biserica noastra care i-au produs atat de mult stres prim arul ui Harold Washington incat acesta a facut infarct. S-a ridicat impotriva lui Georze Bush care

'_,

a trirnis trupe in Irak in timp ce oameni albi erau omorati

pe strazile din Chicago.Ne tinea In curent ell progresele facute de trupa lui de iuuzicieni .. Unele dintrc rugaciuuilc lui erau urmate de taceri stanjcnitoare, O data Adolphus s-a rugat ca "pastorii albi ai accstei biserici sa-si vada casele arse in saptamana care urmeaza". Nimeni nu I-a insotit ell expresia obisnuita la acea rugaciune.

Adolphus fusese deja alungat din trei biserici, El prefera sa participe la 0 bisericarnixta pentru ca ii putea face pe albi sa sc simta stanjeniti, La 0 clasa de Scoala duminicala pe care am condus-o, s-a ridicat ~i a spus: .Daca as avea 0 pusca M--16 v-as ucide pc toti din aceasta saI{l.~· A lbii s-au simtit foarte ne] inisti ti.

Un grup de oameni din biserica, inclusiv un doctor si un psihiatru, si-a asurnat rolul de a sc ocupa de Adolphus. De ficcare data cand facea cate 0 criza, 11 luau de 0 parte si vorbeau cu el, repetand des cuvantul ,~nepotrivit". .Adolphus, poate ca mania ta cste justificata, DaT exista rnoduri potrivite ~i moduri nepotrivite de a 0 exprirna.RugH.ciunea ca sa. arda casa pastorului este un mod nepotrivit."

Arn anal ea Adolphus uneori venea pe jos aproapc opt ki lometri ca sa aiunga In. biserica, pentru c.~i nu avea bani pentru autobuz. Mernbrii bisericii au Inceput sa-l dues.

39

uneori en rnasina. Unii l-au invitat La masa, Celc mai multe Craciunuri le-a petrecut ell familia pastorului asistent.

Laudandu-se ell talentul Sal] muzical, Adolphus a cerut sa fie primit in grupul muzical care canta la Cina Domnulu i.Asa cum s-a. dovedit, Adolphus nu avea nici unna de talent muzical, Dupa ce I-a tcstat, dirijorul a ajuns la un compromis ell el: putea sta alaturi de ccilalti ~j putca sa cante, dar numai cand chitara lui electrica nu era concctata. De fiecare data. cand canta grupul, Adolphus se ridica alaturi de grup s i canta, dar, SpfC usurarea noastra, chitara lui nu producea nici un sunet. in general acest compromis a dat roade, cu exccptia duminicilor cand Adolphus nu-si Ina medicarnentele $i se credca Joe Cocker care facea rniscari energice pe platforma In timp ce noi pr irueam trupul si sangele lui Cristos.

A venit ~i ziua cand "Adolphus a cerut SH. fie primit ca mcrnbru al bisericii, Prezbitcrii i-an examinat convince-

- L,

rile, nu au gasit prca multe lucruri incurajatoare ;;i au

hotarat sa-l supuna unci perioade de incercare. Putea deveni mernbru al bisericii daca dovedca co intelene ce

~ ;I,_...

inseamna a f crestin, au decis ei, ~i dUP2l ce va lnvata sa

sc poarte civilizat ell ceilalti din biscrica,

Impotri va tuturor probabilitatilor, povestea lui Adol-

. .. ~

phus a avut un s:fftr~it fericit, In timp s-a linistit.A inceput

sa solicite ajutorul celor din biserica cand simtea Cd se apropie 0 criza de nebunic. A_ ajuns chiar sa se casatoreasca, Cand a incercat a treia oara s[~ devina membru al bisericii, a fast acccptat. Harul vine Is oarncnii care 1111. 11 mer ita ~i pentru mine Adolphus ::laju11s sa. rcprczintc

40

harul. Niciodata in viata lui nimeni nu a investit atat de multa encrgic ~i preocupare 'in el. Nu avea familie, nu avca loc de munca, l1U avea stabilitate, Biserica a devenit pentru el singurul loc stabil. L-a acceptat in ciuda a. tot ceca ce a facut ca sa merite sa fie respins,

Biserica nu a renuntat la Adolphus. I m(l dat a dona, a treia §i a patra sansa, Crestinii care au experimcntat harul lui Durnnezeu i l-au transferat lui Adolphus si acest har staruitor. de nestins Ill-a facut sa intelcz ce trebuie sa

__ • L.· '_ L_ ~ '_' ••• '_ " '" .., ~ . .("...)

suporte Dumnezeu pentru en a hotarat sa, iubeascaoameni ca 111inc.AcLllTI caut biserici care raspandesc acest fel de he 'I~

( -.~ .

lJn sernn nou pe plaja

.Existi; doua lucruri pe care nu le putcm face singuri, a spus Paul Tournier, unul estc sa, ne casatorim si cclalalt este sa fim crestini." In pclerinajul rneu impreuna cu biserica, am invatat c.a biserica joaca un rol vital, necesar. Noi suntemi.noua comunitate' a lui Durnnezeu pe pamant.

Sunt constient, dureros de constient, ca tipul de biserica pc erne l-am descris, bisericaideala pe care 0 caut, este exceptia nu regula. Multe biserici of era 111ai mult spectacol dee-at inchinare, mai multa uniformitate dccat divers it ate) mai mult exclusivisrn decat iesire in Iume, mai rnulta lege decat har. Nimic nu tulbura rnai mult credinta

..__ ,

mea deeth d ezamag ire a, pe care mi-o produce biserica vizihila.

Cu toate acestea, trebuie sa-mi amintesc de cuvintele spusc de Isus ucenicilor: nNu voi Ivl-ati ales pe Mine, ci

41

I'll V 1I11! dc: I IK'VU i. .... B i scri ca este riscullui DU111l1.CZCll,

II~H'III iv HUI'lH":··, daca am putea vorbi asa. Mai rnult, am Hi HllH s; I "Oil sidcr umanitatea cu atatea defecte a biscricii drc:pl Ull scrnn paradoxa] al spcrantei, Dumnczeu a facut rusci umanc cel mai mare compliment, hotarand s~i traiasca in noi, vase de lut.

An1 citit de mai multe ori Biblia in intregimc, de la Geneza la Apocalipsa, si de fiecare data am fost imprcS1011at de adevarul ell biscrica este un punct culrni nant, o irnplinire a ccea ce a vrut I)U111neZeU de la inceput, 'lrupul lui Cristos devine 0 noua idcntitate cuprinzatoare, care darfnTI.a toate barierele de rasa, nationalitate si sex si care face posibila 0 comunitate ce nu mai cxista in alta parte In lumc. Nu trebuie decaf sa citesti prirnul paragraf a] tuturor epistolelor lui Pavel trirnisc diverselor adunari raspandite in Impcriul RCHll an. Ele sunt ,,lnCristos~~ si acest lucru conteaza mai multe decat G1Sa, statutul ceon01111c. sau toate celelalte categorii pc care le poatc inventa omul.

Identitatea mea in Cris tos estc rnai irnportanta dccat identitatea mea ca american, ca locuitor al statu lui Colorado, ca barbat alb sau ca protestant, biserica este loculin care imi sarbatoresc noua mea idcntitate ~i ill care traiesc alaturi de oameni foarte diferiti de mine, dar care all acest lucru In cornun. Ani primit misiunca de a trai 0 societate alternativa In fata ochilor unci lumi care ne urmarcste, 0 lume care se indreapta tot rnai mult spre tribalism si fanlrn itare.

O inuunplare din perioada petrecuta 'in biserica Laxalle mi-a ramas in mcmorie ca 0 imaeine vie a acestci noi

"_.

42

comunitati. In fiecare 'lara, biserica La Salle tine un servi-

j ,

ciu de botez In apele mereu reci ale Lacului Michigan.

JnlJ aduc aminte de un anumit an, cand ziua botezului a fost glories de insorita $i cand caracteru 1 ernie al orasului Chicago a fast manifestat in fata tuturor celor care au vrut sa vada,

Creuzetul americau a] amestecarii raselor era evident: baieti pe role, ell mast: ~i genunchierc de plastic, biciclisti care claxonau sa le faci toe pe trotuar, trupuri unse ell lotiuni care se intindeat: In scare forrnand un aranjament ell totul intamplator,

Pc accasta scent} de pe malul lacului s-au aliniat trcisprezece candidati ia botez ca sa-~i prezinte marturia, Erau doi agcnti bursieri tincri, sot-sotic, care au spns ca ?:sor sa se identificc cu Cristos mai pllhlic"~'.Apoi a vorbit 0 femeie de provenienta cubaneza, irnbracata intr-o rochie alba. Un barbat inalt, bron7.at~a spus en a fost agnostic pftna in urma eu sasc Iuni. O aspiranta In dorneniul muzicii de opera a recunoscut ca s~a hotarat pentru botez chiar In ace-a dimineata si a cerut celorlalti sa se roa . .;._(re pentru ea

, ;]I ;J C?

deoarece nu suporta apa rece. O ferneie de culoare neagra

de optzeci ~,i cinsi de ani a cerut sa. fie scufundata 'in apa impntriva sfatului mcdicului ci (,eca mai ciudata cerere care mi-a fost adresata", a spus doctorul). Un investitor imobiliar, 0 femeie gravidfL, un student Itt rnedicinii si alti

4-1 . 'I! ,

cativa au luat pc rand cuvantul ~i au explicat de ce au

ccrut sa fie scufundati pe plaja de la North Avenue.

Trupurile au fost scufundate in ap~l destul de repedc.Fiecare candidat aiesit din apa rremurand ~i ell piele de gasc.a, avand ochii ITI[Uj $1 stralucitori din cauza ternpcraturii

43

scazute a apei. Noi, cei de pe 111al" i-arn intampinat ell imbrati Sari ~i astfel pete umede (;l11 aparut pe haincle noastre. "Va uram bun venit In Trupul lui Cristos" le-arn SpllS.

In timpul scrviciului de botez In-am uitat la locuitorii din Chicago care treceau pe ac010. Cativa inchinatori ai soarelui nernultumiti au plecat rep cdc murmurand, To-

, , .

tusi, cei 111.ai multi au fost toleranti, reactionand prin

priviri si zanlbete nedumerite. 1Jn all grup religios ciudat, au creznt ei probabil.

Grupul de la hiscrica a plecat dupa 0 ora. Locul de pe malul Iacului de pe plaja "North Avenue ocupat de micul nostru grup s-a umplut rcpede. Urmele picioarelor noasire s-au stcrs, n isipiul pc care calcasern a fast repcde acoperit ell prosoape si saltele de plaja.

Micuta scena de pc plaja, care s-a inlati~at inaintea unei multirni curioase, a. devenit pentru mine simbolul societatii alternative pe care a inaugurat-e [sus pe pamant ell atftt de mult timp in urma, Plajele din Chicago au ordinca lor bine stabilita: cei de origine spaniola la nord, yuppies" aproape de turnul salvamarului, homosexualii langa stanci. Cine se asearnana se aduna, familiile ramdn

~ ~

irnpreuna. Dar mica noastra comunitate a Iost formats din

agenti de bursa, din cubanczi, dintr-o cantarcala de opera si de 0 stranepoata de optzeci si cinci de ani a sclavilor .

Mai mult, noi ne-am adunat acolo pentru a ne dcclara apartenenta si devotamcntul fata de 0 cu totul alta irnparatie, 0 imparatie care are prioritate pentru noi ra~~1 de

-,k Yuppie - tilnar am bitios, cu pregatire, ell 0 cariera de succes, eLI un mod de viata luxos, care conduce, de regula, un birou.

44

placerile simturilor oferite de 0 zi de durn inica petrecuta agale pe plaja. Cand era prezentat fiecare candidat la botez, cineva din biserica se ruga ell voce tare pcntru noua U1TIblare a persoanei respective ell Dumnczeu, Unul dintre acestia a citat in rugaciune cuvintele lui Isus despre cerul care tresalta de bucurie cand se pocaieste un pacatos,

Vazuta din turnul salvamarilor, pe scena aceea de pe plaja North Avenue nu s-a Intamplat marc lueru. Dar, privind dintr-o alta. perspectiva, cea eterna, a inceput 0 sarbatoare a. victii care nu se va sfarsi niciodata,

. .. - , . _. . ~ -

Definitia Inca. favorita a bisericii este cea data de Karl

.

Barth, care a spus: ;~[Biserica] exista .... s,i] inalte in lume

un scmn nou care difcra total de obicciurile [Iumii] si pe care le contrazice intr-un 1110d p lin de promisiune." Ceremonia noastra de pe malu] Lacului Michigan a fost intr-adevar total diferita de obiceiurile lurnii san ce] putin ale orasului Chicago. Experienta mea legata de biserica, mai ales cea lezata de hiscrica Laxalle, a dovedit ea bisc-

'-' \

rica poate contrazice lumea intr-un mod plin de promisiune.

Chiar in dirnineata aceea, voluntarii bisericii au pregatit un mic dej un din oua, § unca si biscuiti pentru toti flarnanzii care intrau pe usa, in aceasta perioada cand aiutoarclc statului pentru defavorizati scad. in timp cc politicienii votau alocarea de fonduri pentru construirea de noi inchisori si prorniteau scaderea criminalitatii, avocatii din biserica LzSalle i'i consiliau pe tinerii infractori, iar altii Ii invatau SLt citeasca, In timp ce sociologii dezbareau cum sa stigmatizeze rnai cficient mamele care aveau copii din flori, un program al bisericii lc ajuta pe aceleasi fernei sa infrunte consecintelc practice ale decizici lor de a nu face

45

avort, tn timp ce firmele imobiliare demolau hotelurile ce aveau carriere single ~i le inlocuiau ell apartamenie de l11X~ cornitetul bisericii facea planuri pentru crearea de adaposturi pentru batrani.Noi faceam aceste lucruri in mare parte datorita a ceea ce s-'a intarnplat in acea dimineaia pe malul Lacului Michigan: pentru ca. eram uniti de 0 noua idcntitate in Cristos Is us, care a dararnat zj cluj despartirii,

Avand parte de harul lui .Dunll1CZCU, [lITI vrut sa le facern si altora parte de el, pc gratis, rara conditii, asa cum vine harul intotdcauna. Biserica, am invatat eu, poate 11 intr-adcvar un sernn nou, total diferit de obiceiurile lumii ~i poate sa. contrazica lumea intr-un t110d plin de- promisinne. Din accst rnotiv, merita sa ne deranjam ell biserica.

46

2

A

LACE S-A GANDIT

DUMNEZEU

sa' locuiesti ell sfiniii acolo SlIS, Co glorie va fi.

Sd locuiesti ell sfiniii aici [os

~ I' ..

Este (;::/:1 totul alice va"

ANON 1M

~ am avut nevoic de prea mull limp pentru a observa c~I biserica La'Sall e nu era 0 biserica obisnuita .. La prima vizita acolo am gasit un Joe libcr in spatele unci femei de culoare de varsta mijlocie care era impreuna ell Iiica ci de trcisprezece ani. Cand ne-arn ridicat sft cantam, fata s-a intors ~i a raujit la Hoi. cei din randul din spatele ei. AID raspuns ell un zambet politicos, iar ea. a. continuat sa ran-

• ".1" (" ..,. -,.-. . -, ."' •. r .~';.~ "': fo ]-:>.- " .. V·~ ,,-... i'~ ~.;::, " "." te "1 . <: ".

jeasca ~l sa ne priv casca . IX .. area cam c: LIt ara, pOd. e. crnar

rctardata. La strofa a patra a irnnului, ea S-(:l aplecat sprc noi si ~i~a tras bluza peste cap, cxpunandu-si partea de sus a trupului. Bun venit in biserical

47

"-

In urmatorii cativa ani arn invatat sa. ne baZ3Jl1 p. e

, ,

lucruri neasteptate. Intr-o duminica un barbat a aruncat ell

o minge de fotbal american spre pastor. Traiectoria mingii a fost perfecta, Pastorul se afla h1nga arnvon si sc ruga pentru binecuvantarea paharelor pentru Cina Dornnului. (.A deschis ochii exact la timp ca sa. se fercasca de proiectil.) in alta. duminica un om faIa. adapost a baut aproapc toate paharele de pe tava de lao Cina, evident tara sa stic ea folosearn must la Cina ~i nu 'lin. in alta duminica, 0 femeie care traia pc strada, avand pe en atfit de multe tricouri cate a putut imbraca, a venit in fata amvonului in timpul predicii, a facut 0 genuflexi une si a inceput sa-i spuna predicatorului invitat des pre otrava care sc g{ise~te in cutiile de carton pentru lapte.

Imi amintesc ca Intr-o duminica am stat hlnga, 0 vizita-

....

toare, 0 femeie de aproape cincizeci de ani, imbracata

frumos cu 0 bluza de matase §i o fusta de catifca. Avca cercei cu diamante si parul era pieptanat ruult pe spate. Nu all1 banuit ca era putin dezechilibrata pana cand a izbucnit in ras atunci cand un batran a aprins din greseala alta lumanare decat cca care marca nasterca Domnului. (Probabil ca batranul a auzit-o si a spus: "Nu-i nimic, imi cer scuze. Arn vazut mica Iumanare roz si ochii mi-au fast

>

atrasi de ea, ca un copil.") Apoi femeia s-a aplccat spre mine

si mi-a cerut lamuriri ell privire la lumanarea purpuric arsa pe jumatate, iar eu an] incercat zadarnic sa-i explic traditia lurnanarilor aprinse care anuntau nasterea Domnului, .Dar e ridicol, a spus ea. Lumanarca arsa pe jumatate ar trebui aruncata."

48

Apoi vizitatoarea a continuat sa comenteze pe tot parcursul s 1 ujbei. A ras zgomotos cand pastoru] a frant painea Cinei: "N-u stie ca. exista acum biscuiti speciali pentru asa ceva?" S,-a distrat si pc seama oamenilor care mergeau sa prirneasca Cina: .De ce sunt atat de incordati si tristi

! j ;Ii

oamenii acestia? Ar trebui sa fie mai rclaxati." Cand un

doctor a anuntat ca se formcaza in biserica un grup de

, ..:..._,... .

asistenta a celor bolnavi de SIDA~ ferneia rni-a soptit:

"Dar e dezgustator sa. vorbesti dcspre SIDA in biserica!" Jar cand pastorul a mentiouat in predica tcnnCllllllehov(z, aproape ca a sarit din scaun: ~~J\cest cuvant este alat de primitiv, a spus ea. NU-5i da. scama eat de demodat este?'

La sfarsitul slujbci, vizitatoare si-a irnbracat blana de nurca ~i mi s-a prezentat drept ,~tVicky".i\poi lui-a spus: .Este cea mai neobisnuita mesa In care am participat, iar oamenii de aici 11121. calca pe nervi. De ce nu rade nirneni?"

An] incercat sa-i cxplic cate ceva desprc biscrica noastra, dar mai tarziu rni -arn dat seama en Vicky a pns 0 intrebare foarte buna ..

"-

In ciiutarea cuvintelor potrivite

o biserica dintr-o parte a orasului cu multc problcrne, care nu ii respingc pe saraci, pe eei f1)di adapostsi imprevizibili, rise-a sa atraga oameni care pot dcranja serviciile religioasc, In anii pctrecuti 111 biserica LaSalle am invatat eft Dumnezeu este In mod cert prezent in mijlocul unui haos controlat, Ia fel ca In prograrnele binc desfasurate din zoncle cu oamen i 111ai bogati si educati, cum a fost biserica din care am venit eu. Biserica, asa cum a afirmat Eugene Peterson, este compusa din doua paTti cgale: una misterioasa si una dczorgan izalfL

49

Cand citesc epistolele lui Pavel pentru Corintcni, rna gandesc la biserici CUIn este LaSalle. ~i in Corint domnea un spirit de haos asup.ra caruia exista un control foarte rnic. Epistolele ne spun din cine era. compusa biserica: negustori cvrei, !igani, greci, prostituate, inchinatori la idoli. Nicio alta carte a Noului Testament nu are 0 schimbare atat de mare a tonului. Pavel a luptat impotriva schismelor, le-a adresat cuvinte asprc ell privire la cazul de incest si s-a luptat sa. nu se transforme Cina D0I1111 ului intr-o {nasa la care su fie acceotati toti, fara nici 0 conditie

1 ~ " ,

morala .. Corintenii fac ea biserica mea sa tie plictisitoarc .

. Multi cercetatori cred ca episrola 1 Corinteni preceda aproape toatc celelalte carti ale Noului Testament. In priJllC]C capitole Pavel se lupta cu. intrcbarea: "Ce eSle totusi acest lucru numit «biserica»?' Pavel nu a pus astfel de intrcbari ell privire la iudaism: cultura, traditia religioasa, rasa si chiar caracteristicilc fizice ale inchinatorilor determinau cu claritate idcntitatea acestei rcligii, Dar ce era biserica crcstina? La ce s-a gdndit Dumnczcu? Raspunsul trebuie S[l fi fost greu de intelcs in mediul aproape irnposibil de controlat din Corint. Peste aproape douazeci de sccole, raspunsul 1111 se pare si mie la fel de greu,

Epistola lui Pavel catre Corirueni tradeaza eziiarea 111i~ mai ales prin felul in care 1]1 cauta cuvintele potrivitc.Vci sunteti ogorul lui Dumnezeu, spune el in capitolul 3 si explica putin metafora: ell, Pavel, sunt aserncnea unui fermier care planteaza, jar altul uda. Pe de £lHCt parte, voi va asernanati mai m ult ell cladirea lui Dumnezeu .Da, asa este.Eu am pus fundatia ~i altcincva zideste. Mai bine, voi sunteti un templu, 0 cladire destinata sa. fie casa lui

50

Dumnezeu. Da. intr-adcvar. Clanditi~va: I)1l111neZeU locu-

R·" ~

ieste ill voi, cladirea Lui sacra,

C)gO}~ clddire, templu - hotaraste-te Pavel, a fost reactia mea cand am citit succesiunea de metafore. EI continua pe acelasi ton in toata cartea pana cand, 'in cele din urma, "in capitolul 12, gaseste 0 metafora C[UT sc potriveste eel ruai bine: biserica cstc trupul lui Durnnezeu. Cartea l~i schimba tonul in acest capitol, sti IuJ ei trecand de la eel al corespondentei person ale la proza lnagn ifica din capitolul 13.

En cred ca. in 1 Corinteni Pavel gandeste ell voce L:U"c, incercand rnai ruulte cai de definite a accstui lucru care se numeste biserica, Fiecarc mctafora noua arunca 0 lumina diferita asupra subiectul ui ~i ultima, metafora trupului, pare cea maibuna dintre toate. Pavel a Iolosit un 1ntreg capitol pentru a exarnina asemanarile fiziologice si cpistolcle sale se intorc la metafora trupului de peste douazeci de ori.

Ca scriitor, inteleg stilul lui Pavel din aceste capitole, Descori tree prin acelasi proccs de cautare a cuvantuhri sau a metaforei potrivitc: incerc un an ume cuvant, renunt la abut incerc sa fortez sensu! altui cuvant 5i apoi, deodata; ah, simt un sentiment de U~llrare atunci cand gasesc cuvantul san expresia care se potriveste eel rnai binc,

Cu toate aces tea, da tori ta ani lor care s-au SCUTS de atunci, nu toate irnazinile lui Pavel dcspre biserica rnai au

. ~,

acccasi forta de comunicare. Cu toate ca adevarul ne care-l

;) ., L-

arata aceste imagini 11 u s-a schimbat, perspcctiva citito-

rilor s~a schirnbat foarte mult, Sa ne gandirn la rnetafora ogorului. Toti corintenii au stiut cc inseamna pentru ca

51

orasul lot" era incoejurat dc ferrne agricole ~.i ei i'~I ClUTIparau produse de la agricultori in niata din eras, Astaz]

• I 1:1 l.'

trebuic s,a calatoresti aproape SO de kilomctri de la un

oras mare din America pentru a gasi o Icrma, iar alirnentete le fU3JU gata ambalate de pe rafturi lc magazinelor. Mctafora ~i-"l pierdut forta peutru oraseni.

Metafora cladirii are acecasi problema. ln Corintul primului sccol putcai eurnpara caranljzi~puteai pune 0 fundarie, un proces care nu cerea decal sa ~tii s,s. sapi urmand 0 linic dreapta. Acum ai n voic de .' ltorrzalii .. de utilnje, de excavatoare, de fierari .. betonistj, de sta,iii de beton (ell certificat de garantic), de 0 firma de constructii autorizata, de 0 firma de proieclarc .. de un diriginte de santier etc. in cauza auitor specializari metafora ~j-a pierdut forta, Cat privcste referinta lui Pavel la temple, cine .111ai construieste astazi temple?

Ce metaforii ar folosi Pavel, . n maestru al metaforei, daca ar scrie 1 Corjnteni astazi, s,ft spunern Bisericii l1Urn arul 1 dintr-un mare oras, de cxcmpl Ll bisericii LaSall e din Chicago? Ce irnagini ne~ar face pe noi, oamenii '111.0- demi, sa Jiltciegern la ce .,-31 gandit Dumnezcu cand a 1111fi.intat biserica?

!

Nu pot ,gllici ce ar f scris Pavel, dar mi-arn lasat min .. tea sa hoinarcasca gandindu-se la ceea ce exista astazi in

'-"

Iume, in cautarca unor imagini care s-ar putea apliea bisericii. M -aIn intrcbat: Ce estc accstl ucru numit biserica? Ce ar trebui g,a He?

Am vizitat multe biserici ~j nici una dintre ele nu s-a potriv it idcalului U1CU. Totusi consider ca cste util sa rn[1 g;andcsc la biserica ideala, Sportivii olimpici folosesc

52

tehnica viztralizariimentalc a fiecarci etape a unci curse ell putin tirnp inaiute de a intra In concurs. Cand an) 'invatat g,a schiez, un prieten mi-a 11:nprunllutaf .0 caseta video ",cibcrnetic,[iL despre schi, conceputa pe baza teoriei ca iti poti prcgau creierul inainte de a tc aventura pe partie, Caseta arata schiori care Caoeau balans vertical rotiri, schimbarea gn.;u~atin de pe un picior pe altul ~i altepozitji de parca s-ar f aflat pe munte. M-zuTI stradnit din greu SgL stapancsc teoria schiatului inainte de a-l practica pc viu. Desigur ca nll scmanam deloc ell sportivii dCI)C caseta atunei ca,fIj(1 am pa9,jt: pe partic. Am cazut, ail] schimbat directia prin miscari foarte stangace, aID executa! exagerat unele miscari, run schimbat greutatea de pe un picior pe altul cand nu trebuia, Tot[l~jimprj[llarea in minte a miscarilor idealemi-a fast de folos In timp cc m-arn "fOStogolit" pe partie p,an2i jos .. eel putin stiarn oe am gre,~it.

Irnaginilc pe care le-a folosit Pavel aulndeplluirprobabi1 acelasi rol in biserica din Corint, Pavel lema prezentat imaginca unui schior care face un slalom elegant uno! oamcni carle arau prin zapada. to continuare voi prezenta propriilemcle imagini actualizate desprc biserica, preluate din toatc bisericile pe care le-am vizitat. Toate bisericile tintcsc idealul ~i toate bisericilc II rat1eaz§,: dar eel pntin imagineaidealului ne ,a_jut.a sa avem otlnUL

Grupul in doisprezece pas] a lui Dumnezeu

Am vizitat ()~biseJic~I"~ fitr,a. sediu central .a~ confesiunii; fara lucratori pMtiti"dar care reuseste saat.raga ]l1iJi~ oane de mernbri devotati in fiecare sa.pUllnana. Nurnele ei este Alcoolicii Anonimi. Am fost la un grup.jnvitat de un

53

prieten care 'imi marturisesc de curand ca avca probleme eu bautura. ~,Vino, mi-a spus cl, si creel ca vei observa un crampci din ceea ce trebuie sa fi fost Biserica Primara .. "

l"·

Intr-o seara de luni, la miezul noptii, am intrat intr-o

cladirc darapanaUi unde mai avusesera loc inca sase intalniri in acea zi. Nori acizi de fum de tigara pluteau in aer asernenea gazu]ui lacrimogcn, iritandu-mi ochii. Dar nu ani 3VUt nevoie de prea rnuli timp pcntru a. intclege cc a vrut sa spuna prietenul meu prin comparatia ell Biserica Primara.

Un politician bine cunoscut si 111a] 111U]ri milionari proeminenti vorbeau liber cu someri si tineri ell bratele intepate de seringile ell droguri. Fiecare se prezenta prin cuvintele: .~Salut ell sunt Tom si sunt alcoolic si drocat."

~...- , ,~, L... .....

Toti 11 salutau cu multa caldura: ,~Salut~ Tom."

Timpul de ~~parta~ie(" urrna aproape identic instructiunile dinrr-un manual despre conducerea grupurilor mici de studiu biblic. Toti ascultau cu multa compasiunc, 1'5spundeau I'd ini de caldura ~i se imbnitisau. Toti participantii au prezcntat un raport des pre progresul personal In lupta impotriva depcndcntci. Ani ras 111U]t. ,?i am plans mult. Se pare en mernbrilor leplacea eel mai rnuIt faptul ca se puteau bucura de prezenta unor o21111cni care vcdeau exact starea lor, dincolo de fatada. Nu exista nici un rnotiv SEt nu f onest. 'rot; se aflau in aceeasi bares ..

AsociatiaAlcoolici Anonimi nu dctinc proprietati, nu are sediu central, nu are centru lnass-nledia,nic~ consultanti sau consilieri financiari care sa strabata lara de la un

~ . - ~

capat la altul. Fondatorii AA au Inabusit din f~t){l oricc Iucru care ar fi putut duce la birocratie, convinsi c5 pro~

54

gramul dadca road.e nurnai daca ramanea la nivclul fundamental a1 intimitatii: un alcoolic care-si dcdica viata sa-l

- " . ~, . ' ~: .., - ' ;;;

ajute pe UD alt alcoolic. Cu toate acestca, eficienta A.A a fost atat de mare incat au aparut alte 250 de tipuri de grupuri de recuperate 'in doisprezccc pasi, de la cei dependenti de ciocolata pana la bolnavii de cancer, toatc aceste grupuri preluand modelul Azv.

Multelc asernanari ell I3i serica Primara nu s unt accidente istorice.Fondatorii crestini AA au insistat ca dependenta de DU111neZeU sli facti In 1110d obligatoriu parte din program. La intalnirca Ia care W]1 participat toti au repetat ell glas tare cei doisprezece pasi care recunosc dependenta totala de Durnnezcu pentru iertarc si putere. (Membrii agnostic! ai grupurilor pot folosi in loc eulemismul .Putere superioara", dar dura un timp exprcsia pare lipsita de continut si irnpcrsonala si, de obicei, ei se intorc tot fa "J)UI1111Czeu··.)

Prietenul meu (1 recunoscut dcschis ca AA a inlocuit pentru cl biserica ~i acest lucru 11 tulbura uneori, "Grupcle AA imprumuta sociologia bisericii, impreuua cu uncle cuvinte si concepte, dar nu au 0 doctrine pe care sa se bazeze functionarea 10I; 111i-a spus el, Acest lucru 11111 lipse§te, dar ell incerc in primul rand sa . supravictuiesc, iar AA 111a. ajuta in accasta lupta mult mai binc deeth orice biserica locala." Ceilalti membri ai grupului 1~] justifica impotrivirea i11ta de sistemul ecleziastic vorbind despre respingerea si j udecarca lor in bisericile la care au incercat sa apelezc. 0 biserica locala ar f 1.1 ltimul loc in care ei s-ar ridica ~i ar spunc: ,"Saint, sunt Torn. Sunt alcoolic ~i drouat."

o!.,_-'

55

Pentru prietenul 111eU ~,scufundarea'~ intr-un grup AA a insemnat salvare in sensul ci cel mai literal, El stia ca 0 singura recadere in patima ar putea _- nu, en siguranta ar face-o _ sa-l trimita prea timpuriu inmormant. De multe ori partenerul S3U _A__;\ i-a raspuns la telefoanelc date la ora patru dirnineata, de la un local deschis toala noaptea, unde scria intr-un carnetel, ca un scolar pedepsit: .Dumnczcule, ajuta-ma Sf), rezist in urmatoarele cinci minute."

Am plccat de 1a ~,bj serica de In miezul noptii" impresionat dar si tulburat de faptul ca AA implineste nevoile asa CUIn nu poate biserica locala, sau eel putin nu pentru prietenul meu. l-am cerut su numcasca 0 calitate care lipsea din biserica locala, dar era prezenta Ia grupurile AA. E.I si-a privit rnult timp ceasca de cafea, care se racea, lvl-am asteptat sa aud 0 cal itate cum ar fi dragostca, acceptarea san, cunoscandu-l, poatc anti-institutionalismul. In Ioe de acesti terrneni. l-am anzit soptindu-rni:

]I .. ••

dependenta,

~:-Njci unul dintrc noi nu se poate descurca singur _ oare llLl de accca a venit Isus? ~ a explicat el. (:11 toatc acestea, cci rnai multi oameni din biserica manifests 0 atitudine de pietate autosatisfacuta san de superioritate. Nu Ii simt ca depind In 1l10d constient de Dumnczeu ~i unul de celalalt. Vietile lor par sa fie in pcrfccta ordine. Un alcoolic c.are rnerge la biserica sc sirntc inferior ~i incomplet.' A ramas tacut put-in; pana cand un Zan1 bet a inceput sa se iveasca pe lata lui. .Este am uzant, a spus el in cele din urma. Ceea ce urasc cel mai Inuit 1.::1. mine, alcoolisrnul meu, este Iucrul .pe care I-a folosit Dumnezeu ca S2tlna intoarca la EL Din cauza alcoolisrnului, stiu ca. nu pot

56

supravietui fara Dumnczeu. Peate ca aceasta este valoarea rascumparatoare a alcoolisrnului. Ponte ca [)U111neZeU ii chearna pe alcool ici sa-i invete pe sfinti cc Tnseamna a fi dependent de El si de comunitatea Sa de pe pamant.'

De la pri etcn u 1 meu In e 1]1 bru al b iscri c i i de I a m i ezul noptii am invatat desp re nevoia de smerenie, a onestitatii

" ....,

rotale, a dependentei radicalc de DUl1UJezCU si de 0 C0111U-

nitate de prieteni plini de compasiune. Reflectand la cele invatate. mi-am dat scama ca Isus S-(1. gandit exact la aceste

:' ~ .;__..

calitati atunci cand Sia infiintat Biserica,

COnl()f111 istoricului Ernest Kurtz, grupurile de Alcoolicii Anonimi au luat fiinta dupa 0 descoperirc a lui Bill Wilson faculfl la prima sa intalnire ell doctorul Bob Smith. BiH a. rcusit prin cforturi proprii sa nu bea timp de sase luni, pfi.na cand a facut 0 calatorie de afaceri in afara orasului, Afacerea a cazut ~i cl, dcprirnat, a ratacit prin holul hotelului. cane! a auzit sunetul familiar al rasetelor si al

..' _ . _ .. _ }

cuburilor de gheaFi din pahare. S-a iudreptar sprc bar, gandindu-sc: ,~Anl Be-VOle de 0 bautura."

Bruse 0 idee i-a strafulgerat mintea, oprindu-l: ,)Nu, nu am nevoic de 0 bautura. am nevoie de un alt alcoolic .. " Si-a

,.' ..

schimbat directia ~i s-a Indreptat sprc cabinele telefonice,

de unde a dar mai multe tclefoanc, ajungand pana Ia urma in contact ell dr. Smith, care a devenit cofondator al AA.

Biserica este un loc undc S~l pot spune farii sa n1ii rusincz: c.,Nu am nevoie s~i pacatuiesc. An1 nevoie de un alt pacatos." Poate ca impreuna ne putem line responsabili unii pe altii pe calea cea bUUrL

57

Biroul lui Dumnezeu de per mise de conducere

Trebuie sa recunosc cu toata sinceritatea ca cea mai marc a timpului 111eU 11 petree cu oamcni foarte asemanatori 111ic_ In cea 111ai HUUC parte, prictenii mei sc aseamana ell mine 'in privinta educatiei, varstei ~i valorilor; couduc masini ca a mea, au aceleasi gusturi "in privinta cafclei, a cartilor si a. muzicii, ~tiu ell exista rnai multe grupuri ctnice - sunt un milion de polonezi 'in Chicago, de exemplu, ~i foartc multi spanioli unde locuiesc acum, 111 Colorado - dar rna intalnesc rareori cu unul dintre ci. (Am incercat sa. cumpar alirncnte de La un magazir: ell profil spaniol, dar m-am pierdut fara speranta intre doua rafturi p1.inc en diverse soiuri de fasole.)

Cu toate accstea, 0 data la liccare trei ani primesc 0 scrisoare de la Biroul Perm iselor de Conducere in care sunt instiintat ca. trebuie sa-mi reinnoiesc permisul, Uneori 1rebuie sa tree un lest scris, altcori doar sa cornpletcz un Iormular ~i sa. mi se faca 0 Iotografie. Dar, de fiecarc data, stau cam 0 orii fa 0 coada ]a care sunt asezati oarneni de

~ .

route felutile. Este ora cand invat cele mai multe Iucruri

,

despre oameni.

Aidt de multi oameni supraponderali sunt pe lume l lv!d intreb de ce majoritatea prietenilor mei se afla in tabaro celor slabi. Unde locuiesc acesti obezi? Cine sun!

>

prietenii lor?

Atat de multi oameni in varsHl exlsHi.An] citit In

l

revistele de stiri ca America are parul totmai carunt, dar, in ciuda acestui fapt, am foarte purine contacte regulate cu OR111eni de aha varsta,

58

Sunt uirnit cot de 111Ulti oameni poarta b.lugi prespalati $i ghete de cowboy zilnic ;~1 cat de multi nu stiu ca s-a descoperit dcodorantul, De asemenea, vad c.a multi nu stiu ca. exista si meseria de dentist. In sala de asteptare a Biroului de Pcrrnise se aHa 0 intreaga lume,

Reactiile mele descopcra probabil propria mea izolare, dar crcd C2l ficcare dintre noi graviteaza ill jurul Ll110l' oameni ca Hoi si rareori pasim in afara cerculuinostru, Trebuic s[t fim obligati sa iesim din cercul nostru, C1.I]11 ar f invitatiala Biroul pcntru Permise de Conducerc sau sa ne 1nt51nh11 cu oameni diferiti la biserica.

V-ain povestit dej a CU111 biserica LaSalle m -a inconjufat eu oarncni de 0 larza diversitate. Dar. rncditand la acest

......... ...

lucru.jni-am dat seama ca fiecarc biserica la care rU11 [05t

include 0 oarecare diversitate. Inli aduc aminte eu drag de

'-'

doi oamen i din biserica uncle am copilarit inAtlanta, Georgia, oameni langa. care stateam ell randul la biscricii atune] C8Jld marna pleca sa prcdca la Scoala duminicala, O iubeam pc doamna Payton pentru ca purta animale in jurul gatului. Era inzorzonata eu doua blani de nurci care i~i muscau una alteia coada si care atrageau privirile tuturor, Tot timpul slujbei din biserica Ina jucam ell ochii tari ~i stralucitori, cu dintii ascutiti, ell blana moale ~i ell cozile nnrcilor care atarnau de gatul doamnei Payton. Nurcile ei m-an ajutat sa indur multe predici interminabile.

Domnul Ponce nu purta anirnale la gat dar nu an1 cunoscut un om mai bun decat el. Avea sase copii ~i era fericit numai cand avea un coni I in poala, Era un urias si

~ i 5

111[1 puteam cuibari linistit 111 poala lui tot timpul slujbci

fara. ca el sa se planga ca i-an amorti t picioarele, Landa

.;"..... ':;

59

dcscncle pe care le face am pc buletinul informativ al biseric i i ~i imi desena el in pal rna fete care zam beau si clipeau din ochi cand faceam anumite miscari.

Mi-l aduc aminte pe domnul Ponce pentru bunatatea 1 ui, dar ~i pentru cil avea foarte mult par care-i iesea din nas atunci cand Il priveam din poala. Daca as f fost intrebat atunci ]a cine tinearn mai mult, la dOEl111na Payton san In domnul Ponce, crcd en a§ f raspuns ca tinearn doar cu putin mai mult lao domnul Ponce. TaUiJ meu a rnurit cane! en aveam doar un an si domnul Ponce irni of ere a 0 prezcnta masculina linistitoarc .

. Mai tarziu, cand mTI. crescut si an) devenit mai experimcntat, am invatat ,~i altc lucruri despre doamna Payton si dornnul Ponce. Doamna Payton era. bogata, fapt cc cxplica prezcnta nurcilor la gatul ei. Familia ei avea 0 firma de succes care v indea Cadillac-uri. Pe de alta parte, dOll111Ul Ponce era soferul unei masini de gunoi ~i abia reusea sa asigure existenta cclor sase copii, Cand anI aflat aces te lucruri, mi-am dat seama ell rusinc en, adult fiind, probabil cil nu m-as fi irnprietenit ell domnul Ponce. Conversatiile mele cu el ar fi fost ciudatc, probabil am Ii ramas repede fara subiecte de conversatie, am fi avnt Ioartc putine interese in (.0111un.

Sunt bucuros, foarte bucuros ca. biserica lui Isus Cristos din copilaria 111ea a inclus ambele tipuri de prieteni. lnteleg acum ca hiserica trcbuie sa fie un cadru 111 care atat doamnele Payton ell blanuri la gat cat ~j domnii Ponce ell par "ill nas sa se simta Ia fel de bincveniti, Nu ar trebui sa astept trei ani pana la vizita mea la Biroul Permiselor de Conducere pentru a-mi aminti cum este lumea reala.

60

lata cuvintele Lui John Howard Yoder:

Biserica IlU este decl doar purtatoarea rnesajului impacar ii, la fel cum un ziar sau 0 cornpanie telefonica transmit mesajul care 1i s-a Incredin~at. Biserica nu este nici dear rezultatul UIlUl mcsaj, asa cum 0 asociatie a abso lventi lor unei scol i este rezultatul unei ~coli sau cum multirnea spectator] lor dintr-o sala de cinema este rezultatu I rcputatici unui Ii lrn. Barbat.i ~ i femci le sunt chemati la 0 entitatc socialii noun care este lucrarca lui Dumnezeu, care df:i un scns istoriei..;

Centrul de urgente allui ])UIIII1CZCU

In ultirnii ani au aparut ca ciupercile dupa ploaie acesti mutanti ai sisternului de sanatate a populatiei in zonele rezidcntiale, la mall-uri, ]a intrarea in magazine mari ~i in alte locuri publice. Desi aUI1UlTle diferite, in csenta cle sunt camere de urgenta cum sunt ccle de la spitale. ACUOl, in 10c. sa. te deplasezi mai multi kilometri pcntru a ajunge 1a spital, unde trebuie sa completezi sasc formulare in cate trei exernplarc si sa astepti Ia uu rand la care intra in rata victimele accidentelor, poti apela la aceste Centre de Urgentc nude poti f pansat, consultat si poti primi pe loc un tratament adecvat,

Irni place sa creel eli. bi serica este un astfel de centru de urgcntc: ell program prelungit, usor de gasit, gala sa slujeasca nevoilor oamcnilor care vin ell situatii neasteptate.

Ma burzuluiam de fiecarc data cand auzeam acuzatii

,

en crestinismul estc doar 0 . carl' ·r' nentru cei slabi 51 handi-

\ - . . - - - . '. ( "t. ~ ( .[. . '. _ .. '~ .. .( ..

capati care Illl se pot descurca singuri. Dar, ell cat citesc

(;1

1~IIHi iuult LV~IIl2.1u:liik ~i carlik profctice, ell atat sunt mai d is pus sri ri II de acord ell 0 crcdinta "cal:ja~'. Cei care fac accstc remarci dispretuitoarc dcsprc crestinism sunt de obicei oameni foarte increzatori In ei insisi, plini de succes, oameni ell mari realizari care au fast obtinute prin cforturi rnari, prin stradania de a fi intotdeauna prirnul, f21r[1 sa ceara ajutor nimanui.

Sincer vorbind. cvanzhelia are purine lucruri de oferit

." ",-... ,

oamenilor care refuza sa recunoasca eEL au 0 ncvoie. Ferice

de cei saraci in duh, a spus Isus, de cei ce plang si sunt persccutati. Pocainta la nivclul ei eel rnai pro fund inseamna sa. 1113 prostern inaintea lui Dumnezeu ~] sa recunosc ca Dumnezeu, nu eu, cste eel mai indreptiitit sa-rni SpU1l3 cum sa. traiesc. (Poate ca acosta a fost motivul pel?lru care Isus a afirmat despre un sinzur 2XUP de oameni en este zreu sa

'--" LJ '- ....

intre iu Imparatia cerurilor. cei bogati.)

-, .... ,,-. ,

Realitatea este dl oamenii foartc increzatori, eu rezultate

rcmarcabile formeaza un procent foarte rnic din aceasta 1 U111C ph n3. de dur ere ~ i tr i stele in care traim .. Daca meditez la oamenii In m i jlocul carora traiesc, imi dau searna CD intalnesc un intreg catalog at nevoilor umane: 0 familic devastata de nasterea unui copil ell creierul afectal> aventura llrata ~i divortulunei fernei tinerc, Iupta unui homosexual cu promiscuitatca, diagnosticarca unui C2l11- cer, pierderea neasteptata a unui loc de munca, Acestc nevoi au atins nivelul unei crizc, Fiecare dintre noi trebuie sa lupte eu starca umaria normala: singuratatea, mandria, depresiilc ocazionalc, temerile ~i sentirnentul de instrainare. Uncle PUtC111 merge ell ranile si zgaricturile noastre, precum si ell fracturile grave ~i ell ranile psihice?

(,2

Putem merge la biserica, Cand 3111 citit din nou cpistolele catre corinteni, am observat ca. ele contin, pc langa sfaturi ~j indemnuri foarte ferme, ~i cateva dintre cele THai intirnc cuvinte de incurajare $.i Iinistire ale lui Pavel. Cred ca Pavel s-a rugat rnai mult pentru biserica din Corint si s-a preocupat mai 111Cdt de starca ei decat a facut-o in cazul altor biscrici rnai stabile pc care le-a infiintat de-a lungul coaster mediteranecne. Corintul a fost 0 biscrica asemanatoare unui centru de urgente §i Pavel a dorit ca ea sa fie un succes tocmai pentru eft toate lucrurile pareau impotriva acelui grup de certareti.

Cand rna gfl1ldese la istoria bisericii corintene, vad ell

....... ' _"

rusine ~i tristete multe dintre lucrurile care s-an intamplat

in Numele lui 'Isus Cristos: Inchizitia, cruciadele, pogrornurile rasiale, abuzurilc cclor bogati.Dar in acest dorneniu, eel al pansiirii ranilor umane, biserica a racut totusi ~,i un lucru bun. in celc Inai multe ora~e americane mari numele color mai cunoscute spitale includ un cuvant cum ar fi baptist, prezbitcrian, metodist sau numele unui sfant:

Sf luda, Sf. LUCH_ Cu toate ca aceste spitale nu mai sunt In mod oficial crestine, numele lor marturisesc des pre originile lor ca misiuni ale bisericii care a vrut sa ajutc 'in mod tangibil lU1l1Ca plina de nevoi.

In alte tari, situatia este. si ll1ai evidcnta. In India. uncle

:.'I"> ,r..{ .J

numai trci procente din populatie se declara crestina,

ap·. .roaoe 0 treime din asistcnta medicala este asizurata de

1 , ~

crcstini. Cere unui indian sa descrie un crestin ~i el iti va

povesti dcspre un om care i-a salvat viata unui copil sau i-a tratat un mcmbru a] familiei. Ca sa rnentionez un singur cxemplu, cele mai multo progrese 111 domeniul cercetarii

63

~i tratarii leprei s~au datorat 111 isionarilor crestini dill India. De (;"17 C) perioada lei au fost singurii dispusi sa-~i dcdice vietile pentru a Iucra printre victime le leprei, dintre care multi m.ceau parte din casta Paria ..

Nu toti putem ·n doctori ~i asistemc, iar In talrHc dezvoltate asistcntamedicala cste asigurata prin altc mctodc, ClUl1 ar 11 Ccntrele de IJrgenp'L Chiar ~.i in aeeasta si tuatic, unele nevoi umane sunt rnai bine implinite In mijlocul unei comunitati pline de dragoste, cum este biserica, Nu este Intiunl-r)n~tot faptul cal miscarea modcrnf de infiintare a azilurilor pentru cci ell boli incurabilc a Fast initiata de un doctor crestin, Dame Cie :ly Saunders, iar majoritatea acestor aziluri sunt legate de 0 confesiune rel igioasa,

AnI vazut un cxemplu mai putin dramatic al acestei lucral"i hitr-o biseriea pe care fUTI frccvcntat-o, 0 biserica nediferentiata de allele prin muir a. pecte. Scrviciile de inchinare nu erau foarte creative, predicile pastorulni nu crau exceptionale, dar, datorita unci persoane, Deborah Bales" biserica functiona ca un cenuu de uracnte I) rma-

" ,~ ) -

nent.

Intr-o ZD., pe ncasteptate, sotul ci a plecat d acasa lrisan ,~-o singura ell patru copii, cu 01 cass care avca nevoie de multe reparatii ~i cu un venit foarte m ire pcntru intretinerea copiilor, 'I i~,i gasise aha femeie ~,i timp de rnai multo iuni Deborab a apclat la membrii bisericii en sa aiba un umar p care ·,a. planga, iucen and s.il. iufruntc sentimcnrele de respingere ~i vinovatic care 0 copleseau. Avea insa.:.'}i nevoi practice: acoperisul, instalatiilc sanitare ~i masina familiei aveau urgcnta nevoie de reparatii.

64

Aproape douazeci de rnembriai acelei mici biserici S-QU ocupat de nevoile ei: au. avut grija. de copii, au zugrttvil,. au reparat casa ~i masina. Un ba.rbat a angajat-o ~j a prcgatit-o pentru 0 meserie. 10 femcia bogata s-a oferit Srt platcasca pentru cheltuielilc scolare. Timp de cinei ani Deborah a sclriopatat tTutl v lagS.: sprij initil de i.carje] e" 0 feri tc de membrii bisericii,

Inri imagincz biscrica pcstritii din Corint care a fost obligata sa functioneze deseori 'ca. un centru de urgen t:a ~i Pavel Ir}C spunc ca 0 persoana a. gasit vindecare Inbiserica lor. in prima epistola Pave 1 l~i exprirna socul ~i indignarea ca un urn avea relatii sexuale ell mama lui vitreza,

~ ,...._., ~

o rclatie ntat de inloraJrt lnca.t "nlci chiar In pagani" 1111 se intalnca (5.: 1).. Pavel era gata s8ml dea PiC ,8]JOCSI: om pre mdna lui Satan, D'ar acelasi om, dupa. CHIn cred multi. cercctatori ai Bibliei, apare ~i 111 capitolul 2 din 2 Corintcni, Biserica l-a pedepsit ~i acum era gala sa-l Icrte si sa.~1 primeasca inapoi 71'1 turma, Tratamentul de urgentil s~a dovedit eficace.

Am avut de mai multe ori ocazia sa. ajut la Cina in biserica .. Membrii Inilintan ln grupuri ~j ingenuncheau ~.(;lD1ga 0 balustrada pentru rugaciune, Ell rupeam 0 bucata de paine, o innulnmll fiecaru] OJ11 ~i spunearn: ; ... Acesta este trupul lUI C ris los fhlnL pentru tine. ~I N U 1.1 ell noste a 111 pe toti, dar stiam destul ca. s.a recunosc in fiecare dintretovarasii mei de inchinare oamcni care au ncvoie de nl;811gildere si vindecare, Femei ca Deborah, care au fest parasite de sotii ~OL Judy, otanw'a care trimitea 0 mare parte a salariului ci in India, uncle Iocuia marea ci farnilie. Josh. un barbat care nu a mai gasit de lucru de cand .8. plecat de latipografia undc lucra, pentru ca nu-l lasa constiinta Sal lucreze

la tiparirea unor materiale pornografice, Sarah, 0 femeie tana.ra care avea boala LOll Gehring §i care trebuia adusa p ~lna. in fata.

O alta Iemeie tanar[l a venit pana la balustrade eu bebelusul ei care sugea zgomotos la piept, Pentru mine aceasta a fast 0 imazine a transferului hranei sP. irituale care are

'--

10e la Cina, Hrana fizica intra direct in marna respective

~i apoi In nou-nascutul care depindea in totalitate de ea pcntru a ramane in viata. .Trupul lui Cristos frant pentru tine", accstc cuvinte all primit un sens nOD, mai profund pentru D1Lne atunci cand rupearn paine pentru Gee-arc rncmbru. Biserica este un loc unde ne putem aduc.e durerile, pentru eli a fost Infiintata de Cel al carui trup a fost fninr pentru noi, pentru ca sa ne de-a noua viata.

Trenul urban al lui Dumnezeu

Cativa ani an) participat 13 cursurile de literatura de la Universitatea din Chicago, din capatul de sud al orasului, Pcntru a ajungc acolo luam un tren care circula deasupra strazilor, treccam de optzeci si cinci de strazi si apoi luam un auto btl z.

Trenul imi of ere a )1 un tur sociologic al orasului Chicago. Acolo nude urcam ell. engleza era de obicei 'inghirita de spaniola, greaca sau polona, Cand ajungeam in centrul orasului, predominau yuppies b inc imbracati. Arnbclc grupuri, 'yuppies si cei de aha etnie, coborau inainte de a ajunge la capatul de sud. Acolo vedeam numai fete negre, in timp ce trenul 19i croia drum prin zonele clasei de mijloc, apoi ale clasei de jos ~i apoi in zonele de ~Jup1[t" ale orasu 1 ui.

66

Am inceput sa observ si biscricile care se vedeau prin fcrcstrele trenului. Bisericilc catolice erau prcsarate 111 cartierele uncle locuiau grupurile etnice. Erau mini catedrale construite in stil european ell d0l1111ri si turnuri ell clopote. Sectiunile afro-americane ale orasului aveau bise-

.' >

rici cu fatadc diferite pe care erau trecute nume exotice:

Beulah Land Today Missionary Church (Biserica misionara a TZll:ii Beulah de astazi), 1101y Spirit of Brotherhood Church of God in Christ (Biserica lui Dumnezcu in Cristos a Duhului Slant al Frariei), Water in the Rock Baptist (Biscrica Baptista Apa din Stanca). Cand n13 apropian) de Universitatea Ch icago, vcdeam catedrala gotica magnifica, familia Rockefeller donand banii necesari construirii ei,

La universitate am studiat scriitori Ctl111 ar f I.S. Elliot, W.H. Auden, Seren Kicrkegaard, John Donne ~i romancierul crestin japonez Shusako Endo. La. incheierca cursului parasearn cladirilc impunatoarc din caramizi cenusii ~i faceam cale intoarsa, incepand din mahalale ~i continuand prin mozaicul de carriere.

Dc fiecare data am fost uimit de dimensiunca cnorma a credintei crestinc, Contine suficienta maiestatc si profunzime pentru a inspira minti cum an fost ccle ale lui John Milton si John Donne~ Lev Tolstol §1 T.S. Eniot si pentru a pune la incercare studcntii agnostici care absolveau universitatea fiind obliaati Srt le studiezc lucrarile Dar evan-

.._, ,

gheiia a fost incredintata la inccput unor tarani simpli, Este posibil ca multi dintre Iondatorii rcligiei noastre S3. nu fi stiut sa scrie §i sa citeasca. [sus Insu~i nu ,1 lasat nici un manuscris care sa fie studiat.

67

Calatoriile mete in univcrsitatc in trenul urban Ill-au ajutat S[t intcleg doua aspccre ale biscricii si faptul en aveam nevoie sa invat de la ambele. De Ia biserica Water

. . - - , . ,

in the H .. ock Baptist (Biserica Baptista Apa din Stanca) arn invatat despre frumusetea simpla a evangheliei care ii poate vorbi fiecarui on1;(U11 invatat sa caul Spiritul lui Dumnezcu CElTe este viu pc accst pamant, In acelasi timp pot intfilni 9i caracterul tainic 0.1 unui scriitor ca Kierkegaard sau Endo ~j sunt astfcl smerit de faptul ca nici unul dintre noi n u intel egern in totalitate mesaj ul cruuii sau al harului lui Dumnezcu.

Pascal a recunoscut acest adevar:

Alte rcl igi i, cum ar f cele pagane, sunt mai PO]JUlare pentru Crt e le constau din clemente exterioare. Dar clc nu sunt pentru oamcnii ell educatie. 0 religie pur intelcctuala ar fi rna i potrivita pcntru cei invatati, dar nu ar Ji de nici un folos pentru oarnenii obisnuiti. Doar religia crestinii este adaprabila tutUTOL, fi inc! cornpusa atat din elernente exterioare cat ~ i din clemente interioarc. Ea Ii ridica pe oamcn ii obisnu it] pana, la nivcl u! clernentelor interioare si 'ii smereste pe cei mandri cu elementele exterioare; nu cstc perfecta fdra cele doua clemente, pentru ca oarnenii trcbu ie Srl In~eleaga spiritul literci, iar cei Invalati trcbuic sa l~i supuna spiritul litcrci,

in cuvinte I e apostol ul ui Pave 1 se spune as tfel: .Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sa faca de rusine pc ccle intelepte.Dumnczeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sa faca de rusine pc cdc tari' (I Corinteni, 1:27) . . Da. si Dumnezeu a ales c.itiva oamcni rari, cum a Iost

;.,,-' .' . "" - - ~..-

apostolul Pave l in sus i, dar chiar s i inte l ectul sfiu de

68

cxcep tie 11n a lost suficicnt pentru a inteleze rcalitatea

,. , ~-'

_ A

intalnirii ell Dumnezeu Insusi, Biserica, Biserica lui Durn-

> '

nezeu, estc suficient de mare ~i suficient de 1111ca., pentru

(":1-1 illalta pe eel smerit ~i pcntru a-I smeri pe ccl inaltat.

Familia lui Dumnezeu

Ma 51n1t in sizuranta cand foloscsc aceasta imagine

~ .... - ? r:_,

pentru biserica, pentru ca este folosira si in Biblie. Totusi,

creel cu. viziunea unei biserici ca familie cste rnai sernnificativa astazi dccat a fost 'ill timpuri le biblice din cauza schimbarilor din societate.

Citeste cartea Gencza $1 vei citi istoria familiilor.Jncepe ell familia lui Adam si a Evei, ell un fiu hun si unul rau, Continua sa citesti si vei intalni familia lui Avraarn, care a avut nevoic de decenii pana s-a dezvoltat, Urrnarcste apoi istoria familiei lui Isaac ~i a lui Iacov, 'rot restul Vechiul Testament provine din familia lui Iacov, pentru en el rcprezinta istoria ;,copiilor lui Israel", nOLl1 nU111e al lui lacov.

C0J11para aceasta abordare a istoriei c1.1 orice manual modern de istorie, care i~i va spunc despre formarca si decaderea civilizatiilor. in ziarele contemporane citirn despre state, erase, universitati si institutii ale statului. Centrul atentiei I1U mai este familia, ci institutiile. Cu toate aces-

~ . ')

tea,Noul Testament se 'il1capatanca.za sa prezinte. biscrica mai mult ca 0 familie decat ca 0 institutie.

,

Institutiilc au fost intiintate s\ i sunt mentinute IJe baza

, , '.

statutului §i a gradului. Un soldat din armata ~tie exact care

este rangul lui ~i top ceilalti 11 cunosc de ascmenea: gradele sunt purtate pe Ulnar. Notclc la scoalane arata pozitia

69

fiecaruia, incepand de la primul ell zece 1i terminand ell eel corigent eu nota patru. Pe piatamuncii sunt valabile titlul, salariul si alte ~,'::lVailtaj e" care au sensu! de statut economic si social. Daca urci cu liftul in World Trade Center (cartca a fost publicata inainte de distrugcrea lor de la 11 septembrie 2001 - n.tr.), ili dai seama de pozitia f ecaruia dupa 1110bil ierul fiecarni birou, Cu cat urci 111 eli sus ell liftul, cu atilt pozitia cstc mai inalta,

in toate institutiile statutul dcriva din performante.

Lumea afacerilor a invatat eli fiintclc umane reactioneaza

,,. ~

foarte binc la recompensele statutului, deci acestea pot f

motivruii Ioartc convingatoare. Dar "in farnilic statutul are functii total di Ierite. CUll1 tti castigi statutul in familic? Un copil isi ;sa$tig{{~ drepturile din farnilie numai prin virtutea nasterii sale. Un copil cu rezultate scolarc mai slabe nu cste da.t afara dill Iamilie. Mai mult, un copil bolnavicios, care "produce';~ foarte putin, poate primi 111ai 111U1t5. ateutic dccat fratii lui sanatosi. Asa cum a scris romancierul John Updike: .Familiile ne 'inv'aFi eUID exista dragostea Intr-un dorneniu care depaseste ceea ce He place si ceca ce ne displace, cocxistand eu indiferenta, rivalitatea si chiar antipatia .. .;.~

La Iel stau lucrurile in familia lui Dumnezeu, undeni se spune ca ;,J1U mai este ni ci Iudeu, nici Grec; HU 111 ai este nici rob, nic: slobod; nu mai este nici parte barbateasca, niei parte ferneiasca.' Fiind copii adoptati ai lui Dumnezeu, dobandim acelcasi drepturi, evident In J110d nemcritat, ca. si drepturilc primului nascut, Isus Cristos Insusi, iar o carte cum cste Epistola catrc Efeseni subliniaza 'in mod rcpctat accst adevar uimitor.

70

Din acest 1110tiv sunt prolund Indurerat cand vad unele biserici locale care functioneaza rnai m ul t ca 0 institutie

, ,

de afaceri dedit ca 0 familie. In discutia lui despre

darurile spiritualc, apostolul Pavel ne avertizeaza in 1110d solemn sa nu pretuim pc. unul rnai mult decat pc altul,

Ochiul nu poate zice mani i: ~lN -arn trebuinta de tine"; nici capul nu poate zice picioarelor: ,~N-al1l trebuinta de voi." Ba mal rnu It, madularele trupu i u i, care par rnai slabe, sunt de neaparata trebuinta, Si partile trupu I ui, care par vredu ice de mai purina ci nste, le Irnbracam eli mai multa podoaba .. Asa CD partile mai putin frumoase ale trupului nostru capillil mai multa frurnusete, pe cand cele frurnoase n-au nevoie Srl ne 'irnpodobite. Dumnezcu a intocrnit trupulin asa Iel ca sa dca rnai multa cinste madularelor lipsite de cinste: ca sa nu fie nici 0 dezbinare In trup: ci madularele sa ingrijeasca deopotriva une le de altele. ~ i daca suferc un madu tar, toate madu lare.le sufar impreuna eLI el; daca cste prctuit un madular, toate madulare le se bucura impreuna ell e! (I Corintcni, 12:2·1-26).

Pavel apeleaza in acest pasaj la metafora sa favorita pentru biserica: trupul U111ELn. Cu toate acestea, cea mai buna cale de a vizualiza cum se aplica aceste adevaruri intr-un grU1~.l rea! de oameni este s~i 1)1a intorc la scena unci

c,_., I

familii adunate ill jurul unci 111eSe de sarbatoare.

"

In ficcare familie exista oameni de succes ~i oameni

care sunt niste ratati. La Thanhksgiving (sarbatoarca Multurnirii - n.tr.), vicepresedintele unci mari corporatii. Matusa Mary, stft Hlnga Unchiul Charles, care bea earn mult si lin a fost niciodata in stare sa-~i pastreze mai mult

1'1

timp un loc de D1LUlca, Desi printre cei adunati in jurul rnesci se afla oam eni foarte intcligcn ti s i unii de-a dreptul stupizi, unii foarte frumosi §i altii urati, unii sanato~i ~i alrii handicapati, intr-o familie aceste diferente devin nesemnificativc. Varul .I ohnny parca depune toate eforturile sa se instraineze de familie, dar nu cxista nici 0 modalitate practica de a~l alunga. EI apartinc familiei, la fel ca toti ceilalti, pcntru C21 s~a nascut din aceiasi stramosi si celulele noastrc poarta accleasi gene. Esccuriic nu inseamna pierderea calitati i de mernbru.O Iamilie, a spus Robert Frost, ~~este locul uncle, atunci cand trebuie sa. mergi, ceilalti trcbuie sa te primeasca,"

Uneori creel ca Dumuezeu a inventat institutia umaria a familiei en sa reprezinte un Ioc in care sa ne pregatcasca pen tru a sti cum sa stabi lim relatiiin cclelalte institutii. () Iamilie functioneaza mai bine atunci cand diferentc!e nu

, ,

sunt acoperite C'lI hartii, ca intr-o institurie, ci sunt sarbatoritc, () farnilie sanatoasa ii intarcste pc membrii cei mai slabi ~i nu Ii distrugc pe eel rnai puternici. Asa ClII11 a spus marna lui John Wesley: .Pe care dintre copiii mei iI iubcsc mai mult? 11 iubesc pe eel bolnav pana sc vindeca, pe eel plecat pana se intoarce."

Familia este sinzura institutie umana JJe care nu 01)U-

~" .

tern alege. Ajungern in ea prin simplul act al nasterii ~i ca

rezultat suntem aruncaii involuntar impreuna ell 0 menajerie de oameni ciudati si deoscbiti, Biserica merge un pas rnai de-parte: sri decizi in mod voluutar sa te asociezi cu aceasta ciudata menajerie datorita legaturii comune in lsus Cristos. Am descoperit faptul ca 0 astfel de comunitate se aseam ana. rnai mult ell 0 familie decat orice alta

72

institutic umana .. Henri Nouwen a definit comunitatea drept ~,un loc undc locuicstc intotdeauna pcrsoana alaturi de care vrci eel 111ai putin sa traiesti." Dcfinitia lui se aplica atat grupului care se aduna in jurul mesei de Thanksgiving cat si grupului care se aduna in fiecare duminica dirnineata.

Vestiarul Iui Dumnezeu

Castig bat5Jia impotriva dependentei de televizor aproape pe tot parcursul anului, Asa cum am 111a1 scris, trebuic sa recunosc insa ~a inaintc de vcnirea primaverii 0 forta misterioasa, cunoscuta sub numele de ,~Nebunia din martie';'; rna. atragc la ritualul anual de la televizor: turneul de baschet al colegiilor NCAA. Nu pot rezista ispitei de a deschide te levizorul.

Nimeni nu ar trebui sa indure presiunilc pe care le au acesti tineri sportivi .. La nouasprezece san douazeci de ani ei joaca in fata a treizeci de milioane de telespectatori, cu toata povara universitatii, a statului si a carierei lor profesionale depinzand de fiecare dribling san de 0. aruncare la cos, in finalmai raman patru cchipe ~i de obicci ultimul rneci, eel decisiv,este foarte strans. Se pare ca. intregul campionat se concentreaza 1n ultima secventa: un baiat de optsprezece ani care are de exccutat 0 aruncare de pedeapsa in ultirna secunda. de JOG.

Baiatul se apropie de linia aruncarii si bate mingea ncrvos de pamant. In ultima, secunda, echipa adversa cere un time-out, ca sa-l scoata din fire.

1n urmatoarele doua minute, aruncatorul sta ghemuit pe rnarginca tcrcnului, ascultand ultirnele instructiuni ale

i , I

73

antrenorului si incercand 8[t nu gandeasca Itl ceea ce miile de fani striga: aruncarca Ia CO$ caro-l asteapta. Cocchipierii 'il bat incurajator pe spate, dar nn spun nirn ic. A aruncat de mii de ori lao CO~ la antrcnamente ~i de obicei .I11arCa "1.].1 tre l' (:11·1 •• ·} P' atru '11'lHIC'~1'; Dar 'ACe-1St'1 aruncare este diferita

. . ..l. , (. . c: ..... (~ .. J;.. _,~ 0;.. c,~ L. L .. .. c ,'. .. . . ( •

Daca reuscstc.wa f croul croilor in Carnp1...ls. Poza lui va fi pe prima pagina, AT putca candida chiar $i la functia de guvcrnator al statului .. Daca rateaza, va fi tapul ispasitor al tuturor ~apilor ispasitori. Cum va mai da tata en cei din echipa lui? in urrnatorii douazeci de ani va sta periodic in biroul unui psihiatru, convins ca toate preblemele lui provin din acest moment decisiv, Se intoarce In linia aruncarii ell tensiunea unei intreai cariere gra.vata

<_. '-'

adanc pe Iata sa.

[n11 aduc aminte ca intr-un an am iesit din camera sa raspund la telefon exact cand tan [nul se prcgatea S2l arunce.Truntea ii era brazdata de riduri de ingrijorare. i~i 111 usca buza de j os. Genunchiul stang 'Ii tremura .. Douazeci de mii de fani strigau ~i fluturau steaguri 5i batiste pentru a-i distrage atentia.

Convorbirca telefonica s-a prelungit ~j cand m-am I11to1'8 situatia era ell totul alta. Acelasi tanar, ell parul ud de sue, era purtat pe umeri de catre coechipicrii sai ~i taia corzile cosului de baschet. Nu avea nici cea mai micf .

. _ - -.... .. }.... .. -

grija din lume. Fata lui Z31nbitoare umplea tot ccranul. A marcatl

Aceste doua scene inghetate in istorie, UinaruI aplecat eu ingrijorare lango. linie si apoi sarbatorind pc umcrii prietenilor sai, au ajuns sa sim bolizeve pentru mine diferenta dintre lege ~i hal'. Pentru a placca multimii, anlrenoru 111i~

74

prietenilor _, lui Dumnezeu -- ~i eu trebuie sa marchez. Eternitatea Olea dcpinde de reusita aruncarii. Daca ratez, Ina voi ~lol'ili'~ pentru totdeauna. Trebuie sa reusesc. 'NU-111 i pot permite sa ratez,

Imp aratia lui [sus nc chearna la 0 alta cale, cea care I1U

, ,

depinde de performantele noastre, ci de performantele

Lui. Nu trebuie sa marcam un CO~ ca sa-L urmam pe Isus, EI a castigat deja peutru noi costisitoarea victorie a acccptarii lui. Dumnezeu. Ca rezultat, biserica nu trebuic S8 fie Inc~l un IDe In care sa concurez si s2i fiu evaluat dupa rcali- 7a1'1_ Ca un vestiar unde se sarbatoreste victoria, biserica trebuie sa. fie un 1.oe unde sa existe bucurie exuberanta, uncle se exprima multumiri ~j se sarbatorcste extraordinara vcste Crt toate pacatele sunt iertate, ca Dumnezeu este dragoste $i ell victoria estc sigura. Biserica este un far al harului pentru restul lurnii, nu 0 Iortareata a legalismului.

eel putin aceasta estc biserica prezcntata 111 Biblie.

o ultima rnetafora

Lasandu-mi mintea sa alcrge liber in cautarca diverselor metafore care .s5 dcscrie astazi biscrica. am Qas it

, G'

multe alte posibi I irati.

Biserica este biroul de asizurari sociale a] lui Dumnc-

'__'

zeu, 0 institutic dedicata vindccarii orbilor, elibcrarii cap-

t i v il or, hranir ii flam anzi lor si tran S 111 i teri j vcs tii b une saracilor - mandatul original' al lui Isus.

B iserica este ca un Inca] din cartieru 1 tau, unde loti se strang ca S~l fie imprcuna, ca 0 emisiune de la televizor In care oamcni i fae destainuiri despre un sef rau, despre 0 nHU11a ell problcme cardiacc, dcspre un adolescent care nu

75

asculta, un loc in care te poti descarca, poti spune povestea vietii tale si vei primi In schimb priviri pline de simpatic, nu 0 privire chior~l~a. in care se subintelgc propria ncprihanire.

Dupa ce m-am g,1ndit la acestea si la alte metafore, lui-am dat seama eft Ina intorcearn iarasi ~i iarasi lao metafora aleasa de Pavel ca cea rnai adecvata 91 mai potrivita: biserica, trupul lui Cristos. Capitolelc 12~ 14 din 1 Corinteni prczinta surnar tema care va aparea In epistolele ultcrioarc. ~,Trl1pul cste unul, spune Pavel, ~i are multe madularc, si dupa CUIll toate madularele trupului, ell toatc ca sunt mai multe, sunt un singur trup" (I Corinteni, 12: 12). Un o chi , 0 mana, un rinichi, un picior, un nas, trupul functioneaza numai prin echilibrarca fortelor polare ale unitatii si diversitatii, adunand oameni de toate formele ~i dimensiunile care sunt totusi una in Cristos Isus.

Nu indraznesc sa merg mai departe in toate analogiile care provin din aceasta cxtraordinara imagine, pentru en am colaborat en dr, Paul Brand 121 scrierca a doui .. carti

,

despre acest subiect (Fearfully and Wonderfully Made -

Sunt () fdpturd atdt de minunata -- ..,')' i In 1-1 is Image - Dupd chipul Sdu). Cea mai importanta lectie pe care aru invatat-o de la trup este urmatoarea: noi, tu si ell mine,

. .

suntern principalii reprezentanti ai prezentei lui DUII1-

nezeu In lumc,

CUI11 estc Dumnezeu? Unde locuieste Dumnezeu? CUll1 poate Iumea sa-L cunoasca pc Dnmnezcu? Prezenta lui Durnnezeu nu se mai afla in Cortul de pe muntele Sinai, nici in Templul din Ierusalim. Dumnezeu a hotarfit sa locuiasca in oameni obisnuiti. ca tine si ca mine. Pastorul

,:II '!o " !II

76

mcu din Colorado are un raspuns foarte spiritual care subliniaza acest adevar, Cand cineva 'Ii spune: ,~Ce biserica fru~noaS[t aveti!", raspunsul lui este: ~~Mul\llnlesc:. Tin regim. Ma bucur C.~1 ati observat." Ideca: biserica 1 ui Durnnezeu

,

este formata din oameni, nu din cladiri 'in diverse locuri, CUBl ar fi Chicago san COlorado.

L,

Cand privesc duminica la oamcnii care stau In bise-

rica, irni dau seama de riscul pe care $i l-a asumat Dumnczeu. Din motive nurnai de El cunoscute, Dumnezeu nu se mai descopera astazi In norul sau ill stalpul de foe, nici macar prin trupul Fiului Sau 'in Galilea, ci prin amestecul care cornpunc biserica locala ei orice alta intalnire in Numele lui Dumnezeu.

In aceasta lume derutata si derutanta, noi suntem chemati sa lim partasi reprezentarii lui Dumnezeu, sa-I darn o forma lui Dumnezeu in aceasta lume. Martin Luther ric-a nurnit ~~l11a~tile lui Dumnezeu": pentru ell lumea nu poate suporta forta directa a gloriei lui Dumnezeu, a spus el, Durnnezeu foloseste Iiinte umane ca manifestari princi-

....

pale ale Lui Insusi.

Apostolul Pavel nu §i-a revenit niciodata din socu 1 descoperirii acestui adevar. El a luat in serios prcocuparile lurnesti din Corint pentru ca a crezut ca. oamcnii de acolo reflccta nu numai Corintul, ci si pe Dumnczcu. Pentru aceeasi lume care ne observa, noi oferim astazi dovada c.a Dumnezeu estc viu. Noi alcatuim forma vizibila a ceea ce este I)Ul11I1CZCU.

Cand privesc 1a aceasta forma in jurul rneu, nlU descurajez foarte usor, pentru ca In cea mai mare parte a timpului oferim 0 reprezentarc foarte neadecvata a ceca <:e

77

este Durnnezcu. Cu toate acestea, cand des chid 0 carte cum estcl Corinteni, simr imediat 0 licarire de speranta, Cui a scris Pavel cuvintele inaHutoare din capitolele 12-14? Multimii pestrite din Corint: idolatri, adulteri, scandalagii si altii asemenea lor.

> ,

Nici una dintre bisericile pe care le cunosc nu

implinesc promisiunea facuta de toate mctaforele pc care le-am prezentat. Cu toate acestca, Iiecare biserica reprezinta aceasta prom isiune si ofera 0 ~oapta a sperantei. Suntcrn, desigur, imperfecri, dar descoperirn iotusi uncle aspecte ale Iorrnei trupului lui Dumnczeu. Ce crede I)U111- nczeu despre o biserica ce of era 0 imagine atat de distorsionata? Peate eft lucrurile stau asa cum sugereaza Malcom 1\1uggeridge: ,~Cfi.nd s-a uitat la creaturilc Sale prin lungi1e ere ale timpului, Dumnezeu a vazut en dezarnagirilc fara sfarsit nu sunt mai grele decat dragostea Sa inepuizabila."

Noi oarnenii Ii producem multa durere lui Dumnczcu, dar Dumnezeu ramane 'in continuare plin de pasiunc "ill interactiunea ell n01. Nu ar trebui sa am 0 parte dill aceasta atitudine fatf1 de biserica din jurul meu?

78

3

...

SAIESlM

..

A

IN AFARA ZlDURILOR

Dumnezeu rill vede cu ochuSai plini de lnilii ceca ce esti sau ceca ce aifost, ci ceca ce dorcsti siifii.

Norui necunoasterii

A

Wrltr-una dintrc pildele sale, Sercn Kierkcgaard vorbeste dcspre 0 biserica Irecventata de un card de gaste 851- batice. In ficcare duminica ga~tele veneau lcganandl1~se si-! ascultau pe predicator vorbind despre miracolele zborului. "Nu suntern obligati sa umblam pe pamant, inccpea gascanul srl indernne gt1~tele. Putcru sa ne In5.1t31n in aCT si sa zburam sprc zone indepartate, unde clima estc mai binecuvantata .. Putern zbura!" Dupa terminarea predicii, ga~telc macaneau .Amin!", ie$ea.LI pc u~a §l sc indreptau lcgan~lnd u-se spre propri i Ie problem e. N u ar fi trebuit decat sa. dea din aripi ca sa se inalte.

79

Dad} suntem sinccri, trebuie sa recuuoastern eli rnulte biserici sunt dcparte de promisiunea grandioasa sugerata de metaforele din capitolul precedent. Ele functioneaza rnai dcgraba ea niste cluburi private, pentru bcneficiul mernbrilor, dar Noul Testament prezinta modelul unei biserici ale carei activitati sunt destinate beneficiului cclor din

,

afara. Ce ne impiedica sa devenim biserica la care s~a ganditDu11111 ezeu?

~

Am vazut C[l se rep eta des un tipar: 0 biscrica estc '1n£1-

intata en idcaluri mari, e:enereaza 0 multime de activitati,

., . -1,;....;.. , ,

dar apoi viziunca paleste incetul cu incetul si biscrica se multumeste cu realizari mult rnai rnici decal idealurile initiale. Cand am stat In afara bisericii si mn privit inauntru, 3lTI gasit 111UitC de criticat, Dupa ce am devenit rnembru deplin intr-o hiserica, run vazut cat este de grell sa [ii vie 0 viziune atat de inalta despre ceea ce trebuie sa fie biserica, asa cum este ea prezentata ill Noul Testament. ACU111 sunt mult mai ingaduitor ell slabiciunile $i e§ecurile bisericii, pentru eft ~] eu contribui la de! Biserica l~ne frustreaza ca sa Iuergern spre sfintenie", spunc Richard Rohr, prin faptul ell nc prezinta 0 viziune stralucitoare si apoi ne invita sa ne alaturam unei realitati pline de lipsuri.

Am invatat din proprie experienta ce inseamna S[l urrnezi tiparul renuntarii 1a idealurilc inalte atune} cand incepi punerea lor In practica. Incep ill forta Iucrarea, Ina lovesc apoi de un zid al epuizarii, al descuraja . rii si sunt ispitit sa renun]. Lucrarca crestina inseamna sires si sacriIicii personate, Iucruri care II pot dcscuraja si pe eel mai dedicat dintre lucratori. Este adevarat ca esti J11ai binecu-

>

vantat sa dai deeth sa primesti, dar, In acclasi timp, este ,;;i rnai obositor.

80

Toti suntern chernati la lucrarea crestina, Dar, pdna cand nu intclegem natura sarcinii la care ne augajam, ~.xiscurile meserici", noi, cei din biserica, ne vom rctrage inevitabil inapoi pc rnetereze, reducand lucrarea astfcl incat sa ne sluj easca noua insine, nu lurni i. Cand procedam astfel, devenim asernenea oricarei institutii umane. iar chemarea

, '

unica a bisericii devine tot rnai palida,

Unnarind alti crestini activi in lucrarea crestina ~j reflectand La propria 111ea experienta, am observat un echilibru precar intrc hipersensibilitate si impictrire emotionala, Unii lucratori raman atat de hipcrsensibili fata de durerile si nevoile din jurul lor, incat cedeaza sub povara lOT. Altii devin atat de impietriti, incat lucrarea crestina devine 0 slujba ca oricare alta, un voluntariat platit foarte prost. Nici unul dintre aceste doua grupuri nu rezista prea LTIU1t in lucrarea din biserica, An1 inteles mai bine acest proces din Trupul lui Cristos cand am inceput sa fiu alent la un proces similar din propriul rneu trup, mai concret, din piciorul meu stang.

Inflamatie 13. picior

Am 0 inflamatic, 0 deformare a structurii osoase a

, ..

piciorului meu, La cei mai 1llU11i oameni dcgetclc rnari de

la picioare sunt fie dreptc, fie se aHa la un unghi mic de cincisprezece grade spre celelalte degete, La piciorul meu stang (la piciorul drept defonnarea mi-a fost corcctata prin operatic), degetul mare are un unghi total inacceptahi] de patruzeci si cinci de grade; apasand astfcl pc cclelalte patru degete. Cand tendoanele se contracta, acest deget se incolaceste pe varful degelului vecin ~i trebuie din nou sa Ina supun interventiei bisturiului.

81

Din cauza unghiului de la degetul mare J1Jl s-a format o uruflatura ura.ta pe partca laterala a piciorul ui :in"flamatia 111ea. Acest defect osos 111'11 provoaca uneori durere si complica foarte mult cumpararea pantofilor, An} 1nV3- tat en. producatorii de incaJ~arninte m: fac pantof largi pentru a intra In ei ~i deformari osoase ca a mea .. Rezultatul cstc cu trebuie sa-mi CU111p{lf pantofi pre,;:l mari pentru picioru: drept (coree-tat: prin operatic), sperand ca inflamaria de la piciorul stang sa ]~i faca Joe in pantof. Ea se adapteaza intotdcauna, ell un pre],

Fiind un alergator de peste douazcci de ani: arn 1nvf.1\.21t ordinca in care se desfasoara procesul adaptarii piciorului la pantofi. in rimp ce fug, piciorul meu siang detecteaza lipsa sprijinului pc dcgetul marc, care nu stn drept 'in pantof, 9i devine foarte ingenios, decizand ca trcbuie sa-si creeze propriul sistern de sprijin pcntru a-I inlncui pc eel ce lipseste, Mai Intal se formcaza 0 batatura, 0 mica perna temporara plina cu lichid, care complies lIJ ITIOd durcros actu! alergarii .. Daen. persevcrcz sa alerg, piciorul produce o modificare mai durabila, constand din straturi grease de chcratina tare, adieu un calus, In timp, calusul umple golul din pantof ,~1 ell pot alerga confortabil - un timp,

Calusul insa continua. sa CTeaSC3 si, cand este prea mare, se freaca de pantof ~i apar rani sangerande durcroase sub calus. Atunci scot trusa de pedichiura si tal calusul puna la straturile de picle moale ~i rozalie. Proccsul se reia,

Am fost foartc suparat pe deformarca Inca osoasa, avand o atitudine ostilain timp ce se forma calusul, asteptand formarca stratului care imi permitc alcrgarea confortabila.

82

Dar intr-o zi, dr. Paul Brand, coautor 10. celc trci carti ale

'. ,

rnele desprc corpul omenesc, In-a ajutat sa-mi imbunatft!esc atitudi nea. lata ce rn i-a spus:

~,Aln avut ~i ell 0 problema ascmanatoare. lntr-o vara cand eram Ia lacultatea de medicina, all} navigat pc Marea Nordului, In prima saptamana, tragaud de paramele groase ale vasului, dcgetcle In-au durut foarte tare, au sangerat ~i nu puteam sa donn noaptea din cauza durerii, Dar, sprc sfarsitul cclei de-a doua saptamani, s-au format calusuri .~i in scurt timp mainile mi-au fast acoperite de calusuri grease. Nu am mai avut problcme vara aceea ell scnsibilitatea rnainilor mcle. Calusurile m-au protejat, Dar, dupa doua luni, cand m-am inters la cursuri, mi-arn dat scama (spre supararea 111ca) ca 1111i pierdusern capacitatea de a executa disectii. Calusurile mi-au facut degetclc mai putin sensibile ~i aCU111 abia simtcam instrumentele chirurgicale in n1:1n21 .. Cateva saptam ani m-am tcmut en

,.

mi-arn periclitat cariera de chirurg, Dar calusurile au dis-

parut treptat ca reactic la viata mea sedentara si mi-am rccapatat scnsibilitatca. De fiecare data trupul mi-a Iost loial, gasind modalitati de a sc adapta schimbarilor pe care i le-arn impus."

Am inceput sri vad cum trupul meu luptii permanent pentru a. g[lS] echilibru 1 adecvat Intre hiperscnsibil i tate si calusuri .. La fe! ca degetele dr. Brand, piciorul rneu l~i pierde sensibilitatea tara. de durere si prcsiune arunci cand se formeaza calusurilc. Face acest lucru un tirnp, ca Srt se adaptcze alergarilor mele. Dar, dupa un timp, intelepciunea trupului considcra ca nu estc bine ca piciorul meu sa devina prea tare. Pentru a n1.ft convingc Srl nu 111ai abuzcz

83

de piciorul meu, trupul creeaza mici rani sangerande, care rna fac hipcrsensibilla durere si sunl astfcl obligat sa lrni a.daptez si eu comportamentul.

De atunci ~Ul1 inceput sa flu recunoscator trupului meu pentru eforturile lui, nu sa am rescntimente fata de el. In~eleg ca uncori actiunile mele eel' hinerscnsibilitatc, iar alteori

~ . ~ .

calusuri. Nu pot spune eli rna. bucur de succesiunea

repetata bataturi/calus/rani sangerande/pedichiura. Dar, ell cat inteleg 111ai binc motivele, ell atfit aprecicz mai mutt incercarilc trupului rneu de a se adapta.

Conversatia 111ea ell dr, Brand mi-a rnai adus un bene-



ficiu: all) intcles mai bine lucrarea crestina din Trupul lui Cristos, Rcprezentand "piclea~~Trupului~ oamenii care fac lucrarea crestina se expun multor factori de stres, Uneori, un Iucrator are nevoie de precizia unui chirurg care sa-i ajute sa repare suflcte, iar cand lucrezi ell sufletele ai nevoie de 0 scnsibilitate rnai mare decat atunci cand lucrezi ell trupurile. Alteori, Iucratorul, impovarat de nevoi]c lucrarii, lipsit de resursc, asediat de problemc nerezolvabile, are nevoie de un strat de calus, Intr-ac1eva.r, uneori lucrarea crestiua se aseamana eLI ceca ce trcbuie sa

>

indure un rnarinar care tine de parame in timpul unui fur-

tuni.

Lucrarea crestina, la fel ca piciorul meu salt en degetelc dr, Brand, peuduleaza intre hipersensibilitate si calus.

Manefind ell lacrimi

La inccput ideeamca a fost dcstul de s impla. M-arn oferit ca YO luntar la spi talele unde erau internati copi ii ell bol i incurabi le sau v ictimele arsurilor. J\ m oorit S8

84

rnerg sa-i mai inveselesc, sa mil joe cu ei. Treptat 'insa am ajuns sKi rna port en un clovn.

in primul rand, cineva mi-a dat un Has rosu de cauciuc ~i l-am folosit. Apoi am inccput S8 foloscse putin machia]. Dupa aceea am prirnit un costum galberi, rosu si verde de clovn, iar in cele din urma am primit nistc pantofi foarte sic, ell tocuri inalte ~i lungi de peste jumatate de metru, verzi la calcaie si la varfuri .~i albi in rnijloc. Erau ai unui clovn care s-a pensionat ~i a doritca picioarele lui S~l continue sa umble.

A Cost foarte greu pentru H11ne la inceput, foarte greu. Vezi lucruri ingrozitoare 'In astfel de sectii ale spitalelor, Nici unul dintrc noi nu este pregatir sa vada copii murind saumutilati. Nirneni din societate nu ne invata

, ,

sa faccrn f~Tt:a suferintei. Nici nu vorbim de ea pana nu suntem direct afectati r.,·:1

Cativa drntre noi ne pregateam sa aratam Godzilla ut sectia copi ilor cu leucernie. Eu 'ii Irnbracam pe copi i In clovni, Unul dintre copi i era complet chel din cauza chimio-terapiei si, cand am terminat sa-i pictez fata, un alt copil a spus: .Acum picteaza ~i restul capului ." Copilului i-a pliicut ideea. Cand am terrninat, sora lui a spus: "Oh, acum putem proiecta Iilmu I pe capul lUI Hilly." $i aceastii idee i-a placut. Deci am rulat Godztlla pecapul lUI Billy, iar lui Billy i-a placut la nebunie. Tali am fost mandri de Billy. A fost un moment extraordinar. Mai ales cand au venit doctorii [ ... J

Piele arsa ~i capete rase In copii mici - cc fad in aceste situatii? Cred di pur $i simplu accepti faptul ca unii au durcri foarte mari, se tem ~ i se afla pe moarte, iar inimile tuturor sunt frtlnte. Accepta acest lucru, infrunta-l si vezi ce se 'intampla dupa aceea, vezi ce trebuie sa faci.

85

Mi-a venit ideea sfl am lot timpul floricele de porurnb la mine. Cand un copil pldngea, luam lacrimile cu floricelele de porum b ~i mancam eu sau "Ii dadcam copilului sa manance. Stateam impreuna ~i ne hrancam cu lacrimi. (Din How Can J Help? - Cum j]o/ S(I. ajut? - de Ram Dass ~i Pau I GornU1JL)

I lipersensibilitatea in lucrare inseamna pur ~i simplu S[l S1111 ti durerea altuia. Insearnna sa te hranesti ell lacri-

~ . . . ,. , ' . - -. - J' - .

IDi1e acelei persoaue,

Am amintiri foarte clare desprc hranirca mea en lacrimi la masa din apartamentu' nostru din Chicago. Sotia mea, Janet, In11 povestea despre George, aflat in Spitalul Cook County, care era tratat de cangrena cauzata de inghct. Deoarcce nu ave-a tin adapost permanent unde sa. doarma, ramanea de multe ori afara in timpul noptii, Intr-o noapte nu a avut nici un fcl de protectie si frigul din Chicago l-a afectar grav. Peste cateva zile un batran a observat eft George lipsca si Janet i-a gasit dupa mai rnulte telefoane.

Janet se simtea neajutorata de uriasele problcme socialc ale oarnenilor fara adapost, de criminalitatea crescanda si de insuficienta asistentei medicale. J.n timpul zilei facea tot ce putea, dar scara nu mai putca face altccva decal sa plfinga.De 1113i 111.UltC ori, dar mai ales dupa cc a murit unul din batrani, Janet spunea: ~,1·rebuie sa renunrNu sunt potrivita pentru lucrarea accasta. Uita-tc la mine, stan aiel :$i plang ciUIJ3 unu I din «clientii» ruei. Nl1 cste 0 atitudine de profesion ist. N u pol suporta du rerca."

Eu Ii raspundearn: ,)anct~ tu csti singura din toata ]uInca care vcrsi 0 iacrima pentru ell Paul a murit, Crezi eli

S6

acesti batrani ar fi cU utati mai bine de cineva care nu varsa nici 0 Iacrima?'

Dupa ce nC-:;UTI mutat in Colorado, J anet a lucrat pe post de capclan la un azi 1 al unui ordin ortodox, In ficcare luna mureau in jur de patruzeci § i cinci de oameni, ceea ce Inscmna Cd. in Iiecare zi cand Janet mcrgea la lucru cineva murea. Nc-am hranit CLI simai multe lacrim i.

"

Ajut.i la ccva hranirea ell lacrimi? Ilaj uta pc un 0111 s{t

fie hipcrscnsibil, sa se expuna dcliberat la durcrea altuia? Da, cred ca cia. Cred C3, f~jutu ea un om sa 151 puna un nas rosu de cauciuc si pantofi uriasi pentru a aduce ras si bucurie copiilor bolnavi de leucemie sau sa manance florice le de porumb rnuiatc in Iacr i mi. Cr e d c.a a co ntat Ioarte mult pentru George sa. stie eEL cineva, poate unul singur, ii impartasea durerca si lua 0 parte din ea acasa.

M icuta carte a lui Henri Nouwcn ell cxtraordinarul titlu

,

The Wounded ileal er (Vinde catorul r dnit) prezinta

oameni singuri, abandonati, ce nu au 1JC nimeni care sa-i

~. . .

iubeasca .. Nouwen vorbeste despre un tanar lucrator care

BU avca ce sa-i of ere unui batran cc urrna sa fie operat de-cat grija saiubitoarc. ,~Ninlenj nu poate ramane In viata daca stie ca nu estc a;; teptat, scrie Nouwen. Toti cei care se intorc dintr-o calatorie lunga ~i dificila se nita dupa cincva care-i asteapta la garii sau la .. aeroport.} iecare om doreste sa-§i spuna povestca vietii si sa-§l impartaseasca 1110111entele de durere si bucurie ell cineva care a stat

,

acasa, astcptandu-l S21 se intoarca."

Uneori singurul ajutor pc care-I putem aduce noi, cei din lucrarca crestina, oamenilor care sufcra estc sa-i asiguram ca sufcrinta lor, care pentru ei nu are semnificatic, arc sens pentru 11 oi .

87

Hranit de Iacrimi

Uneori insa, ell toatc eforturile noastre de a respect-a durerea celorlalti, intalnim suferrnte care par total lipsite de sens, in astfel de cazuri chiar ~i mancarea lacrimilor pare inutila. Mil gandesc la un 0111 cu boala Alzheimer: file-a acestuia incearca sa se ocupc de nevoilc lui, dar inima ei este zdrobita in ficcare zi vazand ce a mai ramas din eel care era tatal ei.

Sau rna gandesc la copilul retardat, ell un coeficient de inteligcnta situat intre 30 si 40. Copilul ar putea sa duca 0 viata lunga intr-un pat, far[i sa se rnistc, incapabil sa vorbeasca, sa inteleaga, jar cheltuielile medicale sunt enorrnc.

Care este sensul vietii accstui adult senil si al acestui copil retardat? Care este scopul impartasirii Iacrimilor lor? An1 primit un ajutor ca. sa. raspund acestei intrebari din partca unui doctor din Iosta Germanic de Est. Timp de multi ani biserica de acolo, careia conducerea comunista i-a in11JUS restrictii in privinta altor activitati, j-a adoptat

, ";I ) ....

pc rnembri i societatii 111ai putin "valoro~i" san "Lltili'~ .

. .Care este rostul vietii lor? ATe viata lor vreun sens?'

, , ,

s-a intrebat dr. Jurgen Trogisch, un medic pediatru care se

ocupa de copii ell severe handicapuri mintalc. EI putea trata simptomcle exterioarc, dar ce sc intampla in interior, din cauza creierclor lor nedczvoltate?

Multi ani dr, 'Irogisch nu a gasit raspuns fa intrcbarile despre sensul suferintei, Totusi a continuat sa-si indeplineasca obligatiile medicale, chiar si tar[l acestc raspunsuri, Apoi a tinut un curs pentru pregatirea noilor asistenti de la centrul unde lucra ~i Ia sfarsitul anului de pregatire le-a ccrut tinerilor cursanti sa. cornpleteze un formular.

88

Printre intrebari s-a numarat ~i urrnatoarea: "Ce schirnbari au avut loc inviata voastra de cand 'l,1 ocupati de

. ,

oarneni handicapati?" lata cateva raspunsuri:

- Pentru prima datil in viata am simtit ca fac ceva intr-adevar semnificativ,

- Cred di pot face a .. CUll1 lucruri de care inainte nu eram capabil.

- In timpul petrecut aici am castigat afectiunea Sabinei. Avand ocaziasa ma ocup de 0 persoana handicapata, nu 0 rnai consider handicapata,

- Sunt rnai scnsibila aCU1l1 fata de suferinta umana si

, , 'I

ea trezeste In mine doriuta de <:J. ajuta oamenii care sufera.

~. - M -a determinat sa rna intrcb ce este eu adevarat important in viata.

- .. Munca are un sens ~i un scop nOll acum, An) sentirnentul cd estc nevoie de mine,

- An1 invatat sa fiu rabdator si sa ap reciez cel mai

, Ji

rnic sernn de progres.

- Observandu-i pe handicapati, m-am dcscoperit pe

_" .

111111(; msumi.

-- AUI devenit mai tolerant. Micile rnele probleme nu mai par importante si am invatat sa rna accept pe mine iDSU111i .eLL toate dcfectcle. Mai oresus de orice. am invatat

j F'

sa apreciez micile placeri ale vietii ~i 111ai ales sa-l multu-

mesc lui Dumnezeu pentru ca mi-a aratat ca dragostea poatc realiza mai Inuit decat ura sau Iorta.

89

In timp ere citea accste raspun 'uri si altcle, dr, Trogisch ~l-a dat seama ca incepe s~. se contureze un raspuns la ~ntrebaJile lui, Semnificatia suferintelor acclor copii se vedeain vietile altar oameni cei care Ii ajutau ~i invatau as tfe I lectii pc care nici eel mai perfecrionat sistcm educati nul nu )e poate preda. Unde ar putca invata adolescentii si studentii lectii aHlt de valoroase ca acestea?

- ::;- I - -. , . 'Ii' ''j - - -' - - -

Dr. Trogisch a scos in evideuta un prudus secundar al misiunii bisericii care este de multe ori trecut cu vederca, Noi avcm tendinta de a ne concentra atentia aSUIJHl obiec-

., ,

tului lucrarii creatine: suflctele condnse fa 'rist )S~ ca .. -

nici He salvate, saracii hran iti $i adapostiti, oamenii care nu se pot deplasa vizitali, adolescentii sl'a.luili la 0 viata de credin~a. D'lU" cunei citesc Noul Testament observ ell ISliS este la fel de in teres at. de efectul lucrarii asupra oamenilor care: 0 fac.

~and cei saptezcci §.i doi de ucenici s~au intors plini de entuziasm, ell vcsti hune despre rczultatelc lor importantc, Isus a sarbft.torit alaturi de ei un moment, apoi le-a spus: .Totus], sa nu va bucura]i de taptul ca duhurile va sunt supuse; rei hucurati-va c,a numelc voastre sunt scrise in ceruri." 'stc evident ca ceca ce sc intdmpla in interiorul ucenicilor era la fcl de important pentru Isus ca si realizarile tor cxtcrioarc.

Hranirca cu lacrirni aduce bcneficii cclui care SoC ofera voluntar sa lc COnSUI11C:,- ca si c 'lui care levarsa, Fiind un introvertit, trebuie de obicci sa 111a fortez sa Ina o fer voluntar pentru a ajuta la lucrarc, Trebuie sa-rni adun tot curajul pcntru a face 10 vizita la spital. Dar Car,fl exceptio, atunci cand fac acest lucru bcneficiez ~j ell de pe urma lui. unt

l"llnoogill!it de oamenii pe care-i intalnesc, inspirat de povestea victii lor. uimit de capacitatea 0111UIUi de a induru

, ,

suferintele. M,a intorc la ocupatia mea solitara _ U 01 nOl!Ja

':' . ,.

rnultumirc in suflet si 0 dedicare noua de a~i sluji pe

ccilalti ata,t de puth1 crill. pot A,lD cxpcrimentat ell 1.o81.11n1 efectul salutar al lacnmilcrimpartasite

Putere prin slablciune

Paradoxal, cand biserica cvita lucrarea crcstina din

1 '1' ]- i i "1 "'"'. r'" R - "

cauza c uren or I~I a comp icauuor, ca msas: suiera. l:\.anla~

DC' inactiva, imobila ~1; ntJ se maturizcaza.

Isus ne~' lasat un model delucrare a biscricii la uhirna Cina. In timp ce ucenicii Sfd aveau tot rnai multe propuned organizatorice - ] Iaidcri sa alegem conducatori, lucratori, S,rl srabi lim 0 ierarhie §i standard . profesionale - lsus a Iuat in Iiniste un lighcan ~j un prosop ~i '1111CCput sa le spelc picioarele. .Pentru ca Eu V_I' 1:11 det 0. piJda: ca si voi S,3. faceti cum arn facul Eu", le-a spus I J (Ioan, -13:' 15). Am ajun: sii consider acest spirit al slujirii eel I:nai convinuator semn al unci biserici care fcc, oia luiDum-

._,

nezcu.

Cladirile, faci fiUHiJle, un comitct alciituit din oameni

,

d afacerisi de succcs in carierele lor, toate accstea fac ca

o biserica sa, functioneze lin, dar iutrebarea (undamcntala cste: Pentru ce Iunctloneaza atilt de lin? ·Eu caut cornu-

,

nil[l~i care sa trezeasca hipersensiblitatea fat,a de durere, r n timp ce noi ccilalti He intoarcem privirile de la cci fflnl .adapost~ dan) din cap cu olila$,i apoi ne continuamnestiuehcriti vietile, sluj itorii spun: .. Nu nutcm raman - indife-

II;._.... 50 -II I

rcnti fhtli de aceasta durcrc. ~i oarncnii lipsiti de adapost

sunt purtatorii chipului lui Dumnezeu. Trebuie sa-i slujirn asa CUD1 i-ar sluji Isus, ca si cum ei ar fi Isus."

Meditand la rnodelul de lucrarc aI lui lsus, Pavel a spus: "Sa aveti in voi gandu) acesta care era ~i III Isus: f ... ] S-a dezbracat de Sine insu~i ~i a luat un chip de rob" (Filipeni, 2:5-7). Modelul biblic al lucrarii recunoaste faptul eli drumul spre putere porncste de la slabiciune.

Pavel insusi a pledat de trei ori inaintea lui Dumnezeu pent.ru indepartarea "tepU$Ullli din carne" pe care-I avea, iar noi nu putem decat sa neimazinam continutul ruaaci-

"'--..- ., .;___.

unilor sale. Do a mne, gandeste-te cd pot fi Inuit mai eji-

cient daca imi vei indeparta acesl tepus. Ma trage inapoi En lucrare, inti inhiba munca. A~~~ putea realiza lucruri

foarte mari dacd m-ai vindeca si mi-ai reda puterea.

Raspunsul in rugaciunile apostolului a fost un nu ferrn.

De ce a permis Dumnezeu ca suferinta lui Pavel sa continue? Apostolul insus! ne spune raspunsul eu toata sinccritatca: ~:ca sa l111ln3. umflu de mandrie". Dumnezeu i-a spus: ,~puterca Mea in slabiciune estc facuta desavar~ita,~'Iar Pavel a invatat Sft raspunda: "Deci rna voi lauda 11111lt mai bucuros cu slabiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos sa rfunana in mine. De aceca simt placere In slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigoniri, 111 strarntorari, pcntru Hristos; caci cand sum slab, atunei sunt tare" (2 Corinteni, 12 :7-10).

La grupurile "ill care se practica cei doisprezece pasi de recuperate am auzit povesti triste care mi-au ararat cc trebuic sa faca OITIul care vrea sa invete sa-si infrunte propria decadere ~i sa ,~ajung5 la capatul puterilor", asa curn spun ei deseori.AIcoolicii vorbesc despre procesul chi-

92

nuitor care trebuie sa se desfasoare inaintc ca ci sa poata recunoaste ca sunt slabi, 1111 puternici si despre fa.ptul ca trebuie sa .. fie permanent dependent: de 0 Putere Superioara, 0 sursa exterio ara de putere. Eu illSfl aTn descoperit ca exists si 0 cale 111ai usoara de a invata aceste lectii: sa. lucrczi voluntar intr-una din lucrarile crestine ale bisencu.

Am vazut bcneficiile directe si personate ale lucrarii crcstine in viata sotiei rnele. Mergen zilnic la un birou eu dotari foarte modeste ~j 1~1 petrecea ziua printrc o(:111H~ni care far spuncau "J,.Mul!tunesc." Trcbuia sa-si adunc singura salariul, lucru ce 'ii amintca de copilaria ei petrecuta ell parinti misionari. Pot insa spune ell toata sinceritatea eEl disponibilitatea ei de a se expune durerilor alter oameni i-a adus rnari beneficiivCu toata obiectivitatea pe care 0 poate avea un sot, pot spune ca este 0 persoana mai puternica si mai Irumoasa. A primit putine recompense pentru munca ei, asa CUlll le masoara lumea.Dar rasplata ei a fost tran s formarca interi oara,

Cei care participa la lucrarea crcstina au ocazia de a invata cc este compasiunca (cuvant care 'inscamna ~7a suferi impreuna ell cineva"), smercnia, rabdarea si al tc caliUi~i asernanatoare care nu si-ar fi gash Ioculin topul celor mai bune 500 de companii, Sa n u indraznirn sa descousideram recompensele pc care le of era Dumnezeu .. Ele sunt valoroase pentru DUl11lieZeU ~i mult mai valoroase decat orice Sll111a de bani sau prestigiu castigat in cariera, era mai repetata afirmatie a lui Isus in Evanghclii este en.

. ~

ne castigam viata daca ne-o pierdem. N e picrdem viata in

s l uji rea aJ tora.

93

Hipcrsensibilitateain rata durerii pate Ii 0 rcsursa, lin dar neasteptat, Aceleas: lacrimi care nc-au zdrobit inirnile ne pot hran] in moduri care sunt f()arte valoroase pentru DW1111 zcu,

Un ealus pentrucalmarea durerti

Mvarn hotardi intr-un an sa particip ln maratonul orasului Chicago. Alergam deja intre 30 si 35 de kilomctri sltlptti'l1iant1~, dar rcvistele sportive rn-au avertizat di Irebuie sa dublez accasta distanta daca vreau sa nltl prcgalese pcntru un maral n. Asa CLUn proccdez mcreu, uuica lara n1ulta chibzlLlin~a, am trecut direet Ia dublarea listantei saptamanale, M-a Incurajat Srl descopar faptui eft trupul 111eU putca suporta efortul suplimcntar, Plamanii s-au cornportat bine, inima mea a functionat normal, iar muschii, desi 111 a durcau, s-au adaptat n0110r conditii, Jar IlU si inflamatia 'mea.

> ,

Dupa cateva s,apt[unfmi de program intens de alcrgjiri,

pride-a din jurul degetului marc a devenit at'h de sensibila incat abia puteam sa, urnblu catcva sute de metri, 1a1" de alergat 15 kilometri nici nu putea fi vorba, Am fost obligat 1);8 rcduc numarul kilometrilor parcursi p;an;a cand, tre] nat, ell rnulte durcri, s-au constituit noi straturi de cains pentru ca trupul mcu sa sc adaptezc la eforturi le s uplimentare.

Un Iucru asemanator se petrecc ~i ell oamenii din lucrarea crestina, Oamcnii plini de compasiune care doresc sa-i slujeasca pe ceilalti l~i dau scarna ca uivelul stresului a crescut brusc un prieten se irubolnaveste de SIDi\~ un partener de v.ia~8~ ceredivort, masina le zvonuri

94

a bisericii runc\i.one'lza 1'1 capacitate maxima - ~Ii ei SC' sirnt neprotejati, Hipcrscnsibilitatea, care era inainte punc'tu] I ,r forte, devine acum un dusman, Tesutul pielii de Ia piciora reactionat rupandu-se si practic ·u;·(~~st lucru rn-a irnobilizat puna ciind s~·a produs mai mult cal us. La fc'l se i'ntanlpl,a cu cei dun lucrarca crcstina, Our .rea, can: inainte i -a ajutat, acum Ii irrrp iedica .. Hrancstc-te ell prea multc lacrimi si gustul va deveni otravitor de sarat,

'"~

U'l1 film din anii 1970, Resurrection (lnvierea), pre-

zintu 0 imagine Ioarte sugestiva despre ceea ce se poarc intampla eLL vindecatorii dini;~i. 1 ersonajul principal, j neat de Ellen lurstyn .. primeste in mod nuraculos darul de ('1' vindeca dupa un accident nuier, N II are nici 0 credinta religioasa ~j 111.11 'ponte explica natura noilor ei puteri, ,~P~r~ miteti-mi sa vii spun ce S(~ inlaolpUl a spus ea mu l!i mii care sc adunase In fata casei ei.Vad ca persoana din fata mea ste b lnava, raniUi. speriata.Nu l11a intrebati de unde stiu, pur ~i simplu simt. Pard) eu insumi devin bolnava, raniUi sau speriala, Devin ca ci. .. Nu stiu de unde vine aceasta putere, pur ,~i simplu vine."

iJ'.I.tr~o scena extraordinara, Burstynmergela f nstitutul

. . ~

de Psihologie din C~aJ i Corn hi pen tru investigarea puterilor

ei. Intr-o saUi pl hla de psihologi si savanti. cercetatorii

,,-. l'f ., _.

aduc un pat de spital pe care zace 0 femcie tanara, cu

spasme musculare ... Burstyn se apropie de Icmeia chinuita de S1aS111e~ ezita ~i apoi urea 'in pat Hlnga cu.

, -

Dupa catcva minute, Burstyn, vindecaioarea, inccpe

sa tremure. ~ atai se desfignreaza .. picioarcle s indoaie spr,e interior, mainilc i se inclcsteaza. Burstyn preia Hteralmcnte boala in propriul ei trup, eliberandn-o astfel pe

95

cealalta femeie. Pacienta se scoala, membrele trupului ii functioneaza normal, Ell lien Burstyn a fost dusa pe un scaun eu rutile sa He examinata medical.

Cariera de vindecaroare a lui Ellen Burstyn cste scurta pentru ca durerile transferate asupra ei ':LU doborat-o panfl In. urma, E{J g,"'(J mutat intr-un odl.~,cl din desertul Nevadei si a ajuns sit puna benzina putinilor calator: care sc avcnturau pe acolo !?i care nu stiau de puterile rei miraculoase.

Cum 1i impiedicam pe vindecatorii raniti sa, devina vindecatori raniti mortal? Putem cu adevarat sa ne devo-

.

tarn durerii altora lara sa firn noi insine afectati? Sau ca

.J J.

sa reformulez intrebarea din analoaia cu inflamatia 111lC.'L~

~ ~.

ce masuri putem lua atunci rand oamenii care Ii ajuta pe

ceilalti au uevoie de straturi suplimentare de calus?

MlrtllIisesc cat nu sunt expert in aceste probleme, Avand 0 personalitate colerica imi lipscstc discernamantul cand este vorba de simptomele epuizarii mele ~i tre .. buie sa fnll t azez In totalitate pc sfatul sotiei mele ~j are catorva prieteni ds incr dere. Fiind iusa casatorit cu 0 persoana aflata J11 prima linie a lucrarii crestinc, am invatat cateva principii arc ii pot ajuta pe ,itii sa depisteze de timpuriu simptomele dcgradarii tesutului. Le prezint ca pe 10 Hsta, de control a semnelor carle aUIU1!a Ull pericol.

15-r " -. ied .

", ·,,'1 'i ,",: - " I ,.~, --,: 1-' I"" ... ,., .... ;>", ;I'., : . .' ," J , " "~~.,, ""_) (,' ,.;', .... -

. sunt eu tnsumt mat preocupat Lie aurerea unut om

deed: acel om? .An1 auzit 0 data pe cineva spunand ca 0 asis tenta medi cal €t, es te i.M ari a boln ava de fcbrtt ti foida deg_hizata in Florence Nightingale." Apoi a explicat: .. Arc un permanent complexctrebuic sa aj ut». Este obsedata de, usurarea durerii altor oarneni pcntru ca ea insdsi simte

durerea. Rczultatul este ca. raspandeste in j urul e l in masura egala suicrint~i ~j afinare."

Am il1vfttat sa, recunosc unul dintre prirnele sirnptome de epuizare: un sentiment de coplesitoare raspundcre personala, ca si cum soarta biserici i, a cornuni tatii, a ~arii ~i chiar a intregului mivers este purtata de umerii unui singur om devotat ajutarii altora ..

Eugene Peterson face 0 comparatie intre Augustin ~i Pclagius, cei doi teologi cu vederi opu e din secolul al I V~ lea. Pclazius .a lost: un om de la oras, politicos, convingator, placut de toti oamenii. Augustin ~'i ... a murdarit tineretea in imoralitate a avut 0 relatic ciudata leu marna lui ~il ~,i-a acut multi dusmani, Dial' Augustin a plecat de la harul lui Dumnezeu ~i a inteles bine luerurile, lr~ timp ce Pelagiu "; a. plecat de la ideca cfortului U1l1,11l si tcologia lui (;1, fast gresita. Augustin l-a cautat cu toata pasiunea pe Dumnezeu, Pelagius s .. a straduit mctodic sa-l placa lui Duulnczcu.Augustin a avut 0 nevoie disperata de Dumnezeu ~i a. stint acest adevar, Peterson continua spunand ea crestinii au tendinta de a-I urma pc Augustin in teorie dar pe Pelagius ill practice. Ei SIC bazcaza pc eforturilor ~O1!' freneticc: lntalniri de cornitet, uncle de multe ori plutcste 0 atmosfera de vinovatie, incercari obsesrve de a .rczolva' problernele amenilor.

Ajutarea oamenilor In nevoie necesita uneori 0 atitudine de dctasare, un calus adecvat care sa protejeze persoana cc ajuta de durerea celui care are nevcie de ajutor, Autorul Frederick Buechner dezvaluic unodul urn a invrl'~a't aceasta lectie 1.11 Telling Secrets (.Sli: dezvaluim secrete):

197

A-I iubi pc aproapele tau a p' tine insuti face parte dirt marca poruncfi, Un all mod de a exprirna porunca est.e: I. u bcstc-te pc tine ins L1 t i ca pc a proa pe le tau, I u b cste-te pe line insuti nu in SCI1SlIiI eaoce ntric de a

., . ~

c,au La numai binele tau, c i iubcste-re pc tine 'insuti asa

cum il iubesti pe prietenul tau In sensu II de ;) avea gr~j~ de tine msuti, de at te hrani, lncercan I sa te ill,ciegi pe tine insuti. sa te mangdi ~i sa tc intaresti. Se stie ca lucriitorii crestini ~i In general cei care Iucreaza in dorncniul ingrijirii altor oameni se neQ,HJ~Caz.rl rJC ci Insisi. iar rczul-

~ • ~ ~ > ,

Lat,ul este dl pol deveni II1U~tm rei lot atat de ncajutorati si

infirm; ca si oamcnii de care inccarca si'i aiba grija ~j astfcl I1U rnai suru de prea mare ajuior alto!" . arneni. Dacu fiica ris~[i sa se inecc lntl'~un torent rapid, 110 o vci salva data te vel arunca langa ea, pentru ca astfel va veri lncca amandoi. Mai binc, r iim~ri leu picioarele pe uscat -'i'!i menti i cat poti de bi nc paceainterk ,flr,a ~i puterile ~ ,~~, a vand accst sprij in ferrn, Ii intinz: 0 miTintl salvatoare. 'I Vczi-ti de probleme tale' lnseamna a ie~i din victilc alter cameni pcntru (;'5, pc termen lung, el in~i,~i trebuie sr\-~i t:raiasca victi Ie. dar rnai insearnna sa fi i atent ia propria ta v i,at[t~ pn pria ta s~n5t·!ttc ~i bunastare, atilt de dragul tall cat ~i de dragul celor pe care-i iubesti, A:j grija de tine immtl pentru a putea avea grij!;i, de ei. 0 inilTla sangerdi da nu estc uhW nimanui daca sangcreaza pan.~. moure.

Buechner; care a scris aubiografic despre fiica lui, adauga apoi accasta fraza; ~~I ~at de usor a fost sa scri u accstc cuvinte ... dar cal die imposibil a lost S,@. It! traicsc."

Singura salvare a lui Buechner a fost ca fiica lui, al1ata. la mii de ki lomct ri, a so lic itat ajutor pcntrn tratarea

98

anorexici care Ii ameninta viata. HI nu a (ost ac )10 sil )

- " -

7,protejeze~"~ manipulflnd evenirncntclc 'in favoarea ei. Oamenii care au fost acolo, doctorii. asistcntele .. nsist ntii

.. .... ,

sociali si chiar un judecator care a ordonat Sfl He spitalizat1 in pofida vointei ei, aveau ace: calus pie care total Buechner nu H pntca avca. .Accsti oameni nu crau spcriati, nu tremuran de ii-kal ~,i nu SUfCrl.:HU cumplit datorita dragostei fat,{i de ea. a~rl cum cram cu. Dar cj au lost rca~ listi, constiinci J~i ~i astfel. desi nu ar fi recunoscut accst lucru, au iubit-o intr-un 1110d 'care crcd cii era rnai aproape de cc'ea ce a inteles Isus prin dragostc dccat modul meu de a 0 iubi, .,~

Sindromul sacrificarii nesanatoase pentru binele altora, al purtarii durerii all i persoanein loeul ei este nUB1H uneori ., .. corn p] exu J. mantuitorului" w Ironia estc ca adcvaratul Mantuitor a 1'08t total lipsit de un asifel de complex. Ela luat o barca sa. scape de' multirni, a sustinutca are nevoie de timp singur; at acceptat un dar c msidcrat o ~,ris~·pa"" un parfum SC-UUIP, lespre care Iud: a alirmat ca ~U' f putut f vandut ~i ICU banii s~ar fl putut usura sufcrintele umane,

lsus i-a vindecat p.e to:~i cei care Lvau rugat s,B:-i vindece, dar ru; pe tori oamcnii pc care i-a intalnit. EI a avut uimitoarea ::d rara capacitate de a Uisa oemenii sa-si aJeaga

J! I" i ... ...'

propria durere. I,'] ] .. a deme cat fl,e lnda, dar nu l-a impie-

dicat sa I(;On1 ita fapta lui rea; l-a denuntat pe farisei tal,-; sa incerce sa exercire presiuni asupra Lor pcntru a ad pta punctul Lui de vcdere; el a r'1spuns 'intrcbtu'U unui GIn bog'l'lrnrll sa facti nici un compromis si l~n Uisat sa plece. Mar II adauga cu mult spirit de observatic corncntariul

san despre 0111u1 bogat care a respins sfatul lui ISllS: ~,Is LIS S~a uitat tinta Ia el, l-a iubit" (Marcu, 10:2]).

Pe scurr, lsus a ,aratat un respect deoscbit fata de libertatea urnana.NIIJ. se simtea apasat sa mantuiasca intreaga lume in tirnpul vietii Lui sau sa-i vindecc pe oamcnii care nu crau pregatiti sa fie vindccati. Cei care participa ~Ia Incrarea crestina au ncvcie de ",COln]J'~cxu~ mantuitorului" pe care l-a demonstrat J sus.

In timp ce a lucrat ca misicnar in Peru, I lend Nouwen a ajuns Ia concluzia ca ceie rnai daunhtoarc motivatii ale lueratorilor crestini sunt vinovatia si dorinta de a-i rnantui

;Ii :!! _" ,

pe altii, .Problerna vinovatiei, a spus el, este ea rnunca nu

o indcparL!eaztl [" .. j Vinovatia an; nlda.cini rnai adanci la care lUI sepoatc ajungc prin acte de sluj ire. Pc de a!t[l parte, dorinia de ami scapa pe oameni de pacat, sanIc'ie sau cxploatare poate f la fcl de d5.unatoare,pentnu ca omul, cu cat lncearca mai mult, cu atal 'i~j cUi seama mai bine de propriile limite, Multi miaioneri au observat CUBl lucrurile mergeau tot mai niu in tirnpu t vietii Tor de misionari ~L in. cazulin care ar fl depins exclusiv de suecesul Iucrarii .101', ei si-ar t1 pierdut Ioarte repedc sentimentulpropriei valori."

Nouwen [rage concluzia: "~C,and aj ungcm tl,f:L ne dam seama ca. vinovatia noastra a fast indepartata si ca nnmai Dumnezeu salveazti, atunci suntemIiberi sa sluiim $i sa traim ell adevanl!l vieti de smerenie." Dumnezeu lucreaza

, .

Gel mai binc prin cei care au un spirit de smercnie ~i recunostinta .

Hipcrsensibilitatea fala. de durerc poate !l un dar, sunt de acord, dar, la fel ca multe alte daruri, daca Ii permitem

sa 11e controleze si s.u nc domine, ea poatc distruge. Sunt lngrijorat eand vad oameni care ajuUl 111ai indurerati ~i cu mai multe nevoi decal cei pe care-i ajuta. in cuvintele poetului John Donne Crucile alter oameni nu reprezinta

"11- - ..... -.,' - .~;I', ,:;:

crucea mea,

2. Sunt inconjurai de 0 comunitate de' oameni care opreciaziiceea ce ,fae? Ani'll Iost la un centru de odihna ~i refacere ap·arHnand organizatiei WycUffe Bible Translators, situat in desert, nu departc de Tucsol .- statui Arizona, Dupa obiceiul mcu, alergam zilnic, de§i ruult mai devreme decal cram obisnuit- pentru a scapa de soarele todd" Prevenit de' existcnta serpilor elf clopotei ~'i (;1. scorpionilor, priveam atent cararca pe care alergam .. lntr ... o dimineata, am ajuns cam la trei kilomctri de centrul Wycliffc ~i am vazut 0 cunoscuta statiune, o clinic-a cxclu .. sivista pentru oamcnii cu dezordini alimcntare 91 supraponderali. A1TI crezut ca am dat peste: 0 statiune de cinci stele. Centrul era Irecventat de vedete din cinema ~i din lumca sportului.vwea pisciue, drumuri speciale pentru alergari, terenuri de ten is ~i de baschet, un pare pentru c§Jarie' ~,i locuri special arnenajatc pcntru picnic. Cladirile moderne stralucean in s ar _

Nu m-am putut impiedica sa nu Iac 0 comparatie intre acest centru xi eel al lui Wycliffe. Acosta avea cludiri functionale, dar mril clemente arhitecturale spcctaculoase, case simple ~~i dinblocuri de beton .. Multi dintrc angajatii centrului locuiau '["n rulotele raspandite pe dealurile inconjuratoare, l\1-a uimit contrastul dintre cele doua tipuri de facilitati care exempli ficau un fapt incontestabil al luerarii crestine: IUTl1ea punc pre,! pe aspectele materiale

101