Anul V Decembrie

N* l*dkGrEElffi& 2003

a
I
!
!

!l

I-

I
I
ll t

I
t
D
[u I
1
IT
I
))
TIJL.CE,,T.
 STEAUA DOBROGEI
Anul V. nr.1-4 (17-20)
ianuarie -decembrie 2003
Colectivul de redaclie:
Director
[,4ihai NIARINACHE
Redactor $ef
CONStANtiN BEJENARU
Redactor tef adjunct
b ca btuA
Redactoril
Gheorghe Bucur
$tefan Caraman
Victor Craus
Marian Dopcea
Cici Maria Dragan
Nicolae Georgescu Tulcea
loan Gruia
Nicolae lon ita
loana l\4arinache
Ernesto Mihailescu
Steluta Parau
Simona Pop Procop
Nicolae Redulescu
Virgrl Ritco
Dumitru Stan
lonel Strat
Gheorghe 9eitan
lon Tutunea
9tefan Zevoiu
Colaboratori:
Carol Feldman (Bat Yam, lsrae
Celestin Duca (Paris)
Marius Sarbu (Timiqoara)
Vasile Terateanu (Cerneuti)
Eugen Cioclea ( Chiqineu)
Nicolae Bunget (Bucuregti)
4J**/.a.-'l;t1"a,*^;;*"/i
Adresa: SEMINARUL TEOLOGIC
LICEAL ORTODOX Tulcea,
Str.Toamnei. nr.10
Tel /fax 0240 531 .133
Membri fondatori:
Constantrn Belenaru
[,4ihai lvlarinache
l\.4rrcea Petcu
Va lenu Tudose
CoPERTA I - Farul vechi din Sulina
foto: prof. Petru 9olca
COPERTA lV - Tulcea azi
foto: ing. Dan Sorin Bandacu
Pictura: Adrian Pal (n.1951, FocAani)
SUMAR
2. pr.pmf. dttl Nicotse IONIT{ - Imaginea Eampci crcstine
L Nicolae RADULESCU - Rolul slrstegic sl fodirelei Notiodunum -
lsaccee lD cpca mmani ti rumano biarrlini (II)
11, Marian DOPCEA - "A tolupdg'i nie tris,efe.,, st "(versuri)
/-5. Mihsi MARINACHE - Adevinlul debut poetic zl lui Panait Cema
,r. Gh. BOGORODEA - "Floi camivorc "(versuri)
19. Adri^n HARCHEL - Simbolism matematic
,r. Alere VASILIU - "Ndoiul ochilor in .uinte ti io semne'\\ersuril
,4 Cici Maria DRACA\ - "BuIniF" lproze)
29. dr. \'icolae GEORGESCU TT'LCEA - lnsenniri despft,Paoait
Cema in arhiva documeotani lscob lacobotici
Jr. Geta MiGUREANII - "Centuce pdsiri. cenbce,sbe,.", (r'ersuri)
-rr. Dr. V.H. BAtINIANN- Sc/r/ri pritind evolula istoici
tetitoiului aclual al municipiului Tulcea
JA Ghcorghe sEl'f AN -_hlnotis in cintecul bibincsc
#. Ioan GHTORCHITA - "i\e reioloarcen tolttti la fel d.'enigmatici"
J.5. Ion Tt Tt \L,\ - loan Gh@tghili
i/r. LIcrImio.ra l\{ANEA - ,.)r;i.rcr.rori rle lui loi Helirde
RAdulescu in cok'cliik lnslilulufui de Ccrcehiri
Eco .lluztale 'l ulcea (Il)
.r9. \'alentina POS fEL\lct. - Date i u sidentiuni pitind
industt'ia judelului Tulcea (1918-l9lll) ll' l
_
-5l,,. Ernesto lUlH.\ll,ESCI - "Jonal de adolescenti"
57, Jehan Sadrt - "O tcn 'ie di Egipt" trrd. Doina Lelia Postolnche
6/, \'irgil RI'ICO - Obi.'.'iui.k nu t:i ale ucrairknilor din Dobml!.,,ll)
6.1 Elen. NETCti - "$i nu-li prite:;tc ,tineoi ittrare, in flisip..." (rc^ui)
6-{. Ioan vlN(;l - llifirl.,tni. in tettrul lui Blaga (IlI)
6, Nlihni }f.\RIN.\CHl, - "Lunrin, pothr l i"
litn.-D,ri 19.12. Sarighiol de Dotl)
71. Ctt riliRl S - "CiDd inhrrt ti ritici lx' t xlitri...'\\'er\,1.ril
z. loa n GH t.OR(;tl I l;\ - (rhtd t* o d,ipli dc comronn -()t\tili Ru\
DEI.IA DUNAI{ll intre Rt.,{Ll l ATI,. si Nl'f
7J. $tefan ZAVOIT' - Duni,.,, itl tt-.'i tiltitoii (IIl)
77, idrian BtiStl,A - -Ltn E ' (pmzi)
8(1. Corina RITCO, \rirgil RITCO - Dellt Dunnrii, un paq6s inlft rpe
.'-i [-ugenia IACOYICI - Pot"stea clitonz topo ime de pe gindul bea
.,4 Pr ul SARBU -'Samka"(prozi)
9L lon It Tt \L^ - "Cind i lruntc cmblcmt mi-s danubi?oe triste{"
(!ersuri)
r,/-.-.
Ch(orghe BAISAN - Pndurea Zetea imprcsii de cilitorie
)
l0l. Pe,sonalidti ale ioligimentutui, cultuii, tdinlei din Dobmgea ( I)
Ioana IUARTNACHE - Un pieten deyotat al lui Eminescu,
Wfesorul tulcetn Gheo,Ehe Seciranu
/r-t, Cclestin DUCA - "Lh act de cuni"
/r9. Gicn ClC,4 - Regisittz identitilii rcistei "Aeglssus"
/12. Constantin BEJENARIT - "Celztea caintelo,'' l\e..suri)
/r, Gheorghe BOGORODEA - Sex ii candoare
MISCELLANEA
1/6. Gheorghe BUCLIR - Cenaclul litenr NPIRA\II la 35 de ani.
//9. Constantin BEJENARU - I-a anite6ari.,,
(10 a de existeod tsdio Atzus Tulcea)
120. lC.B.l- 100 de sni de la moarEs poelului luliu Cezzr Sdvescu
/r/, Ecalerina DL'lUlTRESCtl-,lrrnifesle Fnht sioiata pimehtutui
,?r. Olimpiu I LADINIIROV - Concunul na{onal de Poeie ti l:seu
Pznrit Cema, 2003
I alilc ,lIL'.\'lE,-1,\'l - "Umite" (yersuri)
1999-200J . .trf.{I1,1 DOBRoGEI . SANr
/?.t Ernesto I\IIHAILISCU - Cu rcsryct,
La nulli ani, STEAI|A DOBROGEI!
126.ltlih^i A1-BO'fi - La ce,astnircnar
Sirnion GAI'RILi - Retisllt can' pistreali ti prunorcazi
ntuile t@ditii
. .,lnul aditoit,l lulc.'a 2l)0-1
-i
 .399"9 r 2000 .2001
e002 .2003 .
Reyista de culturd
E'TEAUA DOE|ROEiEI,
conti n uatoare, peste timp,
a sdptdmdnalu lul .omonim )
din acei ani tumultuogi, ft
la 5 ani de la infiinlare
dedicd acest nu'mdr. f+"
gloriosului eveniment

25 cla nt
ctI a Corrs tit uired
udesu.lui T ulcea
_ii

Tat
\I878 2003

det I a ueTTlTea
Dobrogei
in cadru L steteL
romdnesc

t_ --* * *-... .**----'-.-.-,.i-

sttmtoo 2,N3
 Imaginea E uropei creStine
E
.D ste o riziune "procttstini-
anA" asupra ELrropei crcgtine. gene-
rati de schisma de la 1054. intirila
dc prlbugirea r echiului lmperiu
hizantin qi radicalizati de tragediile
politice ale secolulLri XX.
lJnei c(rn$tiinlc aute nt ice
creptine nu-i poate scApa insi uni-
tatea in diversitate a "ttnomenului
european."
Spre a inlelcge mai bine Lrni-
tatea polimor'lE a Europei creltine. se
poalc flxa un reper analogic in istoria
cvanghelici a Manei qi Mariei.
I-- ca qi c6nd prin cele doui
surori s-ar pretigura cele doui
ipostaze traditionalc ale cre;linismu-
lui istoric: ipostaza risiriteanl ("gre-
ceasce" sau ortodoxd) qi ipostaza
apuseana ("latina" sau catolici).
Pe Maria ;;i Marta. lisus le
iube;te deopot^rivd (loan ll.5), dupe
cum gi ele ll prirnesc cu egala
bucuriel dar asta nu-L impiedicd sd
le judece cu bliindele. apdrdnd-o pe
Maria de neinle legerea Martei.
Dar sine reamintim mai
indeaproape relatarea lui Luca: ",f/
p cind nretgeau ei, El a intatinO'-un
sat lar o femeie cu numele Marta
La pimit in casa ei. $i ea avel o
sori ce se chenu .llaria, care,
asezlndu-se la picioarele
Domnului, ii asculta cuventuL I8r
Matfr se silea cu mul6 slujirc Si,
apmpiindu-se, a zis: Doamne, oarc
nu socotefti ci sona mea nra ldsat
sd slujesc singuni? Spune-i deci sd
mii ajuE. $i tispunAnd, Domnul
i-a zis: Marto, llfarto te ingiieSti Si
penta multe te sileSti, ci un lucnt
trebuie: ci, Maia partea cea buni
Si-a ales-o, care nu se ua lua de la
ea' (l-uca 10. 3 8-42 ).
A$adar. Marta se strlduie$e
sd-[, "omeneascl" pe Domnul' dupl
lcgile curente ale ospe,tiei.
Silinta ei. deqi admirabilE' se
consumi in afarl. pe planul material'
pr. prof.drd. Nicolae tOtttlA
printre "blidc le" Iumii acesteia.
Maria. spre indignarea
Martci. sti la picioarcle Donrnului
pi-l soarhe invatatura.
('ind Marta i5i fbrmuleazi
rcprogul la adresa surorii sale. pe
care o socoteite lenega gi delas6-
tocrc. lisus ii alncndeazd ohtrrzitltca
gospoddrcascir sugerdndu-i sirnplu
.just:r iclurhie a ralorilrrr: cclc spiri-
tuale. netrecAtoare stau inaintea cclor
matcriale.
Activ isnru I Martei nu cste
rdrr in sine. ci doal exccsir gi
nepotrivit solemnitatii mistice a
momentului (intilnirca ornrrltri crr
I)rrmnezeLr). pc care Maria o intuise
irr buna ei sirnplitate.
Marta este, negregit, corecti
;;i responsabil6. dar sul'crinta ei se
arate rece qi d isc ursivd.
( redinla simpli. smeren ia.
itrhirea in ldc rimatA reprezinte taina
Mariei. consli nliti de Hristos.
Sunt doua spiritc difcrite de
raportare atat la lume. cat $i la
Dumnezeu. Cu toate acestea lac
parte din aceeagi familie. locuiesc in
aceeagi casd $i se impAfte$esc din
aceeagi nldejde.
Maria ilustreazi tipul con-
ternplativ. Marta pe ccl actir. in
Maria primeazi spiritualul, eternul,
in Marta primeazi istoricul. lumes-
cu l.
in fala lui Dumnezeu, Maria
std cu lacrima gi cu mirul. pe cAnd
Marta cu blidul qi cu vorba. Dar
DLrnrnezeu le invdluic in acecaqi
iuhire. lisdndu-se slujit de liecarc in
l'elul siLr. ingirJuitor fatd dc dircrsi-
tatca umanului.
Lumea r[siriteani gi lumea
apuseana. apar(inand aceleiapi mari
"fanrilii" europene. sunt $i ele
"surori ' (chiar dacl invitregite rnis-
tic la 1054). locuind intr-o singtrrd
"casi" gi av6nd destule de invitat
una de Ia alta.
Rasaritul. "lumea Maner
are rocalia predorninantd a interio-
rizirii. a contempla!iei. me196nd
pAni la sfidarea istoriei qi a civiliza-
tiei materialc.
'locnrai de aceca tipul uman
exerrplar al acestci lurni a tbst odi-
nioard Sfintul.
Aprrirrl. "lrrmca Vartei". arc
rucatiu pledrrrnillantA e\teriorilarii
prin faptir. a activismului istoric. Nu-i
intimplitor cI tipLrl uman excmplar
al acestci lurri a fbst odinioari
cavaleru l.
DeSi apisa prea mult pe latu-
ra deoscbirilor. Nae Ionescu nu era
totuqi ncindreptdlit sa afirme: " a]ci
catolicism Si ortodoxie nu sunt
numai confesiuni, prczendnd anu-
mite deosebii dogmatice Si cultur-
ale, ci doui valortficdri fundamen-
tal deosebite ale existenlei in
genefe'{Rozl,Anturrlof. c(l l9:j? pag 20il
Dumnezeu a creat sau a ingd-
duit din ratiurri earc nouA pot sa ne
rimdnd obscure o lume a "dif'e-
renlelor specifice". rispunzitoare
fiecare de sine :;i de propriul "ta-
lent". dar care nu sunt chemate sa se
rEzhoiascl sau sA se izoleze. ci si
cor'xistc limuritor. cu con $tiin !a
smeriti a unitalii lor in sophia di-
v ini.
Cdnd diferenla duce la trufie
pi uri. e sernn cd lurnea "qi-a iegit
din fire". De aceea nu atat de dife-
rente trebuic se ne temem. cat de
reaua lor intelegere qi actualizare
ana rh ic ii.
luropa nu cstc nici
monopoluI Apusului. nici al
RisdritLllui. Flste nttmitorul nostru
cornun. pundnd pecetca milenara a
Crucii lui llristos. "Rdsdritul" i;i
"Apusul" au fbst. sunt gi trebtrie si
rimAni doui valori complementare.
asigurAnd dinanrica intern.l a europe-
'in
nitalii. care nu poate fi inleleasir
atara tradiliei cregtine.
striltt Doh%ct, 2oo3
 ROLUL STRATEGIC AL FORTARETEI
NovroDUNUM,rsAccEA iru epocA nouaruA
gt RoMANo. BrzANrtruA 1tt;
Perioada primei faze a lmperiului Romano Bizantin (395-610)
in prima parte a temei
"Rolul strategic al
fortdretei
Noviodunum...", publicatd in
numerul anterior al revistei, am
vorbit despre ceea ce s-a
intimplat in Provincia Scythia
Minor in vremea Principatului 9i
a Dominatului.
in acele perioade au exi-
stat momente gi etape istorice
de deplind linigte gi prosperi-
tate, dar 9i de primejdii 9i dis-
trugeri, pe care le-a suportat
lmperiul Roman gi, in cadrul
acestuia, Provincia Scythia
Minor.
Astfel, in perioada
anarhiei militare (235-284) 9i
cea care a urmat dupd domnia
lui Constantius ll p6ni la bdtilia
de la Adrianopole (378),
lmperiul a fost supus la grele
incercdri.
in acele momente ale
istoriei, frumosul, mAndrul gi
cAndva puternicul Noviodunum
a simtit 9i el din plin efectele
repetatelor invazii soldate cu
jafuri, cu distrugeri, cu sacrilegii.
Primejdiile 9i vicisitu-
dinile s-au datorat, aga cum am
mai ardtat, primei nivdliri a bar-
barilor care au supus provinciile
romane la o intensa presiune.
initial din exterior (sud ul
Basarabiei 9i CAmpia
Munteniei) apoi 9i din interior,
urmare a faptului ci mase mari
de barbari, impinse mai ales de
huni. au fost admise in imperiu
ca foederate.
Agadar, Noviodunum-ul
s-a aflat in calea repetatelor
ndvdliri, de multe ori respinse
de fortele terestre gi fluviale ale
fortirelei, alte ori, din pdcate
succedindu-se frecvent, n-au
mai putut fi stivilite.
ln fala primejdiei, s-a
vizut nevoia elaboririi unor
reforme adoptate gi aplicate in
doud etape:
-
prima, cunoscuti in
istorie ca "epoca lui Diocletian
(fost general al impiratilor
Aurelian 9i Probus) a constat in
adoptarea unei noi forme de
organizare gi de conducere,
caracterizati prin ordine 9i efi-
cienli, impiratul proclamindu-
se "Dominus et Deus" stipAn
gi zeu;
- a doua etapi a refor-
mirii lmperiului a fost aplicatd
de citre impdratul Teodosie l,
care la anul 395 a impdrlit
lmperiul in doui entiteti dis-
tincte.
Se cuvine 9i se impune
si observim ci diferenla dintre
cele doud sisteme reformatoare
era 9i ideologici Dioclelian
consacrAnd, ce-i drept pentru
scurti vreme, ca ideologie ofi-
ciali o formi de sincretism
pigAn romano oriental, in
vreme ce Teodosie I a adoptat
cregtinismul ca untc6 ideologie
religioas6. Aceasti particulari-
tate va schimba definitiv modul
de gAndire gi forma de civilizatie
romani 9i va asigura
menlinerea unite.tii politice a
lmperiului.l
Sd mai adiugim cd sis-
temul strategic devenise desuet
iar efectivele militare romane,
infestate cu element barbar -
adesea devenit predominant,
nu mai asigura apdrarea efi-
Nicolae RADULESCU
cientd a territorium - ului.
Dar si luim in calcul gi
faptul ci inainte gi dupd 395, in
lumea barbara se petrec cateva
migciri, care vor avea ca efect,
pentru secolul V, o reducere a
primejdiei ce apasa asupra
limesului de la Dunirea de Jos
9i mutarea, pentru o vreme, a
centrului de presiune al barba-
rilor in teritoriul lmperiului
Roman de Apus.
Scythia Minor 9i, in
cadrul ei, Noviodunum duPd
395, vor pistra aceleagi struc-
turi organizatorice 9i militare.
Astfel, in secolul V din
punct de vedere teritorial
Provincia se intindea in Sud
pdnd la o limiti care unea CaPul
Ecrene aflat la sud de
Dionisopolis (Balcic) p6ni la
Altium (Oltina), pe Dunire.2
Capitala va rimdne la Tomis
p6nd in vremea lui Justinian
(527-565), care va muta granita
mai spre sud gi va stabili, in
anul 535 regedinta la Odessos
(Varna).3
P6n6 la reforma lmpdra-
tului Heraclius I (610-641),
Scythia Minor va face parte din,
citdm: "diocesia Tracia care
coprindea gase provincii 9i
anume:
1. A doua Mezie
(Moesie) intre Dundre 9i
Balcani (Bulgaria Orientald)
cu oragele Nicopolis 9i
Marc ian opol is ( Pereisl af).
2. Scythia reprezentatd
prin Dobrogea
3. Tracia cotinend basi-
nul superior al Marilei cu
oragul Phillippopolis.
strilA oohroyet, ?io3

4. Haemimont se intin-
dea cdtre Marea Neagrd cu
capitala H adrianopol is.
5. Rhodope se intindea
pAnd la Marea Egee de la
muntele cu acelagi nume.
6. Eurcpa cuprinzdnd
im p rQ u ri m i le Co nsErn ti rnpo I u I u i
gi .tdrmul eutopean al in ltinerarium Antonini
Hellispontului (Marea de gi Tabula Peutingeriana sunt
Marmaral"a gextul redat in consemnate cu exactitate dis-
formd originala .. n.n.)
Conducerea civrld
Provinciei se afla in seama unui
praesses - pregedinte, iar cea
militari era exercitatd de un
dux prefectissimus. in plus
"aga cum afldm din izvoarele
vremii, in anul 536 Provincia
Scythia trece sub comanda mi-
litard a unui questor justiniani
exercitus, functie create pentru
a asigura protectia unui spatiu
intins, de la Dunirea de Jos
pane la arhipelagul egeic. "5
Noviodunum-ul. in prima
fazi a lmperiului de Ris6rit, i9i
va pdstra pozitia autoritard in
sistemul strategic. De aceea gi
din punct de vedere economic
va cunoaSte o vreme de pros-
peritate (pAna la sfArgitul dom-
niei lui J ustinian 565).
Municipium-ul va pestra in sis-
temul sau administrativ eco-
nomic Ai baza agricol6 ("horre-
rum Ceresis") de la Niculitel,
cate se intindea pana la Valea
Teilor.
Si consemndm ins5, cd
de la sfdrgitul secolului lV sis-
temul agricol roman bazat pe
"villa rustica" va fi, treptat, trep-
tat, inlocuit cu un nou sistem,
acela al producetorilor liberi,
inclusiv militari care aveau in
proprietate suprafete agricole.6
Faptul cd Noviodunum
ramane un puternic centru eco-
nomic Ai militar il confirme li
mentinerea in stare de utilitate a
drumurilor de pe limes.
4
Mentionim itinerariile: Oescus,
Tropaeum Traiani, Axiopolis,
Capidava, Carsium, Troesmis,
Dinogetia, Noviodunum gi apoi
in continuare Aegyssus,
Salsovia, Halmyris. Ad Salices.
Histria, Tomis, Callatis,
Dionisopolis.
tanlele. Astfel, pentru
a Noviodunum se precizeazd:
- in Tabula
Peutingeriana: Noviodunum - cereale, dar 9i a unor ateliere
Salsovia : XLI m.p. = 60649 m;
(m.p. = mille passum; 1000 m.p.
= '1480 m; n.n.)
- in ltinerarium
Antonini. Noviodunum
Aegyssus = XXIV m.p = 35,496
km.7
Dar, ulterior, in secolul
Vl, Procopius din Cesareea,
istoric Ai etnograf de mare
erudilie, in principalele sale
lucrdri: /storla secrete, Rdzboiul
9l Despre edificii (in care se dau
informatii gi despre teritoriul
romAnesc) atrage atentia cd in
vremea lui Justinian principalul
drum strategic era cel axial,
care lega Noviodunum de
Constantinopole. Pe acest drum
erau deplasate trupele de
manevrd . milites comitatenses
palatini, mai ales atunci cAnd
Noviodunum.,ul era atacat de
fortele de invazie.s
De la Noviodunum. fie pe
uscat, c6nd situa{ia o permitea,
fie pe Dun6re 9i Pontul Euxin.
legdtura se fdcea gi cu Taurida
(Krimeea).
Reiese deci, ci Dundrea
remanea o cale de transport
comerciali gi strategicS, siguri.
De aceea, in principalele porturi,
in primul rdnd la Noviodunum,
stationau unititi navale civile 9i
militare.e
Totugi, in secolele V gi
Vl, centrul strategic de la
Noviodunum, din punct de
vedere economic va rdmdne o
bazd cu preponderente agri-
coli, in sensul ci veniturile se
datorau in principal agriculturii.
Centrul urban functiona
mai mult ca piat6, pistrind evi-
dent $i functia de centru admi-
nistrativ, de sediu al sfatului 9i al
magistratilor '. magister et
aedlles, t o de centru religios cu
rang de episcopie, t t de
regedintd a marilor negustori de
megtegugAregti.
Se intelege ci marile
invazii din secolele lll 9i lV au
modificat, oarecum, structura
economico social6 a centrului
de la Noviodunum. Astfel, la
sfArgitul secolului lV, aga cum
ar5tam anterior, decddea sis-
temul bazat pe villa rustica
despre care gtim ca functiona
" ca intermediar intre oragul
roman gi satul autohton" .12
Dar, ulterior economia
agrard se va inviora prin mrca
proprietate gi prin activitatea
colonilor care determind
sporirea productiei gi cregterea
exportului.
Literatura istorici gi cer-
cetarea arheologicd demon-
streaze ci in arealul agricol de
la Noviodunum se produceau
importante cantitili de grAu,
orz, linte, mei, in, c6nepS, apoi
pomiculturd, viticulturd;
- ce se cregteau cai, boi,
oi, capre, porci;
- cd se pescuiau mart
cantiteti de gtiuci 9i crap;
- ce se vAnau mistreli,
cerbi, ciprioare, iepuri, pdsdri
de balti;
- ca existau ateliere,
mijloace 9i depozite pentru pre-
lucrarea gi conservarea unor
asemenea bunuri.
De asemenea, in interi-
sttatu oohro6d, 2003

orul oragului cetate reiese ca se
dezvoltaserd gi functionau bine
meStequgurile pentru con-
structii, reparatii navale, arme
(urmare a faptului cd in secolele
lV-Vl I Provincia se militarizase),
unelte agricole dar gi obiecte de
lux 9i toreutice pentru comert
sau pentru cetatenii bogat;.t:
lnteresant apare faptul
ci la Noviodunum au fost iden-
tificate dovezi care confirme c6
prod uctia de mdrfuri suferd
influente gotice in secolul lV 9i
slave in secolele Vl $i Vll.14
Ni se pare foarte impor-
tant si insistim asupra faptului
cd in perioada la care ne refe-
rim, Scythia Minor gi, in cadrul
ei, Noviodunum, erau centre
puternice ale cregtinismului,
care in permanenti vor iradia
influentd gi peste fluviu la con-
sangenii 9i de acum coreli-
gionarii romdni.15 in sustinerea
acestei idei mentiondm faptul
ce la Noviodunum s-au
descoperit ruinele unei bazilici
datate pentru secolele V-Vl.
Constructia avea trei nave, era
lungd de 13,8 9i lati de 10,75 m 16.
De asemenea, numeroase
dovezi ruine, relicve Ei simboluri
ale cregtinismului, dup6 cum
este bine cunoscut, au fost
descoperite Si la Niculitel 17.
tt
ta
t,
tl
ll
I 527-565) 9i prin faptul
Nor iodunum (l saccea)
llazilicri din sec. \'-Vl
5
Adevdrul cA religia economice cu limitele perti-
cregtina era predominant6, sta- nente, sunt dovedite 9i de activa
tornic6 gi bine ierarhizatd, este circulatie monetara bazale pe
demonstrat de faptul ce in vre- etalonul aur; in plus sa
mea impdratilor Anastasios I addugdm ci la sfirgitul secolu-
(491-518) 9i mai ales a lui lui V emisiunile monetare con-
Justinian (527-565), episco- sta ntinopo lita ne cantitativ, le
patele devin principala autori- depagesc pe cele din Apus
tate a oragelor ("possessores") - Din punct de vedere spi-
aga cum se consemneazd 9i ritual, pane in secolul Vl se
pentru Noviodunum, care incd menlin continutul latin gi forma
din vremea impdratului Zenon cregtind a culturii bizantine22.
(476-491) avea o episcopie Grecizarea lmperiului incepe ca
puternicd. Aceasta demon- o epidemie in vremea lui
streaza cd oragul gi Territorium- Justinian gi se incheie in vre-
ul formau un puternic centru de mea impiratului Heraclius (610-
spiritualitate cregtine 18. 64'l ) cind limba gi cultura latind
De asemenea, exist6 vot fi inlocuite cu limba gi cul-
dovezi cd in secolele V-Vl se tura greaci 23.
pistreazd o stransd legiturd cu Dar, dupd vremuri bune,
oragele din stanga fluviului cu caracterizate prin inflorirea cul-
care se intretinea un activ turii 9i a economiei, spre
schimb economic, trainice legi- sf6rgitul secolului Vl, c6nd cel
turi religioase 9i legituri de fa- de-al doilea val al migratiei
milie - in cazul Noviodunum.lui atinge apogeul, Scythia Minor 9i
cu Aliobrix, Lycostomo,Tyras gi chiar in primul r6nd Noviodunum, vor
cu orage de pe limesul moesic suporta invazia hunilor, avarilor,
muntean. slavilor (sclavinii gi antii), kutri-
Perioada de linigte a gurilor (de neam hunic), bulga-
durat, cu unele excep(ii, pAni la rilor. Acest fenomen va determi-
sf6rgitul domniei lui Justinian, in na deciderea prod uctiei de
timpul cdruia oragele din mdrfuri, a surselor de extstenti ,
Scythia Minor 9i in primul r6nd stagnarea circulatiei monetare,
Noviodunum au beneficiat de aparitia unor forme de econo-
ultima opera de refacere 9i con- mie naturald, de intrare a cen-
solida16 do pAnd la domnia trului urban de la Noviodunum
Baziloului Vasile ll Bulgarohtonul lntr-o stare de stagnare gi chiar
(976-1025)1e de declin.
Din punct de vedere in ceea ce privegte sis-
politic in lmperiu se introneaze temul de apdrare, s-au dovedit
o sen5toasa stablitate, caracte- de mare efect mdsurile luate de
rizatd prin domnii foarte lungi unii impdra!i pentru aPdrarea
(Theodosie ll - -
408 450; capitalei (atacatd de cca. 1 5 ori)
Anastasios I 491-518; Justinian 9i a provinciilor de margine,
ci s-a unde in afarA de PoPoarele
comis o singura risturnare prin migratoare care atacau din
forte ", cea de la anul 602 20. Nord, se mentine activ pericolul
Monarhia bizantin6, in persan la granita din Orient.
perioada analizald, igi pdstreazi De mare importanta au
caracterul de monarhie universald, fost zidurile de apirare ale
de imperiu mondial 9i divin 21. oragului Constantinopole ridi-
Calmul 9i activa viati cate de Theodosie ll (408-450)
Strutt 2.003

in anii 413 gi 447 sau de
Anastasios I (491-518) care
construiegte un al doilea zid
lung de 78 km.
Tot Anastasios reorga-
nizeaze unitdtile de limes
milites ripenses limitanei,
consolidAnd astfel sistemul de
apdrare 2a . ataca 9i vor pustii Moesia, Tracia gi
Sistemul de lupti pini mai ales Scythia Minor 27.
in anul 395 s-a bazat pe functia
de comandant militar activ al
impiratului - fdrd exceptie,
general de profesie; dupd acea
datd insd armatele romano-
bizantine vor fi conduse in lupti
de generali, de cele mai multe
ori recrutati din rdndul barbarilor 25.
Dar. dupi ce am trecut in
revrsta situatia economici,
politica gi strategice a lmperiului
Romano- Bizantin. este necesar
si facem o incursiune in lumea
neamurilor barbare, care in se-
colele V 9i Vl vor ataca gi provo-
ca distrugeri. mai ales in
provinciile de la limes.
Sd ne amrntim ca
vizigotii (tervingii) condugi de
Fritigern 9i Alaviv gi apoi la
anul 370. o parte a gotilor
(greutungii), condugi de
Alatheus 9i Saphrax in aliant6,
l-au invins in anul 378 pe
Valens la Adrianopole.
Spatiul golit de vizigoti gi
de o parte a go{ilor va fi ocupat
de huni, condugi de regele
Uldris care, la anul 400 fofieaze
9i trece Dunerea pe la
Noviodunum 26.
Vizigotii, la anul 410 sub
conducerea regelui Alaric.
cuceresc Roma gi apot se
deplaseaze spre Apus unde, la
anul 415, in sudul Galiei 9i nor-
dul Spaniei intemeiazd un nou
regat.
Este interesant de gtiut
gi modul in care gotii au iegit din
spatiul istorico geog rafic al
Dundrii de Jos gi care a fost
6
istoria lor ulterioa16.
fi
Golii vor cdrati in
C6mpia Panonicd de hunr unde,
sub autoritatea regelui Atila
(434-453) pun bazele unei
intinse imparatii.
Chiar in anul 434 hunii,
flanca.ti de goli Si gepizi, vor
Romano.bizantinii cu greu obtin
o pace scump plStitd 9i ..in plus,
grupuri de huni se vor stabili in
oragele de pe limes. Astfel, "cu
prilejul pdcii incheiate in anul4U
un hun, Valips, s-a stabilit la
Noviodunum unde a trebuit sd fie
asediat de trupele imperiale".28
Atila repetd atacurile in
,
anul 441 443 9i 447 cAnd
pustieste toate provinciile sud..
dundrene 9i asediazd
Constantinopole, producAnd
distrugeri greu de evaluat. Prin
armistitiile incheiate, hunii obtin
mari sume de bani.29
Dar, in anul 450 se
stinge din viati impdratul
Theodosie ll. Noul impirat,
Marcian (450-457), chiar la
urcarea pe tron refuzd plata
tributului cake huni 30. Nu vor fi
consecinte, deoarece Atila igi
va muta directia de acliune in
lmperiul Roman de Apus.
$i, la anul 451 generalul
roman Aetius, traco.get din
Durostorum, 31 ii va invinge pe
huni in celebra bStdlie de la
Cdmpiile Catalaunice. 32
Sa amintim c6 Atila
intentiona ?n anul 450 se atace
Constantinopolul, considerAnd
cd disparitia lui Theodosie ll
constituia gi un act de slibici-
une pe care-l traversa Bizantul.
Orientarea spre Apus a
fost determinati de demersul
regelui vandal Genseric,
demers sustinut cu daruri gi
stipendii. Cauza? regele
Genseric se afla in adversitate
cu Theodoric ll regele
Regatului vizigot, cu care-qi dis-
puta o parte a teritoriului
Spaniei 33. in plus, Theodoric ll
era aliatul romanilor.
Aga se face ci in anul
451 Atila va lua decizia, salva-
toare pentru Bizant, de a ataca
lmperiul de Apus.
La anul 452, degi infrdnt
la C6mpiile Catalaunice, Atila
avea drum deschis spre
Cetatea Eterna, cetre care se
va indrepta in fruntea hoardelor
sale. Papa Leon cel Mare, dupd
ce "ordonase rugdciuni publice
in toate bisericile din ltalia, pen-
tru a cere ajutorul lui Dumnezeu
impotriva nenorocirii", 3e i-a iegit
inainte regelui hun cu daruri 9i
ofrande scumpe.
Cei doi barbali s-au
detagat de masa insotitorilor
purtAnd un dialog de taini
(Atila vorbea foarte bine
latinegte), al cdrui conlinut isto-
ria nu-l cunoagte.
lmportant este ci cele
doud cipetenii Loctiitorul lui
Dumnezeu pe Pdm6nt 9i Biciul
lui Dumnezeu, s-au impicat !
Atila s-a intors in
Panonia gi in anul 453 gi-a dat
obgtescul sf6rgit ink-unul din
cele 200 paturi conjugale.
Urmeazd, in consecinti,
trei acte istorice de mare Tnsem-
netate:
- ostrogotii se elibereaze
de sub tutela hunilor 9i la scurta
vreme, in anul 493 vor intemeia
un regat in ltalia;
- cei 50 fii ai lui Atila, care
ajunseseri la maturitate,
mogtenind firea rdzboinici a
p6rintelui , dar nu gi inteligenta
sa, s-au rdzboit pentru coroana
9i sceptru.
Ceea ce n-au reugit sd
lacl armatele celor dou6
lmperii Romane in 15 ani, au
infiptuit cei 50 de urmagi, intr-
sbatA ?no3

un timp extrem de scurt.
Aceasti prebugire a impdrdtiei
hunilor s-a datorat faptului cd
acest popor nu avea nici o cre-
dintd. Nu erau nici mdcar
pagani. Ei se subordonau
neconditionat cdpeteniei. CAnd
erau mai multe cipetenii, ince-
pea lupta gi dezintegrarea. O
vreme gi Atila a condus hoarda
impreund cu fratele siu Bleda.
L-a exclus prin asasinare 9i a
asigurat unitatea de actiune a
hoardei.
-al treilea act istoric a
fost acela ci lmperiul Roman
de Rdsdrit, Constantinopolul,
Scythia Minor aveau sa se
elibereze de cumplita
amenintare.
Deplasarea spre vest, in
interiorul lmperiului de Apus a
rdzboiului, da vleme de
relaxare celui de Risdrit unde
echilibrul se restabilegte gi va
urma o vreme de cateva
decenii, nu de linigte gi pace
absolutd, primejdiile care au
urmat fiind mar ugor de stdvilit, ci
de mai multe sigurante gi
incredere.
A9a se face ce in perioa-
da de p6nd la sfArgitul domniei
lui Justinian (565), lmperiul
Romano. Bizantin va inregistra
o noua perioadi de inflorire a
economiei,de stabilitate mone-
tari, de dezvoltare a civilizatiei
urbane3s, de elaborare a unor
lucrdri celebre de istorie , filo-
zofie. teologie, estetice, ce vor fi
transmise cu mare folos poste-
ritdtii.
Putem aprecia ce intrea-
ga creatie scrisd, elaborati in
Bizant, a fost de esenld cregtini
gi avea sd lumineze 9i teritoriul
din Nordul Dun5rii.
$i, drept urmare, in timp
ce lmperiul de Apus va sucom-
ba in anul 476, lmperiul de
Risdrit igi va crea structurile
7
materiale 9i spirituale care-l vor
ajuta sa mai ddinuie 1000 ani.
Scythia Minor 9i, in
granilele ei, Noviodunum, cu rol
strategic fundamental, vor
rdm6ne adevdrate bastioane pe
care se va sprijini autoritatea
imperiali p6nd la anul 602,
c6nd linia strategici a Dunerii
n-a mai putut fi ap6rati. Dar qi
dupi acel an nefast, lmperiul va
controla partea de Nord a
Provinciei, Delta 9i litoralul
Pontic.36
La inceputul secolului Vl
destoinicul impirat Anastasios
I (491-518), degi ia misuri ener-
gice de consolidare a sistemului
strategic defensiv (amintim de
ridicarea celui de al doilea zid
de apirare a capitalei 78 km),
el se confrunti cu o destabi-
lizare a situatiei interne prin
declangarea riscoalei conduse
de Vitalian 9i indreptate
impotriva politicii monofizite
(lisus o singurd naturd, cea
divina)37 a lui Anastasios.
Contro16nd Moesia, Tracia 9i
mai ales Scythia Minor, rdscu-
latii ataci in trei 16nduri capitala
(513,514,515) 9i sunt infr6nli
abia in anul 516.38
Evident, viala din Scythia
Minor. economia. cultura, sigu-
ranta sistemului de apdrare,
linigtea civici, au fost grav per-
turbate.39
Consecintele vor fi re-
simtite in vremea impdratului
Justin I (518-527) cAnd neamul
slavilor va sos la Dunare4o $i va
ataca limesul incepAnd cu vadul
9i fortireata de la Noviodunum
care suferise urmdrile indelun-
gatei gi violentei rescoale a lui
Vitalian.
lnitial, slavii s-au agezat,
aga cum reiese din "lstoria
lmperiului Roman" a lui
lordanes, intre Noviodunum,
Nistru 9i Nipru. De altfel,
lordanes este primul istoric
care, in opera sa, delimiteazi
clar Noviodunum-ul de la
Dunirea de Jos, de cel aflat pe
cursul mijlociu al Dunirii. a1
Pericolul cregte in
momentul in care la Dundre
sosesc ai in repetate rAnduri
trec linia fluviului gi alte neamuri
barbare, dintre care amintim:
avarii, kutrigurii 9i bulgarii.
Toate aceste neamuri
care formeazi al doilea val al
popoarelor nivilitoare ataci
separat, simultan sau conjugat,
principalul teatru de jaf 9i ope-
ralii militare fiind Scythia Minor
gi Tracia.
Facem precizarea ci cei
mai invergunati 9i cei mai vio-
lenti ndvdlitori au fost slavii 9i
avarii.
Cu slavii, deoarece nu
aveau forme de organizare 9i se
prezentau ca o masd amorfS,
fdri cdpetenii proeminente gi
autoritare, cu un stadiu inferior
de civilizatie, care nu pro-
duceau bunuri materiale (con-
sumau ceea ce le oferea natura
sau ceea ce jefuiau), Bizantul
nu a purtat tratative ci numai
rdzboaie.a2
in schimb, cu avarii,
bizantinii au ajuns cateodate la
acorduri de pace, ce-i drept,
plitite cu bani grei.
Este important sa mai
subliniem 9i faptul ca secolul Vl,
ca gi cel anterior, s-a caracteri-
zat printr-o deplind stabilitate
politicd In ceea ce privegte
exercitarea demnit6!ii imperiale,
tronul fiind ocupat intr-o
perioada de 112 ani (491-602)
numai de gase imperati.
Totugi, lmperiul s-a con-
fruntat insi atAt la interior, c6t 9i
la exterior cu unele actiuni
rdzboinice, provocate sau
neprovocate, care au creat stiri
de nesiguranla gi au favorizat
Sttmn oohroyel, 2io3

atacurile gi invaziile de
Dundre.
Ne referim la rdscoala lui
Vitalian care, degi avea justi-
ficiri religioase. era totugi un
rdzbor civil prin care se voia
Constantinopole;
- la riscoala din
anul 532 din capitale, cunos-
cuti sub numele de "Nika"
(invinge). indbuqitd prin iscu-
sinta diplomatice a generalului
Narses gi prin interventia ener-
gicd a lui Belizarie, care a
inecat in sAnge Hipodromul,
locul unde se concentrasera
rdsculatii. a3
- la angaja-
mentele militare purtate la
granita din Orient unde atacau
frecvent 9i violent pergii;
- la repetatele
campanii 9i rdzboaiele indelun-
gate purtate in vremea lui
J ustinian in scopul refacerii
un itetii lmperiului Roman in
granitele cla s ice,
"orbis
romanus', ceea ce a impus ca
principalele egaloane militare gi
celebrii generali Belizarie,
Narses gi Mundus se poarte
rdzboaie la distante foarte mari.
Putem face o analizi
comparative intre doui situalii
asemanetoare gi foarte diferite,
un paradox.
Astfel, dacd la sfirgitul
secolului lV 9i in prima parte a
secolului V teatrul de rizboi s-a
mutat din Peninsula Balcanici
(vizigolii) 9i din zona de Nord a
Dundrii de Jos (hunii gi ostro-
gotii) in Apusul Europei d6nd
lmperiului de Raserit o oarecare
stare de rdgaz, acum, in vre-
mea lui Justinian, PrinciPalele
fo(e militare vor fi exPediate in
Apus pentru a reface unitatea
lmperiului Roman clasic.
$i armalele bizantine vor
lupta necontenit cu vandalii in N
Africii, cu ostrogotii in ltalia (20
8
la de ani)Qi cu vizigotii in Spania.
De fapt aceasta actiune
nerealisti declangati de
Justrnian nu tinea seama cd
cele dou6 p5(i ale impirdtiei
clasice romane nu mai puteau
convietui, unirea fiind artificialS,
fiindci era vorba de doud lumi
diferite, distantate chiar din
punct de vedere religios.
in aceastd situatie, lime-
sul dunirean, provinciile
Moesia, Tracia , Scythia Minor
9i in ultima instanti Capitala, au
fost timp de mai multe decenii
teatrul unor operatii rdzboinice
violente, completate cu jafuri 9i
distrugeri greu de inchipuit.
Scythia Minor gi, in interiorul ei,
Noviodunum, vor fi greu lovite,
degi epoca justiniani s-a carac-
terizat gi prin perioade de
inflorire a economiei gi culturii,
de consolidare a fortifica{iilor de
la Dundre. de dezvoltare 9i per-
fectionare a sistemului strate-
gic. Concret, in vremea lui
Justinian . "impiratul care nu
doarme niciodati", s-au inaltat
b16uri de fortificalii neint6lnite
p6ni atunci in istoria militari
romani gi bizantini.
Noviodunum a beneficiat de o
atentie specialS, realitate
reiegiti din cuprinsul unei liste
redactatd de Procopius din
Cesareea.44
De altfel, " Noviodunum a
continuat sd joace gi in perioa-
da romano-bizantind un rol de
cea mai mare imqortante in
apdrarea granilei gi ca bazd
pentru flota care circula Pe
Dunerea lnferioard, datoritd
pozitiei sale strategice" .45
in afari de gtirile date de
Procopius gi de alti cronicari
bizantini, vin si intireasci afir-
matia cd Justinian a manifestat
o atentie speciali fali de
Noviodunum, argumentele
arheologice: fortificalii arhitec-
tonice, valuri de pdmint, cera-
mice, numismaticd, obiecte de
cult gi de toreuticd. a6
in secolul Vl, c6nd furia
migratorilor se dezlintuie, cel
mai greu, a fost loviti Scithia
Minor iar principalul obiectiv de
atac ai culoar de trecere a fost
Noviod unum.
Primul atac conjugat, in
timpul domniei lui Justinian a
avut loc in anul 529, cind
sclavinii 9i antii sunt respingi de
generalul Mundus.
Atacurile sunt reluate in
anul urmdtor - 530, gi continu-
ate pana in anul 533 47, barbarii
fiind invinqi de generalul
Chilbudriosas. Acesta, apreciind
gregit situatia, schimbi tactica
9i in anul 534 organizeazd o
expeditie de pedepsire peste
fluviu, contra slavilor. Este
aproape sig ur ca trecerea
Dunirii s-a ficut pe la
Noviodunum. Rizboiul a fost
s6ngeros, armata bizantini fiind
distrusd, insugi Chilbudrios
cdzAnd in lupte. 4s
in anii 550-551 triburi
slave ataca gi pustiesc Tracia 9i
lliria. Tindnd seame de faptul cd
arealul istorico.geografic era
foarte intrns, se intelege c6 fo(a
de invazie era imens6. Cauza
acestui act de rizboi, comis cu
oarecare ugurintd, trebuie justi-
ficat prin faptul cd elita armatei
bizantine era angajatd pentru
supunerea ltaliei oskogote.
Pentru prima oard nea-
mul slavilor avea sd ierneze Tn
lmperiu.50 Pericolul era mare
fiindci slavii erau deosebit de
cruzi. Ne bazim pe consem-
nirile fdcute in secolul Vl de
filozoful bizantin Pseudo
Caesarius din Nazianz care
observa caracterul ambivalent
al slavilor. Acegtia pitrundeau
in lmperiu prin zona Dunirii de
Jos. "Pe lingd cei cumpetati la
sttar,.LDowold, ?fr3
 o
mancare gi ascultatori fald de adevdrat stip6n 9i de unde
conducitorii lor, allii manifestau frecvent organizeazl expedilii
o mare cruzime fali de femei, de jaf in lmPeriu.5a
cdrora le minAncd cu pldcere ln situatia care se
mamelele" pline cu lapte, crease, bizantinii sunt nevoiti sd
ucigindu-le pruncii alaptati, accepte in anul 562 tratative.
lovindu-i "cu violenld de pietre Baian solicitd 9i pretinde
ca pe nigte gobolani", omorAn- .
"PAMANT" loc de agezare in
du-gi conducdtorii la mese sau Scythia Minor, dar sunt
in timpul cdlitoriilor. Acegtia refuzati.55 Provincia de la
min6nc6 "vulpi, pisici silbatice, Dundrea de Jos era o gridind a
gi mistreti gi se strigd intre ei civilizatiei geto. greco-romano.
urlAnd ca lupii".5t bizantine cu orage multe, cu
Nu peste mult timp, in cetili gi bazilici sfinte, cu rol
anul 558 avarii, necunoscuti strategic deosebit, care nu
p6ni atunci, apar la granifa fi
putea abandonatd, oferitd
lmperiului condugi de Kaganul unui neam barbar.
Baian (558-605), care reugegte Avarii reiau atacurile
prin calititile sale organizatorice silindu-l pe ?mpdratul Justin ll
gi militare sa-gi asigure o (567-578) se le acorde statutul
indelungatd domnie, sa exercite de foederati in N Dundrii
o buni comandi asupra hoar- lnferioare gi importante
delor, ce-i drept cu deplin carac- stipendii
ter distructiv. De aceea, avarii Agadar, avarii se aflau in
timp de peste o jumatate de apropiere de Scythia Minor 9i
secol vor fi pentru lmperiu un de Noviodunum.s6
periculos adversar, iar pentru Dar, avarii nu respectd
Scythia Minor un violent devas- conventia, continu6nd camPani-
tator. ile de jaf, care, in anul 580 se
in anul 559 avarii, sub conjuge cu o mare invazie a
comanda Kaganului in alianld slavilor. Dintre acegtia 100.000
cu cutrigurii, cu bulgarii 9i cu se vor ageza g vor rdmine in
slavii declangeazi o vasti acfi- lmPeriu.5z
une de invazie, pustiesc Scythia impotriva incursiunilor
9i Tracia 9i asediazi intreprinse de avari, care ocupe
Constantinopolul. Cu mare gi pustiesc Scythia Minor,
efort generalul Belizarie armatele bizantine comandate
reuge$te sd-i invingi la de generalul Comentiolus oblin
Adrranopole 9r sd-i sileascd sd o importanti victorie pe teritoriul
se retragd 52 Provinciei, probabil in apropiere
Dar, retragerea a fost de Tomis.ss
mar cumplrti dec6t invazia. Cel in cele din urmd avarii
mai mult a avut de suferit sunt constringi sd se retragi
Scythra [\Iinor care a fost jefuitd spre Muntii Haemus, unde se
de kutriguri 53 slavi gi bulgari. unesc cu principalele egaloane
Cronicrle bizantine consem- avaro slave care asediaserd
neazi faptul ca Novtodunum a Tesalonicul gi Constantinopolul.
fost distrus, lefurt gi umilit. Comentiolus ii urmdregte gi
Primejdia se amplificd angaieazd lupta la Calvomuntis 5e
prrn faptul cd Baian 9i hoardele in anul 587.
sale ocupa zona nordicd a Literatura istoricd pune
Dundrrr de Jos, unde devine un infr6ngerea avarilor pe seama
actiunii rizboinice a lui
Comentiolus; unii cronicari
bizantini, ce-i drept apreciali cu
credibilitate, ne dau 9i unele
informatii care ne rntereseaza
direct.
Astfel, Theophanes
Confesorul sec. Vlll, in
lucrarea sa " Chronographia",
susline ci un ogtean bizantin
l-a avertizat pe un confrate ce
avansase prea mult pe cirdrile
mun!ilor Haemus, strig6ndu-i
"toma, toma, fratrel"
Se pare insi ci Theophanes a
reprodus intr-o formi relativi
gtirea dati de un alt cronicar
bizantin Theophylaktes
Simokatta, din secolul Vll, care
consemneaze avertismentul
sub forma "retorna" .60
lmportant este faptul cd
ambii cronicari scriu cA ogteanul
din armata bizantind "i-a strigat
in limba ldrii. in limba pdrin-
leasc5"61, ceea ce are o sem-
nificatie aparte, in sensul cd
populatia dintre Dundre 9i
muntii Haemus era de origine
romanice gi cd la anul602, cAnd
mari mase de slavi au invadat
sudul Dundrii, localnicii.pdstori
transhumanti, cei mai mulli s-au
refugiat in sudul Peninsulei
Balcanice cu turmele lor 62,
lucru care pare foarte normal
dacd avem in vedere ci pds-
toritul se ficea in transhumante
9i ci slavii, suslin cronicile
bizantine, erau mai cruzi 9i mai
lacomi decAt hunii.
Se pare cd indemnul
ogteanului bizantin enuntat cu
un ton ridicat, amplificat de
labirintele muntoase, i-a speriat
nu numai pe bizantini. ci chiar
pe vestitul 9i temutul Baian 9t
hoarda sa, "care au rupt-o la
fuge".os
in
consecinti. avarir 9r
slavii au fost obligati sd se
retraga la Nord de Dunire.
SLenan Dohro6et, )OOs

in anul 592 o armati
bizantina comandate de gene-
ralul Priscus, efectueaza o noud
expeditie militara. Generalul, in
iarna 592-593 rdm6ne sa
ierneze la nordul Dundrii de
Jos. Este posibil ca trecerea flu-
viului s6 se fi ficut pe la
Noviodunum. Slavii contra-
ataca, executand gi ei o invazie
la Sud de Dunire prin alt vad
Logic, analiz6nd situatia,
ajungem la concluzia c5, daci
Priscus a trecut Dunarea pe la
Noviodunum, atunci slavii au
efectuat invazia din C6mpia
Munteniei. sau invers.
Hoarda slavi a fost inter-
ceptate de generalul bizantin
Petru, fratele impiratului
Mauricius (582-602), invins6 9i
silitd sd se retragd. 64
Avarii gi slavii, s-a dove-
dit, puteau sa fie invingi in lupti
dar nu puteau fi distrugi 9i elimi-
nati, astfel cd ?ntre anii 592-602
cele doud neamuri se vor afla
cu lmperiul Bizantin intr-un
cr6ncen rdzboi, in urma cdruia
se va decide soarta Peninsulei
Balcanice.
impiratul Mauricius,
care tocmai incheiase o grea
campanie militari contra
pergilor, consfi nliti printr-o pace
greu pletite, a adus armata din
Orient la Dunire, oferind
comanda generalului Priscus.
Priscus se pregetegte se
distrugd bazele de atac ale
slavilor gi avarilor de la nord de
Dundre. Campania incepe
printr-o serie de succese.
impdratul, ins5, comite o
gravi gregealS in anul 596,
inlocuindu-l pe Priscus cu Petru
un general mediocru.
Petru reia ofensiva la
nord de Dunire, care se incheie
cu un adevirat dezastru.
Este read us Priscus
care-i eviti pe slavi gi-9i con-
10
centreazd atacul impotriva
avarilor care inci din anul 583
se deplaseazd spre vest, sta-
bilindu-gi locul de agezare pe
Dunirea mijlocie gi regedinta la
Singidum (Belgrad).
Priscus, in anul 598,
folosind factorul surpriz6, obline
o victorie categoricS. 65
in anul urmitor avarii se
deplaseaza rapid spre Dundrea
de Jos gi invadeazd Scythia
Minor, asediazd oragul Tomis,
pe care sunt insd constr6ngi sd-l
elibereze la sosirea generalului
Priscus-
:'
MOESIA
I
I
I
SECVNOA I
Dar, Baian nu renunte,
schimbi directia gr ataci in sud,
asediind Consta ntinopole. in
actiune se dedau la distrugeri 9i
jafuri
in primivara anului 600
se incheie pacea prin care, Pen-
tru avari se stabileste granita de
la Dunire; in plus Mauricius se
obligi sd ridice tributul la
100.000 nomisme (aur).
Pacea insi nu este
respectata 9i dezastrele conti-
nu5.66 De aceea, in anul 601
Priscus execute o noua cam-
panie la Dunire. ii ataci pe
avari 9i le distruge armata la
Vinimacium (pe Dunere in
Banat).
Baian este alungat din-
colo de Tisa. Lupta a fost
deosebit de sAngeroasd, bizan-
tinii provocdnd avarilor cea mai
mare Tnfrdngere din istoria lor.
Concentrarea princi-
palelor fo(e bizantine in zona
mijlocie a Dundrii, a lisat sla-
vilor gansa regrupirii fortelor 9i
a declangirii unei noi invazii, in
r
t-
2
ta
L
zona cursului Dunirii lnferioare
9i a Gurilor Dundrii, unde sis-
temul de aperare remesese
doar in seama trupelor de
limes'milites ripenses, fiindcd
cele de manevrS milites comi-
tatenses, erau concentrate in
zona Belgradului de astezi.
in primdvara anului 602.
nestatornicul imparat Mauricius
comite o noui gafd inlocuindu-l
pe Priscus cu Petru, niciodatd
strilucit ca general. Situatia

devine deosebit de periculoasd.
A9a se face ci limesul
danubian frontul nordic se
prAbugegte; masa mare a sla-
vilor trece fluviul in special pe la
Noviodunum, se revarsd spre
sud gi se agaze in lmperiu.
Valurile slavilor preseazd
populatia romanizatd din Nordul
Peninsulei si-9i pi16seaasci
bagtina gi si se ageze la sud de
munlii Haemus.
Slavii se revarsS conti-
nuu, ajung6nd in c6liva ani
pAni la Marea Adriaticd, iar la
sud p6nd Tn Macedonia, Grecia
continentala 9i Peloponez, de
unde trec in Arhipelag gi chiar
in Asia Mici67.
in provinciile balcanice
ale lmperiului se produc pro-
funde modificiri demografice 9i
culturale, mai ales ci slavii erau
Pig6ni.68
in toamna an ulu i 602
Mauricius ordona trupelor sa
ierneze la Nord de Dundre.
lntrate in stare de dezorgani-
zare gi nemullumite, trupele se
rascoala, il proclamd impirat
pe centurionul Phocos, pirds-
esc limesul 9i se indreapti spre
ConstantinoPole. 69
Capitala ii primegte in tri-
umf 9i la 23 noiembrie 602
Phocas este incoronat la
Catedrala SfAnta Sofia.
Noul impdrat, in loc si
coaguleze fo4ele pentru
evitarea dezastrului, trece la
rdfuieli. Familia fostului impdrat
este suprimati (inclusiv
Mauriciu la 25 noiembrie)gi
apoi incepe v6narea sistema-
tica a marilor demnitari.
Consecin!ele negative
se amplifice. La anul 604 avarii
invadeazd 9i ei lmperiul 9i-l
silesc pe Phocas sd sporeasci
tributul. $i Phocas se supune
pretentiilor kaganului Baian.
Politician de ocazie, rudi-
11
mentar, la anul 610 Phocas
este ucis. impirat este procla-
mat Heraclius (61 0-641 ).
Cu toate distrugerile,
jafurile 9i suferinlele indurate de
Scythia Minor gi, in cadrul ei,
cdndva infloritorul gi puternicul
Noviodunum, stipAnirea slavd
a
nu rimas efectivi peste
partea de Nord a Provinciei
unde Bizantul trebuia si
asi-
gure pistrarea gurilor Dunirii 9i
circulatia pe Dundre 70, element
vital pentru economia
lmperiului.
Situalia creata in anul
602 se va mentine pana in anul
971 cAnd Bazileul loan
Tzimiskes (969-976) va desfi-
inta faratul Bulgar de la Pontul
Euxin 9i apoi pAn6 in anul 1014
vdnd Vasile ll Bulgarohtonul va
distruge taratul de Ohrida.
Data de 5 octombrie 610
marcheazd incheierea perioa-
dei romano bizantine a
lmperiu lu i.
Despre epopeea
lmperiului Grec Medieval 610-
1081) vom vorbi in numdrul
urmetor al revistei.
1. Coteanu lon, Originea limbii
romene. Ed 9tiintifica 9i
Enciclopedic6, Eucuregti, 1981, p. 5'1
2. Radulescu A: Bitoleanu D; lsto,a
&bqq Ed. ExPorb, CoW,19S, p140
3. lbidem, p.37
4.Diamandi - Aminceanul Vasile,
Romenii din Peninsula Balcanicd,
Ed. lnstitutului de Arte Grafice "Tiparul
Universal" Bucure$ti, 1938, p.37
5. XXX ,storia Romenibr, vol. ll, Ed.
EnciclopedicS, 2001 , p. 482
6. Radubscu A Bibleanu Dt q. cft, p.142
7. Aricescu A., Armata in Dobrogea
romand, Ed. Militara, Bucuresti, '1977,
p.139
8. lbidem, p. 133
9. RAdulescu A; Bitoleanu D: op. cit,
p.147
10. XXX lstoria Romenibr, vol. ll,
Ed. Enciclopedici , 2001 . p. 487
11 . XXX l*onumente istorice Si
izvoere crestina, Ed. Arhiepiscopiei
Tomisului Si Dunerii de Jos, Galati,
1987, p. 69
12. Bauman V. Agezdrlle rurele
entice in zona Gurilor Dundrii.
Tulcea, 1995, p.5
13.XXX ,storra Romani/or. vol. ll, Ed.
Enciclopedice, 2001 , p. 507
14. lbidem, p. 508
15.XXX Nonumeate istorrce 9i
izvoare cregtine, p. 1
16. Vulpe R; Barnea l, Din istoria
Dobrogei, vol ll, p. 477
17 .XXX l,ltonumente istorice 9i
izvoare creg0ne, p. 30
18. XXX ,sforia Romenibr, vol. ll, Ed.
Enciclopedica, 2001, p. 485
19. lbidem, p. 496
20. Charles Diehl', Marile probleme
ale istoriei bizantine, Ed. pentru
Literature, 1969, vol ll, p.463
2l.Charles Diehl, op. cit, vol l, p. 49
23. Coteanu lon, op. c,?., pag.52
24. Btezea u Stelian, O istorie a
lmperiului Bizantin, Ed. Albatros,
Bucuregti, 1981 , p.22
25. B5nescu N., Chiputi din lstoria
Bizan.tului, ed. Albatros, 1971, p. 36
26 XXX ,storia Romenibr, vol.ll, Ed.
Enciclopedica, 2001 . p. 473
27 . Popa Liseanu G Dersbrul in
epoca invaziilor barbare, Ed.
Minerva, Bucuregti, 1913, p.69
28. Vulpe R. Barnea I, op. cit, p. 419
29. Manole Neagoe, /!!ari bdtdlii din
istoria lumii, vol l, Ed. Scrisul roma-
nesc, Craiova, 1973, p.65
30. Brezeanu St. , op. cir, p.19
31. Popa Liseanu , op. cit, p.68
32. De fapt, la Camprile Catalaunice.
in Galia s-au infruntat. o armata
romano germana cu o armata huno-
germand. ln celebra bdtalae descrisa
de istoricul got lordanes in "lstoria
Gotilor", dispozitivul strategic a avut
urm5toarea structure:
- tabara romana condus6 de
Aetius (get drn Durostorum). avea in
dreapta dispozitivului de lupta cavale-
ria vizigota comandate de regele
Theodoric I (cade in lupta - ii succede
fiul sau Thorismond), in centru trupele
alamanilor comandate de regele
Sangiban gi in stanga cavaleria
romana;
- tabera hunilor, comandata
de Atila, avea dreapta pe ostrogotir
conduli de cei trei regi fratir Valemir
Theodemir gi Videmiri in centru era
randuite formidabila cavalerie a lur
!i iuti, calareli de profe-
Atala (cai mici
sie dormeau in ga Si se hrdneau cu
-
came cruda. excelenti arcagr) gr in
stanga oastea gepida comandata de
regele Ardaric.
Deci, la Campiile Catalaunice
 12
s-au batut pe viat Si pe moarte, cinci
regr in tabera lui Atrla. contra trei regi
9i un general Aetius, supranumit
"ultimul roman" in tabera romanilor.
lordanes sustine ca raul Catalanic
care curgea prin campie s-a inrosit de
sange. Anul editorial tulcean 2003
33. Brion Matcel. Atila - Biciul lui
Dumnezeu. Ed. Snagov, 1995, p.48
34. lbidem, p.152
35 Topoleanu Flotin. Ceramica
romand Si romano bizantine de h i)Nsltjlt )UIFI'EaN : Ui.lljr\ BA1|OIECA
Halmyris, Tulcea, 2000, p.37 Bmo{o}ttEA
36 lbidem, p 38 I:\gtlIl-rlul il! (BiC[ lllei ECo Vl-r?]tiAl.I sedr
ARTiEOIO4E
37. Brezeanu St., op. cr|., p.226
38 Ridulesor A q. cd, p.152
Bitoleanu D,
39 Rezachrevrcr C-lin, Slavii in
izvoarele bizantine in sec. Vt;
Magazin istoric, N. 2, p. 47 ,1977 GAVRILASIMION
6
40 )<XX lstoia Romenilo,: vol. ll, p. 756
41. Radulescu N., Contributii la
monografia istoricd a oragului
,saccea,'1977, p.59.
42. Rezachievici C-tin, op. cit, p.49
43. xxx Comandanti militari, Ed.
CULTURI ANTICE
9tiintifica gi Encaclopedice, Bucuregti
1983,p 49
iN zoxa GURILoR DUNARII
44. Brezeanu St., op cr'r. p.35
45. Vulpe R. Barnea l, op. cit, p.421
46 lbidem, p 426 Volumul I
47 . lbtdem. p. 428
48. Rddulesor A, Bitoleanu D, qp cd p'151 Preistorie q'i prr..rtolstorie
49 lbidem, p. 152
50 Brezeanu St.. p 30
51 . Rezachievici C{in, op. cit, p.48
52. Radulesan A., Bitoleanu D, ecrt p.152
53. Topoleanu Florin, op. cit, p.38
54. Riduleso: A. , Brtoleanu D, e crt, p. 1 53
55. XxX lstoria Romenibr, vol. ll,
Ed Enciclopedice , 2001 , p. 482
56. Redubso A., Brtoleanu D, qp c4 p 1 55
57. Tudor D. (coordonator gtiinliflc),
lstoria Univercalii, vol lll, Ed. 9t.,
Bucure$ti 1959 p. 7 I
58, XXX lstoria Romenilor, vol. ll, Ed. I
Encrclopedica 2001, p. 482
59, Brezeanu St., op. cit, P. 36
60. Coteanu lon, oP. cit, P.52 j
61 . Smeu Georgeta, Radu Homer, ,lric
ai
dic.tionar de istoria romanibr, Ed.
Tempus. 1994, p. 121
62 XXX rsforia Romdnilor, vol. ll. Ed.
Encrclopedica. 2001 , p. 482
63, lbidem. p. 728
64 Brezeanu St., op. cit P. 39
65. R6dulescu A , Bitoleanu D, W cit p.1g
66. Brezeanu $t., op. cit, P. 39
"in volumul de faltr se publicl 24 de lucrdri privind epoca me-
talelor, considerata a fi protoistoria Daciei Vom gasiarticole despre migrali-
67 X)<x lsbria Romanilor'', vol. ll, p.722
il€ airibuite indo. europen ilor, desPre aspecte culturale ale epocii bronzului
68 Rezachievici C-tin, op. cit. p. 49 getica la Dunlrea
69. Brezeanu St., oP. cif, P. 40 5i primei epoci a fierului. pdnl la sntdii despre civilizalia
de Jos. acestca din umra constituind mai bine de.iumatate din volttm. '"
70. Topoleanu Florin, oP. cit, P. 38
' Barbari - populalii carc n., vor&au limba
greace Si laline Alerundru l'ulPe
" Hoarde - aamate ale popoarelor care nu membnt corcspondent at Aca&miei Romine
aveau tad.
 A VOLT]PTA 7TI
, STRANIE TRISTEru...
Algrijilor
Biped gi palid-gi diurn
Cu omul md-nrudesc: pe strade trec
PurtAndu-mi grilile povari
De nevdzut pentru un ochi strdin.
Mi-s umerii,desigur, ghebogali;
Sdrate, lacrimile. Noduri am
in g6t ca orice om: Sa-nsemne asta
Cd-s om, la r6ndu-mi?
Joc
Ne joac6-n cer vielile la zaruri
Domnul cu un partener deloc de soi;
il urmdregte ghinionul insd
De la o vreme.
Marian DOPCEA
De.o parte sau de alta, duPd cum
Decurge .jocul, ne aruncd 'o m6ni
Cu gheare, lacomd, ori, dimPotrivd,
Nepasetoare.
Lovim cu patimA sau m6ngAiem
Suav z6mbind, cadem prin c6rrciumi, be!i'
Ori ne ascultim cuminti nevasta dupd
Cum cade zarul.
leri
disperat mi uit la r6mi9ilele zilei de ieri
ca la oasele fosilizate ale dinozaurilor:
cum gi-au pierdut strilucirea, pietrificAndu-se '
cum au absorbit, intr-o noapte, miliarde de ani!
Poet. Sfirgit de veac
Lumea pe care nici nu mai gtiu dacd
Eu am fdcut-o, sau altcineva
E din zi in zi tot mai sdracd'
Tot mai bolnavi de Prezen{a mea
care.o secetuiegte ca un v6nt
Uscat, puturos, de nevindecat
Toate-s chircite gi le"aud gemAnd
$i printre ele trec netulburat.
Numai eu, numai eu, numal eu
Mereu incruntat imi intind hotarele;
Sting lun5, sting stea, curcubeu,
Ca mAine voi stinge 9i soarele:
Ce vreau sa pun in loc, md rog frumos,
Nelinigtitu-mi suflet sulfuros.
stt,ltu ?N3
 14
Nu mai e nimic de fdcut
Drume!
Mi privesc in oglindi gi-mi spun
Prea ai crezut ci totul e permis, "aretare,
Prea ai schimbat frumosul in ur6t, tu semeni a om !"
Prea ai triit de parce ar fi doar vis gi mi trag Tnapoi
Tot ce ni-e dat. Prea mult te-ai mocirlit ingrozit-

gi fiecare gest al meu

Ci nu te opregti. Mergi drept citre abis
e tot mai scirbos omenesc:
Cu ochii reci, cu pasul hotarat.
aidoma lui
Pdnd la capdt port o mAnd cu cinci degete
pe obrazul flasc,
viata 9i-a infipt ghearele -n miruntaiele mele aidoma lui
gi-nfulecd lacom-nu-i pasi imi pipdi ridurile scrAgnind,
nici de geamdt nici de duhoare conferind
o neb6nuitd fortd urii,
p6ni la capdt t6njind
va tot hdpdi nesdtioasi si lovesc,
pana la capat si zgArii,
se va -nfrupta din mine fiara turbati sA hecui...

sufdr ca un om;
apoi se va-ntinde cu botul pe labe
aidoma omului
va adormi md-mperechez gdf6ind;
gi nu se va mai trezi niciodati citesc poezii
gi cred cu terie-n
Dumnezeu-
Caliban, bitrdnul intocmai ca un om!

"nu mai e nimic de ficut"-

Proteicul trecut mi-aratd fete imi spun
Vag lubrice, r6njind imbietor'. sf6giindu-mi obrazul.
Md smulge din opacul viitor, "tu egti un om, bre!"
Me poarte iar in dalba tinerete;
:*t
Se strdduie din nou si mai invete,
Ca pe-un niting, in ciuda tuturor,
A voluptdlii stranie tristete
Care m-a legenat de atatea ori

$i gem din nou gi, iaregi, beat de -amor,

Cad, istovit, pe maculatul san
$i-mi clefii, iar, plicerile cu botul '&
ins6ngerat... $i..ag vrea, pana se mor,
Si-ntind pe toate spiritu-mi b6tr6n,
Si maculez, inci o dati, totul.

sttntr,Dohro1cl, ?N3
 25 septembrie
122 ae ani de la na$terea poetului dobrogean Panait Cema
(r88r-2003)
ADEVAR/ATUL DEBUT POETTC AL LUt PANAIT CERNA
Editiile operei poetice a lui
Cerna. dupd al doilea rtuboi mon-
dial (BPT 1963. EPL 1968,
Minerva 1976, Miirerva 1981) con-
semneazS, fErd exceptie, faptul cd
debutul literar al lui Cerna a avut
loc la 24 august 1897 in revista
" Foa ia interesanti'. cu poezia
Trecut (dupd Lenau).
" Foaia interesantl' eru o
revistf, saptamanala "literard,
gtiinlifice. ilustrat6". care apirea
sub ingrijirea poetului George
Cogbuc, personalitate admiratd de
adolescentul Cerna, dupd cum
gdsim consemnat in mirturii de
epoca ale apropialilor sli.
in calitate de
Cercetdtori reputali,
ingrijitori de editii. prefalatori
(Valeriu Ripeanu, Ion Dodu BSlan)
preiau, fEri rezerve, aceasti infor-
malie privitoare [a debutul lui
Cerna. asigurindu-ne ci prima
poezie originali a acestuia.
Orientale, ar fi fost publicatd un an
nrai tdrziu in revisla elcmeri
" Carmeri'.
liilffi\
\i;*,j/ L lll\t tt\tilt{.,\[Lt
-"i?*F--
,-',
lll,i l\ | \ i.ttilltlfi,l-S t,.tt\t\\\l
,1
In perioada interbelicd,
[.ucian Predescu. cercetAtor atent $i
destul de avizat in legdturd cu
opera lui Cernat, in secvenla ,4aexe
a lucrdrilor sale, publicl poezii gi
cugetdri necunoscute ale poetului
dobrogean (21 de texte), in fruntea
acestora aflAndu-se Trecut. nein-
clusd in ediliile Cerna de atunci.
intr-un alt context,
mentionat ezitd in privinla textului
de debut. nume;te poezia respec-
tivd dar nu insistd qi, deci, nu va-
lorificd informalia la care ajunsese
cu totul intamplEtor.
in 1987. I. Hangiu in ampla
gi documentata sa lucrare, con-
sacratd revistelor litarare:, prezen-
tdnd conqtiincios sumarul fiecirui
nurndr al
revistei " Povestea
vorbel', menlioneazi poezia Sonet
de P Ccrna in nr. l4l1897.
Revista literari saptema-
nald. "Povestea vorful' a apirut la
Bucureqti (10 oct. 1896-4 mai
1897), printre colaboratorii stator-
nici afldndu-se S. Sanielevici cu
eseuri critice. C. Pavelescu, G.
CoEbuc, St. O. Iosif, D. Nanu. A
publicat aici qi I.L. Caragiale ("O
o Dot ochi mn
\ A.d+rpanxiu.ni amnlrirl .lolocs...
morq,.ll
t,ril
I
blani rar5". prozi). iar D.
Stincescu qi A. Corovei s-au impus
prin culegeri dc folclor. Aici este
Mihai MARINACHE
consemnat debutul literar al lui lon
Minulescu, cu
pseudonimul
Nirvan.
Dupd opinia noastre, cateva
mirturii scrise ale unor prieteni ai
poetului au remas necunoscute
criticul cercetdtorilor. Printre altele, aces-
tea ficeau referire la unele publi-
cafii la care colaborase Cerna, din
nefericire insuficient studiate pdnl
azi. Opinim, de asemenea, cI titlul
poeziei Sonet a fost confundat cu
Sonete (din volumul de versuri din
l9l0), cu Sonet, publicat in
'Reuista moderni' ( 1901 ) ori
Sonet, apirut in martie 1922 in
revisla Co n w rbi ri I i ten rc.
in ce"u ce ne prive$te, nu
ne-am impicat niciodatd cu ideea
cd adolescentul orgolios gi sensibil.
care bitea la porlile templului
poeziei, Panait Cerna. 9i-ar fi
pregdtit debutul poetic printr-o tra-
ducere sau o imitalie dupd poctul
romantic german Lcnau:. Mai
mult, in ediliile Cerna (din 1976 5i
1981) criticul literar lon Dodu
SONET
Ur st". bloji tlin u"rt t^tun cat
Iml tro$wn c! intd lut til)rarc
A gnl/Jnrilor cdl&l intrtqrc
ln Pca.a nn i l;n4tl l.rBccat.-..
*nrrcrc cd o ,t!.t/.tu|
Ci^l toat pdr t^ ritui .{fundat ;
D.-epar[rl o ?rioiiln n.ta!.,
h t$opL.-hi, rL ni ldt p.'nti nBr.
^.4
In.h tt.'ittd p !.tti l,t oB.,
C. tli^! nt larm,. rainol is ,r.rixrl,
. li.n i. ivnr. l, lrct ,r.rc,i sd rr.,!!rl.
^o|'lrsrfut
Itr unbro rirun/o/ ir.lira
D. dornl nnor iip.f.ticite ..
t,. r'.r!.-
Bdlan supralicitcaza sernrrificatil
utccstul nl()nlL'r11:
" in tr trc';i t pocTta ( fi.
Sb :ua Doho6el, 1n03
 '16

TRECUT
r
h e,nsrt, p+'nriu nr,c,
Soar.l. .L moll tr nirt :
Foaia Si lu6id lild mar.
t! .cod osl Clr!...

Jnte?es onto Prin vtdlh plolind ooLr.c

Nort tF uBnillct &Fn.
hai.
5i p. cril.r rilcl
To .eEl o d. ild.c
P.ior,! luoiL'o r!p.d
Ziu 6dnr t'. d.rdlt :

i
' ,,";^,"".6:' --li 'iil,f i'fri'ifi;;';iil3ilF;i.,iiilr]m;f 1'-' ;ri'iiliiir ii s ir ir
L:r8
lnoDt.r
lBElnl t! lnl'!6od,
ti rdn ir.<ut,
r
Cld ln rloutl r'r pi.rdd,
t Cu rdrnd d. plEorl,
! a l f.l<', [I<]I:: <l<)ttI:tU<l 5i noro<ut ..-.m rv!!

Tlecut) are o exceplionald valoare docunentard, mar-

Doi ochi ma urmaresc ca o mustrare,
cind debunl poetului gi orienurea gustului artistic in
Cdnd toate par in visuri cufundate;
epoce, ;iintrucAt a fost extrem de rar reprodusi,
De-a pururi ard privirile-nsetate,
socotesc util sd o citez aici in intregime, cu a6t mai
in noapte-mi, ca un f,ar pe-ntinsa mare...
mult cu cAt e vorba de un debut sennificatiu natur:
(n. n, u r mea zd rep rodu c erea textu I u i po ezi ei).
in ele tremurd povegti frumoase,
Excelent debut care tedeazd talent,
Ce pldng un farmec ruinat in vremuri.
cunoa;terea boga td a subtititilitor limbii romine,
Redepteptdndu-mi amintiri duioase...
capacitatea de a logodi fericit cuuintele pentru a real-
ia meta fore inedite, sfipenirea prondiei in carc
rdsuni ecouri discrete din Cogbuc Ai Eminescu."t $i eu le-ngAn.- E trist mereu sd tremuri,
in umbra visurilor irosite
Dincolo de unele sintagme interesante, insd
De dorul unor clipe fericite..."
gratuite. forfate gi inoperante in cazul unei traduceri
sau imitalii. trebuie si observdm lbptul cA afirmalia
Surprindem in aceaste primd creafie a lui
privind debutul poetic al lui Cerna (poezia Trecut)
Cema, (tipiritd acum 108 ani gi rimasi necunoscutl
rezistd de peste Sapte decenii, cercetitorii intrecAndu-
cercetdtorilor gi publicului larg) multe din motivele
se. imperturbabil. in a o menliona la loc de cilste.
poetice gi recuzita af'erentd, dominanle in poeziile
Suntem. astizi. in poscsia datelor, care infimri
anilor urmitori: strdinul intr-o lumc striini aspiraliilor
toate aserliunile evidenliate de critica interbelica gi a
sale, tirania timpului, prabugirea zidurilor gi ruina
ultimei jumntlli de sccolul XX. in privir)la adeviratu-
sufletului, nefericirea, invocarea mamei pentnr a-gi
lui debut literar al lui Ccrna.
salva fiul aflat in haosul lumii, pribeagul continuu.
Cercetarea colecliei revislei Iiterare " Powstea
dezacordul dintre refleclia nobili 9i realiratea strivi-
vorbei" ' ne-a condus la descoperirea poeziei Sonet,
toare l.a.
semnatA de P Cerna. in nr. l5/17.1. 1897. pag.6,co1.2.
Credem ci aprecierile lui Ion Dodu Bdlan
Nunreroasele investigatii intreprinse ne permit,
menlionate anterior in legituri cu poezia Trccut, pot fi
lEri dubii. si lacem afirmalia ci, prin poezia Sonet
lransferate, cu un surplus de siguranld. acestui sonet
publicrtta aici. ne gisirn in fala primei crealii originale
excep{ional. Mai mult. unele imagini poetice din
a tinanrlui Ccrna.
Sonet trddeazd stari suflete$ti tulburitoare pi pline de
Deci. Ccrna a debutat nu la l6 ani cu o traduc-
contraste, pe care le vom regisi in 'frecut (august
crc sau irnitalie. ci la mai pulin de cincisprezece ani gi
1897), Orientale (1898) r;i cu revcrbcriri in timp in
.iunlitatc. cu o poezie originald, semnAnd acum cu Sonet (190t), Sonete (1907). Mamn (l9ll). Dupn
nunrcle P. Ccrna.
furtuntr (2 apr. 1913, st. n). Sonet (postum, 1925).
Iirtil tcxtul poeziei Sonet. publicatiin numarul
Coincidenli sau nu. crealia poetici a lui Cerna
f'rlclrtionirt rnar inainte al revistei "Povestea vorbei":
se deschide printr-un sonet gi se incheie tot printr-un
I In glas blalin din lumi intunecate
sonet, scris la Lipsca pc J aprilie l9l3 (st. n), cu cdtc-
inri trcmurd cu sfdnta lui vibrarc
va zile inaintea mo4ii.
A gindurilor caldd intrupare
in pacea unei linigti fermecate...

St fritDfutElcl, ?Oo3
 17
Dupi furtuni
(sonet)
Anul editorial tulceon 2003
Nu se mai lupti crengile-ntre ele,
La ldrmuri barca nu se mai frimAntl
Oqtiri de valuri, ce sAlbatec cantd,
Nu-gi mai arati pumnii cdtre stele...
ION TUTUNBA
Din nori apare luna, ca o sfAntd,
Gonind din lume visurile rele...
Pddurile. cu stropi pe rdmurele,
In strai de diamante se-nvestmdntd. tl
In lung gi-n lat tdcere gi lumind...
Natura se. oglinde$te-n ea. seninA,
Uimita de schimbarea ei la fap.

Al lumii geniu, impdcat cu sine,

Se odihnegte o clipd pe ruine,
Visind o noud forml de viald.
r
it
l\
((
.\N i\
G.-
.):

d I

E cdntecul de lebidi al
poetului. filozof,
"implcat cu sine" qi care, acum, Iucid in fala fiorului
necunoscutului, viseaze "o noui formd de via1d". ETEGII TUT(ENE
Ultima edilie a versurilor lui Cema a fost Iv
tiparita in anul 198 I .Dupn 22 de ani, se impune o noud
Edltura flarYla
reeditare. care va trebui sA line seama gi de textul
poeziei Sonet, adeviratul siu debut poetic.

l. l-ucian Predescu. Panait Cema. Wsts ti open lui,Buc.. 1938.31 p. ION TUTUNEA
l-ucian Predescu. Panait Cema. Vtg ti open .Cef'r.euli. 1933. 54 p.
(extas di\ Analele Dorrogei. an XIll-Xlv. 1932-1933).
2. l. tlangiu. Dicliontr rl presei lilenre mntoctti (1790-19821. Ed,.

$tiintific6 ii Enciclopedici. Buc... 1987. 510 p. (p.244,co1.2 pentru infor-

malia lcgate de poezia lui Cerna)
3. Nikolaus Lenau (1802-1850). poct romantic gcrman. ntucut p€

meleagurile nostre (ud. Timil). A centat dorul dc libertate (Crrrece

poloncEl . setea dc absolut (Faorr). frumuselile naturii (Cintece de
pldure. Cen6c de toarDrr . Alte opere: Sawnnle, Alligcndi.
,1. Panait Cema" Poezii, antologic- postfaE Si bibliogafie de lon Dodu
Balan. Ed. Minerva. Buc. . 1976. 2ll p. (pagina 188 p€ntru problcma in

discutie). ldem. editia 1981. p. l8l-182.

5. Powsret ro.iei. Revista litcrartr sdptemanala (Buc. 10.10.189&

1.05.1897). U.A.R.. P ll. J5l (12 nr in 1896: nr 30/4.05.1E97).
l-a l. llangiu. op cr? p.244. aparc eronat data ultimllui numer al rcvistei
EtEG!ITUt(ENE
-27.04.189'l- inclusiv indicalia ca poezia Sonct ar fi aptrrut in
l.t/ t97.
nr.
v
Edltura tlarda

stcnli Dohortl, 1no3

 Gheorghe Sopmdro
Flori carnivore
Gheorghe BOGORODEA
.t

poveri greu de-ndurat V

birbatul. cAndva
cazan cu smoald fierbinte o sd ne revedem
iqi fluturi
veselia i s-a veqtejit trupul
't { floare ca pe o eqarfi
arsi de brumd
WNaLe cindva o sE ne revedem-
cAnd isi aduce aminte igi tremuri
coLEcrra ortcrr de sine tupul
ii pare ca o trestie
cI este asemenea unui vdl
I hohotind cindva drumurile noastre
dimineala sub un cer pustiit se vor lncrucr$a
vine repede
iar bdrbatul III voi fi
iese din camerl fericiti
cu sut'letul n-am reusrt nlmrc afland
plin. cd exiEti
co; de ciocArlii micile fericiri
qi chiar cele mai mari despre dragoste
de-a lungul nu pot fi puse numai de bine
zilei unele sub altele ca de altfel
toate adunate despre mo4i
ir;i vor arde
penele in soare treci VI
pe.o alt6 pagind
II alt[ viap orice chip se tulbura
in fala int6"mpldrilor
la report deosebite
si-a retras culorile tragi dupl tine
bucuriei un zero cerqetorul ciEtigind
in lada de zestre o avere
nu mai gdsegte IV colindi lumea bogalilor
nrcalerl cu traista de gat
motive de cAntec iubire-
asemenea poetul
viile gardurile numal o existenp
casa sAnii obscurtr
au devenit larcuri amintirii capturdnd un poem
copiii- nu s-au veEtejit nesperat.

sttfr$Dohtw 20r.3
 SlrvlBOLltrvl
matemat j c
Cilra 4, reprezentAnd
crucea, se afle intre cifta 3 a Sf.
Treimi gi 5 atribuita omului prin
numerul degetelor mAinii, precum
gi al celor cinci mddulare ale
actiunii: membrele superioare,
inferioare si capul (prin singurul
sdu os mobil- mandibula).
Din perspectiva ac!iunii,
omul alcatuiegte baza unei
piramide pentagonale ce
insumeazd faptele de virtute ale
intregii sale vieli .
Fig 1
Piramida cu bazd pentago-
nald sau patrata ne sugereaza
forma montana, dar gi pe aceea a
mormantului cregtin, in chipul
Mun!ilor Retezat.
Prin fsmde amintle, coreQtdor
duhovniceasci, zidire
de: con$uctie
a persoanei, cumul calitativ, li se
adauge sensul ascensional. in
esenle, aceste forme reflecte
lucrarea mantuirii, din care cauze
ineltimea lor variazd.
Absen!a dimensiunii verticale. in
peisalul social, platitudinea reliefu-
lui spiritual al colectivitetii. aseme-
nea unui pustiu lipsit de viata. ne
obliga a constata prezenta aleturi
de noi a omului unidimensional.
a "slugii viclene si lenese' con-
damnate de Mantuitorul "intu n er-
icului celui mai din afara" (Mat.
25.14-30), pentru viata sa pasiva.
neroditoare gi prin urmare inutild.
Acest mod de trai se
reduce la aEa zisa "realizare a indi-
vidului in universul plat al unicei sl
triumfetoarei mediocriteti. pe un
fond de reugite fare stralucire",
cum sunt caracterizate unele per-
sonaje balzaciene de catre Pierre
Barb6ris (1 ).
in secolul Vl i.CHr..
Pitagora din Samos descopera
celebra teoremA a triunghiului
dreptunghic: " intr-un triunghi
dreptunghic, patratul ipotenuzei
este egal cu suma patratelor
catetelor" (2). La prima vedere nu
pare se existe vreo legdtura intre
teorema lui Pitagora si Cruce. dar
la valorile de 3,4,5, atribuite
catetelor si ipotenuzei, perspectiva
se modificd, gtiut fiind ca. asa cum
am mai spus, cifra 3 corespunde
Sf. Treimi, cifra 4 Crucii iar cifra
cinci omului. 3+4+5=12. cifri
regesita in "funia cu 12 noduri" a
babilonienilor, egiptenilor si a tutu
Adrian HARGHEL
ror popoarelor Antichitatii la
"harpedonapti, cum ii numeau
egiptenii pe intinzatorii de {unii,
pentru a f orma triunghiul
dreptunghic cu laturile 3,4,5,
cunoscut sub numele de triunghiul
egiptean" (3).
Tnunqhiul ui Prlagora
g2
Cifra doisprezece ne mai
aminteste de numarul Apostolilor,
de Steaua Crucii (Ac. Sf. Cruci,
icos 11). de "Soarea Soarelui (4),
de relatia de interreprezentare din-
tre [/aica Domnului gi fralii gi suro-
rile Mantuitorului. precum gi exis-
tenta aceleiagi relatii intre cei citati
si ucenicii Sai (CI. Mc. 3,31-35).
32 * 42 = 52 atesta exis-
tenta unghiului drept intrun
triunghi. Cvadrupia sa prezenta
inerenta crucii, ne amintegte de
"piatra cea din capul unghiului"
(tvat. 21 .42) care este Hristos, a
ca'ei cent/alitate in plan cosmic,
antropologic si spiritual este astfel
def initiv demonstratd.
impatrita dreptunghiulari-
tate a Crucri situeazi Cuvantul in
Steillt Dohrwt 2OO3
"capul unghiului", indicandu-l pe
acesta, in termenii explicili ai
geometriei, ca fiind Locagul lui
Dumnezeu. Aprehensiunea unora
9i obsesia altora tala de sim-
bolurile numerice igi
gase$te
rezolvarea in calea de mijloc a
luarii in disculie a acestora cu par-
ticiparea bunului siml al dis-
cernemantului, care ne lere$te atat
de excesele de-a stanga ale igno-
ran_tei, precum gi de cele de-a
dreapta ale deificdrii cif relor.
Numerele, ca gi lormele bi
sau tridimensionale ale geometriei
plane sau in spaliu, ca qi cuvintele,
cat timp sunt purtetoare ale
mesajului divin, ca simboluri, be-
neticiaza de aceeagi reprezenta-
tivitate iconice.
Tot ce une$te pe om cu
Dumnezeu, tot ce intermediazd
comunicarea gi comuniunea dintre
ei, dezamorsAnd tensiunea exis-
tenliala, aparline simbolului. in
crestinism, acesta nu este un pro-
dus al imaginatiei, ci o consecinla
a Revelaliei in Trup a Adevdrului
insugi, ca Fiu al lui Dumnezeu.
A intermedia inseamnd in
primul rAnd a comunica. Mesalul
divin e atenuat la mdsura putinlei
omului de a-l primi prin intermediul
simbolului. lnvers, cuvAntul ome-
nesc adresat lui Dumnezeu este
preluat, curalit gi imputernicit a se
desprinde de imanent gi a ajunge
la urechile "Celui ce este", de
acelagi simbol cre$tin operant.
Formele simbolice situate
in afara spiritualite!ii neo.testa-
mentare rdmAn simple suporturi de
meditalie, folosite in ob,tinerea
unor performante ce lin de sfera
"paranormalului", tara vreo lega-
tura cu sacrul, dar spectaculoase
gi, in consecinle, rAvnite de men-
talul exoteric.
Transformarea cifrelor
3,4,5 ale triunghiului lui Pitagora,
in liguri geometrice corespunze-
toare, duce in cazul cilrei 5, la
steaua in cinci colturi, sau la Pen-
tagon, in cazul cifrei 4, la patrat,
dreptunghi, trapez, romb sau cruce,
iar a cilrei 3, la triunghi.
Situarea pe verticald a fi-
St Treime
(3)
Crucea
(4)
(s)
Fig 3
gurilor respective, de jos in sus,
la 5 la 3, ne redd, prin intermediul dar cant6m: Aliluia!" (Ac. Sf. Cruci,
imaginii . simbol, sensul ascendent Condac
al vielii active, care linte$te patrun-
derea sulletului in casa patrulatera
cu acoperig triunghiular, in Casa
Nuntii, in "Casa duhovniceascd"
(l.Petru 2,5) a inimii (Mat. 12,44),
in "Casa lur Dumnezeu (Mat.12,4),
care este Biserica interioari, ziditi
pe crucea fiinliala a persoanei.
Cinci sau zece, ca sim-
boluri ale omului activ, pentru a se
uni cu trei (St. Treime), trebuie sd
intre in patru, in Cruce, in BisericS.
Analogia cu decoraliile, pe care o
sugereaza situarea stelei sub un
patrulater, ne ingiduie a Privi
demersul cre$tin, ca pe o lupta
pentru desivArgire, incununata cu
toate insemnele regalitd!ii spiri-
tuale ale aurului, smirnei gi tdmAiei
oferite de cei trei magi, Regelui
Lumii Ei Dumnezeului intregului
Univers.
Degi existi peste 100 de
demonstratii ale teoremei lui
Pitagora, teorema lui Georges
Bouligand susline cd "ar li trebuit
sd prevedem ca pitagoreicitatea
este inscrisa in triunghiul
c dreptunghic, lare nici o figurd
a ajutetoare" (4).
S
insugindu-ne aceasta
a
modalitate de gAndire, constatam,
in ce priveste crucea, o sete tot
mai mare de har care sd deschidd
ochii inlelegerii intuitive, dar in a
carei intampinare iegim cu mo-
destele roade ale rationamentului
discursiv, pe care le oferim ca pe
nigte laude, de$i "de-ti vom aduce
lie, o preacinstite Cruce, mullime
de laude, nimic vrednic nu impli-
de nim, fald de cele ce ai dat noua,
(11)
1. Balzac. Comedia umanll vol. 1,
Bucure$ti, Editura Univers, 1 981,71 2
2. Bachmann K.H., Mlcd enclclopedie
matomatice, Editura Tehnica, Bucuresti,
1980/199
3. Campan T. Flotica. Povesliti cu ptopodii
fi slmetii, Editura Albatros, Bucure$ti,
1945t24.25
4. Bachelard Gaslon. Dlaleclica spititului
gtiinliflc nodern, Editura $tiintilica,
Bucure$ti, vol.2h12
sttfrit DohroBd, 2.OO3
 Alexe R. VASILIU

tn.cuvln
motto: MAREA VINDECARE
lncuvintcle sunt inlunEul II
cuvintelor Drumul ingust e strdjuit de
t inalte cdderi de ape,
" Cind toate au fost gata, s-a frcut semn arhanghelului dumnezeiesc orAnduite.
c e linea fiembila, sd tembi{eze putemic. Imediat s-a Un vuiet surd a cucerit pdmintul,
ticut o tdcere de moarte, ca $i cum s-ar fi lin$tit toate." a tulburat vizduhul.

Sfdntul Nifon al Constanlianei Cerul aprins de marea vindecarc

* r a insemna sfdrgitul.
f )uvdntul, aqezlmdntul coloanelor
Fiara rogie a desffintrrii
inchipuie o scminfic. lluide, luminile sonore qi
ir ;dltimile necunoscute incI,

OMarea v indecare toate ne striga,

OPrinsi in relelele portocalii toate ne a$teapte.
ale noii convenlii lnAntuire
ORizboiul ochilor ': " " ".''
,o.semDe
OEule bradule
OCurcubeiele lui doi
OApelul viilor gi al mo4ilor
oDoar Cuvintul
,cuvtn
MAREA VINDECARE "l Crucea-stAnd
I
in.cuvin
U rc am uqor domoale spindri ale pimdntului
Vedeanr dezv uiti arsila grea, intinsd...
PRIN$I iN RETELELE PORTOCALII
Din vrenie in vreme tresiltam.
ALE NOII CONVENTII
in neintrupate imbriliqiri.
in iniltinri. miini neatinse
RAstumate intr-o eri
risipeaLr curcubeie.
cu anateme slnicturale.
Riuri dc rLrr inundau orizontul,
profelii ;i satisfactii
luslre nrJri lrrnr in lrtt aditnetrrile...
ne mai conjugi in plurale,
Urcam u;or, nltdajudu ind,
ne aduni in sisteme,
treapti dupi treapti,
sub strilucirea sacadati
cololnl-r dtrpl coloanf,...
a orchestrelor vlzute
nlanlurre si ascultate, deocamdatl.
ln,semne
Iunre

in. semne

r!-ilrlr.rirc slinI-t Lrre rrl.rr-'rt-oe hi

stillLDohwt,2oo3
 22
ln. .cuvtn
RAZBoIULOCHILoR EULE BRADULE
I
De pe stdnc[ te-am furat,
T[isul striveziu al pleoapei de cetini te-am deplrtat,
stelele am negurat,
Sigeli urcind din vise cu sciml m-am innoptat.
ascund.
Sunt ochi, trezvie picituind
cu pleoapele inchise. in.semne
incredintare
ln.senne

stanA pistorul-stlni

,cuYtn n,cu te
RAZBOIUL OCHILOR CURCUBEIELE LUI DOI
II Curcubeiele Iui doi
In.semne
circulari
Apuse cetele de raze O mie qapte sute
Eaptesprezece $i cu
Redutd reali douA sute, fac
a sferei de ape, o mie noui sute
1in cete de raze $aptesprezece;
apuse, sub pleoape.
2
o mle $apte sute
000
optzeci qi noui qi cu
incredintare 30 2030
doud sute, fac
ln,semne o mie noud sute 2
optzeci gi noui;
00

treizeci 1789 1S89

qi cu
2
douX mii,
00
fac
doud mii treizeci 17 17 1917

curcubeiele lui doi,

timpul falsei ripiri
qi apoi, nu mult.
stanl-pe$te
Crucea-stdni-curcubeie
pocdinli

stmaooko6$ ?no3
 cu

APELUL VIILOR SI AL MORTILOR Fiara mgie a desffindrii, scminSia can

"era gi nu este, dar se va artrta. "
Copii, vii,
rcali cu tolii
qi vegheali;
vor rXzbi mo(ii * m&ltufue
peste nori,
la pasul Porlii.
* lume

* fuicredintare
ln v lere
': """" " ' * ptrclttuind
,n. setnnc

*poclinltr

* invie,le

* Cuvintul

Crucea

.cuvlD

DOAR CUVANTUL

Veli voi a ml-nsemna? Necum.

nAzaotw ocHILoR
Sucit voi fi
drumul firi mas,
qtiu. Bocetul stins, ultimul zvon
qi de plinit
Cuvdntul au rdmas !

Cuvintul fu.cuviate
" "
:",. selnne

Si fo.semae

CuvAntul

sttAtt DohroBcl, 2oo3

 BUF'NITA
Ghemuita cum statea pe
ultima treaple a bisericii, femeia nu
putea inslira decit mili celor care
ieqeau mullumili cd aprinseserl o
lumini cerdnd Domnului senitate $i
ajulor. Rareori, in graba lor spre tre-
buri mai importanle. oamenii bdgau
mdna in buzunar dupd mdrunfigul
ramas de la luminiri. Ltrsau si cadl
in palma ei destul de murdari
binuti zornditori. qi. scuturdndu-se
instinctiv. dispireau din raza ei
vizuali. Uniierau totugi fulgerali de
gAndul meschinei sume la care
renuntasera: puteau sA dea mai
mult. 9i chiar ar fi flcut-o. dar nicio-
data nu se vedea in mAna femeii
vreo hirtie mai mare de doul mii.
Nu dddeau. gdndindu-se la banul
nemuncit sau la ce ar fi putut face
femeia cu ei. Totuqi se simleau
mullumili: acolo, in fala lui
Dumnezeu. renunlasere la ceva din
avutul lor gi astfel mai fuseserd ier-
tali de cateva pecate. Auzisera asta
de nenumdrate ori din gura preotu-
lui: dai aici. pe pim6Lnt. primeqti.
insutit pe lumea ailalt[. qi fiecare
era mullumit de actul siu de cari-
tate.
Femeia nu reacliona insl la
obolul oamenilor. Doar mina aceea
murdara, leapina parci, stabilea
legatura cu restul lumii. Nimeni
n-o auzise murmurdnd micar citeva
cuvinte. care ar fi mlgulit orgoliul
celor care-qi aruncau ochii gi banii
asupra ei. De aceea unii incetaeri s-
o mai miluiascf,. revoltali 5i jigniti
de mdndria ei. Gestul lor generos
trebuia neapirat risplitit cu o umi-
linli exprimat[ $i in cuvinte! Acel
"bogdaproste" este a$teptat de
oricine dlruie;te ceva. a$a ca acum
o ocoleau gi o priveau uneori ctt dis-
pret. Ca$tisul era din ce in cc rnai
mic- dar continua sa ramina pe
I
scara bisericii pintr la sfArgitul sluj-
bei, cAnd ajungea qi preotul in drep-
tul ei. ii arunca o privire scurta. ca gi
cum i-ar fi zis: "n-ai plecat inc6?",
apoi i9i strecura mina in buzunarele
anteriului, de unde scotea cite o
hartie mototolitl 9i i-o punea 'in
palmi. Preotul nu se uita niciodati
la valoarea hArtiei, uneori era verde,
alteori vinelie sau rogcata, pentru el
n-avea nici o importanla. dadea 5i
atat. Femeia inchidea uqor hdrtia in
pumn, Erd sd-i adreseze vreun
cuvint. Dascdlul insd se infuria de
fiecare dati, se repezea la ea,
injurind-o ur6t qi impingdnd-o de
pe scare. Femeia nu se apira, ipi
pastra cu greu echilibrul. apoi.
lnsind Ei mai mult capul in jos.
apuca o sacose peticita de pAnzi. in
care se adunau pomenirilc primite.
gi se strecura ca o umbri lacuti pe
ldngd gardul bisericii. pierzAndu-se
pe stredulele l[luralnice. Nimeni nu
$tia de unde vine femeia asla care
nu deschisese niciodatl gura.
Mai erau ci!iva cergetori ce-
qi liceau veacul in preajrra bi-
sericii. Toli ascultau de Vasile. un
ligan ciung de.o rndn6. cu o prir iru
vicleanl gi taioasa. cu care ulrnirea
It
Foto: Dan Sorin BANDACU
CiciMariaDRAGAN
lacom pe orice cregtin care intrA sau
iese din biseric6. Rareori se intim-
pla si fie ignorat de cineva, prea era
ferml privirea lui, prevestitoare de
necazuri, daci nu aici, la uga bi-
sericii, oriunde in alte parte. Este el
llrtr o mdni, dar cu cealaltl..., o mai
fi avdnd gi ajutoare. poale copii.
poate neamuri... gi oamenii aveau
grijl sI nu treace pe lAngd el cu
mdna goali. Bdrbatul se uita la banii
ldsali in palmi. ii numdra rapid gi
mormtria un "mul1umesc", nicio-
datd un "bogdaprosle". Un
"mullumesc" anemic, abia auzit. in
func(ie de sumi. Alte ori mirAia o
propozilie, pe care oamenii nu o
intelegeau. gi bine {Eceau. cici nu
le-ar fi plicut deloc. Ceilal[i
cer$etori. care $tiau ce spune.
rideau de fiecare dati cind il
auzeau spundnd: " Sa mori in lanl!"
Cero fi vrut el sd spuni cu asta era
treaba lui, nu le explicase decit o
singurd dati. la inceputuri, cind
unul dintre ei se speriase de vorbele
auzite. Sigur pe sine, el spusese:
- MIi. noi treim din ce ne
dau ei. Aptia au. dar sunt zgdrcili gi
nu Ie pasi ci noi n-avem. Nu-i
putcm ohliga sa nc dea. dar mlcar
si-i facem din vorbe! Ave(i griji
ins6. pute(i sd le spuneli ce vre1i,
sa-i blestemali, dar sa nu va inte-
leagi. si nu vi aud6! Virsa[i-vd
tbcul pe ei. dar. repet, cu gri.ialEu
m[ fac cI n-aud. Si nu-mi cereli sE
vd iau apararea. ci-mi stricali
ploile... Cui rru-i place. valea. qi apa
suntem prea mulli!
Intr-adevir- se cam
inmulliserd de cdnd venise gi
femeia. qi oamenii se intrebau daci
venise cu voia dascilului. CAnd
Vasile a vazut-o prima datl. s-a
simtit dator s6-pi apere locul.
Femeia pirea si aiha in jur de cin-
.cizeci de ani, dar nimeni nu era
st frii Dohtord, ?oo3

sigur de asta. cici statea mereu cu
capul plecat inainle. cu o basma
spalacita carr-i acoperea in
intregime pdrul. basma pe care in
ristirnpuri gi-o trigea peste ochi. de
parcA n-ar fi vrut si arate lumii
nimic din fiinta er. Pielea. citi se
vedea- era destul de netedi. insi
dire negre pareau $anluri ce-i braz-
dau obrazul. Cura avea colluri
cAzute amar. de nrultd vreme buzele
ei vinetii nu se mai ridicaseri intr-
un zAmbet. Nasul era sublire qi lung,
aducdnd totuSi cu ciocul unei
bufhile. A;a au gi numit-o cerqetorii
calrd arr r izul-o irr hairrele ci cenuqii
in fata biseric ii.
- l.Jite 9i bufnital a exclamat
atunci Vasile. dupi care a injurat cu
o voce infundatd.
- Tu ce vrei? s-a proldpit el
in tala l'enieii. DacA n-ai treaba.
r alcel Aici nu Inai incaPe nimeni.
sa-ti fie clarl $i cu o privire tiioasi
o lintur pe femeia care nu scoase
nici un sunet. dar apoi se a$ezase pe
prima treapta a scirii stringAndu-;i
poalele i'ustei in .iurul picioarelor.
Vasile a observat atunci ce are oase
lungi. hine conturate in cioraPii
groqi qi rdrili deasupra cizmuli{elor
scorojite de atata pu(at.
in ciuda privirilor aprinse pe
care i le arunca Vasile din cAnd in
cdnd. femeia nu-qi pirlsi locul
decat dupe terminarea slujbei, deqi
dascilul iegise din bisericS, de cite-
va ori. nervos. impragtiindu-i cu
vorbe urAte. Cergetorii se Pref6-
cuseri ci se indepirteazd. dar
reveniri la locurile lor, arunc6nd
priviri t'urioase spre uqi.
- Din cauza 1a ne alunga. nu
intelegi? [:emeia nu p[ru s6-l fi
auzit pe Vasile. care dddea nervos
din mini.
- Dupi ce ca ar[li ca o
bul)ri1i rnai eqti 5i surd6! Da' nu.
c$ti nlutil. lerneiel []ite. dom'ne. cu
cine trebuie sh impirtim bucala de
pdine. nrai adlugase el. privindu-i
complice pe ceilalti trei cer;etori. Ei
chicoteau fericili ca !iganul i9i
gdsise alt cal de bitaie qi nici o clipa
nLr le trecrr prin cap si-i ia apirarea.
25
De fapt. 5i cAptigul era mai mic.
Apoi nu uitau cd la sfirqit de luni
aveau de dat o parle dascilului. gi
suma era frumuqic ntr-o vreme,
inainte de a veni pu$tiul. incercasere
s6-qi micqoreze datoria, insi
dascdlul $tia cat caitiga fiecare,
Iinea evidenta sirb[torilor. a inmor-
mAntirilor gi a..., aga ci nu se lisa
inqelat de miorliiala lor. cui nu-i
convenea n-avea decdt, erau destui
doritori de un loc bun. Vasile, pe
care dascElul il pusese gef peste ei,
se jura cd vezuse cu ochii lui un
carnelel cu lista cerietorilor care
a$teptau se se elibereze aici un loc.
Oamenii il credeau gi mai crdcneau
la slirqit'de lunl cdnd fEceau plata.
Dar in ziua aceea dascalul
era tare catr[nit. Una doui. ieqea
din bisericd gi-i alunga. o imbrdn-
cise de cAteva ori pe femeie. se pare
ca avea cu ea ce avea. Dupn slujbn
i-a chemat in birou pe toli se-$i
I
;Y
$ Pugtiul r6mase lungit
t I;
ri I
Adtlan PAL - "Odlhna alargitorulul"
plateasce datoria. Cdnd a venit ren-
dul puEtiului. acesta i-a intins o
prngii de plastic prin care se vedeau
monedele adunate de el. Nu apucase
si schimbe mirun!igul. Dascllul s-a
uitat la punga, apoi la baiat, apoi
iar69i la pungl gi in clipa urmitoare,
palma sa grasi qi grea izbi din plin
obrazul biiatului. Lovitura a fost
zburl
atat de cumpliti. incdt copilul
cdliva pagi inapoi. izbindu-se cu
tampla de collul biroului. Se Pre-
linse moale pe duqumea. Dascilul
apuci punga de plastic 9i o degertl
asupra copilandrului. apoi izbi de
cdteva ori cu gheata in coastele
slabe gi deqirate. Nu se auzea decAt
bufnitura infundati a trupului lovit.
Ceilalli incremeniri. neptiind ce si
faci. Vasile fu primul care spuse cu
o voce stinsl:
- LisaliJ dom' Dumitru. n-o
sd se mai t'epete, o si am eu grijl de
asta. Dascelul mai izbi o dati in
trupul acela de$irat. apoi se indrepte
spre dulapul in care linea vinul de
imperta$anie. Duse o sticli la guri
gi trase cu sete cdteva gdturi bune.
- Sunt eu prea bun cu voi, la
alte biserici...Puse sticla inapoi'
inchise dulapul gi-gi trase un scaun
pe care se agezi giltind. Nu-i tre-
cuse inci supararea. Nu stltu decAt
citeva clipe. se duse iarigi la dulap,
apucl o sticli la intdmPlare. din
care sorbi lung de cdteva ori. aPoi
i-o intinse. nehotirAt, lui Vasile
spundnd:
-Na-v[ 9i voul niSte vin. ca
si vedeli cat suflet am eu in mine!
DacI n-a$ fi eu, voi.... Cei trei
cergetori priviri lacom sticla,
fiecare gindind cam cdt are de blut.
Pe
podea, Iiri str dea semne de viap.
Duptr ce sticla trecu de la Vasile la
alt cergetor. ciungul aruncd o privire
spre cel cezut. Era un orfan fugit in
lume, sdtul de bitdile Primite.
Acasi bltaie. la cimin bataie, de la
educatori pumni, de la pedagog
pumni gi palme, de la colegi... Asta
nu mai era viald. aga-i spusese cand
se aciuase pe ldngtr biserici. El puse
qi o vorbh bunl pe ldngi dascil,
sl-l lase acolo. copiii starnesc mai
tare mila credinciogilor. care dau
mai mult, deci qi,cdptigul dascllului
e mai mare.
Duptr un timp. cei patru ber-
bali sfhrqird de blut 9i a doua sticli
9i pugtiul tot nu se se ridicase inci
de jos. Acum priveau nedurnerili la
beiatul prebu$it. f6ri si inleleagi ce
sttfritDohrffi,2oo3

se intample cu el de nu mi$cd.
Nimeni nu moare din cdteva lovi-
turi! $i ce, meritase betaia, dom'
Dumitru era chiar de treabi, fird el
n-ar mai sta ei a$a de linigtiti. Doar
el aranja cu polilia gi-i anunta cind
se fac razii. el ii ascundea in clopot-
nite cand veneau mascalii... zlu, ce
s-ar face hra el?! $i 6sta micu', ce
l-o fi apucat. doar gtia ce datorie are
f'ata de dascdl, ce dracu', nu s-a g6n-
dit chiar deloc?! Ei, dar lasd, n-are
el nimic. e tanit un copil ince... $i
copiii sunt puternici. 'doar nu-i
prima bitaie pe care.o ia?! $i n-a
avul nici pe dracu' pini acum. Dar
acum'l! Oare de ce nu mai migcn? $i
de ce-i aga alb la fald?
Cdnduri .. gdnduri treceau
prin mintea lor. dar nici unul nu
indriznea sa se apropie de baiat. il
priveau din cAnd in ciind, a$teptand
si se ridice qi sA spuna ce gata, n-are
nimic. i-a trecut. Primul care se
mipi fir dascilul. Scuipi scurt
inspre biiat. apoi intrebi mohordt:
- Ce-i cu ista. rni? De ce
mama dracu' nu migci? ci
doar nu
l-am omor6t. ati vezut ce nu i-am
llcut nimic... Apoi. dupa o clipi
adduge:
- Spune tu, Vasile, dau eu
tare? Ci gi in tine am dat. spune tu
dace te-a durut? Privirea dascdlului
incepea sd lie rugitoare. iar vocea
perea cA se inmoaie.
- $tiu eu, dom' Dumitru,
$tiu eu ce se spun?... in mine n-a1i
dat niciodatd prea tare, doar cAt s[
nu uit cine-i stipinul... dar el? Nu-i
decdt un copil... Se apleaci dea-
supra copilului c6utdndu-i inima.
Ascultl indelung, apoi ridici ochii
privindu-l lintd pe dascal.
- PulgS,parcd se aude inima.
dar slab de tot, abia o perere. Da nu
bate tot timpul. bate. sta. bate.
ste...adauga privind ingrijorat spre
ceilalti cerfetori care nu se
miqcaseri din loc. Dascilul apuca
l'urios sticla $i n-o lasA de la gurd
pAni cand nu se scurse $i ultima
picatura.
- Fire-ar a dracu'de via16...
Prosl sunt eu cA m-am incurcat cu
lh
de-alde voi. nenorocitilor!
- Ce facem. dom' Dumitru.
daci moare?!
- Ce sI facem?il scoate[i
frumuqel afaril pi-l puneli pe-o
banci in p[rculel, n-avem ce sI-i
facem altceva. Treaba lui mai
departe, mai spuse el clitinAndu-se
pe picioarele groase ca doi butuci.
- N-ar fi mai bine sI...
- N-ar fi bine nimic. faci
cum li-am spus, cd altfel chem
polilia 9i ve torn! Voi l-a[i lovit
s5-i luali banii... Hai, cd n-am timp
de stat, mai am gi altceva pe ziua de
azi! $i gura! Ce .a fost a fost.
rdmdne aici. daci nu vi s-a urAt
cumva cu binele! N-are nimic. gi
dac-o vrea, cui ce-i pasi. un
cerpetor mai pu!in! N-are pe nimeni
gi dac-o avea. am qi eu oamenii mei,
nu me lase ei pe mine!
Dascdlul prinsese curaj, ii
dispdruse frica ce-l stlpdnise pdni
Adrian PAL - "Ceasul racilor"
atunci fi din privirea devenitl
ameninletoare, cergetorii inlelegeau
acum ce nu au altceva de lEcut
dec6t si se supund.
Vasile ieqi furigat pe uqa bi-
sericii. inserase qi strada era pustie.
Ficu semn celorlalli doi cerqetori
care veneau cu biiatul [indndu-l de
mdini gi de picioare.ll sprijinira de
zid. apoi il proptira intre ei. ca qi
cdnd ar fi fost beat, gi cu grer.r se
indreptard spre pircule(. Picioarele
copilului se taraiau pe asfaltul
zgrunturos qi nici unLrl dintre ei nu
bigtr de seami cAnd un adidas gdu-
rit pi fErtr qiret rimase in urma lor,
privind cu botul rinjit spre sGpanul
slu.
in p[rculel erau vreo trei
blnci, din care rS.miseserd doar
supo{ii. AruncAnd priviri piezipe in
jur, cei doi il rezemard pe bliat de
un picior de piatri. gribindu-se str
dispartr mai repede in noaptea ce se
lisa. Se adunard in baraca lui Vasile
qi pdni la ziui iqi ficuri de lucru cu
sticle cumperate de la o bicdnie din
apropiere.
A doua zi. in lata bisericii
nu era decdl lemeia. care in sinea ei
se mira ci-i singur6- lnai alcs cd sdr-
batoarea aducea numerogi credin-
cioqi la slujb6. O mai mira qi altce-
va: din ce in ce mai des iegea in uga
bisericii dascllul, tras la fale $i
ingrijorat, parcA a$lepta pe cineva
care nu mai apirea. $i mai era ceva:
pentru prima datd de cdnd venise ea
i & i
'rt I
€ i 3
7
I
T
aici la bisericd, dacdlul nu-i arun-
case nici o vorbi urdt6, nici micar
nu se uitase la ea.
Se miri incd o datI, intre-
bAndu-se ce.o fi cu ceilalli. Nu
venise nici copilul acela. singurul
care n-o supdrase niciodatd. incAt gi
ea ajunsese si-l priveasci oarecum
mai binevoiloare. Bdiatul chiar o
saluta. dar numai cand Vasile nu era
atent, ceci le spusese clar ci n-are
nimeni ce discuta cu "bufni1a".
C6nd slujha sc sldr5i. se
pregati Si ea sd plece. Tocmai atun-
stcfiiA ,ffioytt, 2A03

ci se areta qi dascilul. pregetit se
incuie uga bisericii. CAnd trecu pe
l6ngd ea, ii strecure printre dinli:
- Fire-ai a dracu' de bab[. i1i
rup oasele daca te mai vad pe-
acilea! Nu vrei si pricepi?!
Femeia nu-i dddu nici o
importanll, il lisi sd treacl, apoi igi
lui sacoqa peticita, grea de atdlia
colaci primiti poman[ gi tdrAndu-gi
anevoie picioarele, o lui spre per-
culel Zeri de departe un grup de
copii stranii in jurul unei binci. Se
apropie precauttr de ei gi atunci il
zdri pe micul cer$etor. Unul din
copii il lovea ugor cu adidasul in
piciorul descull 9i r6dea amuzat. Se
repezi lipdnd la el, copiii se speriara
de atacul nea$teptat gi se
imprlgtiarl care incotro. Se aplecd
qi puse mdna pe g6tul bEiatului.
Vena zvAcnea abia simlit. Se uita
disperatl in jur, ciutdnd un ajutor,
copilul trebuia vezut de un doctor.
Dar parcul se pustiise odatd cu ple-
carea copiilor. AzvArli din mdn6
saco$a grea gi aproape in fugtr iegi
pe stradd, mai .. mai si fie izbitd de
un taxi oprit in scrdgnete de frAne la
ci[iva centimetri de ea. $oferul iegi
furios din magind, lipAnd disperat:
- Egti nebuni, femeie! Dacd
Ii s-a fecut de moarte, gdsegte-li pe
altull AruncA-te sub tren c6-i mai
sigur! Se repezi la ea, incercAnd
s-o loveasctr. Dar femeia nu se clin-
ti, il privi drept in ochi gi-i spuse
hotarat:
- Ajutl-ma! Moare un copil!
- $i ce-mi spui mie !Str
moarS! ce, I-am frcut eu?! Era sl
md omori tu pe mine, sau se mtr
bagi nevinovat in puqctrrie! hai,
car6-te pAntr...
Femeia spuse incd o dati, 9i
mai apasat:
- Ajutd-mil Nu inlelegi ci
moare un copil?
Apoi adiugd cu glas de
durere:
- Ai copii? 1i-a murit vre-
unul? $tii cdt doare?!
Birbatul scuturi energic din
cap. ca gi cum nici sd se gdndeascd
la aga ceva n-ar fi vrut. apoi injuri
27
urat, totu$i intrebi cu voce surdS:
- Ce vrei de la mine?
- in parc moare un copil!
- Unde moare? Cheaml,
femeie. salvarea. ci doar de aia-i
salvarel De ce moare? vru se $tie el.
La atitea intrebiri, femeia
nu spuse decdt atit:
- Hai! $i o pomi spre pir-
cule1. Blrbatul o urm[ in ciuda
voinlei lui. LuE bdiatul in bra1e, se
suird in magini gi se oprird la ca-
mera de gardl a spitalului. Aici, o
asistenti drdguld 9i zambitoare le
IEcu semn si punE copilul pe pat,
apoi se apropie de el, insl strdmbl
imediat din nasul ei cdrn. Copilul
mirosea urit.
- Cheam1 doctorul! Nu vezi
ctr e mai mult mort decAt viu?!
spuse femeia, care inlelesese imedi-
at de ce de pe fa[a asistentei se
t.
Pr.
1
.,1
r nasul adulmecAnd:
Adrlan PAL - "Oclihna alergStorululde cu6e lung5"
gtersese zimbetul.
- Numele bolnavului! ceru
ea cu voce sco4oase.
-.Fati, copilul moare gi tu
intrebi de nume?!
- Vi rog, eu nu sunt fate...
- Mirog, ce-i fi, nu mi
Sl gtii cI ajung pdnd Ia
intereseaze.
Dumnezeu, daci nu vine cineva
acum imediat. sl-l vadi.
Asistenta ridic6 alene recep-
torul. forml un num[r qi. dupl cite-
va momente lungi de a$teptare,
cAnd i se respunse, spuse plictisita:
-Avem un caz, vezi cine
poate veni... Nu, dragi, nici vorbd,
un vagabond... Ei bine, miroase atdt
ii inghelari pe
de urdt... Vorbele
buze, cici
femeia aceea ciudati.
care venise cu vagabondul, se
repezi la ea smulgAndu-i receptorul
9i 1ip6nd:
- Sd vin[ mai repede cineva!
Moare qi voul v[ miroase?!
Asistenta rdmase nemi$cate
cu receptorul in mdni. Nu gtia ce s6
fac6, s-ar fi ridicat si strige dupd
ajutor, dar .privirea atzaloarc a
femeii era atat de hoterate. incat nu
indrizni si faci absolut nimic.
Rdsufli ugurati abia cind o vizu
apropiindu-se de biiat 9i mdngdin-
du-i pirul ndcldit. In clipa urml-
taore u$a camerei de gardi se
deschise gi intrl o doctorili greoaie.
cu sletoscopul agelat de gat.
- Ce-i scandalul acesta aici?
$i cum igi permi[i dumneata sd tipi
intr-un spital? Se uita urdt la femeia
'imbrecate in haine cenutii. apoi o
misuri cu o privire curioasi qi
spuse cu o voce profesionall:
- Numele bolnavului?
- Nu-l gtiu!
- Cum adictr? Venili aici,
ameninlali, urlali 9i aveti pretentii 9i
nu gtili numele?!
Abia respira de indignat[,
dar gi de efortul f6cut spre a ajunge
in acest cabinet. Deodate. inalle
- $i ce dracu' miroase aga?
Deschide, dragi, fereastra. cI
murim aici.Vin la doctor qi nici
mtrcar nu se spall inainte! Fire-ar sl
fie de meserie, cd ai de.a face cu
to!i..., nu se putu abline. De ce
miroase aga? intrebl din ce in ce
mai alapta.
- Penlru ca este un cer$etor,
pentru ce n-are pe nimeni si se
lupte pentru viafa lui gi pentru ca nu
ve ocupali de el nici macar acum.
cdnd vedeli bine cd moare! Vocea
femeii se revarsa aproape cu ura
asupra celor doua halate alhe.
- Eu vi-l las aici! lcqi pe uqa
sttntt odno6a, lms
 28
f6ra sl le mai spuni altceva. Asistenta, revenindu-gi cu
greu din mirare. siri de la birou, deschise furtunos uga
pi privi pe hol. dar femeia dispiruse. Doctorita se
apropie de bolnav, dar nu avu altceva de {Ecut decAt si
Anul editorial tulcean 2003
constate decesul unui pacient flrd nume qi iiri
adresi.
Chem6 pe cei de la morga spitalului si ridice caddvrul.
iar in fiqa de observalie nota: "decedat din cauze
necunoscute". De aici inainte nu mai era treaba ei. Se
uita grebite la ceas. Mai avea doar o.iumetate de ori de
gard5. timp sut'icient si-gi adune lucrurile gi si mai bea
o cafea.
Dupd ce brancardierii ridicari corpul neinsu-
fle(it. asistenta deschise Iarg fereastra, apoi iqi scoase
din popetd spray.,ul gi pulverizi de jur imprejurul Cici Mariu Drdgan
inclperii. si imprigtie mirosul acela de sdrtrcie pi de
murdirie stetut6. care,o flcuse sd strambe din nas.
Carda ei abia incepuse.
Peste doui zile, in holul spitalului aproape cd se
ciocni de femeia aceea obraznici, ce-i stricase ziua gi ei
gi doamnei doctor.
- Unde-l gesesc pe biiat? intrebi ea hri nici o
introducere.
- La morg6, unde in alti parte! Se intoarse pe
cllcAie gi se indepdrtA spre lift, dreaptl 9i elegantl.
Femeia rimase descumpiniti citeva momente,
apoi intrebE liftiera unde esle morga spitalului gi, cu
paqi obosili. stdbItu curtea uriagi pdnl la o ugI metal-
ici ce inchidea in spatele ei atitea ambalaje umane
devenite nefolositoare. De la un infirmier afl6 ci biiat-
ului i se fdcuse autopsia gi cd moartea se datorase
invadirii cu sdnge a cutiei craniene. $i, oricum, chiar
daci n-ar fi murit, om n-ar mai fi fost niciodatd.
- A venit cineva si se intereseze de el? intrebi
Joc,"rt lumin 11
ea cu o voce triste.
- Nu gtiu nimic. intrebali-l pe gefu'. Dar daci nu Cu urnbra
vine nimeni sA-l ceare, o str-l ingroape primdria, sau
cine Stie. poate or str faci studenlii diseclii pe eI... "Poteca devenea tot mai alunecoasA 5i mai
A cincea zi a ridicat corpul de acolo. dupl care greu de urcat. Ploaia nu incetase de trei zile 5i pici-
l-a dus la capela cimitirului, unde preotul a citit sluiba turile de apa se invAlm6seau cu fulgi mdrun(i. Lonea se
opri o clipa sa-Si SteargA fruntea infierbantatA. Era
9i groparii l-au btrgat in groapi. N-a gtiut ce nume sA voinic. un bfubat de aproape doi metri. cu bralele pu-
scrie pe cruce gi a scris doar atdt : COPILUL
temice 5i v6njoase. Putca sa lupte cu liarele ptdurii 9i
in ziua urmitoare femeia gi-a reluat locul pe chiar o ficuse in urma cu doud iemi. cdnd o ulsoaictr
scara bisericii. ptrrea mai tristi gi mai cenupie ca de obi- infometata navalise la grajd. Atunci ielise din casa
cei. instr infrunta. cu aceeagi tdrie. privirile sticloase ale numai in cama$4. Cand a vazut ursoaica ridicatl
celor trei cerqetori gi injuriturile dascilului. Nu spuse ameninttrtor in doud picioare, s-a repezit la salblti-
nimdnui despre inmormAntarea copilului. N-avea cui ciune. Lupta a fost scuntr. dar inca pastra in brale du-
rerea inf! unttrrii..."
spune. dar in copilul ingropat in urme cu doui zile iqi
(Vsul)
plinsese propriul fiu. impugcat in tirrpul revolu(iei gi
ingropat undeva pe l6ngi Otopeni. intr-o groapd "sd-ti cauli o CoMoAR.i ...9L|FLETUL
comun6. Acum avea qi ea urr mormant la care si LUlllII otnenilor Sau cu
se hrinette cu fericirca
aprindl o lumdnare pentru cei duqi. Pentru prima dita nefeicirea, cu inidia, cu gelozia lon implinirca
in ultimii cinci ani vorbise cu oamenii. dar ce fel de LEGENDEI PERSOI\ALE este singun indatorirc a
oarneni?! oamenilor.."
Prub (ivlho

sttiltt DohoTcl, 2@3

 Insemniri despre Panait Cerna
in arhiva doeumentarfr laeoh Iaeoboviei
Profesorul dr. lacob
lacobovici se inscrie printre cele
mai importante personaliteti ale
medicinei rom6negti de la
inceputul secolului XX. Creator al
gcolii de chirurgie din Cluj, cercete-
tor, profesor universitar cu un
deosebit talent pedagogic, profe-
sorul lacobovici a fost un animator
gi un neobosit organizator al vietii
medicale rom6negti. Aleturi de pro-
blemele de chirurgie 9i cele ale
invitdm6ntului medical romanesc,
a acordat o deosebite atentie $i
problemelor medico sociale ale
vremii, elabor6nd studii de valoare
referitoare la mortalitatea infantile
gi la organizarea sanitara a lucrurile prin prisma educaliei
Rom5niei. 1
in acelagi timp, aleturi de
savantul lacobovici, a existat 9i
umanistul lacobovici; pasionat de
studiul istoriei, a acordat o atentie
deosebitd problemelor arheologiei
in Moldova. S-a numdrat Printre
pnetenii de nddejde ai scriitorilor
vremii, avind preocupari de eseis-
tica Si memonalistici. in anul 1923
a organizat impreuni cu studentli
facultitii de medtcini din Cluj un
pelerinaj la casa lui George
Cogbuc; nemultumit de dezintere-
sul aratat de autorititi fatd de acest
loc, a luat initiativa reparerii clddirii
gi kansformdrii ei in casi memori-
ale, cu care ocazie a agezat o
placd memporiale cu textul:
Aici s-a nascut fericitul George
Cogbuc, poetul lirdnimii, marele
megter al graiului romanesc.
O luptd-i viala, deci te luPtdt
Cu dragoste de ea, cu dor.
Oricare.ar fi sfir$itul luptei
Sd stai lupt1nd cdci e$ti dator.
A9a cum menliona Prof. dr.
lon Chiricutd, unul din elevii profe-
sorului, "/acobovici a ales aceste
versuri pentru cd reqrezentau de
fapt deviza vietii lui de chirurg gi
profesor: datoria de a lu?ta Pentru
prog re s, pentrum ai b i ne,indifere nt
dacd egll sau nu inteles de altif . 2
ln fondul lacobovici, aflat la
Biblioteca documentard de lstoria
Medicinei din Bucuregti, se afla
manuscrisele unor insemndri
f5cute de profesor la aniversarea a
1 0 ani de la moartea lui Panait
Cerna, Nu am putut stabili dacd
aceste insemndri au fost utilizate
pentru o conferintd, motiv pentru
care prezentim aceste texte inte-
gral, cu speranla ci in viitor vom
putea stabili daci 9i unde au fost
prezentate.
o[Textul l]
Zece ani de la moartea fui
Panait Cerna
L-am cunoscut in mijlocul
prietenilor mei de la litere.
Era dintre aceia care te fer-
meca de la primele vorbe.
Prietenia odate legatS, nu
se mai putea desface. Panait
Cerna era atat de bun. atat de bla-
jin incdt simteai nevoia unui con-
tact cdt mai des, cat mai intim.
in toatd firea lui nimic din
defectele atat de dese la oamenii
de geniu. Degi congtient de Pu-
terea geniului sdu, el nu-l exagera.
lse perea ceva firesc Ai nu de
putine ori se simlea oarecum jignit
c6nd cei din jurul lui ii aritau prin
vre un semn stima gi recunogtinla
lor.
SArac, suporta greutS!ile
vietii cu un surAs filozofic. O boalS
grozaud ii atinsese pldm6nii. O
gtia, o cunogtea foarte bine. S-a
supus tratamentului ca un coPil.
Era acelagi 9i cind a gtiut 9i a
ramas acelagi gi dupd ce s-a con-
vins ci a invins-o in parte.
Am vizut atatia oameni
loviti de aceaste boale, putini inse
care s-o suporte cu atata seninS-
tate. Nu avea disprelul vietii, dar
nici nu fScea din conservarea ei o
torturi. Mintea lui perfect echili-
Dr. Georgescu,Tulcea Nicolae
brati ii ingiduia sd priveascd gi sd
vade totul in adevdrata formd a
lucrurilor.
Ne-am cunoscut la versta
c6nd sentimentul conserverii
specrei ne slSpanegte.
L-a prins gi pe dinsul cum
ne prinde pe fiecare dintre noi.
Geniul lui a vibrat puternic sub
influenta acestei pasiuni, care 9i de
data aceasta, ca de atatea ori, nu
era impirtdgitS.Nici aici el nu pune
nici o violenta. El vede totul din
partea ideald. lndiferentei, el
rdspunde cu simpatie. La
indignarea noastra, el zimbegte.
Sufletele noastre se apropie prin
contacte. Eu, ca medic, vid
mele. El le vede prin conceptiile lui
generale. Conceptiei mete anato-
mo fiziologice el opune eternul
optimism omenesc.
in mijlocul preocupirilor 9i
vietii noastre necajite '907 cade ca
un trasnet. Cei mai multi dintre noi.
fii mai apropiali sau mai departati
ai celor care trudesc pe pimintul
cel negru, suntem zguduiti de
dreptatea celor care o cer gi Pe
care nimeni n-o vede, n-o aude.
Privim uimiti la cei mulli
venili sd-gi puie in siguranta 9i
viata gi averea gi ne gindim cu
groazd la cei ce rogesc cu s6ngele
lor pdm6ntul fr5mintat cu miinile
lor.
$i pe c6nd unii trag din
jugul obligatiunilor, altii mor de
gloante sau de foame " Deqarte'n
tara holdelor bogate". Am sub
ochi bucSlelele de hartie Pe care
Cerna uzea insemnerile acelor
vremi, apirute apoi sub numele de
"Zile de durere" .
Se vede aici scrisul lui
merunt, nenumaratele lui incercdri
de a turna in formd definitive toata
durerea, toate revolta sufletului
siu zbuciumat.
Le-am primit acele foi in
sttfrit Dohorel, 2oo3

alte zile de durere, in noiembrie
1916 de la un prieten comun.
Venise bolnav la mine, care stam
cu spitalul in dosul Slinicului
Moldovei 9i flindce nu gtia ce va fi,
mi le-a incredintat se le pestrez.
$i in bubuitul tunurilor gi
printre gemetele renitilor, am citit
de mai multe ori:
Departe-n lara holdelor bogate
Acolo unde foamea e regind,
Au fost furtuni gi s,nge fdrd vind
De la bordee pend b palate."
o[Textul ll]
"Zece ani de la moartea lui
Panait Cerna se implinesc la 26
martie Mizeria gi boala grea curme
firul vietii celui mai bun poet al tim-
purilor noastre. Moare in
Germania, unde se dusese se-gi
completeze cunogtinlele at6t de
bogate.
Panait Cerna este nascut
in campiile Dobrogei, din tata rus $i
mami dobrogeanca. Se zice ce
pdrintele lui fugise din Rusia din
cauza ideilor sale liberale.
S-a oprit pe acest pemant
al nostru 9i a dat neamului pe
neintrecutul cAntdret al timpurilor
noastre.
Ne-am cunoscut ca stu-
denti. El era la litere, eu la medi-
cina, amandoi duceam greul vielii
de studenti saraci.
De la primele vorbe ne-am
inteles prietenia noastre a durat
gi
gi s-a intarit, fiindci cerna era din-
tre aceia pe care, cAnd ii cunogti,
nu-i poti uita.
Mic de staturS, cu capul fru-
mos, cu ochi scanteietori. De n-ai fi
gtrut cine este, spunear ci e cine-
va.
O boald nemiloas5 ii rodea
plemanii Oameni buni, profesorii
lui l-au ajutat gi a biruit-o.
CAnd l-am rev5zut intors
din Sinaia, cu aceiagi ochi sc6nte-
retori. cu firea veselS, suflelul ni
s-a umplut de bucurie.
Stdteam ceasuri intregi la
umbra teilor imbdlsdmati gi ascul-
tam povestea copiliriei lui,
povestea unei vieti de durere.
Zrcea gr de vremuri mai
apropiate, de ceasurile pe care le
traim. Povestea, cum numai el gtia
30
si povesteascd, focul dragostei
care-l mistuia.
Nu ti-am vorbit vreodatd gi pe
feregt/ deschise
Nu ti-am trimis buchete, stdpana
mea de vise,
Ci numai de departe te-am urmdrit
adese
lluminat de ganduri ,espuse,
neintelese.
$i aceea pe care o c5uta
nu l-a inteles. A fost gi el, ca atatia
altii, martirul unei tluzii. El o dum-
nezeia pe ea, sclava lutului. $i
cand totul a fost in zadar, nici
ur5, nici vorbe grele:
''Tot aurul iubirii iti cade-n pdr,
pe fald,
Apari biruitoare, ca-nteia
dimineald
O, vis al vielii mele, ce-o clipd
mi-ai zdmbit,
Mergi pururi in lumind, etem
sdrbdtoritd.
$i dacd eu md-ntunec, uitat,
necunoscut
Amara deznddejde de a te fi
pierdut
Mi-o va-mblinzi credinla cd te
voi gti mai bine
Mai sus, mai fericiti decet ai fi
cu mine..."
Aga a scris gi aga
ne
spunea gi nou5, cand sufletele
noastre revoltate o judecau uneori
cu patime.
latd-l intors din Germania
vesel $i plin de viate. Povestea gi
frumusetea culturii gi micimea
multora dinlre ai nogtri, care se
prip6giseri acolo.
o[Textul llt]
"inainte de a pleca in
striindtate, Cerna vdzuse pe 1907.
Eram impreund c6nd au
venit primele vegti...Focul se
aprinsese tocmai in judetul meu.
De aici p6rjolul cuprinsese tara.
Aceleagi griji, aceleagi dureri erau
pretutindeni. Sufletele noastre, a
celora crescuti in terana satelor,
sangerau de durere. Ne durea de
durerea fratilor nogtri, ne durea
gdndindu-ne la viitorul tdrii. Atunci
un om rece a aruncat teribila for-
muld"int6i represiunea gi apoi vom
vedea". Represiunea s-a ficut dar
dupd d6nsa n-am mai vazut ntmic.
Din acele timpuri am ceteva foi
scrise de Cerna. Poetul ceuta se
toarne in tiparul lui neintrecut
grozdviile acelea. Aceste foi au
fost pestrate cu sfintenie de un pri-
eten comun, care mi le-a dat in
noiembrie 1916 pe frontul
Sldnicului Moldovei.
Bolnav, ajungand in spitalul
meu gi cum credea ci eu am mat
multe ganse, mi le-a incrdintat se
le pun la adipost. Zilele acestea
le-am trimis Academiei Rom6ne,
unde mai sunt 9i alte documente
ale lui Cerna.
$i in vremurile acelea de
nemirginit6 durere citeam:
Dispari o lume, tron de tron si ardi
Dar nici o lacrimd si nu se piardd
Din pansul gi din sengeb varsat .
Dormi linigtit, Cerna, visurile
tale nu mai sunt amegiri divine. Noi Ie
vedem dar nu le pricepeml
"9i iar se mutd piattele-n hotare,
lar trec strdjeri moldavi in goana
mare,
O visuri, visuti, amegiri divine
Trecutu-i mort, trecutul nu mai
vine.
Sferemat e cuibul de vulturi.
Moldova mea, Moldova mea iubite
Ce judecat-a lumii, ce ursitd
Te-a rastignit?
Moldova ta, Moldova noas-
ta e azi aievea gi nu-i un vis. $i sd
se-mplineascS:
Tu, Doamne-al sldvii Duh ce n-are
nume
Tu, care ai vrut si fim gi noi pe
lume,
Nu-ntoarce de la,noi auzul tau."
Aici se incheie cele trei
manuscrise ale profesorulu i
lacobovici. Autorul rAndurilor de
fate. care nu este nici critic, nici
istoric literat ci numai un admirator
al poeziei lui Panait Cerna, igi face
o datorie de onoare a prezenta
aceste insemndri, poate mai putin
cunoscute, 9i care poate vor con-
tribui la adeugarea unor nbi trese-
turi la portretul celui pe care il con-
siderim cel mai important poet al
Dobrogei.
1. XXX /storia nedicinei
rcmene9ti. Ed.
Medicald, Bucuregti 1 972, p.387-389
2. ChiricuE 1., Ptof dr. lacob lacobovici - lnte-
meielorul icolii romenegti de chirurgie din
Transilvania, Ed. Medicala, Bucuregti 1979.
sttiltADohro|t )fi3
 $e t
Cdntece pdsdri, cdntece astre...
t "'l rt

GEtA MAGUREANU

Joc
la169i lstovire
Si-n tine, gi-n mine,
Cerul e plin de foc, si-n noi, Avea gust de putred cerul
Ciririle se pierd in nisip, Se adund, cu timpul, ingreunat de ploaie.
Dintr-un cireg, de toate: Copacii - infometate brale de
se scuturi flori stele. Si soare, 9i noapte, spAnzuritori,
Un bdtrAn moare si ploi. plAngeau gemAnd.
cu gAndul la ciregul, Din mine, din tine, ln noaptea-mi de cogmaruri,
care va inflori iardgi la anul. din noi, oameni mascati spAnzurau de
Striga, spre noapte, cer
durere, dorinle, copaci din care cideau frunze
Banalitate de vreme uitate. otrdvite.
Spre mine, spre tine, Mirosul infernal al benzinei
Prin ceala grea, spre noi, lncendiase toate maginile
oamenii igi indreptau pagii Aleargd suvoi ude de ploaia sfArgitului.
mecanio CAntece. pisdri, cAntece astre
spre locuri gtiute. Plaja
Aveau ochii pe
Picioare,
aproape de glezne, PlicutS alunecare, permanenta
sd li se lumineze calea, gi nelinigtitd alunecare,
pentiu a nu-gi produce caldd, fierbinte, ireali...
cucuie in f runte. inceput qi sfArgit.
Pireau foarte siguri Pe ei. Doar orhul, privind marea,
Se spune ci gi-au Pus sufletele si pagii sdi pe nisiP...
la conservat 'in buzunare, Valuri se inalte, se sting
inchise cu lacdte de vise H gi-n rdset de spumi
pierdute. spald insd tot.

Bacoviand
Triirea verii
Adri:n PAL - 'Flori" E miros de ploaie,
De miere, noaPtea
proaspit, crud gi tare.
se prelinge peste P6mAntul Rugi E miros de rece
peste rodul greu.
greu de florile moarte-n
Neagri, nemiloasi,
octombrie. Doamne,
Ah! viclenii ochi ai noPlii Nu vreau sd mi-ngroP in noaptea igi desPoaie
beznd. rochii largi de vise
cum farmecd ticerea.
Trimite-un inger sd-mi inchidi pe uscate ierburi
Eu visez insi o grddind verde,
ochii, senini candva. gi copacii goi.
ireal de verde,
in groapd, cu lan! de argint Timpu-gi curge cliPa
sperAnd in
s5 mi coboare. tot mai monoton.
trdirea verii.
Numai aga truPu-mi 9uierate-n Eoapte,
va fi iarbd, va fi soare... toamna plAnge-n ton.
O, Doamne!...

sttfru DobtoBd, 2003

 SCHITA PRIVTND EVOLUTIA ISTORIGA A
TERIT6RIULUI ACTUAL AL MUN!CIPIULUI
TULCEA
Dr. V. H. BAUMANN
pane la sfargitul epocii toponime de origine celtic5, pre-
romane(sec. Vll p. Chr.) Un rol cum: Noviodunum (lsaccea),
inceputurile istoriei acestor important in dezvoltarea acestei Arrubium (Macin), Aliobrix (Cartat)-
locuri se regdsesc undeva prin agezeri l-au jucat raporturile eco- toate, ageziri fortificate de tip
mileniul lV a Chr., in pline epoce nomice ale getilor cu cetatile dava.
neolitic5, c6nd Dobrogea era grecegti din Pontul Stang, un 1.0, Pentru poetul Ovidius,
locuiti de purtetorii cutturii important centru al come(ului de exilat la Tomis in anul 9 p. Chr,
Gumelnita. Topoare de piatrd de tranzit care se desfigura la Gurile dava Aegyssus era o yetus urbs,
tip baros, descoperite in malul Dunerii aflandu-se cu certitudine la "... mai bine ap5rate prin natura
sudic, ripos al lacului Zaghen, 'Tulcea. O serie de produse cera- locului... cetatea era pe vdrful unui
impreuni cu unelte de silex, 9i pe mice grecegti provin din perioada
deal ce se inalta aproape pini la
Dealul Taberei. in apropierea secolelor V-l a.Chr., fiind nori", fiind vorba, evident, de capd-
beltilor Dunarii Vechi, ateste descoperite in zonele de V NV SE tul stancos al Colnicului Hora.
ageziri gumelnitene la NV gi la NE 9i E ale actualei localiteti.
La NE, Dupd anul 12 p. Chr, cdnd Ovidius
de actualul orag Tulcea.Topoarele pe Dealul Monumentului (Colnicul
ne transmite gtirea recuceririi de
descoperite sunt prelucrate din Hora), primele materiale grecegti
c5tre romani a cetdtii Aegyssus,
gresie silicioasa de tip Denis Tepe, (toarte gtampilate
de amfore de cregte importanta strategice a
material procurat cu usurintd din Thasos gi Rhodos) au apirut pe
un acesteia. Dupa infiintarea flotei
apropiere. nivel de locuire elenistic, datat la dundrene (classis Flavia Moesica),
Nu cunoagtem evolutia sfArgitul secolului lV- prima jumd- cu sediul la Noviodunum, ?n cursul
comunititilor omenegti din aceste tate a secolului lll a. Chr.
in se_ secolelor ll-lll p. Chr., Aegyssus
locuri in epoca bronzului gi la colele a. Chr.-l p. Chr.,
I ta se dezvolti ca un orag roman, tot
inceputul epocii fierului. Abia prin Aegyssus negustorii greci
mai implicat in comertul de tranzit
sec. Vll-Vl a. Chr., descoperirile desfigurau un volum apreciabil
de cu populatiile stepelor nord.pon_
arheologice evidentiazi un orizont tranzaclii comerciale,
dovadi fiind tice. De remarcat cd, la 4 km est, in
hallstattian caruia ii apartin doui descoperirea unui bogat
depozit, punctul Vra Judecdtorului, gi la 5
agez5ri localizate, una pe Dealul alcdtuit din 119 amfore, in parcul
km vest. pe dealul Taberei, pe
Taberei, celalta la SE de stanca pe Monumentului.
doue promontorii inalte, aflate la
care se inalt5 azi Monumentul Dezvoltarea peninsulari a distante aproximativ egale fati de
Reanexirii Dobrogei gi unde, in oragului antic s-a produs in perioa-
Aegyssus, s-au descoperit res-
epocd La Tdne getici, s-au confi- da elenistice Localizarea
necro- turile unor forturi romane. Aceste
gurat inceputurile oragului antic polei getice la capitul de
SE al geii promontorii configurau in antichi-
Aegyssus. Dealului Monumentului, pe un pla- tate un aspect denticular malului
0,1, Oragul Aegyssus tou aflat la 1,5 km de anttcul Dundrii, fenomen sesizat de
s-a format in capitul de NE al Aegyssus, relev5 o extindere a
romani, care l-au folosit in
actualei localitAtii, la poalele unui necropolei in cursul sec.
lll a. Chr., realizarea limes-ului (frontierei)
promontoriu stancos alcetuit din djn vecinatatea
agezdrii spre SE, dunirean. Oragul antic cuprindea
conglomerate triasice, inconjurat p6n5 la cap5tul strezii
Nalbelor. zonele de S, SV 9i SE ale actualu-
din trei parti de apd. Cel mai vechi Numele oragului apare probabil lui Parc al Monumentului, pe un
nivel de locuire apartine secolelor dupd pitrunderea
vrolentd a contur delimitat cu aproximatie de
Vll-Vl a. Chr gi evidentiazd, ca gi in celtjlor d jn jurul anului
280 a Chr., strada Surorilor la V 9i Veseliei la
cazul altor puncte de pe Iinia cAnd in periferia nordicd nord-
D u ni rii, o evolutie neintreruptd
9i E. Pe axul longitudinal al
vestica a Dobrogei igi fac aparitia Peninsulei, actuala strade a

Stentn Dohro7et, 2003

 33
iei, marcat la N de iniltimea culatia monetari. Rareg. Registrul Vamal Otoman
coasa, inalta gi abrupte, fortifi- Ultima mentiune a numelui loca- mentioneaza la Tulcea, la
de geti gi apoi de romani cu lititii ne este oferiti in secolul al X- inceputul sec. XVl, o vie activitate
'i de piatre, de o parte gi de lea de imp5ratul bizantin economici, ceea ce presupune ca
alt5. din dreptul bisericii Constantin Porphirogenetul. localitatea devenise un activ port
Srii pAnd la inceputul strdzii 1.1. Cercet5rile arheologice dundrean, a cerui importanl5 in
lae Balcescu, avand ca punct pledeaze pentru existenla unei traficul dunirean era in continua
rsat la SV capatul sudic al ageziri modeste in secolul X, cregtere. intr-o lucrare din 1917,
,giului Spiru Haret (str. 14 a$ezare distruse de armatele marele istoric roman Nicolae lorga
mbrie), se intindea necropola bizantine ale lui Tzimiskes la 971 9i mentionaze o serie de informalii
ului, plani 9i tumulard. refortificatd printr-un zid de incinti istorice cu privire la existenta unui
:operirile arheologice gi, in la cumpana dintre milenii, pentru a bazar la Tulcea in secolul al XVI-
,ial, cele epigrafice evidentiaze servi ca punct de control gi lea, unde veneau negustori greci
,pulatie cosmopolita, alcatuite supraveghere bizantine intrerii in din lnsula Chios. La 1582, englezul
veterani. negustori. armatori, Delt5. Dupe o scurti perioadi de John Newberie relateaze despre
rietari funciari. O stele fune- inflorire, agezarea este distrusi de belgugul de pegte de la Tulcea.
descoperita pe strada Miron pecenegi la 1036 Si apoi de uzi la Urmele agezirii medievale suPra-
in, la aproximativ 2,5 km SV 1064. Locuirea medievall continui pun vechiul orag Aegyssus, fiind
rnticul Aegyssus, evidentiaze la poalele promontoriului, dupd intalnite, arheologic.in aceeagi
rl cd, la mijlocul secolului ll p. cum ne dovedesc descoPeririle zone peninsulari din partea nord-
oragul detinea un teritoriu in monetare, pe actualul contur al estica a oratului actual.
se aflau sate de tip roman strazii Prislav, unde o int6lnim Ceramice medievale din se-
) gi ferme rurale (villae rusti- p6nd in sec, Xlll, cdnd intreaga colele XVll-XVlll, obiecte metalice
. Era centrul unui pagus agezare este distrusi de titari. Din 9i monede au fost recoltate din
runi cvasi urband) condus de a doua jumitate a sec. Xlll 9i Pana zona sudicd a Parcului
;onsiliu alcdtuit din magistrati ln sec. al XV-lea, numeroase mo- Monumentului, din curtea bisericii
o decurionum), aflat sub nede de argint: titdrigti, "sfanta Paraschiva" 9i de pe strada
ritatea comandantului militar al veneliene, sarbeqti, bulgdreqti 9i lndependentei, cu ocazia lucrarilor
ului. Avem gtiri despre otomane, descoperite Pe intregul de canalizare. Mirturii ale
enta la Aegyssus a cohortei a areal al oragului actual, evidenli- prezentei unor ateliere locale de
Flavia Britlonum in a doua azd mai multe nuclee de locuire fabricare a ceramicii sunt exem-
rtate a secolului lll p.Chr 9i a medieval5 9i reflectS noua situalie plarele de vase sm5ltuite, scoase
vexillatio Aegyssensis din politice din zona Gurilor Dunerii. de scafandri din aPele Dun5rii, in
o I Jovia la inceputul sec. lV Din sec. XIV se constata arheolo- rada portului actual.
3hr. ln secolul al V-lea, gic o noui perioadi de locuire Pe Agezarea medievali s-a
/ssus este sediul unei unitati Colnicul Hora. Noua locuire dezvoltat pe aceeagi axe longitudi-
:avalerie (cunes aequitum depSgegte suprafala vechii zone nalS principald. de-a lungul penin-
igerorum) 9i regedinte a fortificate. Prezen!a ceramicii ori- sulei care coincide cu strada
andantului militar al frontierei, entale din pastd rogie, specifica Gloriei, ramificate la extremitatea
Leg. I Jovia in timPul lui sec. al XV-lea. relevi cd localitatea nordici. spre vechea cetate 9i spre
port gi la cea sudici spre inillimea
nian, Procopius amintegte de a fost cucerite de turci inci din
)erea fortificatiilor la ml.ilocul prima etapa (418-1420). Foafie de pe strada Nicolae Bilcescu
Vl p. Chr. Cercetdrile arheo- probabil, in cursul aceluiaqi secol, Agezarea medievalS acoPerea 9i
;e din Parcul Monumentului localitatea de pe Colnicul Hora a versantul de SV al Peninsulei, cu
te in secolele lV-Vl o via!5 capatat gi denumirea de Tulcea: deschidere spre Porlul Pescarilor'
na gi o activitate economici Tulcsa in Registrul Vamal cunoscut mai tarziu cu numele de
rsi. Oragul se mentine Pana la Otoman din anii 1515-1517 9i vadul Sacagiilor, cuPrins intre
cul secolului Vll P. Chr., fapt Tuncza pe harta l\/loldovei doua promontorii scunde 9i stin-
coase. Pe cel nordic, turcii au zidit
)dit de prezenta unui atelier de intocmiti de Georg Reichersdorfer
rcrare a podoabelor 9i de cir- la 1541, din dorinla lui Petru
in secolul al Xvll-lea o fortificatie
5ttfrlL ?n03

poligonala cu gapte turnuri, cu arti-
lerie proprie gi garnizoand perma-
nenta. Fortificatia este vazuta de o
serie de celatori striini: Paul de
Alep la 1658: Mihail Bay 9i
Gaaspar Papai la 1706, La
Mottraye la 1711 9i John Bell la
1737. Localitatea Tulcea este
pomenite de Evlija Celeby la 1 650
9i de Matteo Gbndola la 1674.
Agezarea turcilor s-a fecut
prin ocuparea centrului comercial
al localitdlii, aflat la acea datl in
zona Podului Pescarilor. La apro-
ximativ 500 m spre r5sirit, in
vecinetatea cimitirului romanesc,
se constituie cel mai vechi cimitir
turcesc, care suprapune partial
vechea necropole romane, gi
unde, in zona strdzii Dorobanli,
turcii vor construi mai t6rziu 9i
prima geamie.
ln prima jumatate a secolu-
lui al XVlll-lea, prin agezarea unor
noi contrngente etnice. de rugi-
lipoveni. aleturi de greci, romani,
armeni, evrei gi italieni, localitatea,
aflate in plin proces de dezvoltare
economice, capeti un aspect cos-
mopolit. La mijlocul secolului XVlll
sporegte functia strategice a barelor de cereale, etc. Complet
Tulcei. Pentru sustinerea campani-
ilor militare ale lmperiului otoman
contra Poloniei, Rusiei gi Austriei,
se construiesc magazii destinate
aprovizionerii armatei, adevdrate
antrepozrte subterane, boltite cu
car5mizi 9i zidite din piatre, unele
dintre ele identificate arheologic: in
Parcul Monumentului, in dreptul
bisericiil "Sf. Paraschiva" de pe
strada Gloriei, la Poalele dealului
Babadag, la intersectia str Nicopol
cu Mircea Vod5; la poalele dealului
Comorofca, in peretele rdpos din
dreptul bisericii lipovenegti.
1.2. Rizboaiele ruso turce
de la mijlocul secolului XVlll 9i
inceputul sec. XIX au provocat
depopularea gi ruinarea Dobrogei.
34
Situati in zona de frontieri, Tulcea
a fost teatrul tuturor operaliunilor
militare, atSt rusegti cat gi turcegti.
Distrugerea sistematica a fortifi-
catiilor sale, la 1771,1773, 1750-
1791 , de citre rugi, a provocat
ruinarea totale a gospoderiilor, a
previliilor negustorilor, a ham-
distrus dupi 1812, oragul Tulcea
este reconstruit cu greu de cetre
locuitorii sdi, centrul de greutate
deplasandu-se spre sud, la poalele
zonei peninsulare, inconjuratl cu
ganturi 9i valuri de pemant, situatie
valabile pane la'1829 c6nd Tulcea
suporte 9i ultima distrugere din
aceste rezboaie.
2.0. Dupd 1830 Tulcea este
repopulata cu locuitori venili din
tinutul dintre Dundre 9i lacul
Razim, pe linia Tulcea Babadag,
fugiti din calea luptelor sau eva-
cuali prin Tratatul de la Adianopol.
Printre ei se afle familii de bulgari
veniti din Basarabia 9i familii de
cazaci ucraineni rimagi dupa dis-
parilia S/clel de la Dunavit. ln
scurt timp se produce o supra
populare a localitilii. Fenor
igi gese$te rezolvare printr-o
structurare urbanisticd.
Schimbarea configu
urbanistice a oraqului Tulc€
face prinl ruperea vec
perimetru gi deplasarea cer
comercial, in urma agezerii I
latiei evacuate din coltul de I
Dobrogei pe ineltamile situate
parte gi de alta a lagunei cer
cu o dispozitie concer
Dunerii. Fara a renunta la v€
agezate peninsulare, ocr
acum de turci la sud gi la no
rugii.lipoveni, noul orag Tulcr
intinde pe spaliile inalte din
lagunei centrale, care devin
timpul, zona centrali a oragu
2.1. lnstituind liber
comertului, Tratatul de
Adrianopol a dus la intensifi
navigatiei pe Dunire. La 1l
societate auslriaci pune in
lalie pe Dundre vase cu
Faptul lmpulsioneazi consl
de nave in porturile dobroge
indeosebi, la Tulcea. in c5!ir
oragul se populeazi cu
patroni de berci, dulgheri, cal
itori, armatori, constructo
nave, antreprenori, etc. O
aperute la 1847 intr-un jurna
triac mentioneazd la Tulcea <
ulatie amestecatd de turci, br
romani, cazaci zaporojeni, lir
din Basarabia gi Moldova, gr(
arhipelag gi greci ionieni. in
timp, Tulcea devine oragul c,
important al Dobrogei, di
constructiilor navale favoriz€
prezenta "frumoaselor pddt
stejar" din vecinitate, fen
atestat de Louvridres, vice<
lrancez la Tulcea, intr-un rap,
22 decembrie 1856. La '1 8
infiinteaze primul gantier
intr-un raport de la 1 sept€
1848 al polonezului Korsr
sttflitDohr$,

construirea de nave ca
)nsiderabile": vase comer-
:viale, p6ni la 300 tone,
)onstruite cu lemn din
r statului, obtinut aproape
intreprinderea apartinea
..ci din Tulcea, care, in lipsa
3islatii otomane adecvate,
rstat pedurile Tulcei, silind
rl otoman se intezice la
rnstruirea altor nave,
ln 1859 Tulcea devenise un
nt port fluvial, germanul
consemna lansarea unui
, drapel austriac, eveniment
rit de intreaga populatie a
i. 9antierul naval din
ajunge sd produca nave
3xport. Pe la 1853 natural-
rucher de Perthes gasegte
oragului ocupat de
,ase nave, iar pe dealuri de
Srate mori de vdnt. La
Wilhelm Hamm descrie
populat cu case mai toate
n, dupe moda orientale, $i
;tre zibrelite.
2.2.Dupi '1830 se ?nfi-
la Tulcea o noui Mitropolie
Proilaviei de la BrAila fiind
ati la 1829), aflate sub
tia Patriarhiei Ecumenice
rstantinopol. Primul titular a
rnaret, venit din Anatolia,
ifintea la 1839 biserica
:asce din Nalbant. intre
845 se construiesc la
primele biserici cregtine din
Biserica "Sf. Nicolae' de
:mAnii begtepeni gi Biserica
barea la fat5" (1842). Sub
rl lui Panaret, mitropolitul
e, intre 1848-1854 este
rite cu piatrd 9i mortar bise-
-.ceasci cu hramul " Buna
'", la poalele dealului
19. Concepute gi construita
neoclasic grecesc de citre
tul $tefan Dopron, biserica
impodobiti cu elemente
35
sculpturale gi pictur5 in 1857. Tot
in stil neoclasic a fost construitS,
de catre comunitatea bulgarA din
Tulcea, Biserica "Sf. Gheorghe",
la 20 mai 1857, pe malul
r5saritean al lagunei centrale.
2.3. intre 1860-1 877 Tulcea
este regedinte de sandjeac,
provincie otomand condusi de
guvernatori (mutesarifi). intre
1864-1867 aceasti functie a fost
ocupati de Rezim Paga, a c6rui
mamd era grecoaici din Atena,
N
f,i, 4,
''il
h''
unde a gi copilerit. Rezim Paga a
fost una dintre personalitetile mar-
cante ale sfirgitului de epoce
otomana, care a contribuit la con-
structia moderne a oragului Tulcea
9i a sprijinit populatia cregtine a
oragului. Aceasta politicS a fost
continuata gi de urmagul siu,
lsmail Bey, roman macedonean
din Albania, intre anii 1868-1871
care a avut gi o atitudine favorabila
infiintirii de gcoli rominegti. in
perioada celor doui guverniri,
Tulcea a cunoscut o intense activi-
tate constructiva. Un rol importnat
in modemizarea oragului l-a avut
disparitia lagunei centrale, in urma
consoliddrii gi indiguirii !drmului
dundrean de citre Comisia
Europeane a Dundrii, infiin-tate in
1859, cu sediul la Sulina. Piala
oragului, unde funcliona oborul de
cereale gi tdrgul de vite, s-a consti-
tuit pe centrul ceairului, inconjurat
de mahalele apartinand bulgarilor
gi armenilor . in partea de rasarit,
evreilor 9i grecilor" in partea de
apus 9i rugilor. in capitul de sud.
La 1873 se incepe construirea
marei geamii cu minaret (Azizie)in
capdtul sudic al vadului sacagiilor.
lntre 1863 - 1865 este con-
struit Conacul paga/ei, devenit
dupd 1878 sediul Prefecturii (actu-
ala clSdire a Muzeului de ArtA).
Rezim paga aduce constructori
din Occident Si realizeaze prima
f r
clidire in stil neo.clasic de pe teri-
toriul Dobrogei. in 1868 se incepe
construirea unui local de gcoale
superioari turceasce, in fata actu-
alului Colegiu "Spiru Haret". Dupa
incheierea lucririlor ln 1876, clSdi-
rea este transformata in cazarme a
jandarmeriei 9i apoi, duPe 1878,
sediu al Primdriei oragului Tulcea.
, lntre 1857 - 1867, liPovenii
de rit vechi (f6r5 preot), agezali pe
capitul sudic al colnicului Hora,
ridici biserica "Sf. Treime" (Sf.
Paraschiva) la intersec-tia strizii
Gloriei cu strada Surorilor. intre
1864-1868, lipovenii agezali la
poalele dealului Comorofca con-
struiesc biserica cu hramul "Sf.
loan Teologul", in capatul vestic al
str5zii Mihai Eminescu. in Partea
de vest a oragului, Pe dealul
Comorofca, romanii gi grecii con-
struiesc un crmitir ortodox al cirui
capit rdsdritean a fost transformat,
sttfriL DoWoBcl, ?io3

dupd 1919, in Cimithul Eroilor. la
'1875, rugii incep construirea bis-
ericii mari de piatrl, cu hramul
"Schimbarea la fate", terminate in
1883, 9i, tot in aceea9i perioada,
comunitatea evreiasci din Tulcea
construiegte templul
"meseriagilor", in capatul sudic al
strazii Maregegti. La 1874, mocanii
din Prislav, care au populat dupe
1830 zona de rasarit a Tulcei
peninsulare, incep construirea bi-
sericii "Sfintii impirati", pe latura
de nord a dealului Mahmudia, bi-
serice ce va fi terminate 5 ani mai
t6ziu, in 1879 intre 1859 - 1862,
comunitatea bulgarilor ridici lSngd
biserica "Sf. Gheorghe" un local de
gcoala secundari in care, dup5
1897, va functiona prima gcoald
secundard de fete, de gradul ll.
Germanii, agezati in vecinltatea
de vest a grecrlor, la poalele dealu-
lui Babadag, intre 1844-1856, i9i
ridica o biserica catolicd, pe actu-
ala strada Traian, cu hramul "Sf,
Mihail", in anul 1872.
La 1864, austriacul Karl
Peters mentiona o serie de noi edi
ficii. Astfel, era clddirea "elvetiane"
a lui \Mlhelm Bergman in care
functiona, la acea dat5, Consulatul
austriac (pe actuala stradd 9 Mai,
nr. 3). S-a construit o parte a cheiu-
lui, in zona portului nou, unde a
fost ridicata 9i cladirea Cepiteniei
portului in care functiona gi vama,
pe malul Dunerii, in dreptul dealu-
lui Comorofca. Pe locul fostei forti-
ficatii otomane de pe promontorrul
nordic, st6ncos, situat la nord de
Vadul sacagiilor, CED a construit
un far pentru orientarea vaselor in
drumul lor spre mare. La poalele
dealului Babadag, pe viitoarea
strada Sf . Niculae gi in apropierea
bisericii "Sf. Niculae", in zona cen-
trale a oragului, comerciantul grec
llias Licheardopoulos igi constru-
iegte o frumoasd clidire in stil
36
Emplre, intre anii 1870-1875. in in 1883 s-au pus
salonul pictat de la etaj au fost primei gcoli secundare ro
semnate, qe pare, la '18 noiembrie din Dobrogea Gimnaziul
1878, actele de
preluare a beieti, care functiona i
Dobrogei de catre autoritetile cleditS de Rezim Paga pe
rominegti. strade 14 Noiembrie. l. Nt
La poalele dealului transforme Gimnaziul in
Mahmudiei, zoni populatd de care, din 1902, se vi
tetari. romani, bulgari 9i armeni, "Principele Carol'. Doud
de o parte $i de cealalte a unui ale actualului local vor fi a
segment de strada constituit pe clddirii lui Rezim Paga i
latura estice a fostei lagune (dupd l|902-1920. Cel de al treil
1879. strada $tefan cel Mare) a va fi construtt abia intre
fost construit, din cirimida 9i mor- 1972, prinl demolarea c
tar cu ciment, bazarul turcesc sau Rezim Paga. Tot in timpu
ansamblul arhitectonic oriental tului l. Nenilescu este i
"Sub coloane", alcetuit din 4'1 de $coala secundard de fet
privdlii (6 cu etaj gi locuinle), cu devenite apoi Liceul "Pr
portic la faladd, format din 72 de tleana". intre anii 1 893-1 8€
coloane orientale. lucriri de reconstructie a I
Pane la r5zboiul de reintre- Administrativ, lucrari con(
gire a neamului, oragul Tulcea inginerul tulcean $tefan Bt
pistreaz6 aparenta unei localitili apoi primar al oragului, i
importante. La 1899, "Liga pentru mandatului de prefect
propdgirea Dobrogel', create la Nenilescu.
1879, a ineltat pe acropolea col-
nicului Hora un superb monument
destinat cinstirii eroilor cizu!i in
Rizboiul de lndependenli 9i al
reunirii Dobrogei cu Tara. Banii au
fost strangi prin colectd publici,
monumentul fiind opera a dor mari
artigti: George Vasilescu gi
Constantin Bilicescu. Cel de,al
doilea este gi autorul monumentu-
lui lui Mircea cel Betran, amplasat
la 1903 la intersectia principalelor
artere din centrul oragului, in
apropierea Palatului Administrativ
gi la capetul nordic al fostei lagune,
devenitd acum Piata Mircea. Un rol
importanl in ridicarea celor doua
monumente, primul inaugurat ofi-
cial abia la 2 mai 1904, impreund
cu Parcul public situat deasupra
stravechiului orag Aegyssus. in
prezenta perechii regale, l-a avut
loan Nenitescu, erou al Rdzboiului
de lndependente gi prefect al
judetului Tulcea intre 1897-1900.
finunffioS

3,1, in capdtul nordic al
Mircea, intre 1900-1 903 a
menajata GrAdina Publica
li, iar la SV a fost constru-
in grija lui Grigore Antipa,
a Administratiei Pesciriilor
ti, intre 1904-1907. La
rl secolului XIX a fost ame-
zona portuara a oragului, pe
curburii Dunerii, avand in
loue anere principale, para-
fluviul: strada Carol I (actu-
'. Girii) 9i strada lsaccei,
,rmatd in artera comerciale.
itul vestic al strezii Carol se
idirea vechii Cepit5nii a por-
1 1907 se construiegte noul
Administrativ al Portului
, demolat in deceniul 8 al
comuniste. in zona portului
'esc, la aproximativ 200 m
le farul CED, functiona din
r tibicirie de opinci a fratilor
rof. ln 1912 tebaceria a fost
9i modernizatl cu magini
le de tibdcit, iar din '19',l5
) se fabrice talpe pentru
i. Din 896 incepe si
1 strazii Mircea Vod5. intre 1894-
)neze, intre Dunire, str.
.i 9i malul SE al ghiolului
-ca, Fabrica de cherestea a
anasie lvanof din Tulcea,
irata in 1897 de Naum V
r impreunS cu Alexe
ride, care in 1908 devine
roprietar. Acesta igi constru-
a sfSrgitul sec. al XIX-lea o
asi clSdire cu interioare Pic-
u motive florale gi cu stuca-
: str Sf. Nicolae, vis i vis de
ra romAneasci (actuala
: a Muzeului Delta Dunarii).
3,2, lmportante constructii
enajeri edilitare se fac intre
9i 1 914. in zona inalti din
oragului au fost ridicate, pe
ia ghiolului Ciuperca,
ind din str. lsaccei: Palatul
Spitalul comunal de Pe str.
ului, la capatul c5reia, spre
37
nord, au fost instalate cazdrmile
Vanetorilor 9i ale Regimentului 33.
Cazarma Regimenlului 73
lnfanterie a fost construite in
apropierea barierei Babadag 9i, in
T
E r$;
ry
vecinAtatea acesteia, Arestul
Judetean. Pe malul de NV al ghi-
olului Ciuperca a fost construiti
Uzina de ape. Marele depozit de
api filtrati, pentru distribuirea ei in
orag, a fost amplasat pe dealul
Babadag, la capatul de sud al
1903 au fost construite noi localuri
de gcoale: pe strada Sfintii
impdrati o qcoala primara de fete
gi alta de beieti; pe strada Mircea-
Vodi o gcoald primare de b5ieti.
La 1899 Banca Nationale din
Tulcea igi construiegte un imobil
propriu vis.i vis de Biserica
"Sf.Gheorghe', unde va functiona
p6ni in 1928. intr-un imobil de pe
strada lsaccei, col! cu artera cen-
trale a oragului str. Elisabeta
Doamna,- inginerul constructor
Teodor Flamaropol din Tulcea con-
struiegte o frumoasd cledire, in
care va functiona, in perioada
1911-1922, Banca de Scont.
Activitatea edilitard
autorit5tilor a necesitat
deschiderea celor dou5 cariere de
piatrd care au functionat p6ni in
anul 1910: una pedealul
Mahmudiei ' din care se extragea
piatra calcaroasi de culoare rogie
("marmura de Tulcea") Si alta pe
dealul Babadag, la iegirea din.
ora9. Principalele str6zi au fost
..1
l
ffi
pavate cu piatri cubic5 sau cu pia-
tra de cariera cioplita, iar toate tro-
tuarele au fost realizate cu piatre
rogie, fdluiti gi legati cu ciment.
Perimetrul oragului a fost delimitat
printr-un gant inconjur5tor,
stripuns de cele trei artere radiale
care uneau centrul oragului cu
lsaccea-la apus, cu Babadagul-la
SV gi cu Mahmudia la SE. Sprijinit
pe gantul de sud, a fost amenajat
marele cimitir al oragului
"Etemitatea".
La 1908 populatia oragului
era estimate la 19.575 locuitori, in
Expunerea judelului Tulcea a pre-
fectului l.C. Atanasiu, pentru ca, 5
ani mai taziu, in Statistica din
1913 s5 se constate o cregtere a
populatiei oragului pane b 21 .727
locuitori. PAni la Primul Rezboi
Mondial, centrul istoric al oragului,
corespunzdtor gi centrului comer-
cial, cuprins intre port 9i interseclia
strdzii Elisabeta Doamna (dis-
a pSrutd) cu strdzile: $tefan cel Mare
(dispSrutA), Basarabilor (Picii),
Babadag, Sf. Nicolae (Progresului),
lsaccea gi Carol (G5rii), s-a contu-
rat definitiv, cipatand un aspect
Sttltu Dowo6d, 2oo3

modern, european.
4.0. Primul Rdzboi Mondial
a insemnat pentru oragul Tulcea
inceputul unui declin economic din
care nu gi-a mai putut reveni in
perioada care a urmat. Ocupalia
bulgare din anii 1 916-191 I a silit
autoritatile oragului sd se refugieze
la Sf. Gheorghe, in delte. O mare
parte din arhiva oragului gi a
judetului a dispdrut cu aceaste
ocazie, datorite conditiilor de trans-
port dar, mai ales, de conservare.
Ocupalia bulgari a invrijbit
comunitetile etnice, a sarecit petu-
ra micilor proprietari 9i a celor de
mijloc, a distrus stabilimentele
industriale abia create la inceputul
secolJlui XX gi a provocat pau-
perizarea agricultorilor. La sfArgitul
rezboiului, cea mai mare parte a
oragului Tulcea era o ruini. Cele
doue monumente ale apartenentei
oragului la Romdnia Monumentul
lndependentei de pe colnicul Hora
9i cel al lui Mircea cel Bdtrin din
Piata Mircea, erau complel dis-
lruse.
La fel, cazatma
73 lnfanterie gi din energia furnizati fiind intre-
Regimentulur
numeroase edificii publice. buinlati la extragerea 9i dis-
Refacerea oragului a solicitat efor-
turi materiale extraordinare, atat
din partea autoritdtilor cit gi din
partea populatiei tulcene care a
suportat greutatile reconstructiei.
Aceste eforturi, incepute in 1923,
s-au inchetat, in linii generale, prin
1928. Concomitent cu lucrerile de
reparatii, desfigurate mai ales in
timpul mandatului de primar al lui
Grigore Musculiu gi de prefect al lui
Constantin Tigdu, s-au construit gi
alte noi edificii publice. in 1923,
statura lui Spiru C. Haret. operd a
artistului tulcean Vasile
Chiriachide, este amplasat5 in
Parcul Mircea, pe malul Dunirii, de
unde in 1940 este mutate pe aclu-
alul amplasament, la intersectia
3B
strezilor Gloriei cu 14 Noiembrie.
Este reamenajat vechlul parc din
raza bisericii "Sf. Gheorghe",
transformat inse, in 1930, in obor
de cereale gi targ de vite.
Parcul Mircea este imprej-
muit cu gard gi flancat cu podete
de piatrS sub care se realiza
drenarea torentilor pluviali in
Dunire. intre anii 1924-1928 se
construlegte actuala clidire a
Bincii Nationale 9i noul sediu al
Bencii de Scont care. impreuni cu
Palatul de Justitie, Palatul
Pesciriilor Statului 9i Palatul
Prefecturii, circumscriau Piata
Mircea. Din pacate, nu s-au gisit
bani gi pentru refacerea statuilor
de bronz de pe soclul monumentu-
lui distrus, lucru valabil gi pentru
Monumentul lndependentei ceruia.
in 1928, i s-a reficut numai obelis-
cul.
lntre anii 1927 -1929 are loc
electrificarea oragului. Este con-
struite Uzina electrice de cdtre SA
Re$ita, pe indltimea de la NV de
lacul Ciuperca, in apropierea
Uzinei de ape potabilS, jumetate
tribuirea apei potabile.
in timpul Primului Rdzboi
Mondial populalia oragului a
scizut simtitor 9i s-a reficut cu
greu. La 1927, din rapoartele
Biroului de populatie al Politiei,
Tulcea avea doar 15.502 locuitori.
Dupd 1928, cu toati criza econo-
mici care marcheazd dec5derea
oragului, situatia demograficd se
modific5. Din datele statistice ale
Primeriei, oragul Tulcea avea
27.000 locuitori in 1934.
Repopularea oragului,
ficuti insd cu plugari pauperizati
din satele invecinate, contribuie cu
foarte putin la cregterea veniturilor
bugetare ale unui orag situat "prin-
tre oragele mici ale tirii". Situatia
rdmAne valabild pini la izbucnirea
celui de-al doilea rezboi mor
in 1939, oragul se pr
ta, din punct de vedere indt
la nivelul anului
Precumpdnitoare era inc
mica Si, in special, industr
mentare gi ugoari. Necer
produselor destinate consl
productiv gi individual, va d€
na finalizarea, in anul 1{
lucrdrilor de construire a ceii
care unea Tulcea cu restul li
toate acestea, prezenta linie
tului in vecinatatea oragului (
materiilor prime li a combur
lui, vor duce, in'1940-19.
inchiderea partialS sau to'
principalelor intreprinderi in
ale din Tulcea. in anul 1948,
intreprinderi nationalizat€
Tulcea evidentiazi situatia
triale a ora$ului la acea dati
nationalizate: Fabrica de
restea "Avramide,Cleper" r
strada lsaccei, nr 196 gi F
de pielerie "Talpa" de p
Portului, nr. 38 ambele rep
tatrve penlru marea industr
ceand, Fabrica de chereste:
Elefterie Cuculas de pt
lsaccei, nr. 196, Fabrica de fr
ulei a lui Adrian Avramide
str. lsaccei, nr. 176; Fabri
paste feinoase GavrilS Efrin
pe str. Babadag, nr. 60-62; F
de conserve de pegte gi mez
Societetii "Praga" de pe str. (
nr. 12, Fabrica de ulei "Oliv
pe str. Portului, N. 27.
autoritS!i comuniste porne
drum cu o situatie de loc co
Schimbul de populatii din
prigonirea evreilor in per
1940-1942, distrugerile pror
de rdzboi, decdderea industr
agriculturii, seceta gi foamet
anii 1946-1948, toate au
oragul intr-o stare cumplita,
populatie pauperizata
lnspiimdntatS.
Sttilti Dohrord,
 20

ann, , Noi miruii istorice dintr-un

iuheologic, Peuce IY Tulcea, 213-232.
ann, VH., 1984, Piese sculpturale Ei epigrafice
ctia Muzeului de Istorie qi Arheologie
/cea, Peuce, lX, 20'7 -233.
i, I.C., 1928, Statnpe;i hdrli privitoare la trecu-
\rogei, Analele Dobrogei, ll, 233.
;cu, G., 1928, Tulcea, schitA urbanistica,
Expozifie anivercari
e Dobogei, an. IX, vol. ll,2l-37 .
tiv, 1980, Judelul Tulcea (monografie), in
13 noiembrie 2003
ie patriei", Bucuregti.
, V., Munteanu, A., 1983, Liceul "Spiru C.
Tulcea 883- I983), Bucureqti.
(I
C.nnln'l iudci.& lus
traqcu, Gh., 1975, Un document privitor la h.rdu & c.Brln Eo Mratrule!
Mua'or & ln t t AaEolo,.ful(€
$'elM & l\nD6JBNt*
iunea judelului Tulcea in anul 1879",
IV, Tulcea, 273-288.
:u, M. D., 1904, Dobrogia fn pragul veacului al E
i, Constanla
r, V., 1996, Aegyssus .
'entare arheologicd preromand, Peuce XII,
,47-102.
:scu, T., 1984, Construclii navale la Tulcea
de 1877, Peuce IX, Tulcea,395-400. PAGIN 0 DE ISTORIE
cu. Adameqteanu, G., 1995, Raport final asupra 1 878 - 1918
i medievale timpwii de la Aegyssus-Tulcea
.-XV), Peuce XI, Tulcea, 363-37l.
, A., 1971 , Aegyssus 1976, Raport preliminar,
a X, Constanla, 307-311.
, A., 1987, Un ddp6t d'amphores ddcouvefte i
sus, Dacia, N.S.,31, 1-2, Bucuregti, 145-155. 6
'ariu, M., 1911 , Viaga biseiceascd in Dobrogea n
N :.1
d4ile Dundii de jos in sec. XV-XX,
Dundrc Ia mate. Mdrturii istodre $ monumatc
i cn$tiad Galali.
s, K. F., 1869, Grundilien zw Geographie und Er pozi{irr an iversa rii
qie der Dobrudscha Denkschriften der Math
Wissen, Cl. D. Kais. Akad. D.d Wissensch,
\trni$rj: l:l noicmbrle 2l)01. orclc 13.(x)
I NhrTeulur ilt
Ist(rrl. 5r.\rhcoloPr(
lnicu, V., 2A02, Tulcea de altddatd, "fiicea. Parcrl lvlonunrcnttll lodeoendcnlti.'f!lcea

on, G., Contribu[ii la cunoa$terea istoriei

ui Tulcea (monografie ?r mss), Biblioteca
Tulcea.
rn, C., $erban, V., 1971, Rolul economic ;i
:o-militar al ora$elor din Dobrogea de Nord
. XVLXWil, Peuce II, Tulcea,283-291.
rn, C., $erban, V., 197n, Tipologia oraSelor din
ryea h timpul stdpinirii otomane
(sec.
'IX), Peuce VI, Tulcca, 273-277 .
orescu, V., 1909, Planul ora$ului Tulcea, Ed.
'iei Maloskitsky.
u,l.,Cotovu,B., Constantinescu,P. ' 1928 '
'grafi a oraSului Tulcea, Constanla.
 ZA t M 0 X lS
o l. Bilecilolii$i Uibe0ii
din socielalea uedice
i pri be_e it am,
R dt c i ant.
t-
Cine, nene-ni rdtdcea,
$i mai rdu cd pribegea . I
Viala unui get din casta
conducltorilor spirituali urrna un
drum asemlndtor celui a indianului
din casta brahmand in trntica Indie.
in societatea vedica indiana
brahmarnul devenea la vArsta de
doisprezece ani Brahmacarin (elev
in casa unui invdlitor), apoi, dupl
alli doisprezece ani de studiu putea
s[-;i intemeieze o familie in cali-
tale de Grhasta (cap de familie).
Spre sfAr;itul vietii, urmau doui
etape ale renunlirii la lume, mai
intAi ca Vinaprastha (pustnic in
pidure) apoi ca Parivrajak (hoinar
lipsit de cimin).
Mai concret,. citre
bitrane{e, cAnd iqi vedea niscut
primul nepot, brahmanul iSi
impdrlea averea si se retrigea in
singurf,tatea pldurii, renunldnd la
toate trunurile lumeEti. Un intreg
ritual se desffuura cu acest prilej,
cdnd brahmanul prelua simbolic
focurile sacrificiale in abdomen qi,
pe Gayatri in focul siu verbal, fiind
condus pe drumul de despdrlire de
fiul siu care nu avea voie sd verse
lacrimi.
Cu cuvintele noastre, pleca
si se piardd in pldure, sd se
rildceasci ori si rdtlceascl prin
codru. Ca pustnic in pddure, r[tici-
torul putea avea acolo un sdla;,
runde practica asceza qi meditatia.
Urma ultimul stadiu al
vietii cind renuntitorul, lepiddnd
incintecut bitranesc
de la sine totul, devenea un hoinar,
un pribeag. El renunla qi .la sdlaqul
sXu din pddure qi devenea un
cerfetor itinerant. numit
Parivrajaka. Putea zlbovi intr-un
sat numai o noapte, iar intr-o cetate
doar cinci nop1i.
in aceastl stare pribeagul
hoinireqte ffuI de tintd, in ciutarea
cunoaqterii ultime qi oblinerea
eliberdrii. RenunlAnd la toate
bunurile lumeqti, la familie qi la
faimd, la propriul silaq din pddure,
trlind doar din cerqit, pribeagul
poate incepe marea cildtorie, punc-
rul de plecare fiind de fapt propria
sa trecere in nefiin$.2 De aceea in
bocete romdne (neogete) moftul se
nume$te " dalbu de pribeagl' . Halemoq provin din denu
Pribeagul este un mo viu,
aqteptand momentul cdnd va trece
dincolo, cAnd va deveni "dalbu de
pribea!'.
Se intdmpld ci rAtacitorii $i
pribegii, cAntind Legile lui
Zalmoxis, ajung si transfere o
parte din starea lor eroilor din cin-
tece. Aqa se face ci Toma devine
renuntdtorul la lume, r[tlcitorul si
pribeagul.
a Il. Misterul [lantei Alimo$
$edea Toma Alinos l
Oi, bea Toma Halemos2
Unul dintre numele eroului
soleu din legea getici a spiritului
divin, poate cel mai cunoscut nume
este Toma Alimoq. Toma Alimog
constituie titlul editiei critice a cin-
tecului 3 qi sub acest nume "bala-
da" s-a impus si in qcoli.
Gheorghe $El
Am ar5tat de ce noi c
cd mai aproape de substanta
tuali a legii gelice cantate in
este numele de Toma Dz
(Dzal'moks), intalnit si e
diferite forme. in diverse va
mai mult ori mai pulin coru
dintele timpului. Si relinem'
acestea forma Toma Halemr
antologia Jamic B2rseanu,a i1
ce urmeaz[ vor ardta din ce
procedim astfel.
ins5, este de spus c
Alimoq qi nici Halemoq nu i
tuie nume corupte ale lui Da
ci variante autentice ce au c
in paralel inci din antichitate
doud nume proprii.Alim,
dubl6 a uneia qi aceleiasi
miraculoase utilizatl in pr
iatromanticd de misticii ani
lumii elene qi, probabil, qi ai
tracice.
Nu este un caz singulz
in cAntecele bitrAneqti, cdr
basme, ca voinicul, ori, dup
personajul si poarte un
imprumutat din regnul ve
Spre exemplu, existi un basrr
eroul se nume$te Florea.infl
iar in epica haiduceascl nur
genul Busuioc,haiducul, CIp
Trandafir, Leandru, sunt
frecvente.5
Ele aratl conservareu
tradilii hiperboreice la
blindelea unor oameni religi
solari. Pe acestl bazi se cor
legendele istoricilor ce sit
linutul mitic Hyperborea la nr
Marea Neagri qi Istru, precr
aprecierile lui Cler
Alexandrinul, un teolog cu
cuno$tin(e greco-pigine, c;
sbmn Dohrogl,

e pe Zalmoxis filozoful
hyperboreul.
A existat o legiturl subtili
lanti qi eroul care-i poarti
: in cdntec, intre calitilile ei
:iologice qi starea psiho-
i pe care o induce ascultd-
intregul cAntec in momentul
xirii, leg5tura, din plcate,
lecunoscute.
Alimoq, cu sinonimul iale-
era o plantd oarecare ci una
cunoscute marilor extatici
tiia senzalia
calitatea sa de a
me,6 incercati mai ales in
posturilor prelungite.
Astfel, se spune ci
rrdq un celebru vizionar din
:are a dormit cdteva decenii
era lui Zeus, timp in care
si-qi trimiti sufletul in afara
ri, obiqnuia sd' minAnce o
e foarte micd de alimoq,
a se menline in via1x.
ros din Heracleea, autor al
legende despre Hercule,
:a, de asemenea, c[ alimoq,
rmiti gi "planta foamei", i-a
viala la un moment dat
grec. Porphyros in "Ma1a
rgora" relateazl c[ Pitagora
mAnca alimoq cdnd trebuia
: intr-un sanctuar al zeilor
a petrece acolo citva timp. 7
'anes, vn autor de comedii
i din sec. IV i.e.n., atribuia
pitagoreicilor folosirea de.
in alimentalia lor severtr.
Dosarul utilizirii in antichi-
rlantei alimoE este destul de
chiar dacl despre cum arati
t aceaste planti miraculoasd
)re semnificatia numelor ei
tie mare lucru.
I.P. Culianu respinge proba-
a de a fi o algi Ei presupune
un drog vegetal asemdnetor
ca braziliani. Cit despre
se crede cI alimo$ s-ar tra-
iteral "fird foame", iar ha-
s-a format de la o rddlcind
. care inseamnl "mare".
41
Pe nedrept anonimd, cul-
tura getici ar fi putut aduce clari-
ficdri in aceasti problemi daci ar fi
fost cunoscutd qi ar fi intrat in cir-
cuitul universal de valori. in primul
rind pentru faptul cE ambele forme
ale plantei celebre - alimoq gi hale-
mo$- apar ca supmnume al spiriru-
lui lui Moqu, divinitatea principalX
a getilor, a$a cum ni se relevi in
c6ntecul bitrinesc numit
conven[ional Ei mai recent, Toraa
.A&zop. Cu titlu de ipotezi se poate
spune ci Dalimoq (Dzal'moks) era
numele acadenric al lui Zalmoxis,
pe c6nd Alimoq constituia denu-
mirea populari, aspectul exoteric.
in limba rom6nd (neogeticd) s-a
pistrat numele ie halimas pentru o
ciupercd comeslibilA cu denumirea
qtiinlific[ de Armiltarietla Mellea.s
Cre$te toamna in pidurile de
conifere, se mai nume$te $ opinti-
cr, dar numele siu consacrat este
cel de ghebe. Este ciudat cum doui
nume ca halemoE (cu foma neoge-
ticl halimas) $..ghefu sd fie purtate
pentm a desemna aceeaEi ciupercd,
ciudat daci avern in vedere ci ele
au ca ,:timologie Zalmoxis
(Dalimoq.Halimoq ) gi Ghebeleizis
(ghebe). Situalia ne aminteqte de
spusele lui Herodot c[ unii geli cre-
deau c[ Zalmoxis qi Ghebeleizis
sunt una qi aceeaqi,
Halimoq are o ridicini
identici cu haldan sau haldaroi, rn
regionali,im pentlu cinepd. Cinepa
este un foarte putemic drog, fumi-
galiile cu seminle de cinepd fiind o
practici a vpcilor prezicdtori scili ,
amintit[ de Herodot.9 De la haldan
s-a format cuvdntul "haldeu"lo
porecll datd de cilugdri preolilor
mireni, o dovad[ a memoriei cAnd
locul preolilor de azi era delinut de
vracii ce utilizau cinepl in ritualuri
oraculare. Putem observa c[ tot
rldicina|"hals" a dat in latineste
"halucinAtio", o stare in care au loc
viziuni.
Se poate spune, ca o con-
cluzie, ci pentru ge(i alimos (hale-
mog), planta misticilor din antichi-
tate, era o ciupercd de tipul lui
Armillariella Mellea, care, ingeratd
in cantit[1i mici, tiia senzatia de
foame, iar pe de altl parte favoriza
starea de extracorporalitate. Nu
este obligatoriu ca alimoq si fi fost
drog vegetal, cici stlrile halucina-
torii apar Ei aqa ca urmare a izoldrii
totale de lumini qi zgomot, proprii
retragerilor pe timp mai lung a
misticilor in peqteri.
Numele de Alimoq, cu
sinonimul Halimog, intr-un c6ntec
fundamental pentnr mistica geticd,
arat5 cd Zalmoxis qi preolii sii au
cunoscut qi intrebuinlat aceasti ciu-
perce misterioasl, precum qi faptul
cI anumite practici magice ale
lumii greco romane erau cunoscute
geto .dacilor.
Cil[toriile extracorporale
in timpul unor ajuniri prelungite in
pesteri, de genul recluziunii lui
Zalmoxis in subterana special ame-
najati. presupune cunoa;terea qi
folosirea ld alimoS.
. lll. uocalia de rugiloli a gc!i!0r.
Regesilea liili $i izbenda inimii
Ajutd-md, Dozunne, cu bine,
Sd-mi izMndesc, p-astd lume,
C-acu' sunt voinic in fire I
Rugiciunea nu constituie o
invenlie creqtin[. Dimpotrivi,
traco gelii au fost adoratori ai
divinitdlilor lor, cdrora le solicitau,
pdn rugiciune, proteclie gi ajutor.
Cdlugdrii traci, numili de
istoricul Strabon "ktistoi", erau
adoratorii prin excelenli, intrucdt
in limba sanscrit[ bhaKTI inseam-
ni "adorare". 2
Adorarea putea lua forma
unei incantalii verbale a rugiciunii
sau o formi tecttti a meditatiei
(vezi cap. "Despre somnul medita-
tiv).
sttmADohto|cl, ?oo3

Ceea ce cere in mgiciunea
de fa{i Toma, adresindu-se
divinitdlii, este ajutorul pentm
"izbAnda inimii", conform qi cu
altd variantl:
- Doamne, Doamne, milostive,
Ajutd-mi, Doamne, cu bine,
Sd-mi izbdndesc p-astd lume,
Ce am la gdn' sd-m' dobdndesc,
Inimii sd-m' izbQndesc
gi cu viald sd trdiesc.3
Conform dogmei vedan-
tice, eliberarea se poate produce in
aceasti viati, in aceastd lume, ori
intr-o viali viitoare. A izbdndi pe
aceastl lume inseamni a atinge sta-
diul de eliberat in via{[, numit in
limbajul calificat " jivan muktd'.
Eliberarea (moksa) este
ultimul stadiu ce poate fi atins;
inaintea lui se afli starea prezentd
in texrul nostru, "regdstea firii".
"Fire" este un cuvint getic
(pronunlat "hire") + qi se mai intre-
buinteazd pentru a defini diferite
stlri ale sufletului: "s-a prdpddit cu
firea" (cel ce s-a consumat mult
sufleteqte) ori "a-gr veni in fird' ( a
reveni dupd o emolie putemicd). I
se mai spune "cumpdt', cu sensul
de echilibru sufletesc.
inlelesut anric al fuii tre-
buie sd fi fost identic cu termenul
de " xingl' din daoismul primitiv,
adich "natur[ intrinsecd, fire".5
"Xing" desemneazd in chinezd un
ansamblu de calitlti innf,scute,
chiar inima primitd de om prin
nallerea sa. Nu poate fi o coinci-
denld amdnuntul cd ;i in textul nos-
lru regisirea firii, din unele var!
ante ale cintecului, este inlocuit[
cu izbdnda inimii, cdci victoria
inimii coincide cu meqtegugul de
p5strare permanente a cumpitului,
sau calitatea de "voinic in fire".
" Firea" getic:a qi " xiang!' chinez
antic sunt aceeaqi stare oblinutd de
omul deslvArqit, ca o regisire de
sine.
42
o lU. ocsrrG amin rugiciunGa
$a
luDllor !a moG$andri
Md pldtii cu cdntecu
Ca lupu cu urleru
Cdt cdieEte, izbdvegte
Dacd pugcal dobindeSre,
Dd pielea Si se pldte;te .l
Sutra citatd avea cAndva
semnificalia unei formule de
incheiere a unei oficieri riruale qi in
acest sens trebuie receptate.
Leutarul se afl[ in sirualia preotului
care, dupi slujbi ori dup[ rug[-
ciur e, rostegte "Amin". Aceast[
concluzie este determinati de
insl:;i prezenla lui "Amin" in
diferitele variante, atat ale cantecu-
lui Totna Dalimoq cnt qi a celorlalte
cdntece bitr6neqti:
Vd frcui cintec deplin
Sd zice;i, boieri, amin .2
Sau in alti variantS, din zona Doij:
Mdre, de sd pomenea
$i, mdre, s-o pomeni
Cit soarc pe cer va fi!
Mai-zicepi cu toti amini,
Cd ry fu "Toma" deplini.
Vd fac Si.alnt mai bdueni | 3
ceea ce arate c[ intregul text este
unul liturgic, iar locul l[utarului de
azi era ocupat cindva de preotul ori
cllugirul get care cAnta legile lui
Zalmoxis.
Nu doar "Amin" este o constituie mocSan dr4 spalit
dovadi in acest sens ci cuvdntul
qi
"inqhinare":
Md-nchinai cu cAntecu
Ca lupu cu umbletu,
CAt trdie;te lipoveS te,
Vdn dtorii do bin d egte. a
Liutarul, ori in antichitate
preotul, sau cilugirul get, se iden-
tificl cu lupul, din motivul ci om qi
fiari apeleazd la limbajul sonor al
comuniclrii. Putem afirma cA este
un punct, mai bine zis un prag, din-
colo de care nu mai existi nici o
diferenli intre limba fiarelor si
limba oamenilor, iar acesta il con-
stituie silaba sacrd" Aurf' (h
cunoscuta getilor inaint
cre;tinescul "Amin". I
echivalentul dintre "Ami
vedicul "Aum" (om) a adr
ciztrri sanscritologul S. Al. C
"Om este silaba sacrd prin
lenyi, esen;a lui Brahman, t
lent aproximativ al ebr
aaen. Era prcnunlatd la in.
(eventual ;i la sfAr;irul) litur,
rectlafllor vedrce.'r Lupll,
oamenii, au capacitatea dt
ruga, cunoscute in I
romdnilor in legetura cu
SAn' Petru . patronul lupilor
Rugiciunea lupilor
in rostirea prelungiti a silatr
"Aum" adici "h'aauum
inlelesul de "om". Lupii
"om" in ruglciunile lor deoz
intrupeazd sufletele declzt
condilia umanf,, ca urn
karmei din vielile anterioar,
credinle protogetice, fican
comun cu civilizalia kurl
(mocqandrelor), conform ce
tate in continuare.
Lupii se aduni in t
aqa.zisa urlitoare, care
movil[; intrucdt urletu
echivaleaz[ cu ruglciunea,
ciobanii din zonele Fdgiraq r
existl chiar interdiclia de a-
ra in momentele respective
futimplltor locu! de rugdc
unde slllquiesc spiritele cel,
erali, tainila lui Toma D
Acum se poate inlelege mai
ce cilugirul get spune in
incantaliei sale liturgice: .i4
cu cdntecu/Ca lupu cu un
trdieEte, izbdveEte.l Lupu
adicd se roagd, rostind silab
"h'auum!" (om), sperAnd
izbdvire a plcatelor qi reinto
la condilia umani, intr-o re
viitoare. La rdndul siu, cI
considerl rostirea intregului
avAnd aceeasi funclie purifi<
O spune chiar in surra de in
SkAluDoWoBct
 43
'cului. propriu zis formula sacrl de inlroducere in
I liturgic: Onr insira ce om pute4.0,le-ont curdti de nul edI torial tulcean 2003
Urletul pentru lup constituie pragul de trecere,
rturea sunetului "h'aum" (om) fiind actul de I rco.tluzt^tI
:re a intipirririlor karmice ;i redob6ndirea *{r,.,
itiei umane
) existenti viitoare:
rhinti cu cintecu
tpu c'u pragdtu
itoru ci-l sosesle.
.
ielea 5i se pldte;te.1
ii lup se supun acelora$i legi cosmice ale mo$ilor.
liagment din volumul cuacelafi litlu, aflat in pregitire)

Varianta Ciuperceni, jud Teleorman, in "O capodoperi a

:i ronrine;ti: Toma Alimoi", Ed. Minerva, 1989, p. 170,
crilic:r de lordan Datcu, Viorica Sivulescu. Cuprinde in
inre loate lextele culese despre Toma Alimoq. |i la ea vom
elerire.
rl Derrssen, Fiktzolia upani;adelor, Ed. Tehnici. Bucure.sti,
p. 165 171
/arianta Alecsandri. op. cil p. 64
'ianra Jamik Blrseanu, op. cit p.233
nros s-a inrpus in delrinrentul lui Dalinros li daloritl prles-
.ri lui Alecsandri, cel ce a pus in circulaUe textul sub fomra
)s. Cu onestitate Alecsandri adaugi ca unii cantereli il
PEUCE
sc 'Toma a lui Mof'(ib. p.69)
afarir de Halinros nrai existf, o alti variantl Halinrosi (in
scrie rBu6

studii $i cercetiri
I( xtvl
: nrg. 1100 i) ib. p. 15 d? istorie
Ji orheologie
rul din tlori" este un alt cdntec cu o teml ce nu mai necesite
It,t.cf^
ralii suplinlentare. Subiectul qste prea vasl pentru a fi dez- zOOt

aici.
CuJitnr, E.\perienle ale extazului, Ed. Nemira. 1998, p.34
rihanodia", Ed. Nemira, 1991, p.14-75
.rphyros, /ra1a lui Pitagora.Viala luj Plolin, Ed. Polirom, "Dupi gapte ani de la ultima sa
. p.50. in traducerea romSneasci s-a preferat echivalefitul
a care potoleite atat foamea cat 5i setea". Culianu ne asig-
aparitie, revista emblematice a ICEM
i este vorba de "alimos". (Psihanodia, p. 75) Peuce, in serie noue, I (XlV), a fost lansatd
rslantin Parvu - IJniversul Plantelon Ed. Enciclopedici, cu ocazia zilei "nationale" a Dobrogei, 14
.p.255 noiembrie, la Muzeul de lstorie 9i
rodot. /storli IV, p.73 Arheologie din cadrul ICEM Tulcea, inno-
Haldeu" ca derivat de la "haldan", adici "cel ce ulilizeaze
bil6nd o expozitie temporara dedicati aces-
ra". sau "cineparul", este mai probabil getic dec6t slav. a5a
se arrt i-r in DEX. tui eveniment.
. Op. cit. , p. 205, varianta Nijloveanu in cuprinsul seu, 25 de autori din tar6
-ahon - Gergrali.r, Vll gi steinetate, publice articole 9i studii de
rirrnlir Amzulescu Sachelarie, op. cit., p. 190 istorie 9i arheologie, de referin{i pentru
esir DEX din "fi", la rindu-i dintr-un latinism neatestat ('l!)
cunoagterea acestui spatiu romenesc, inte-
tima Segal - Valori ntorale in daoismul primitiv, Ed. Orfeu,
. P.l5
grat prin repere semnificative de exprimare
. Vrrianta RitdulescLt. Codin, op. cri, p. 109 in cultura europeand gi universala.
rt. Apirutd in
conditii grafice de
ruianrr AntzLtlescu Birlea, op. cr'1.. p.20'1 exceptie, publicatia a luat deja drumul ma-
uiunta. H. Brauner. op. ctl., p.114
rilor centre universitare 9i muzeistice din
:lc nai vechi up;nisitde, Ed. $tiinlifici' 1993, p. I l'1
Kembach. Diclionitr dc nitologie geaeralii' Ed. Albatros, lari 9i striinitate, dovadi a aprecierii de
care se bucuri colectivul ICEM '
Nr.;lolclntt. B tt l:tdc' pop u lare ton t iinest i. Ed. Mtrzicali, I 984, dr' Florin ToPoleanu
)

SttfiM Dohrold, zoo3

 44
Ioan GHEORGI

Ne reintnarcem tn@ [a f el 0e evtlWticl-

Odd vinului roSu l!

tg

beau liumuseyea dintr-un ochi de veac J

ldsatd la-ntimplare de un me;ter dac, o-
n-a; pierde puyin printre iubiri rubinii o
gi nu-nti nai cresc nostalgii mii Si mii. t

din rddicini ini umplu cupa visdtoare *.-.--*ffif at

si dintr-o clipd mi se reclddesc altare,

nrt sunt ilttzii, pan'-it; mai trezi
vreo noxpte lanc'eziti ling-o zi.
ori spectrul sdrdciei e-atAta de mdrgav
si-n stropul de lumind.descdntec dintr-o vard incAt ne-au condamnat la lungi pelerinaje,
vdd sulletu-nti cuprins de mierea din cdmard ori totul este putred, haotic sau bolnav
si tot as nai lovi in teascul dinspre zid Si nu mai sunl cuvinte, ci semne in colaje,
ca-ntr-un L'ristal etem, roSu, perfid.
ori n-am luat nimic din mdri mediterane
ori am luat prea mult din !fuile din est,
dulce e pldcerea de a md pierde... dar ne-atn vdndut destinul pe lire gi coroane,
pdstind machiavelic centimele din rcst.
dulce e pldcerea de a md pierde
intre slinii rii arcuili,
mare e pliceret de a nfi pierde
in intensitatea privirilor tale arcuite, ne reintoafcem...
savuroasd e pldcerea de a md pierde
in coaja unei piersici ne reintoarcem cu zembete legate la bocanci
prccum pielea ta in nisipiul verii,
pe drumuri neumblate Si-n depfutdri ascunse,
amard e pldcerea de a md pierde
ln sdrutul tdu nesliirsit, la br6u cu o pdine neagrd;i-n pumni cu cdliva I
sdratd e pldcerea de a md pierde in ziri sentimentale cu ierburile tunse,
acolo unde iubirea creSte inaltd pdnd la nori.
ne reintoarcem totu;i la fel de enignatici
precum ne-am preumblat prin valuri ne-ntrerupt
ori n-ao luat nimic din milri
neditenne... mai hirucigi in su[Ier yi in priviri nai practici,
puftend melincolia in buzunare rupte,
ori n-an luat nimic din miri mediterane
ori ant luat prea mult din ldrile de est, se reintorc ;i ntunlii ;i-s rot mai singuri parcd
dar singele mi poafle din inimi suverane
uitagi in rdddcina vreunui inalt stejar,
ca prin urmdri pdgdne ldsate de incest,
ne reintoarcem fa;a inspre o noud arcd,
ori cupa libertdgii e .atdta de u.5oari plutind printre destine si respirdnd a jar.
incit as arunca-o in lintbile de foc,
ori lanlurile vie;ii-s plicere sau povari
ce itu o aritmie de b6lci. de iamtaroc.

SttiltA nffi@

merEu...
t md visez cd-s nebun,
rblu pe strdzile Romeifuqaft,
tult mai putemic decit un pogun
wlt mai frumos, mi se pate,
r ini triiesc clipa ca pe o ultintd clipd
u un pahar ca pe-un ultim pahar,
5i expir doar in pripd
ticul vietii murdar,
t mi lovesc de aceeayi lumind
zie-n Campoli, sus printre munSi,
curge pe frunte un val de rugind
ii trni sunt mai cdrunyi,
t md visez cd-s nebun,
dzi e ultima zi-n calendare
out mai putemic decAt un Sogun
rult nai frumos, mi se pare.
i azi sunt tot ata de binevenit...
sunt tot a;a de binevenit
eastra dulcelui infinit,
:a doar mi-a rfunas la
insd in taina unui inel,
rcle mi-au surds $i au fugit
leparte, in albastrul monolit,
ea impietritd totuEi ceme
ni nesfrrsite, lacrini mateme,
I
sunt tot a;a de binevenit
eastra dulcelui infinit,
mentele mi se trec $i-s coapte
? de toamnd, fructe de noapte.
45
PROF I t : loan Gheorghild
lon TUTUNEA
Niscut la I 5 septembrie 196 l, in comuna Grindu, jude{ul
Tulcea. in 1986 obfine premiul revistei " Steam" la concursul
national de poezie "Panait Ccrna" Si debuteazd cu un grupaj de
versuri in revista clujeani ^ Echinoi'. Mai publici versuri in
' Tulcea liberd ", " Steaua ",' Orientd ri", "Roninia litcra rd ",
" Lucea frr ul ",
" Stea ua Dobrogei ".
Volumul de debut. "Ora de identitatd'. apare in 1993 la
editura Porto Franco Galali cu o scurte prezentare semnau de lon
Chiric, din care re.tinem ci,"dercoperirea unui talent autentic cstc
o bucurie rard, o deschidere dc lumind, un fulger in nccunoscuf'.
Ioan Gheorghili, deqi iqi scoate cartea in regie proprie, are
cunoltinta valorii sale li. parce, uneori o mdndrie delicatd ise
infiripl in priviri. Continuindu-qi identitatea de poet cu febrilitate,
scrie deseori numai din durere (" inccarcd sd fic libcr in singurd-
rald'), trdiegte alteori senzafia ce nu mai are trup, sau trece prin
" banala stare dinaintea facerif'.
Agadar, debutantul de Ia "Echinox", loan Gheorghili. per'-
severeazi de la o poezie la alta. Cu o real6 frumuse{e este redat
sentimentul de dragoste inallAtoare pentru mlrelia pidurii, invitata
de poet [a unjoc de-a vegnicia, in poezia "Ludug": " Mi-ai cioplil
chip din creanga ta, pddure...$i de ce sd nu nc jucdm de-a
wsniciahd ne iubim aSa pind la disperarc,/visdtoareotbu plctclc
pdnd la pdmint, /futdria Ta..." sau amara constatare expritnata
printr-o infrigurare din "Raza de soare": "... de cutn se nasc,
oamenii se gindesc la nnartd'.
Remarcabile sunt si "Rediviws". "lnterogalie",
"Menonto", "Cind gdndul tdu $i pierde frrul".
Ioan Gheorghip se afli intr-un continuu dialog cu sine
insugi. autoflagelAndu-qi sentimentele cu o agresivitate gi satis-
factie masochisti, sigur fiind cf,, prin practicarea unei astfel de ros-
tiri, va avea o reugita incontestabili pe care. intr-adevir. in impre-
sionanta poema "Cenbi'(p. 30), o obline printr-o incantabilitate
fel demni de retinut: " in voca le Si in wrbe/prinde-md urd;te'
nd/ochiul sphitului frerbe./npare-md si nastc-mi/ si usor pe bolta
frrii/plAnge-nd Si rAde-nd/cum la despirlire mirii/nnare-nd gi
naSte-nzd/Cum in tine Stii cd sunt/prinde-md urdfte-m4/intr-o
brid de cuvAnt/nnare-nd Si naStc-md".
loan Gheorghi[6 continua prin poeziile din volumul
"Emigrantiada" si demonstreze ci nu igi este suficient sieqi,
cutremurat de tearna de a nu pierde cadenla poeziei contemporane.
preocupat permanent de esenlializarea lirnbajului, posedat de o
aspiralie spre o alte ordine, a cuvintului echilibrat, dar care uneori
ii diuneazd impotmolindu-l intr-un clasicism facil. Autorul volu-
mului "Emigrantiada", aflat in lucrtr la editura Ex Ponto. va avea
mai mult de cigtigat daci va proceda la seleclia mai riguroasd a
pieselor cuprinse in volum, printr-o exigenld singeroasi cu sine
insugi, neevit6nd dureroasele renunf5ri, chiar daci ii sunt dragi
poetului, intruc6t nu toate se ridicd la nivelul Stachetei pe care loan
Gheorghi16 ar putea-o atinge, aruncind balastul.
stcfrit Dohrord, ?no3
 Doui scrisori ale lui lon Heliade Ridulescu in
colec{iile Institutului de Cercetiri Eco Muzeale Tulcea (l
Relatam in numirul anteri-
or al revistei ca aceste scrisori
autografe, recent achizi{ionate de
Institutul nostru, surprind o etapd
din mullii ani petreculi de Ion
Heliade Rtrdulescu departe de lard
Ei de familie, intr-un context istoric
deloc favorabil. mai ales dupd
izbucnirea rizboiului Crimeii in
1853. Daci emigralia romdnd lupta
in tot acest timp pentru atragerea
opiniei publice europene in a spriji-
ni lupta pentru unire a rom6nilor,
Heliade rtrminea fidel politicii sale
turcofile.
Ambele scrisori i-au fost
adrcsate Mariei. so1ia. o femeie
credincioasd $i inteligenta, so!ul
acorddndu-i incredere in tot ceea ce
gindea gi realiza. Dragostea pentru
Maria. nisculd Alexandrescu, a
tbst una adevirat5. din cdsdtoria lor
rczultdnd cinci copii: Eufrosina.
Virgilia. Sofla, Maria gi Ioan. De
altiel. grija gi sentimentul de
dragoste intre so1i, " dragostea
nutritd intreyinutd de treizci de
anr". sunt probate gi de formula de
adresare in corespondenla lor; el ii
scria "surioara mea"(este qi cazul
scrisorilor la care ne referim), iar
ea ii rispundea "fritiorul meu",
inci din primele lor scrisori din
1823.
Corespondenla dintre cei
doi soli nu este dominati de pro-
bleme de ordin personal, degi
Maria s-a vazut mereu expush bAr-
felor gazduind, din raliuni politice,
pe emigranlii care-i bdteau la ugi,
in timp ce Ion Heliade Rddulescu
apdra onoarea soliei, nefEcand caz
din acest aspect.
Amintim ca prima
scrisoare, a ctrrei transcriere o cerAndu-i sotiei sa vina la'
redlm paralel cu fotocopia, a fost
expediatd de Heliade de la $umla
(ldnga Vama), in 2l iunie I 854.
Dupa infrAngerea revoluliei
in 1849, Ion Heliade Ridulescu a
locuit pdna in iulie l85l la Paris,
unde agtepta mereu subvenlia acor-
dattr de guvemul turcesc, (pentru a-
gi acoperi cheltuielile de tipar
memorii gi scrieri polemice), iar
familia sa la Constantinopol. apoi
la Chios.
TemAndu-se si nu i se taie
subventia sub pretextul ci nu vine
in Turcia, Heliade pdrlseqte Franla
in vara lui l85l gi merge in insula
Chios. unde il aEteptau solia gi
copiii. Aici, intrigile impotriva sa,
indiscreliile lui Cristian Tell pe
langd Maria 9i starea materiala pre-
car6, il determind si se gAndeascl
mai mult la activitatea gtiinlificA 9i
literard.
Numai cI se apropia un nou
rdzboi ruso turc. in aceste condilii,
Heliade este trimis de inalta Poarii,
in februarie 1854, la conacul de la
$umla, pe lAnga generalul turc de
origine croati Omer Paqa, ca
" reprezentant al nay'ei romiine Si
consilier al mareSalului in cele ce
se ating de rominl', in ciuda
acuzaliilor adversarilor sdi din !ard,
unde noi principii incolleau in
aceasE perioadA . tAmani $i a fost suspectat de
De la $umla a trimis Ion
Heliade Rddulescu mai multe
scrisori Mariei, care in perioada
februarie-iunie 1854 a locuit cu
copiii la Constantinopol, aceasta
din 2l iunie fiind, se pare. printre
ultimele de la conacul din Bulgaria.
Din scrisoare reiese increderea gi
dorinla de a fi "iartr la un loc",
I^Imimioara MA
sau la Rusciuc- unde se aflau
. una din fiice, Ei Smlrindi1a.
Mariei din prima cdsdtorie.
Reiese, de asemenea
scrisoare Ca cerea pentru a(
sprijinul lui Omer Pa;a, fa
maregalului av6nd mereu gri
famitia lui Heliade, Ei al mair
Ion Deivos, participant la rev
de la 1848. numit mai tdrziu;
in armata turce.
Pe de altl parte. parcu
scrisoarea, Heliade iqi exy
ingrijorarea fafi de starea de
tate a so[iei care, se pare cE dir
februarie 1854. cizuse la p
amefeli. "Malatia ta e mai
moral6". ii scrie el gi o incura
creStine$te pentru a-gi lua cop:
veni la Varna, lucru care n
intAmplat.
In toamna anului
Maria pleaci de la Constanti,
la Chios, {ErI a se intdlr
Heliade care plecase de la {
spre Bucuregti, uncle se gds
luna septembrie. De fapt, pr
invoire de la turci s5-qi vadd r
pe care le-a gdsit distruse. da
luptelor din timpul rdzboiului
Pe de alta parte gi start
tarI era cu totul alta; dorin
unire a rom6nilor era eviden
stat la Bucuregti circa trei
austrieci, ace;tia cerand Por
fie bine supravegheat, motiv F
care i s-a fixat domicilir
Constantinopol, departe de fa
sa rdmasl la Chios.
intre lunile octomb
decembrie Maria se muti r
Chios la Bucuregti unde prir
scrisoarea din ll decembrie
sttaJtA Dohw,
 47
(lc llcliatlc. dc la M: -lj $umla 1854 iunie 2l/-1 (iuli.')
lllillofi(r]. scrislarL- :l caitci
crc iun rc(lilt-() in nuntirul Surioara tnea.

listc un text scurt prin care
,r tamilia ca este sentrtos: de
ipsindu-i cdrtile pe care le
, Chios. lleliade nu prea a
in timpul Sederii la
'rtinopol. il preocupa grila
fhmilie. Fiul lui. Ioan.
Iira ca tatil sd ii dea
in final, igi sfr-
ia necesari.
1ia sd plecc din Bucuregti.
oamna Orner Paga
oraiul, ratiunea tlind cd la
Dundre. in Turcia, Heliade
Itut veni mai u$or sa-Si vada
tlrl fi
a suspectat ca ar
Ita cu tara impotriva Turciei
riei. ca ldri separatiste.
ins[. nici dupi Congresul
e de la Paris din 1856, lon
: Rddulescu nu a revenit in
n august 1857 pleacd din
ntinopol in apusul Europei.
in fara la sfArqitul anului
bolnav gi deceplionat, unde
hide tipografia care
pane in 1865, dedicAn-
'nat
ln totalitate scrierilor pentru -
Dumnczcu cu bine Si curagiu, / copila mea.. Nu te spcria / cd bundtatea
lui E rtnre. El/nc ua aduna iara la un loc Ai /ve ua da in bralele nelc $i /
pe mine in ale yoastre . / Dupd cdte hni scrie l4rgilia / de pedecc'le (piedi-
cilc' ) ce ai spre a / pleca , ant rugat pe Ma rc.$a /lul de a.s.'rli'.\ii .\r'r"r//rryl.i
pc'dicele: an cerut voic' ,'Maiorului Deivos sd tic s;i tc iJ.. Jnt LL'rut
roie si /vin la \hrna si vd aStept / la Constantinopolc nu nti-a Llit t trtic
a rcni . Pcste,'curcnd (curind) , de nu wnt fi ht .'ttri. ccl ltutin rrurt fi lt
/ RttsciLtc ctt tuni Si t,ei rcdea / acolo pc Sntarindila c'u c'oltiii si pc *tliu.
Curagiu fa tit ,' nea.
Malalia ta c nui nlult / norali , Si clinn natali Si r,edcrct la utt ktc c'u
ar fi toti va rcni ntai / toatd frinla ta . Uite , te/string la picptul rnc'u . iti sirut
s|nul ce crescu a6lia / copilagi . i1i dau viata tnea ./ scoald-te. ardicd-1i
patul Si / lii sinitoasi ! Credinla rttea .1 e rtni nlare decet greuntelc.'(le
mugar, $i dragostea cu carc' te binecuvint e dra /'-t!ostea lui Christ.
dragoste'a,hutritd intrctinuti de trei /zec i de ani de atilia copi ilasi buni.
cu {iica lui Dunt /nezeu Si cu amorul gi res-/pectul c.itre pdri(n)ti .
S(c)oala-te t'copiln: nu i1i r,'orbesc eu / in ntotnentul acesta , ci Acc'la ce a
frcut orbii / sa vadi, surzii sd audd si / paraliticii si unblc. Accla ' ce
dete viald toyi mtryii , /din secoli. Dragostea lui c in mine Si-1i
la
conandd/ sd-li iei copiii in bra{e $i /sd vii . Nu te wtr aduce la / Vtrna ca
la Chio(s), ci tu vei /aduce pe ddnSii.
A revedere, solioara nea, I.Heliade
a
.r,.1 - u*..- 4
.

ea culturali a poporului stru. 4

Textele originale ale scriso- .,/4

u un duct neingrijit, datoritd

,'- " '1
ori bolii. punctualia aproape "I!"'/
;egte gi se simte orientarea ,2" ,,.
izanti in limbaj a lui 4,,.. ),"7:1.
.'l'i l'., r'/,
e. formula de incheiere fiind ,. ,,, ,/^ ,,1,/t+,,,2.
'edere". in ambele cazuri.
ti,i' ; , ,t , A. r/, t 7',
' ,a-t). ,.':
,.,
t a.t I vu.,^1
r1 1-a-/.t a,.,,{ ,.. ./i... '
> ,/; ;
'. . .. .,t../ ,
./t ".
tX.,. '.4/. /
7: ., ...1
,.,,c)',t,,.)r)
cu. C.. L110l/.?lilc'natrii rotrrtnc
tidni piui in pk'z,cnt. Bucurciti.
ra Rcgala pentru Literatura li Al14. ..;. ,
'ag. - lJ6
118
1.. liatt lut IL:rrlc. Buctrrc5ti.
"Cultrrra RonlAncascar". i. ir.
t. E.. lott llclittdt' Riitlulcstu. .lctt.
:Lutt)t-t. llucu rc$t i. "Cat'tea
r'asca". l9l8.
Scrisoare. autografi a lui Ion Heliade Ridulescu din 1854, iunie 2113'

$umla, cltre solia Maria la Constantinopole

sttfriA Dobroffi, 2no1
 DATE SI CONSII}EEATII PRIVIND INDUSTRIA
JUI}ETULUI TUI,CEA GII)
(r9rB-r948)
Valentina POSTELN
a lndusfia pieleriei maginile $i instalaliile erau evaluate la su
14.544.723 lei. rl0 Ca marerii prime erau
Prelucrarea pieilor era strlns legatl de pieile brute, extractele tenante din care se conl
cre$terea animalelor, care pe teritoriul judelului a avut talpi, blanc, iuft, meqin[, opinci, sevre. Pr
o mare rispAndire. fabricii se menline la nivelul cantitativ superi'
Aceastd ramurl industriald a fost reprezentatl in anul 1939 cAnd sursele de materii pr
de fabrica Talpa $ de mai mulre ateliere blocheazd, scad qi se rationalizeazi, devenir
mestefugire$ti din branEele: cizmdrie, tdbdcirie, insuficiente pentru fo4a motrici qi capacitatea
cojocirie, curelirie, bldnlrie, hdmuririe. duclie a fabricii.
lfa$ul lulcea Numdrul personalului muncitor scade
Fabrica de piele Talp4 str. Portului, nr.38, iqi lucrXtori iar cel de conducere qi auxiliar la 7 pe
are incepururile dintr-o micd tlbicdrie de opinci infi- Sinagia poducpiei, pe bucdfi, a pieilor
inlati de fralii Prodanof gi in care se confeclionau in pedoada 1938-1942 Si valoatea vinzlrilor
opinci numai manual. in cursul anului 1912, tibiciria Piei lucrate/buc. 1938 1939 t940 l94l 19
a fost miritd gi inzestratd cu o maEini "Iantz" de 100 Bovine 6555
39.393 41662 2.1091 16
HP gi cu maqini speciale pentnr tibicit; din anul 1915 Cai 1652 2122 3021 481 19
Oi, capre, porci 28304 30665 40791 t4Z6O 20
producea qi talpi.
La l-5 mai 1919, prin sentinla nr. 135 a secliei
I comerciali a Tribunalului Ilfov, se constiruie SAR Valoarea in lei a
Talpa cu sediul in Bucureqti, iar fabrica din Tulcea vinzIrilor (lari s7l:{+58 59J?906J 5l6iB:]] :{1191547 601
fumiruri nrilirare)
devine sucursala acesteia. Un aport deosebit la consti-
tuirea societitii l-au avut Vasile si Nicolae prodanof,
mari industria;i din Tulcea, Ei Banca de Scont prin
De menlionat pentru anul 1930, cantitr
Grigore Cilinescu, director, qi Constantin Hagi talpd iegiti prin portul Tulcea, citre alte lot
Teodorescu .membru in consiliul de administratie.
13.885 t in ianuarie, 11.347 t, in februarie,24.9
Prin actul consritutiv, capitalul fabricii Talpa a fost
luna martie.3l2in luna mai 1944 fabrica lucra
fixat la 4 milioane lei iar mai tdrziu ( 1943) la 100 mil-
redus iar in luna septembrie igi inceteazi c.
ioane lei. 306 Forta motrici utilizati era in 1923 de 135
activitatea, muncitori fiind transferali la central
HP iar numirul personalului lucritor de 120. 307 DupA
Talpa din Bucureqti 313 Din lipsa materiilor prir
anul 1920 fabrica incepe si progreseze. in anul 1928.
inchis 9i magazinul de incdlldminte Talpa din ,

va fi ridicatd o construclie speciald de beton pentru

de pe strada Regina Elisabeta nr. 79. 3t4
ca.zlanul cu aburi qi instalatl o uzine proprie de energie
Dup[ nalionalizare, patrimoniul fabric
electricd cu motor Diesel de 260 Hp. Doi ani mai t6rz-
preluat de intreprinderea pentru industrializare
iu, in curtea fabricii se construieste o clldire cu trei
etaje, cu planpeu de beton susginut de stdlpi masivi in
lorificare experimentali a stufului, infiintat
decizia nr. 729211948 a Ministerului lndustriei.
care vor fi insralate 4 val(uri de presat talpi. Capitalul
Dintre atelierele megtequgireqti dir pe
investit cre;te la 38.506 lei aur in 1925, la 5 milioane
l9l9-1948 sunt consemnate circa l5 ateliere d
lei in 1938.308 Personalul fabricii se compunea din
feclionat gi reparat incdl!dminte, denumite simpl
director administrativ - Cristu Prodanof, director
tehnic - Dumitru Vicolov, contabil sef, Ioan lacobini,
mirii", l0 tiblcirii, 7 cojoclrii, 5 himuri
curel6rii.
inginer - Boris Malcef, mesrer rdbecar - Iosif Gangel,
Cizmlrii: "La cismiria dobrogeand" a lui Alex(
sef mecanic - Adam Calitovici si 230-250 lucrltori,
(1919);"La cerbul" a lui Ivan Naumof (1921
dupi trebuinti.roe gheata englezi" - Gheorghe Caragiugiuc (1922
in anul 1943 suprafala clidirilor si a terenului dorobanlu" - Zeron Zeronian (1923);,.Cerchezu
insuma 19.666 m2 cu o valoare de 9.291.058 lei;

sttnttDilront

iz Garabe{izur (1923); Filip
dur ( 1923) qi cizmiriile
rilor Iani Boianoglu, Smil
rman, Rupen Bodrughian,
' Furtuna, Dumitru
tranof.
:[rii: Ruse Iordanof ( 1919),
r Minef (1920), Constantin
:antinescu (cu hdmuririe)
Cristu Nedef cu firma "La
:a" (1920) ,Ion Dima (1923) ,
r Singirliu (1932), Buzoianu
rghe (1940), Burlacu Tinase
)) fi allii.
drii: Ignat Amo4itu, Gavrild
I (1924) 316
Biladag
0ra,sul
in anul 1927 sunt mentio-
13 cizmirii s-i 6 hdmurdrii:tz
r 1945 cizmdriile meEterilor
Bldulescu, Petre Drigan cu
"La incdllimintea solidl",
lae Mdrculescu, cureldria lui
tn Usacov; atelierele de
'[rie, blinlrie qi cojocdrie ale
:rilor Victor Pavel, Constantin
u, Dumitru Dan gi Ivan
itm cu firma "La mielul
-abean,,. 318
0rqul lsaGcea
in anul 1927 erau 4 ateliere
zmhrie iar in anul 1933 doar 1,
I lui Cuza Pavlencu. 319
on$ul ilecin
Din anul 1920 func$ona
erul de cizmlrie, oPincdrie,
^irierlo "La zimbrul" al
49
I meqteri Ei 2 ucenici (1924); Iaila: I
Matildei Rause. in care lttcrau 7
mesteri si l4 ucenici. iar in anul
1945 sunt nrenlionate atelierele de
cizmdrie, opincirie, libicirie ale
mesterilor Gh. Vulpe, Marin
Orbeanu. Stoian Dumitru, Vasile
Tane, Anton Rause, Mustafa Sali,
Ioan Ceafaliu.l2l
ora$ul Sulina
Dintre ateiierele
meqtequglregti, sunt consernnate
cizmXriile: Alex.Santorinens, Petre
Samaros, Horen Nazarian, Sava
Schimbischi, Ion Malizis;
I bldn[rie a lui Iosif Mateef.
Pe localitXlile mrale sunt
men(ionate de documente urmd-
Ioarele aleliere: AciPLtnar. I
cizmirie (1921); Alibeichioi: 2
hlmurdrii in 1927 qi I himurlrie Ei
curel[rie a lui Neculai Iordache;
Balabancea: 2 cizmdrti (1927);
Bagchioi:2 curel[rii si I cojocirie
(I930): Be5tepe. l Pieldrie cu
opincdrie 5i tibiclrie a lui Braicu
$tefan (1945); Calfa:
cizmirie(l9Z7 ); Casintcea: I 309. Petre Penescu. OP cit. f. l5l;
cizmdrie cu 2 mesteri si 2 ucenici in
i924 ;i 3 cizmdrii qi I himuririe in
1930; Caraloi: I cizmlrii ( 1927);
Cema:2 cizmdrii, I curelSrie, 3
himuririi, 1 cojocdrie ( 1945
Chilia Veche: 4 cizmdrii cu
mesteri si 2 ncenici (1924) Diieni:
3 cizm[rii si I himuririe ( 1927);
Corugea'. 1 cizmirie (1927);
Eschibaba: I cizmlrie ( 1927);
Frecilei: I cojocirie a lui Gh. Bara
(1926): Greci:4 cizmdrii cu 4
cizmirie (1925)', Islan Geferca:. I
cizmdrie (1927); Jurilovca: 1
cizmlrie a lui Gheorghe Stoian
(1945); Niculilel:6 cizmlrii cu 6
meqteri,3 cojocirii cu 5 mesleri qi
3 ucenici, 2 hlmurlrii cu 2 meqteri
qi 2 ucenici (1930); Ortachioi: 2
cizmirii gi I hlmuririe
( 1927);
Sarichioi:3 cizmirii I h[murdrie
qi
(1927); Testeme,L' 2 cizmirii qi I
himurdrie (1924); Topolog I
cizmirie "La talpa de fier" a lui
Neculai Maer qi t himurlrie
(1927); Turda 2 cizmdrii ale lui
Vasile Neculai ;i lon Eremia
(194r. tzt
Deci industria Piellriei din
judel a fost reprezentate de o fa-
bricl de piellrie r;i mai multe ate-
liere megtequg[re;ti.
.
lnd$fiia loxlili
Cel dintAi produs care a creal o
industrie textilA a fost llna, pe care
lfuanul o procura 5i pregdtea sin-
gur. Numirul mare al Pivelor de
postav gi al
daracelor reflectl
interesul locuitorilor tulceni pentru
megtegugul prelucrlrii ldnii. Ldna,
bumbacul, inul qi cinePa au consti-
tuit materia primd pentru fabricile
qi atelierul de fringhii, covoare Ei
lesAtorii.
306. Arhivele Statului Tulcea, Prel'ectura. .. ad-
tiv. dos. I14911943, l2l
307. N. Ntrsturas. Induslria lexlili $i a Pieleriei
in Dobrogea, in "Dobro8ea economic5 . nr 6_
'7
f. 164
^921.
108. XXX Indicalonrl industrici ron)ineiti.
1
Bucure$ti, 1925. f.126
310. Arhivele Statului Tulcea. Prelectura..., xd-
tiv, dos. I149/1941. I. l?
3l l.lbide$
3l2.ldem, CiPilenia.... dos. l l/1919-
1930.ft8.i-18.1
); 313. lden. Prel€clura.... ad-li\. do\'
l28l/1944. t 5-1
5
314. Idem. Camera.... dos. l-l/19{J.1.-15-l
ll5. Idem. dos.2ll19'18. l. I'l
I I 6. Idenl, Prefectura.... ultiv. dos. 109/l 9:1.
f. l.l; dos.387/1927.f138; dos. l2lll19"11: Iil.
l ]0
Pretura Tulcea. dos. 316/19'13'
.117 1ll. Buletinul. nr. li/l9.ll. l.l-180
sfuiltt Dohw, )no3
 JLTRNAL
ADOLESCENTA
Lun i. l4 septembrie, Anno
Domin i. . .
Ajung acasi tirziu. dupi ora
optsprezece. Obosita. Placut obosi6.
Pasire bezmeticiti de prea mult cer, de
prea mult senin. de vAzduh rar $i
ozonat. care imbeta. ME aflu intr-o
stare de mirare continui... incorup
tibile, impertinenta, agrcsiva. Sunt eu
stare de mirare. Vreau sA pipai tot ce
existi. Iird plejudeceti, fare sfiali, Iir[
Iu$ine. cu indecenla de jivind b6ntuitd
de instincte. Vreau si descopir, si aflu,
s6 inleleg. Vreau sd cunosc. Vreau sa
rup ritmuri, se trec praguri, se fo(ez
linrite ale existentei. ale fiin1ei. Vreau
sd mi doari li sa me arde $i se ma
bucur'. sd pl6ng. si gdnguresc 9i si urlu.
Vreau voluptatea ingenunchierii. a
umilintei, a rugii, 5i a trufiei. a ten-
ta!iei. a pecituirii. voluptatea pAngdririi
tuturor celor morale gi sfinte. Mi vreau
pe mine cea abia descoperiti. Dar
toatd. Nu doar aqa...o promisiune de
altceva, o deschidere spre altceva. ci
chiar acel altceva.
Priveqte... Privegte cu ochii..
nu cu deprinderile. cu prejudecetile. cu
credinlele tale. Rene Huygh. . .
Particula Nobel, o
simfonie a gindirii.
Camera mea de studiu. Mi
agez... instinctiv pe scaunul de la masa
de lucru. de la mesele de lucru...
sicriul meu. De acasi. Altul decel
sicriul de la gcoali, banca. din cimiti-
rul de acolo. clasa, din iadul...
liceul.., frigul. l.
gAndacii,
rnirosu
piianjenii... painga... Paing4 Vf,duva
Neagri. profa de optionale...
Bacovia... Scaun ergonomic, reglabil.
rotativ. inox 9i piele, de culoarea-
strdlucirea cafelei proaspit prij ite.
emanind difuz. dar statomic parfum de
salbdticiune gi conifere. fin prelu-
crat6... Sicriul meu: in fa1d, ntasa de
luclu, un birou destul de mare, dar ele-
gant. minunat pentru invalat. scris.
DE
citit...
Click! Muzic6, Nu $tiu ce
vreau s6 ascult. Clickl la intdmplare.
Trrdor Gheorghe. Blaga. Risipei se
deda llorarul... Cint qi eu. Cu Tudor'.
cu Blaga: Ne-ont aminti cdndw tirziu
/ de aceastd intinplare sinpld / de-
aceastd bancd unde stdn ,/ tampli
ficrbintc linga tiinpli. ..
'1'honras
Pe masi. doLrd cdr1i. desclrise:
Mann. Doctor f ausnr.r'. gi JLrlius l:vola.
Adrian PAL - Floarea soarelui'
Meta fizica sexului...
in Cum an scris Doctor
Faustus. Ronunul unui roman, mi-a
relinut atentia o mirturisire a autoru-
lui... Iz 23 rna i .'43, intr-o dimineald
duminicald, la doud luni Si citeva ile
dupd scoaterea la iveald a acclui vechi
carnet de notite, datd la care Si nara-
torul mcu, Scrcnus .Zitblonl se apuca
de lucru, am inccput sd scriu Doctor
Fausrus. $i mi-am amintit de Antonius
Agla, care intr-un dens jurnal de
creatie. postfala la romanul eseu
"Adam Ei fructele din Gridina plice-
rilor". consemneazi ca abia in
noaptea in care a gisit, pentru cele
doul personaje principale, nume
mirene acceptate de insipi opera
purtati de citeva luni bune in minte,
a putut incepe efectiv si scrie. Dar
Erncsto MIHAII.ES(
Antonius Agla c un cabalist not(
nrr-mi dau hine seama ce relcr a
putea avea pentru rrinc. acU
privire anrncata superficial in Ii
torul siu de crealie.
Citeam aseard. cind mi-;
fonat Tudor sd dirn o tirgd pi
fermi. sh cinem pe nralul lacLrlLri
[" fudolel" ilatenlionez. $i sinrt.
intLricgte' cc unlcazd. intrctralca
rnod:i. asaltul asupra unirc
imrrnd. zivolAt cu o rric rlc lacir
gilat cLr o mie dc p!'ceti- pcntru a'
inaccesibil adolescentclor. nor
fLcioarclor. Adici-r nric-l Fetita <
pafticipat astirzi d isciplirata. r
toare, depclsorralizati. arroninr:
culn ne !o[ Lrnii dascili pi Lrnii pi
la deschiderca rrrrui nou arr'
LrltinrLrl din viata ei dc liccarrir S;1
adultil inrbitriiniri prernatur de.
cc? ci nunrai grcutitilc \ ictii
pcnlru rnulti. cu adevirat. tlc cii
sunt o -justificare sullcicntir. clac
li 5i incapacitatea funcilra a gen,
lol de a irrtelegc generatia c
urmcazd. blestematLrl contl ict
generalii. dintre pirintii r;i copii. r
dintrc Lrn fiate nrai mic gi trnL
nrare!... Elvetia, inceputul I
8o... mari demonstra{ii dc stra
tinerilori nu impotriva siric
Eomajului, eternel€ cauze ale
ilor migcari sociale... La Lauss
unul dintre sloganurile ma
tan(ilor este.' "Nu ttem o lu.
care siguranta cd nu murim de
e pldtiti cu iscul de a ntuti t
tisezld!" ("Note despre fi'rror
clvelian" parca. "Secolul 2o".
1986... Arn uilatautorLrl... 5i par,
Mi-e lenc sa caut acLrnll) Su
Elvctic... Un [-Lrcifer riiz\ rilit l)
rna palanoic: "Rdeti .1lpii, v',
tedc'm marea!' Err ahia nr;i nir5tt
Bobocii bitrinclor u nivcrsit:i
cerut vehemcnt abolireir tlict
strrdcn(ilor din anii mari. in St
sttstA Dohroyct,

. pe marile stadioane. se ard
qi mii. qornoioage de chilolei 9i
. La noi. la anumite specta-
i'el... Plus cArcoteli de politru-
re. Astizi. .. ehei. alt mileniu,
rpd. altA lume!... Guvemantii
upizi. imbuibali, intr-o perma-
are de plictiseali, care din
ru ucide. rdgAie jigodeqte un
I lor, la fel de original, de su-
lar absurd criminal: "Ucideli
,rem se treim in bogtrjie!" intr-
u politicieni corupli qi cu o
de Spigari, este o utopie sa
sir6cia va fi eradicati vreo-
MA cunoafte Tudor, citegte in
intr-o carte, iar fiecare cuv6nt
are pentru el atit in{elesuri
I ti umbroase, cu ambiguitii{i 9i
cu conotatii disiminate, dis-
in denotalii, dubla intenSie a
Jfl nesuferitli tcoale, ajung sl
p6nd qi in mine, in absoluttr
e, cum vorbesc la clasi, profu-
Tudor qtie ce urmeazi cind,
indu-i numele, apes cu nerab-
prima silabi ca un qofer pe
e acceleratie, domic sd ajung6
repede la o destina{ie care il
cu o putere irepresibild, sau
iau pe departe, jucdndu-mi cu
parci, deqi nu mA joc.
ti nu mtr joc, mai ales cu vor-
-udore!" continuu si-i zic. Tu
numai intrucit faci parte din
)t aga cum eu sunt eu numai
fac parte din tine. De tirania
i acesteia nu vom sclpa nicio-
ci nu vrem se scf,pim, iar dacl
,. Doamne ferc$te, ce s-8r alcge
S-ar sfllrima cerul, dc ar muri
l. Numai Dumnezeu ne-ar
,pe. Dar nu o va face, nu vrea sd
$i mai e ceva, privilegiul meu:
nt;i cum sunt, am crescut
rdu-mi in tine. Tu mi-ai fost
mi-ai fost mIsurl li tipar $i
din clipa in care am deschis
rre lume 5i am inleles ci exist
eput si in(eleg ci exist' pentru
rperi, de fapt, ci niciodatl nu
em nimic, ne lovim numai de
:nele ori de obiectele din jur.
luremase, handicapante, ani-
re, repetind meneu gi meneu
r experien{a a umilin(ei' cu
51
aerul tembel ci e ceva nou, ci e
altceva. M-am trezit cA exist langE
tine. M-ai modelat gi m-am modelat
duptr chipul teu. cu cate dragoste a fost
omene$te posibil, cu toata sinceritatea
de care am fost in stare. Cu care eu gi
tu am fost in slarc. $i febrele. cdte mi-
au fost, mi le-am stins in tine,
nelimpezirile mi le-am luminat in tine.
qi intrebirilor mele le-ai dat raspuns,
mereu acela pe care-l presupuneam a fi
cel bun, pe care mi-l doream ori il intu-
iam. mereu exemplar qi modelator,
fire$te. pentru mine. Aqa am ajuns aici.
Adrlan PAL - "Cle!tl"
la inci un prag al existen(ei, sA dis-
cut6m dorinla mea de a urma arhitec-
tura, de a deveni li profesional ceea ce
egti tu, st8bilind ctr de miorcuri sl
inccpcm pregitirca. Dc fapt" totul a
incoput in urma cu aproximativ un an,
ctnd lntr-una din lungilo noastro dis-
cutii, la marc, pe plajl, privind lantul
de hoteluri gri, un gri anost, respinga-
tor, bitAnd de acum in negru, m-am
trezit mlrturisindu-ti, cu aer matur.
profesional, chiar pre{ios, neinten{ionat
prctios, convingerca mes cl a$a cum
geometria studiazi nu aparenla, can-
titatile spatiale. ci esen!a. armonia
formelor. iar obiectul astronomiei nu se
limifeaze la a numira corpurile cerepti.
la a calcula distante, greu6[i, tempera-
turi, ci are ambilia sa cunoasc6 rit-
murile universului, la fel cred cI arhi-
tectura nu este pur ti simplu gtiinta
arta de a construi clidiri, potrivit cu
anumite propo4ii qi reguli. cu carac-
lerul qi destinalia conslrucliilor. ci este
un joc savant. riguros gi mirific al vol-
umelor reunite sub lurnini. este solidi-
tate. comoditate gi lrumrrsele inge-
mAnate consonant. fecute sa cante. Ai
z6mbit, precizind prompt: ceva din Le
Corbusier... 5i din Vitruviu... qi din
Goethe. Poate. am rdspuns, voit
ambiguu. Cunogleam opera lui Goethe,
$tiam cate ceva despre Vitruviu. nu
aveam habar cine este Le Corbusier.
am bdnuit c6 trebuie se fie un arhitect
sau un costructor celebru. Eu nu mi-am
ascuns niciodatd lecturile de line,
indiferent de carte. dar de data asta am
flcuFo, i-am citit pe ultimii doi in
secret, sA nu fiu obliga6 cumva, cu alt
prilej. sd recunosc o asemenea lacuna
in cultura mea de liceani cu pre-
tentii...l
Dar "Doctor Faustus" nu sti deschis la
Cum am scris..., c, la romanul pro-
priurzis, capitolul Suita de cintece
Paradiso a lui Adrian pe teme din
Purgetoriu, unde barasem cu creionul
citeva rinduri, impresionati de per-
spectiva pe care o creeazE autorul
asupra dernonismului geniului. Adrian
suslinea ce muzica qi cuvantul sunt
acelagi lucru,ci muzica incepe prin a fi
cuvant, ce putea fi conceputa $i
pregititii prin cuvant, cA Beethoven
fusese vazut compunind in cuvinte: "E
absolut natural ca muzica sE ia foc la
atingerea cuvintului, ca verbul si
t6feascl din muzici, cum se intample
oltrc sfe$itul simfoniei I noua, in
dcfinitiv doar e adovdrat cA toetl
ovolulia muzioii gcrmono tinde e[trc
drama verb.ednt I lui Wagner. $i.n cs
lgi afll idealul", Nu stau si verific docl
am reprodus textul exact. defi am
romanul la indemdni. sunt sigurS cI nu
am greqit, nici cu o virguli, jur ci nu
am atins cu nimic sacra semnifica[ie ce
irumpe din sl. Nu stsu str verific.. .
Click! Beethoven. Clickl Simfonia a
noua... La mare, un pirat cu pielea de
ciocolati comercializa pe plajd casete
inregistrate: Ia maneaua, ia meneaua
/ cl-i mai bunl decAt greaua... / Ia
manele, ia manele / Ia 9i alte cinte-
cele... Piala muzicii in RomAnia: doui
qi treimi - manele, optsprezece la sute
muzici rock, cincisprezece la suta '
sttf,JM ooWo6d, ?fi3

celelalte specii ale muzicii lejele iar ce
rdrn6ne e Muzica. Eu sunt 5i o imP6-
timile a rockului. inclusiv a multora
dintrc marii lui blestemali 5i a celor
numiti din comoditate de gindire
sata[igti... lnterpreteaze Orclrestra
sinrfonicd a Filarnronicii "George
Enescu". cu George Georgescu Ia
pupitru. gi corurilor reunite ale
Filarrnonic ii
9i Radioteleviziunii. sub
baghetele lui Vasile Pdntea 5i a lui
Carol Litvin. Ce vremuri! Ce aristocrat
marele G.G.l Cu cete lorti a demon-
strat lumii cimuzica sta deasupra
politicii qr a politrLtcilor. ci nruzica este
$oapta divinA a Cosrnosului! Un
damnat George Ceolgescu! Ca qi
Titanul de la Bonn.
Partea I. Allegnt ma non
tnpln, un poco maestoso..,. formi de
sonati. puland avea eristenlS de sine
stititoare. arlritectLtrd inspilati de zei
pdgirri pdcdtogi. Hdldduiesc plin su-
blime tirimuri beloveniene, la bnat cu
Wagner pi cu George Bilan gi ctt ...
Prirnele miqc6li, temele... orchestra...
atmosfela sumbrd. germanicE, faustic6
pi. implevizibila. explozia. a bucuriei,
a libertilii... flautLrl. clarinelii. fago-
turile... Acunr, dezvoltarea muzical6,
discLrrsLrl rrtuzical: fo4a luptd cu fo(a,
sufletul care aspird spre bucurie luptd
cu strigoiul ostil li tiranic ce se inter-
pune intre noi gi fericirea terestr6, iar
lupta e in noi... incordare. vis, victorie,
durere. dezilLrzie. omenescul, prea-
omenescul. Paroxismul Wagner, tris-
te{ea sumbrl invlluie 9i vrea a pune
stlpAnire, in teribila sa mire$e' pe o
lume pe care Dumnezeu a cneat-o
pentru bucurie. Dar brusc, din nou,
altceva, un parfum premonitor... Doar
o promisiune...
$i fantazez pe claviatura computerului
n1eu. ,.
Hai, creeaz reim. Umanizim
Divinul. Christos pe Muntele
Mlslinilor, Appasionata... Mensch,
hilf dir selbst, Omule, aiutl-te sin-
gur! Pacituiefte prin trufie, Doamne,
e m6ndru. d6rz, ndvalnic, pasionant,
neinfrinat in toate, e ameninltrtor gi
razvratit... cauti dreapta pedeapsa...
L-am diruit cu har rupt din Mine, fil
se Ne simtd pulerea. Atinge-i auzul.
Fd-l si inleleagLd cd Dumnezeu 9i
52
Cosmosul qi Armonia sunt in el,9i s5
scormoneasci in hiurile din sine dupi
tot ce existe in afari, pAnd va gisi
esenta, principiul care alege din apele
primordiale germenele ordinii pi separi
lumina de intuneric. Urlicht. Dar las6-i
bucuria crealieil Simfonia a iasea'
Simfonia a qaptea. incearcd-l aqa cum
l-am incercat pe tovl F6-l si simti
surzenia. F6-l darl sa perceape
sunetele numai cu vdzul gi cu mirosul,
ca pe izvoare, ca pe iarbd qi ca pe flori,
pisiri 5i ca pe soare...
ca pe vant, ca pe
ca pe Giulietta qi pe Therese qi pe
Bettina. Dal lasi-i bucuria crealiei!
Missa solemnis... Dona nobis
pacem. La Mara: Nici un muritor n-a
.I
Adrian PAL - "Peisaj la Tulcea"
vorbit vreodati cu glas mai putemic
Dumnezeului s6u gi, zdrobit de povara
durerii firl glas, nu i-a cAntat o laudl
mai sublimi...El divinizeazd omul, nu
pe Tine! . . . calea lui trece prin Noil
^$i
Ia-i auzul. lnvala-l se pipdie sunetele
cu buzele... ca pe firimitura de paine ;i
stropii de vin din sfEnta cuminecdturi,
ca pe buzele qi s6rcurile Evei n6sci-
toare de via!i... ca pe Egmont al lui
Goethe, ca pe Oda Bucuriei a lui
Schiller... Pune intre pian gi buzele lui
o bagheti. va deprinde armonia
desivirgirii in haosul aParent al
vibratiilor... Va deschide un drum, pe
care il vor urma al1ii... atonalism, sis-
tem serial, dodecafonie, muzicl stocas-
ticl, electronic[..., pianul alituri de
nicovale, clopote, sirene Ei maginirii
de batut nituri pentru asamblarea unor
nave c6t un orag, de portavoce 9i
megafoane. .. Aga am scris sd fie 9i aga
va fi. E unul din alepii mei. pentru a-mi
irnplini detalii Ei nuanle ale Fa
care le port in gind, dar le inspi
din harul meu. Tu inval6-1. .. in'
singuretatea, deziluzia, disl
suferinla... Durch Leiden Fren
chipul lui Prometeu $i trt
Lucifer.
imi amintesc. instantaneu. irnp
Adrian Leverkiihn. cum cot
Beethoven in 1819, cum ari
era bdntuit de stihii, in lungil
orgasm cu devastatorul de
crealiei in brale: Surdul cinr
bitea din picior aplecat pestr
ul lui - era oribil qi impresio
I auzi; celor ce trigeau cu ur
u$a le inghela sAngele in '
cAnd, cupringi de adinci sfr
mai voiau sI se indeplrtazr
deschidea brusc qi in praP
Beethoven qi in ce hal ? Cr
poate mai groaznic
imbrflcimintea in dezordint
rlvl$iti, de te insplimanta,
iscoditori dar absen(i, niuci.
ca priviri incremenite,
impresia ci ar ieqi dintr-o
viafd 9i pe moarte cu toale
rele ale contrapunctului.
Demonismul... nemoarte,
buzele, cu..., se bAlbiie Divi
cuv... Cuvintul! Relev6-i (
Di-i puterea sI fac6, prin C.
Noi. Numai lasl-i bucuria c1
ceea ce trebuie si aPa r
ciutarea penibili a bucu r
fericire subliml 9i siguri.
Simfonia a noua-
Sunt cu Wagner, cel plinuit d
sa-l continue pe Ludvig..
sttfrit

ui muzical cere o concluzie
s€ poate exprima decAt prin
rl omenesc, ..,cuvlntul nece-
tputernic, rezumind totul gi
I se poate virsa torentul
)s al sentimentului izvorit
rfl
Adrian PAL - "Pel3aj cu case la Tulcea"
li: portul sigur pentru r5tic-
nelinigtit; lumina care
:gte in noaptea liin{ei inlinite.
ul pe care omul riscumpirat
;e din fundul sulletului siu gi
Beethoven il agezi ca pe o
i in virful compozitiei sale,
rvint a fost: Bucurie!... ulti-
nfonie a lui,.. evanghelia
a artei viitorului.,.
a doua (Molto vivace) un
n6valnic... debut de fuga,
xitate polifonicd Si contrapunc-
rdri succesive ale vocilbr, senti-
cE se imiti una pe alta... Din
le acelei linigti mAngiietoare
sugrumate lignegte sublim l6s-
;i chiotul suflitorilor. $i super-
oboi, clarinet, fagot...
r mea de lucru, minunate cateo-
penlru visat, pentru fantazat,
drumetit cu gindul, cu
le, cu umorile, pe tirimuri de
pe tdrAmuri de vraj5, de foc...
l naturali imi vine din stinga.
rd imi inall privirea la nivelul
ului . peretele, un larg passe-
bleu pentru o singura panze,
irea din Infern" de Imanuel
. bunul gi nefericitul prieten al
iadoul pictorului pentru majo-
rcu... De ce?
r si qtiu, Tudore, ce
53
pudoarea?" Ma cerceteaza neincreza-
tor, nedumerit, candva am mai vorbit
despre pudoare: "Ce ti-a venit.
OanS?!" Mi scald in apele blinde ale
ochilor lui, meri de topaze gi smaralde,
dar vii calde, inviluitoare. "Mi-a
venit gi mie... Nu din senin, fii sigur.
Dar despre ce mi-a venit mie discutdm
mai incolo, sau altadate...
Deocamdate te-am intrebat. Si vreau
sE-mi rispunzi. Acum!" Reflecteazi la
acest vreau, un capriciu al meu etern,
nenegociabil. categoric, pi-mi
zdmbegte. Vleau la tine in blate!
Vleau si-mi dai,.. Cauti. Nu $tie ce
vrea, se alintl, venturi aerul cu
mAni intinsi, cu degetele risfirate'
realitatea din jur nu o inspiri pe
moment, fantezia de copil' care
niruie orice realitote cuminte'
rimane neputincioasi, pini cind,
imprevizibill, prin degetele cu moli-
ciuni transparente de meduzi, vede
soarele qi-mi cere dulce-naiv-impe-
rios: Vleau luna! RAd: Oani-
Billoanl! imi zimbegte. ii raspund
tot cu un zdmbet. gtiind cil bAntuie
amintiri despre mine. care sunt numai
ale lui. nu qi ale mele dintr-o varsta a
mea despre care habar nu mai am cum
a fost. Ved doar un copil mare, altfel
decat toti copiii din lume, cu care fac
ce vreau. din care fac ce vreau, pe care
il iubesc cel mai tare. mai tare decAt pe
cea mai iubiti dintre papugile mele.
atunci Ada... Ada, fetita mamii! O
mingii cu tandrete materne. cu nostal-
gia tandrelei materne. cu
e durerea...Tudor e tatll... Peste masa
car€ sti intre noi, intinde aceleagi
degete rlsfirate: Vleau si-mi dai
capul tiu si liu male ca tine! R6d.
R6d. Rddern amindoi, "Pudoarea.
Oan6, este frumusele puri in doi."
"Care doi, Tudore, cd eu nu inleleg!"
"intre doi oameni!" adaugd uqor
agasat. in s{hrgit! "Tot nu-rni este clar!"
insist, nemultumita, cu ton de reproq,
cu ton imperaliv. "intre un birbat gi o
femeie care se iubesc", afirmd rispicat.
"Aqa, omule. nu te mai ascunde dupi
deget. Vreau sn ptiu. $i incd nu mi-ai
rdspuns!". Insist. il sfredelesc cu
privirea, ca intotdeauna. $tiu ce de
privirea mea nu se poate ascunde. nu
poate hrgi. Mai ltiu ca va ezita. cd va
bate intii cimpii. pdn6... "Frumusele
purd in doi. Oane..." Escamoteaze.
ascunde, altceva gdndegte. mie imi
spune baliverne. "Tainn... fior... $i
dorinti nelimpeziti. pe care unul o
simte in celalalt qi o soarbe lacom...
licomia de aer a nirilor, pofta de
ziri a ochilon dorul de goaptil al urc-
chiloq regdsind-o bucurie... Iubire
cunoscatoare de sine, sublimati
momentan in dor qi rug6, in neribdare
gi amAnare..." "Fie... Degi imi
vorbegi ca unui copil, ma amegeiti cu
prostioare. Spune-mi ci mai poate fi
alint, cochetdrie, qiretlic, minciuni,
mimare a frumuse{ii pure evocate de
tine... Magda primeite un BIP in
timpul orei lui O'Neill, dispare de la
mate ii de Ia Chioara' o face intr-un
autoturism, pr.ofesional, expeditiv'
cu cifi sun! cum vrea fiecare, tariful
diferi oarecum, dupl serviciu' dupi
client, duptr inspiralie ori nevoi, gi
rcvine cu echivalentul a trci-Patru
pachete de figiri ori al cartelei pen-
tru masa de pr6nz pe o lunI, mai rar
cu cAt ar da pe o pereche de Pantofi
marfl, incAntati de performanta sa'
virtus fructum effert, est€ ascultatl
de Clpciunul $i primegte cu indul-
gen(i cinci.... feminitate. zic unii.
haos in fond, haos care nu e capabil sl
se lidice la starea de ordine. s6-5i
glseasci singur forma. ciruia ii trebuie
un impuls, o firimi de Dumnezeu.
adicd un mascul. oricare ar fi pAnd la
urmi. . . Diana imi mirturise$te ci nu
poate frri, din care cauzi s-a dat
pur si simplu unui nenomcit, numai
sttltA Dohrord, 2003

lui, iar ila i-o pune cu regularitatee
cu cane ar unna un tratament cu
Moldamin, in rcst pdrind cea mai
neprihiniti dintre liceenele
lumii... importanl e sA potolim
genunile din noi..." "Oanil" face uluit
de indecenta mea reacfie la pudibon-
deriile lui. g6ndite pentru mine de cine
stie cete vreme;i depozitate intr-un
sertdraf secret al memoriei. ca se nu
dea de ele vreuna din iepgoarele alea
ordinare cu care se culci frecvent.
iantieri$ti cu limbi spurcati de injuri-
turi birjeregti ori oameni de afaceri
imbuibali de proteine. alcool gi vicii.
"Nici o Oani!" "Ce ai tu pe suflet,
Oarrd mica 9i dulce?!" Oani mici qi
dulce. Oand micd... "Despre mine,
mai t6rziu, aga am convenit parci!"
"Tu ai stabilit asta. De convenit, nu am
convenit nirnic." "Vreau s6 gtiu.
Tudore... Sau nu, formulez gi eu o
irtrebare care mi-a s6getat mintea, ori
poate inima, nu-mi dau seama exact,
ci-s pulin zipAcifti... Tu, Tudore-
Dorule, ai stdmit vreodala taina, do-
rin1a... despre care vorbeai... ai dat si
vorbeqti. dar te-ai speriat de mine, de
mine cea din arnintirile tale..." "Eiti
nebuni, Oani!" "Sunt. Sunt om, sunt
adolescenti. sunt o lecioarE azvirliti
de Durnnezeau ori de Satana, cd nu mai
gtiu, intr-o lume impulite ca o hazna,
cu oamenii care au rupl orice leglturd
cu Cerul. cu adevarul, cu cumiatarea,
cu bunatatea, cu frumosul, care reduc
fericirea la bani 5i sex, la sex gi bani...
Mi-e teama. Tudore! Lumea larvari in
care orbecdiesc. oceanul acesta hazna
mi va resorbi la un momenl dat qi pe
mine, e firesc sA se intemple asta,
iicAndu-mi una cu toate muierile
lumii, siluindu-md sh gem spasmodic,
instinctiv, llri sd vreau " poate, fiindu-
mi jene dupa aceea - poate, se strang
din pulpe, din..., redusd de extaz doar
la sublima mea... la organul genital, se
fiu bo4oasi. se nasc, sa o iau de la
capet. .. Nu vreau asta, Tudore! Pentru
mine nu vreau doar asta, doar aga, doar
amt! Cum al putea fi altfel decit intere-
sata sA aflu? li de ce pentru asta at fi
nebuna?" Md privegte uluit: "Ai drep-
tate. Numai ci eu refuz mereu s6 te vid
altfel de cum te-am fixat in memoria
fiin1ei mele, pietrificati intr-o varstA
flrd virsttr. ala cum nu rnai e$ti.
54
Gregesc, imi dau seama ce gregesc
abia dup5..." Prostule! Doamne, tare
frumoasi e. aga arzindi qi curgi-
toarr...cum nu a mai fost! "Pdi si nu
mai greEegti, omule! Ci nu mai sunt
piatrd. Am dormit destul. Si iat6-mA,
Adrian PAL - "Pebaj cu casa la Tulcea"
m-am trezit..." Il vid cum me prive$te
ca pe o necunoscutd" ca pe o fiinle
stranie, care il tulburi 9i poate ciJ
doare, inc6t mA doare durerea lui gi
durerea din sufletul meu, me doare
neales ince li nefixat, nelocalizat in
genunea fiin1ei mele. M-am ridicat de
p€ scaun 9i, fiindc5 a intins miinile
spre mine, am mers gi m-am a$ezat in
bralele lui, m-am cuib6rit cuir am
crezut cA e mai bine, dupd care i-am
sdrutat ochiul sting... intimplitor
ochiul sting. imi era de ajuns cE era
ochiul lui, ce era el. Prea imi ardeau
buzele qi apele limpezi,adinci ale
ochilor sii me ispiteau si md scald in
ele. SA me scald 9i sd md scufund qi si
mor. $i se reinviez cu experienla jocu-
lui acestuia" pe care s-o repet iar, fi iar,
qi iar.. . M-am trezit cezand dintr-o altd
lume, el tocmai imi seruta mana,
aveam trei patru ani. li s-a speriat, a
smuls-o brusc de la buze, mi vedeam
iarigi cu cea cane nu mai e9ti, ldsan-
du-mi in clugul palmei o miraculoasi
senza.tie de foc, dar gi-a rezemat-o de
piept ti a continuat si mh mingiie tan-
dru. MingAierile lui miros dulce-
aromitor linigtitor a fagure de
miert. De ce s-a speriat Tudor?l Ca
niciodati! imi mai sirutase mana de
mii de ori. Sunt exact ceea ce vreau se
fiu, ceea ce i-am cerut lui si considere
ca sunt, ceea ce el a confirmat cd am
devenit. Triiesc bucuria unei imense
biruinli, hrd chip, Era obiect. I
biruinla ins69i, lumea se nagte
nul meu niminui descifr
ordoneaze dupe voin(a mea n
curg6nd, concentric, tun
umplind zirile qi zirile
V
f-
t?
I II
t
Indicibili stare si sim(i in intre
ture tumultul gi r'6vna d
Dumnezeu, fEcind li r
Universull Mi cuibiresc in br;
in trupul lui, adinc, pini ajun
simt cuprinse de el, inviluitd
lui, topiti intr-o unici risufla
Ioana de ne aduce desertul,
tou cu fructe. M-am repezit
qi am luat un mir, mare, pa
sferi cu chip de Cosmos, de l
une, de absolut. I-am dat si
primul, qi a mufcat, apoi am
eu, iar5gi el, iarlqi eu, ir
urmele din{ilor nottri, al(
noastre, s-au amestecat in
fructului, devenind insep
una.
Mi risucesc, in scaun, nout
grade la dreapta masa cu calc
lumina din spate, pe peretele
alte trei uleiuri. Revin, 9i parcu
nouazeci de grade, dar la st6ng
pentru desen, apoi ferestrele...
"U", caligrafiat din piese de r
inegale ca dimensiuni, dar
corespunzAtoare funcliilor fi
obignuiesc s6-i spun, in glumd
sicriul meu. in intimitatea lui
stapana pe mine, utilA, pr
indeosebi protejati de har
endemicd a societalii, de insalr
gi coruptia ei contagioase. r
toare, de parcd m-af afla pe u
de basnr, modelat din principi
stmuDohrw
1it de copil. Un iad, Oana! imi
ii colegi vizind, incercind si
i cu ce imi pierd cea mai mare
r vreme. Tragi tare. .. Parci egti
.. Ai zice cAji curg prin vene
ne, cu variabile 9i instruc(i-
mperative, nu sange...
5oara-fir-de-slibiciuni...
r ratiunea intrupatf,... Divina
lebantuite de instincte qi hor-
Fetita latii... Sclifosita.de
a... Scirba... Revin la com-
vreau pe mine cea ascunsi sub haina
de vremelnicie a frumusetii. De cind
m-am trezit cI sunt frumoasi umblu
numai dupi acea alti fapturl din
mine. $i mi vreau asta acum. tocmai
fiindcl gtiu cI frumusetea e tr€ca-
toare $i ci oamenii sunt muritori. Cu
secole in urmi, un arab uitat va Ii
spus ci pe p{mant, toate lucrurile s€
tem de timp, dar timpul se teme de
piramide. Eu simt astlzi cA sunt
Marea PiramidI. cI in inima mea gi-
Partea a tr€it (Adagio molto
e cantabile - Andante moderato),
geniala cantabila... Introducere...
Bucuria e in tine, omule. izvorul
luminii. Coboari in abisurile din pro-
priali fiinF, interiorizeaza-te,
reglse$te-te, cunoatte-te... cunoaste-
te p€ tine insuli gi astfel vei cunoafte
universul qi zeii. Viorile. Armonie
solar6. imi imaginez scena ca o timpli
de soare... Extazul, paroxismul feri-
cirii , hotarul ei... linipte, interiorizare.
patetism, mister, provocare... linigtea
premergetoare furtun i i.
De ce tocmai aceasta tulburatoare
"lzgonire. " oferittr mie? Rirn6n ade-
..

sea minute lungi cu privirea [ipiti de

Adrian PAL - "Polsaj cu case la Tulcea"
au glsit loc unic de intilnire liniile
nou. cu degetele alergdndu-mi de for(i ale Universului gi ale
tura: Pimintului, cI liinla mea sti in con-
optsprezece ani. sonanfi cu Cosmosul, cI este cutia
: vrrau, gtiu ce pot, gtiu ce de rezonanli a imperceptibilei muzi-
ci in vraja qi in desfitarea cirtia
le mele cred ci semln cu Marea Ordine existi.
Holmes. Un neadevir. Eu nu Dar el, cel care imi dicteazi
cu nimenir Eu sunt eu gi sunt aceste rf,nduri, mI iubeqte. imi
in principiu, cred cI fiecare spune din cind in cAnd: Formeazi-
te o entitate irepetabill. Eu te! Citeqte, Viseazl, Crede, Iubeite!
cu certitudine irepetabili. Trliestel Viala e un cerc de procese.
re, frumoasi mai efti, Oana: Ciclurile ei se inchid spre interior,
gratulat, aproape cu aceleagi unul dupi altul, ingusteazi continuu
e, multi biieti. AI{ii m-au qi interiorul... Viafa. Iar noul ciclu,
rrat cu diferite flori, dive, per- abia incepu! al liinlSrii tale sti sub
literare, plastice, cu cite o semnul infloririi, al rodirii 9i al
a nu $tiu clrui geniu, au gisit implinirii, care inseamnl dragoste,
lea mea este mai catifelati ori profesie, credinld, adici fericire. Ci
arfumatd decAt petalele de.,.' fericirea e ubicui" ca Dumnezeu.
r gratia biblicei misterioase Tresar. $i-n alte dili, in vis'
rita, qi nurii ei... Bdie$i existd mi-a vorbit la fel. biciuindu-mi /
ii minti convingltor, iar fXrI mingiindu-mi trupul 9i nervii cu
una asta s-ar prdpldi lumea' aceleagi verbe, cu aceleaEi substan-
frumoasi, 9tiu. Dar eu mi tive...
ea. citind qi recitind dementa naraliune
suprarealistl din compozilia cu tuse
groase, predominant intunecate, arun-
cate ca ni$te fulgere cenuqiu cere-
brale... imi place... De ce? Nu qtiu...
imi soarbe ca nigte nisipuri migcitoare
fiin.ta, mi-o ineaci in clocotul de din-
colo de desen gi culoare. mi-o
elibereazi apoi, cat sd insPir aer
proaspat, se-mi recapet pulsul. sd mi se
reordoneze bdtdile inimii,9i iaraqi ml
soarbe... in fundal, la centru 5i in
partea de sus a pinzei, o femeie nud,
anatomie tratatA realist, dar cu unele
elemente reluate - mAinile. sinii.
buzele, nasul, gatul umerii ., readuse
fi
horaipe bAtatura frimantate a pubisu-
lui, arcuiti pe spate, ca intr-un spasm
orgasmic, peste fElcile ruginite 9i
deformate ale unui concasor. Hori de
erogenii... Erosofie. Aduce,
deopotrive, qi cu un Crist restignit,
femeia. Prea ades€q in via1i, hotarul
dintre bucurie 9i disperare se sparge, ca
gi hotarul dintre rai gi iad, dintre divin
qi demonic, dintre bine qi r[u. La o
femeie indeosebi, simli cind trece
pragul de foc al extazului, percepi cum
s€nzualitatea o cotropege ti o remode-
leazi" dar nu gtii niciodat6 exact dace
geametul prcsupus vine din supraome-
neasci durere ori din dumnezeiasci
pl6cere. O pinzi de piianjen cade
obroc peste acest chip, izolAndu-l de
lume, dar fird si-l ascunzS, ci cu efect
de microscop, supralicitand detalii care
indeobge i1i scapi, fEcindu-l mai inci-
tant, de-a dreptul problematizant pen-
tru privitor.cititor. Dincoace de pinza
de piianjen, la bazi. buza unei
sttfuuDohtorcl, 7Jr.3

despicituri apocaliptice a Pimintului,
din care se ve{e pa4ial un cap de bir-
bat, cu parul rdviqit gi leapin. cu ochii
dilatali, aproape s6 se impreune
acoperind rddtrcina nasului, bdnuind
iminenla pribugirii prin spaliu-timp
dincolo de ziua cea de-ntii. Mina
dreapte, cu vene groase, intr-o incor-
dare supraomeneasca, mu$ce din
camea firavi a solului criplcios, pen-
tru ca cealalta mina sI mai poate line
inc6, intr-o sfortare spasmodic[, inilJat
pulin mai sus de genunchii femeii,
supremi ofrandd, un ghioc. $i totugi,
falia... Pdmintul... sugestia de apoca-
tastaza. intreagi aceastS compozilie
stranie.funambulesci se sprijintr, unde-
va in zare, pe armonia de acutd moder-
nitate a unui edificiu. cu o dinamici a
formelor amintind de arhitectul Frank
Gechry. Stranie narafiune plastici! Iar
in atelierrrl artistului mai existd o vari-
ante. in care birbatul line in mdnE, in
loc de ghioc, un ou.
Furtuna. Ultima parte (Presto
Alegro asai). Fugare, subtile reluiri de
motive revolute. Spirit inillat pe culmi,
rev[rsindu-se solar... Furtunl care nu
afari. ci in liuntru se degteaptMu
eu versus non eu. nu eu versus tu, ci eu
ca ipostaza a umanitilii, oamenii in
splendidd unitate spirituali, cdnd
fiecare entitate traieqte in celelate
toate in fiecare. tat tvam asi, dar nu in
traducerea indeobEte cunoscuti, ci in
cea ficuti de Sergiu Al George . tu
egti, de asemenea, ii tot acest
univers, fiindci Upaniqadele propun
unirea magici a fiin1ei cu Cosmosul,
consubstanlialitatea lor.
Eu.. . Tastele cdnti iaragi:
Vnd in perspectivl o lungtr
desfiigurare de tr€pte, primele clar€'
celelalte, pe misuri ce
deplrteazi, cu contururile din ce in
ce mai estompate. Trepte de ini[ierc
praguri, treceri prin perdeaua de
foc, depigiri de niveluri, moarte'
nagt€re, moarte, nagtere,.. Cate
frinte pot fi in mine, Doamne! Cum
stau ascuns€ toate intr-una, ca
plpuqile rusesti. $i cum curge una
din alta, cum iese una din alta..,
Prima, eliberarea de povara
fecioriei. PinI acum c0teva slp-
timAni, niciodati nu mi gindisem la
56
virginitatea mea. M-am purtat ca un
om perfect sinltos, care nu-$i simt€
inima, articulaliile,. ficatul, bila,
ceafa, timplele, acestea toate sunl
acolo unde sunt $i funcfioneazi dupi
cum le e dat si functioneze, Acum
insd virginitatea mea nu mI mai
asculti, mi frlminti, mi biciuie 9i
mi arde, mi topette 9i mi inghea{i,
Si-a ieSit din minti, Nu o voi face
miine. Dar cit mai curind posibil.
Nu o voi face cu oricine, El existl.
Tot ata cum eu exist pentru el, Degi
nu-$i dI seama. De fapt, nu-qi dI
seama cum exist pentru el, Voi Ii
femeia unui singur birbat din
dragoste pentru el, din respect pen-
tru mine. Iar el va consimti la acest
principiu. Nu va avea de ales. La
nevoie mf, iau de piept 9i cu
Dumnezeu. Dar I)umnezeu e al meul
e cu mine.
A doua treapti, bacalaureatul gi
admiterea la facultate, direct spus ^
studen{ia, la arhitecturi. Voi fi o stu-
denti eminenti. De fapt, convin-
gerea mea este ci vArsta la care sunt
estG a iubirii li a invltiturii. Ordin€a
e intimplitoare, important este s[ Ie
faci pe amindoui, si te dlruiegti lor
sincer, total, cu fiecare fibri a clrnii,
cu fiecare pulalie a singelui. cu
qi fiecare sclipire de gind, de fantezie,
de inteligenli. Nu-mi plac, de reguli,
comparatiile cu "personaje" arhi-
cunoscute, dar spun in acest context
ci mi vreau Felix, li nu Otilia.
A treia treapta, profesia. Voi
fi arhitecl, un arhitect de concep(ie,
de viziune, de anvergurl. Crrd ci
visu I ecumenopolisului nutrit de
Doxiadis nu a murit, ci vremea unei
arhitecturi globale a planetei abia
se vine gi cI ErI ea, in curind, nu vom
mai putea fi. Voi fi unul dintre
arhitec(ii carr va da via{i acestei
aspiratii, acestei nevoi a umanitifii.
$i mi voi stridui si elimin muchiile,
collurile dure, asperitifile din
clidirile mele, si dau edificiilor sen-
timente, (inutI de femeie iubitl,
doriti, fireite, frumoasi. Voi face
zidurile si cinte, ca stelele...
A patra trcapti... Atingerca
totalitiui.
Beethoven.,. \
Simfonia a noua evanghelir
a artei viitorului.
Atingerea totalititii t
femeie inseamni a deveni m
Dupa recitativul coardelor,
motivelor din primele pa4i, cE
fulguralii dumnezeiegti, inter
suflStorii, care anunfe inrarer
celelor qi a contraba$ilor -
bucuriei. Specialistii spun ci i
margine a portativului, Beet
notat: Ah: Iati, bucuria e i
glsiti. Imnul . vulcanic, inEll
omenesc ajuns la tronul Ab:
Vocea baritonului Marius
umple hotarele zdrilor cu
inlelepciunii Ei a iubirii i
dobindite triumful asupra sil
din noi prin fratemizarea. in
ceilalti, gandul schillerian carl
rase pe Titan: Haideti si ci
cintec plin de farmec, de fti
tor! Corul reia tema, nu!
amplificind-o, soprana
Petrescu cu triluri ingereg
nuanteaze 5i amplifici, teil
Pisso o repet5, suind+ in
Mart, tenor. cor, zengenit ani
de arme, bucuria, To{i pe lu
tem frali, biruin{a rafiunii, a;
corurile gi orchestra, Fi{i iml
milioanel
... Uneori mi intreb daci pere
n-ar semnifica increatul, apa
diali, iar hora demenliala de t
geneza, punctul din mr
mitologii[e lumii, de iubirc,
sublim metaforic Rigveda, pl
Divinului pe deasupra apei
Biblia, ascunzdnd.sugerdnd s
erotic, de migcare, scrie sol
tivist Eminescu. Doamne, izg
gi din Infern, unde si mai mea
om? Demonic lmanuel Atropr
demonic incit mi se pare
Alungat gi din lnfern, dupa
scos din Paradis, omul r6mdn
fali in fa{d cu destinul sdu lil
Abia prin bucuria puri a liben
ferecati din sine pentru a dr
vietii, umanitatii, I
Creatorului, poate gdndi ciile
totalitn[ii. $i poate spera s
bethovenian: Ah! Iati...
sttfrit Dohroye
 han SADAT
D TEMEIE DITI EGIPT
"Una din festivititile reli-
e pe care le preferam in
iria mea era Ramadanul,
:omemoreazi luna in care
tul i-a fost revelat
tului. Timp de treizeci de
posteam de la rAse ritu I
la apusul soarelui, Coranul
ic6nd si mindnci, fie gi o
:ure, 9i sA bei, fie 9i o pici-
le ape. Este interzis so[ilor
r atingd, este interzis se
:i, sd injuri, si te ce(i,. ..de
.pusculul diminelii pdni la
sculul serii, in tot timpul
rdan u lu i. Toate
pre-
irile profane trebuiau sa
:e locul spiritualului.O sin-
minciund, o singurd privire
/e gi intreaga valoare a varsta de unsprezece ani sA tin
rlui din timpul zilei era anu-
Ramadanul cadea intot-
1a intr-un moment diferit al
ri cu unsprezece sau
sprezece zile inainte fald de
precedent intrucet anul
darului musulman se com-
din douisprezece luni
e si nu corespunde deci
ri solar al calendarului occi-
rl.Vara, postul era mult mai
de suportat. Mesajul spiri-
rimanea insi acelagi: si
i si te domini, si te unegti
rndire cu siracii, privindu-
pl6cerile acestei lumi.
La apropierea
adanului, emotia agtepterii
:ea din zi in zi, pentru ca
ni nu gtia cu exactitate in ce
ent anume geicii vor vedea
ru prima dati apirind Luna
cea de a noua luni.
nadanul va incepe fi ri
ialA maine, se transmitea la
r. Noua luni nu a fost ziritd
in aceasti dimineata". in cele
din urmi, marea gtire este trans-
misi de jurnalul de searA. nalau in fiecare cartier ce
Ramadanul va incepe deci soarele apusese ! lmediat, toate
poimaine, odati cu primele minaretele din orag se luminau.
liciriri
ale zorilor, c6nd se poate
distinge firul de ali alb de cel
negru intinse pe bolta cerului...
Degi Coranul nu obligi copiii si
posteascd (Postul este in arabi
sawm sau siyam. Existi trei
tipuri de post in islam: postul
Ramadanului (cel mai impor-
tant), postul de poceinte gi pos-
tul benevol N.T), ni se impunea,
ca in cea mai mare parte a famili-
ilor, si nu m6ncdm cel putin
una, doue zile, pini la virsta de
unsprezece, doisprezece ani.
Personal, am incercat inci de la
post in tot timpul Ramadanul,
dar nu am reugit s-o fac dec6t la
treisprezece ani: asta cere o
foarte mare stepanire de sine.
Viala nu diferea prea mult
in timpul zilei: majoritatea
birourilor gi magazinelor conti-
nuau se fie deschise pane mai
tirziu, pentru a permite oame-
nilor sd mai fure una doui ore
de somn dimineala dupi veghile
lungi. Seara, dimpotrivi, c6nd
se apropia ora ruperii postului
(iftar = Micul dejun de seare in
timpul Ramadanului -N.T.),
atmosfera se schimba complet.
Dintr-odati, strazile din Rodah
9i chiar din Cairo se goleau de
oameni, toate magazinele se
inchideau, nici o ma9in5, nici un
autobuz nu mai circula; toata
lumea, inclusiv goferii, se
gr;beau spre case in scopul de
a se pregAti pentru momentul in
care ai din nou voie si bei 9i si
minAnci.
Cu cate neribdare
traducere
Doina Lelia POSTOLACHE
tregeam cu urechea pentru a
auzi loviturile de tun care sem-
9i, imediat, pentru a sarbitori
aceasta clipa, ne potoleam setea
servind o beutura speciali,
numitd qamar el din, preparati
din sirop de caise. Apoi, festinul
serii incepea gi aga se petreceau
lucrurile in cadrul milioanelor de
familii din intreg Egiptul.
in pofida incercSrilor la
care te supunea, Ramadanul era
gi rimine, de altfel luna cea
mai veselS gi mai animatA din
an. intreaga familie, unchi,
mdtugi, veri, cu totii aproape
douizeci de persoane, se intdl-
nea pentru masa de seard, c6nd
la noi, c6nd la ceilalli. $i nicio-
dati m6ncarea nu mi se parea
mai gustoasi... Ce parfum !$i
ce gust avea cind incepeam si
mincdm ! Copii fiind, ficeam
cerc in jurul mesei exact inainte
de apusul soarelui gi devoram
cu ochii felurile de mincare ce
nu erau pregetite dec6t in acea
perioadi a anului : kadaif (coci-
ture umplute cu fistic, migdale gi
stafide 9i stropite cu sirop de
limaie), kounafa (prijituri
conlinand coaji de portocale
tiiati file, garnisita cu stafide,
nuci 9i cremi), kouchaf (compot
de caise, smochine, prune 9i
stafide). Dupi ce auzeam lovi-
turile de tun, ne ghiftuiam 9i
rdmineam apoi la masi ore in
$ir, povestind Si fAcand fel de fel
de glume.
Cat de mult iubeam acest
timp al Ramadanului ! Cea mai
mica activitate cotidiani capita
o valoare deosebiti; fieca re
clipi pdrea tra nsfig u rati.
sttmn ooWo6et, ?no3
 58
Noaptea semAna cu ziua, viata dedeam foc pentru ca el sd vadi sub formi de imbricim
parea mai lungi, mai bogati. Noi unde va cidea gi o aruncam pe Copiii aveau dreptul la hainr
ceilalli, copiii, aletgam din case fereastri, Singuru! lucru care 9i la incilliminte noui. Nit
in casi, bitind la u9i 9i cerind mi-era insuportabil in timpul nu trebuia sd se simti uit
dulciuri. Strizile din Cairo Ramadanului era si m6 scol la sfirgitul Ramadanului. I
gemeau de lume pdni aproape ora trei diminea(a pentru masa viala i9i relua cursul ei norn
spre ora doui dimineala, cici de dinainte de ivirea zorilor, Erau, de asemenea,
veghea in familie nu era sufi- souhour (in arabi "sahur"= betorile laice, daci le pr
ciente, trebuia se-ti vizitezi gi masi abundenti care se numi astfel, ceci intr-adevi
prietenii. Toate lumea se saluta servegte in ultima treime a noptii igi aveau originea in prac
pe stradi spun6nd "Ramadan Ramadanului. N.T.). "N-am chef religioase anterioare islar
Karim !" ("Ramadanul este bun si min6nc, ii spuneam mamei in primul r6nd, era Charr
pentru noi"). Pentru a lumina c6nd venea sd mi cheme. Lasi- Nessim, "Parfumul bri
drumul adultilor, duceam mi si dorm". Dar ea insista Pentru copti, aceasta este
lanterne speciale (fanouz) in pini cAnd me sculam, tot aga de luni a Pagtelui; pentru
formi de moschee, cu sticla co- cum eu insimi o voi face cu este serbitoarea primei zil
lorati; la fiecare col! de strada propiii mei copii, in ciuda primdvari. A doua zi a Pal
vedeai de asemenea mari protestelor lor identice.O mase copt, toti cairotii care dispu
felinare lucrate migelos, sus- pe zi nu este inse suficienti pen- de mijloace, se deplasau la
pendate de piloni. in timpul tru organismele in plini odata cu au rora dim
nop[ii, geicii recitau Coranul sub creStere. intrircat traditia spune ce v
corturi viu colorate, amenajate Obligalia de a line post in care bate in aceasti dimir
in piata Husayn precum gi in timpul Ramadanului nu este va- are virtuti deosebit de bene
toate pielele din satele labilS pentru toli musulmanii. in Multe din ritua
Egiptului.in Cairo, recitirile afard de copii, Coranul ii specifice sirbitorii Charr
alternau deseori cu spectacole scutegte de post pe cei care Nessim (ca de altfel 9i
de cantece gi dansuri. celetoresc, pe cei care poarti numeroase imprejuriri de'
in timpul Ramadanului rdzboiul sfant 9i pe bolnavi. Este in Egipt) se transmise
rimdneam in picioare pini tir- cazul musulmanilor care suferi neatinse din epoca farao
ziu gi me sculam foarte de boli renale, de diabet sau de
devreme. Abia deschideam orice alta boali care cere si bei i,u'x:,::a:I:,::Ji.H:
ochii, eu 9i sora mea, ci deja ni si se menanci regulat aceqtia puneau seara in ajun, inain
se pirea cd auzim frumoasa insA trebuie sA dea de m6ncare a se culca, o ceapa sub t
voce a lui misaharati trezindu- siracilor. Este, de asemenea, sau i9i incepeau ziua desfi
ne. Misaharati era omul cazul femeilor insircinate sau al o ceapi gi mirosind-o pent
insircinat si trezeasci credin- celor care alApteaza, ca 9i al efectele brizei se-i pitrund,
ciogii din fiecare cartier inainte femeilor aflate in perioada ciclu- bine. Pentru noi insi, Char
de ivirea zorilor.Se oprea in fala lui. in general, orice femeie al Nessim era mai ales o plicr
fiecSrei case 9i cinta o melopee cirei corp este impur, este scu- de primivari, prilejul de a n
acompaniiindu-se la o tambur- titd de post gi chiar de rugd- la tare intr-o numeroasd
ina; exista chiar un cuplet spe- ciune. panie, cu intreaga familie g
cial adresat copiilor care La sfdrgitul Ramadanului etenii.
dormeau in acea casi:"Trezegte- incepea o alti sarbetoare reli- Pregitirile de pl(
te, Jehan. Trezegte-te, Nadia. gioasi, de trei zile, Aid el Seghir, erau 9i ele foa rte amuzantr
Trezeste-te, Tahani. Si postegti care era exact opusul gi sora mea coloram oui
este mai bine decdt si dormi. Ramadanului. intr-adevir, in tim- tari in rotu, galben 9i albast
Trezi[i-vi pentru a leuda pe Cel pul acestor sirbitori trebuia si urma desenelor pe car
Vegnic". Misaharati revenea a mininci; in caz contral ar fi ficeam cu creionul de cea
doua zi dupi incheierea insemnat ce il jignegti pe anii buni, parinlii ne ducea
Ramadanului, de data aceasta Dumnezeu. Era insi un pecat cateva zile inainte,la Gr,
pentru a-9i primi aiyydia. ciliva care nu tenta pe nimeni. faimosul cofetar din Cairo, t
piagtri care ise dideau drept Comertul, gcolile, uzinele, alegem coguri pline cu or
mullumire pentru ci a cantat birourile, toate se inchideau. iepuragi de ciocolati. Di
pentru noi. Uneori, puneam Servitorii primeau de la patronii dimineale plecam la m,
monezile intr-o foaie de h6rtie, ii lor prime generoase sau cadouri Batta, a c5rei case domin
sfumnDobroficl,

al Nilului, dupi care pregedintele Jimmy Carter
am la piramide, in gra- vederea negocierii pacii
publice din apropierea
lui sau la Giseh, unde
ram regulat si vedem gri-
oologici; era intotdeauna
nenea afluentA...
De altfel, toate drumurile
regre de multimea oame-
:a gi malurile Nilului; dar
i nu gdsea asta superitor.
lpiii purtau haine striluci-
noi. Peste tot, pe iarbi,
le serveau picnicul.
tori de flori, incircati cu
ie gi trandafiri, treceau pe
parcu rilor. Deseori, tata
a o felluce, ambarca[iune
singura panzd mogtenite
'oca faraonici
gi navigam
lungul 9i de-a latul
:ilor repezi, respirand din
rldm6nii briza cea mai
riti.
Uneori, mergeam la Mena
r Hotel si luem o gustare.
:erasa, lingi piscini,
rm biuturi proaspete 9i
rri traditionale care sim-
ru primivara, renaSterea
: oui fierte tari, cepe mici
pete, ldptuci gi fessikh, un
sArat, condimentat, "copt"
;ip.Mirosul este groaznic,
rstul este delicios. Evident
rma mea refuza si guste Si
nda in loc ou5 cu branzA.
Mamai mele ii plicea
I mult Mena House.
eput; inilial ca pavilion de
oare al kedivului lsmail,
lpe de piramide, a fost
formati in hotel in anul
cu ocazia festivitetilor de
hidere a Canalului
.Numerogi englezi luau in
regulat ceaiul pe terasS, la
'a piramidei lui Kheops,
invitati de cele mai bune
ii din Cairo. Mai tarziu,
-,uni cu solul meu, i-am
oe copii la Mena House cu
iul sdrbitorii Chan en-
im. Aici s-au intilnit in mai
e r6nduri Anwar 9i
59
in
cu
lsraelul.
imi pl5cea, de asemenea,
sirbitoarea Wafa en Nil, sirbi-
toarea "Abundentei Nilului", de
la sfirgitul lunii august. in acea
zi, se tiia barajul exact in
amonte de Cairo, iar Nilul igi
incepea cregterea anuali de
doui luni, imprigtiind pe
pemantul Egiptului bogatul lui
mal pe care il aduna din Uganda
Si Etiopia.
Cel mai minunat lucru era
ci aceasti sirbitoare se
desfiqura chiar la Rodah. Cu un
oarecare timp in urme, munadi
en Nil, crainicul Nilului, trecea in
fiecare zi pe strizile din cartierul
nostru pentru a anunta in5llimea
pe care fluviul o atinsese pe
celebrul nilometru mare put
gradat, care comunici cu Nilul
gi care a fost construit in secolul
al Vlll-lea, in punctul sudic al
insulei noastre, chiar in locul in
care se spune cA a fost gdsit in
stuferig copilul Moise.in fiecare
zi, nivelul apelor se apropie
putin mai mult de al gaispreze-
celea cot pe nilometru, fie o
cregtere de mai mult de gase
metri in raport cu cregterea nor-
male.
Cind crainicul aparea
insotit de doi biiefei, can6nd la
tamburini si fluturand mici
drapele, se gtia ci nivelul .cel
maxim a fost atins. "Fluviul a
dat abundenta, gi-a dat intreaga
lui misuri!" anunfa crainicul - la
care bdieteii rispundeau in
cor:"Dumnezeu a dat abun-
den!a!" in fala fiecirei case stri-
gau astfel, pini cAnd oamenii
se hotirau se le dea cateva
monezi.
Sdrbitoarea incepea in
chiar acea seari. Felluce se
adunau pe Nil exact la inillimea
insulei Rodah; erau decorate cu
drapele 9i stegulete
impestritate. De-a Iungul lermu-
lui straluceau nenumdrate
felinare. Pe unele vapoare se
aflau muzicieni, se auzeau c6n-
tece inil!6ndu-se deasupra
Nilului. in tot timpul zilei,tunari
trisesere salve din sfert in sfert
de ore, peni la orele nou; seara,
pentru a chema lumea la malul
fluviului.
Era un spectacol magni-
fic iar pentru mine, foarte
romantic. Legati de zegaz, la
cap5tul insulei, o barci vopsiti
in culori vii ducea o statuie
mare, decorata,care reprezenta
o tanirA fate: "Logodnica
Nilului". in prima zi a cregterii
apelor, la apusul soarelui, era
aruncati in fluviu in scopul de a
se uni cu "logodnicul" ei; era un
rit cu caracter impiciuitor, de
impicare cu divinitatea in scop-
ul oblinerii de recolte bune in
anul urmAtor. Pe !Arm, toata
lumea aplauda 9i striga de
bucurie, femeile scoteau chiote
ascutite gi se tregeau focuri de
artificii. Mi se pirea minunate
aceasta poveste de dragoste in
sinul apelor, bucur6ndu-mi ci
logodnica nu era acum decit o
statuie...in vechiul Egipt, o
foarte tiniri fatd era sacrificati
Nilului in fiecare an.
C6nd fenomenul cregterii
anuale a dispirut, in 1964, dupi
terminarea Marelui Baraj de la
Asuan, serb5toarea Wafa en Nil
nu s-a mai desfigurat. Am fost
foarte mihniti din acest motiv,
degi multe alte tradilii se pier-
duseri deja ; cel care anunla
nivelul apelor nu mai era
crainicul Nilului, ci Radio
Cairo...Cu toate acestea, anu-
mite legende referitoare la
aceasta sirbitoare au
supravieluit pdni astizi. Astfel,
florile de lotus, aceste flori
splendide care infloresc pe
bralele moarte ale fluviului,
poarti tot vechiul lor nume, de
"logodnice ale Nilului".
* Editura Lumina, 1995, vol.l,
p.56-60
sttatu Dohw, 2003
 OBIGEIUR! DE NUNTA ALE
UCRAINENILOR DIN DOBROGEA (r)
Nunta in popor a fost gi este
un eveniment solemn. Datinile,
ei, s-au pdstrat mult
desftrqurarea
timp la ucrainenii din Dobrogea.
Evenimentul, cu multiple datini,
este legat de intemeierea unei
familii. Numeroase obiceiuri 9i
acum intrunesc diferite genuri ale
culturii populare, pdstr6nd
momente arhaice gi forme ale
crealiei populare orale.
Poate fi menlionat faptul cd
obiceiurile nunlii ucrainene din
aceasta zond, cu timpul, se pierd,
din diferite cauze. Evenimentul, ca
atare, reprezinti un proces
obignuit.
Nunta este o ampld mani-
festare folclorica, sArbatoreasca
prin evenimentul pe care iI reflecti,
valorilor sale artistice de formd
adiugAndu-li-se valori estetice gi
etice, de conJinut, fiindci din fazele
gi momentele obiceiului de odi-
nioard, poporul a creat actele gi
scenele pehecerii spectaculoase de
mai tirziu. iar conflictul real, de
ordin social qi familial, a devenit
conflictul dramatic al acestui spec-
tacol.
Ritualul nunlii iqi
desfagoard amplul spectacol,
aducAnd in scene pe mire gi
mireasd, o serie de personaje de
mai mici sau mai mare importanfd,
cu rolurile bine stabilite ;i invalate
de la inaintagi, pe aceea$i arie a sa-
tului: socrii, nunii, starostii,
drugtele, corovoinilele, cirora li se
adauge mullimea figurantilor,
copii, tineri Ei tinere, neveste $i bdr-
ba1i, bdtrdni Si betrane. Spectacolul
cuprinde trei sau patru acte (cu mai
multe sau mai puline tablouri, in
func[ie de zestrea folcloricd a locu-
lui respectiv).
Privita in ansamblu. nunta este cea
mai insemnati dintre manifestirile
artistice populare ale satului.
Bogalia de fapte folclorice.
care, in ansamblu, constituie
poezia nun(ii ucrainene, izvordtl
din addncurile veacurilor, impune
respect gi pasiune in investigalii.
Casetoria este consideratA,
prin tradilie, un act de majord
insemnetate, atat pentru perechea
ce intrd "in rdndul lumii" cAt gi pen-
tru intregul sat, devenit astfel act
social. In virtutea acestui rol, cisd-
toria este meticulos pregititi,
hotarata detinitiv abia dupl un
rlstimp in care logodnicii. cuscrii.
nagii.opinia public5 igi au, fiecare,
rolul bine determinat. Numai in
acest mod sunt asigurate condiliile
fEuririi noii familii.
in formele tradilionale,
cesdtoria nu se face la intdmplare.
Existd legituri prestabilite: tinerii
participe la unele evenimente din
viala sociald a satului, la cl6ci,
gezitori, petreceri, hore.
Culeglad folclor
ucrzlrrcto speclfic rcesfitl
(inat, am pdstrat gi adunat obi-
ceiuri privind desfdgurarea nunlii,
inci din al $aselea deceniu al sec-
olului XX, pe care le-am folosit in
aceaste lucrare.
Totul incepe cu primul
eveniment, deschizdtor al inte-
meierii unei noi^familii, "reprezen-
tat prin pelit". In fiecare sat erau
anumite persoane, care, de obicei,
participau la pe1it, logodni gi
nunta. Uneori erau unchi, frali mai
mari sau alte rude ale fldcdului.
Statomic a rlmas obiceiul caseto-
riei flicdului Si a .fetei cu con-
sim!amantul pirin!ilor. Acestea
urmeresc starea sociah gi materiale
a tinerilor, existind gi cazuri de
clsdtorii bazale pe dragoste.
Virgil RI
Pelitorii erau birbaJi respe.
comunitate, ce gtiau texte st'
acestei situalii. Vorbele lc
pline de subinfeles.
Dactr fldcdului ii sos
pul sa se casatoreasca, gas
fata dupa inima lui, frum,
buni gospodini, ea ii spund
tuia:
- l4no cu pelitorii ;i intre
pdrinlii, dacd ne dau voie!
TAndrul, cu tatel. n
la pelitor, rugAnduJ ca impn
ei, sd ajungd la pdrinlii fete
inleleagi asupra cdsitoriei.
Inaintea pelitului. flE
invitd pelitorii acasd, in pr
lor cerdnd binecuvt
pdrinfilor. Acegtia se agaz[
vitE, in fala mesei, cu spe
icoand. Pe masi se afl5 pr
sare-
Tinirul, in genunr
fata pdrinfilor, le cere t
v6ntarea: i
- Binecuu;intayi-md, tatd Si r,
- Dumnereu sd te binecuvdt,
sd te ajute in toate cele bunt
BinecuvAntarea se,
prezenla pdinii qi a sarii. "D1
ajutd!", "Drum bun!' .
Sarea simbo]
incoruptibilitatea. Iata I
legdm6ntul sdrii simbolize
legeture pe care Dumnezl
poate sfErdma. Pdinea se rapl
tradi!ional la viala active. I
sarea gi o sticld cu rachiu su,
pelitorilor. De aici, tdndrul I
torii se indreaptl spre lc
fetei. Ajunqi aici, rostesc
specifice, prin care-gi fac cu
scopul venirii lor:
- Ne inchindm dumneavt
cuscre, cu sare...
piine Si
I
- W mulyumesc pentu I
Tieceli Si lua{i loct i
- Dar noi n-am venit sd stdm)
stcnta,ooWo6d,

\ta cite ccr:a.
rd rugAn sd va aSeaqi, voi
ua[i tot clt a]e voastre.
bil nu sunteli oanteni buni.
i sau rii, dali-ne voie sd
n un jder ce se ascunde in
Llc paie.
' ati auit de cdpila de paie?
-nc voie, cuscre, si cdutdn,
'u un jder atunci o wlpe, iar
r>tn gisi si irt cipiya de paie,
printu I nostnt.
Este momenlul invithrii
Iontinui discutia:
ti pe liica duntneavoastri
,t'est prinT 1r,an? Pelitorul il
aiat de mdnd qi-l plimbd prin
r spundnd:
uirati-rzi. dacd nu-i Schiop,
tu-i cocosat, dacd nu-i orb
'r -o parte-
Marusea, Si vezi-l cd acesta
li ucti sd-l mdn,lnci. Cu el va
si triicSti o viayd !
C'clalalt pelitor o conduce
nir pc lirti. Unu[ dintre ei
al:
utn e, cuscre? fi-a pldcut
'l nru ? Fldcdului nostru i-a
liica dumneavoasfi. $i ru,
gindeSte-te Si spune; dule,
li ca utd $tergare. .Asta-i
ttt ...
$i a;a. timp indelungat, se
L in jurul acestei probleme.
in sfdrqit. mama aduce $ter-
apezdndu-le pe masd. Unul
:titori ia flic5ul de mdn5,
pe fati. agezindu-se amAn-
data lormati perechea, peli-
: sprJne:
'ti nidtanii!
Tinerii igi fac cruce qi cdte
irlnii. Tatal $i mama stau pe
cu spatele spre icoanS,
rvintAndu-i.
nezeu sd va a.lute sd vd uniYi
rriiti. sd ave{i copii fi sd
:ti si-i daruiti astfel, ca Si nor
Mireasa ia de pe mastr o
,. ddndu-i-o mirelui. Apoi, ii
cu $tergare Pe Pelitori.
'ul spune:
tL'a DLtnlnczeu sa trditi, coPit
61
sii aveti;i si-i tori{i...
cdsd
Parinlii miresei ii roagd pe
cci prezenli sA treaca la masd.
Tinerii pleacd sd-qi cheme rudele.
vecinii. prietenii pentru aldamag.
Pelitorul scoate sticla cu rachiu,
umpldnd paharele parintilor qi. pe
masura ce vin, invitajilor.
Viitoarea mireas6. astfel se
adreseaza celor pe care-i invitA:
- W roagi tata, nnnn 5i eu. sd
veniti la pe1rt, la piiine 5i sarc.
Inr.itatii. ce sosesc. sunt
servili cu rachiu. Cdnd ii servesc,
acegtia spun:
- W mullumtm, vecine. ci nu ne-a{t
uitat. Si vi ajute Dunnezeu.
Apoi incep si cdnte:
1. De ar da f)umnezeu-
Dupi gdndul meu,
S-ajung spre asfinlit.
Oameni sd porneasci,
Fata s-o pe(eascd.
Voi merge sprinlar,
La fereastrl s-apar,
S-aud ce o sA spuna
Frumoasa jund.
Frumoasa juni
GAndul qi-adun[,
Mdna-gi frdmdnttr,
Inima gi-o-ncdnti.
Meicule. povala mea,
Plec acum din casa ta,
Ce ai voi ca eu sd spun
Oamenilor. cdnd s'adun?
Sd-i izgonesc
Sau si-i primesc
In casi.
Cu intinsd masl
Legdndu-le prosopul
Ce aduce norocul?
2. Pe pajiqtea din valc
Vine un cazac agale.
-Pete$te-ma. cazacule!
Te iubesc. voinicule !
De ma vei pe1i.
De nu rnd vei peli,
SI nu te dezici.
Vorba sa n-o strici!
Te-am pelit,
Nu m-am ferit,
Oamenii vorbeau
Ca si nu te iau.
3. In gradinl-au inflorit
Doua fete de pe1it.
DouI parfumate flori,
DouI gingaqe surori.
Pe poteci am strebltul
$i horincd am bdut
Din gradind, prima floare
E lvanea -baiat mare!
La pelit m-am dus.
Horincd ne-a adus!
N-a trecut un ceas
$i rude am rtrmas.
in grddind-s dou[ flori.
Cea de. a doua floare
E Marusea zimbitoare.
La pelit ne-am dus.
Horinca s-a dus!
N-a trecut un ceas
$i rude..am rdmas.
Cintdnd de trei ori cAntecul
"in grddinasunt doue flori" 9i bdnd
aldimagul, musafirii pleacd.
inaintea incheierii invoirii
cisdtoriei. pirinlii spun ce va Primi
drept zestre fiica lor. Ii atrag atentia
sd se gdndeasci bine, cd aceasta nu
este prea mare. Oare aceaste situ-
alie nu-l va indeparta?
Dacd viitorul mire este
mullumit, invitl pdriniii fetei,
rudele, pe cei apropiali la prAnz sau
cini. Semnificalia acestui fapt este
invoirea realizata inaintea cisito-
riei. in momentul respectiv,
gazdele (perinlii gi fldcnul) se strd-
duiesc sd se poarte cat mai placut
cu oaspelii. Nu se scumPesc la ho-
rinch (tuicd), pentru cA, in semn de
mullumire, pdrinlii l'etei pot miri
zestrea. Se stabilegte data nunlii. In
preajma acestei zile. de obicei. se
sirbdtorea logodna.
in aceastl zi, pdrinlii fetei
otgarizeazA o cinl.
Se coc colaci impodobili cu
flori lEcute tot din aluat. puse dea-
supra. Pe margini agaza doua oud.
sttfritDobto|q 2,r.3
 ot
Cu acestea-i cinstesc pe cei
doi logodnici.
La venirea serii, rudele 9i Anul editorial tulcean 2003
vecinii se aduni, starostele igi intri
in rol, indemnAnd pe cei prezenli la
petrecere, la dans, cinstindu-i.
Logodnica imparte musafirilor rrRcH[ tAncEL PHneu.
$tergare lesute in cas[, primind
iubitul sau un batic cumpirat.
Preful acestuia e restituit de el, in
prezenta oaspelilor. De multe ori se
inapoiaz5 mai mult dec6t prelul I
s,;
baticului. Masa este acoperitl cu o i

fa1tr de masi pe care se pune o

pdine. Mirele infige in ea patru *
monezi. DupI ce mama invelegte
pdinea cu un batic, logodnicii gi .1 *
pirinlii lor pun mAinile deasupra ei.
Preotul acoperd cu patrafi- *
rul mAinile, slujegte, insemnAnd l
*
sfar$itul acestui moment.
Dupi acest ceremonial. fata
primeqte in dar. de Ia viitorul ei so1,
un batic cu care se va lega cAnd va
fi cesatorita. In schimb, primegte,
din partea acesteia, o cama$d.
Dupd cini qi dans, dupd J ,a
plecarea musafirilor. logodnica ia
ciciula mirelui, Ihri a fi observatA.
ii coase intr-o pa(e o cununild AI\IIOLOGIE DE VERSURI $I PROZA

impletitd. Ca gi cum acest lucru

fi
n-ar fost observat, acesta se
intoarce acasi. Mama bdiatului e m'r,ra
prima care observd aceast5
cununigA peciciulh; imediat ia
cdciula de pe capul fiului, o
desprinde. aruncAnd-o in foc.
PregAtirile pentru nunta incep joia.
cu coacerea corovaiului gi a
colacilor de tot felul. Acegtia sunt
fEculi din aluat obignuit; numai
corovaiul e din aluat de cozonac.
Pentru pregatirea acestora sunt
invitate neveste. fete dintre rude gi
vecini. in numdr de l0-14. intot-
deauna numdrul trebuie sd fie par.
Printre acestea nu trebuie si se
gtrseascd vdduve. E bine ca ele str
facl parte din familii instdrite, pen-
tru ca gi tinerii si traiasce in
bunistare. Trebuie amintit ca la
frtrmdntarea aluatului. doul dintre
femei. o pereche, erau legate cu un
gtergar. De asemenea. nu trebuiau
sa fie desp64ite sau recAsAtorite.
Colacii se liceau in ambele case a
mirelui gi a miresei.
Sttiltt Dohto1d,
 ,# $i nu-fi priveSte nimeni intrarea in nisip.
Elena NETCU

incepurut pefrecut in mine la iufuea hnii

- Sunt urme de paslre in pagii tli! Md strig cu uri
Am scormonit pimdntul pAnd am dat de o aripd. gi mi-ndbugi rdvdqiti arborii
Am aqteptat acolo simlind cum pimAntul -Taci pAnI apar cerbii,
ardea sub mine. imi spune toamna.
Dar s-a ivit la lund
noui paslrea cerului care boteazl Atunci mi-au sangerat bralele
cuvAnlul si-mi ceari obolul pentru indrizneala de a-i Cdut0ndu-te,
ripi identitatea. Vin aici la horl
-Lasi-mi si-mi vinl gi mie rAndul la zbor!... Sd nunteascd.
i-
Invali-mi micar p6nd trec culmea, $i iatd amurgul
iar in urmi pdmAnrul si tresarX infiorat de minunea MI inzeiazi supeib
care s-a petrecut in mine, La ora cerbilor
depiqindu-mi bucata mea de pimAnt, dumnezeind-o !... $i mi strig iarXqi
Cdut6ndu-mX mereu
Decdt un uis de orhidee La ora cerbilor.

Domrea addnc spicul de grdu

in brazde se flcea tArziu E mai apoape de noi
ScAncea suav dorul in bob
Se zv6.rcolea fhri noroc in somn pidurea ne viseazi noplile
Scilddndu-se-n prea sfdnt botez O simt dupd plAnsul frunzelor, seara
Dumnezeiesc pdnd la miez... E mai aproape de noi clipa suspin tremurat.

Dormeam r;i eu nemaidorind nimic Ai trecut himeric qi pddurea te-a nins

Era tlrziu in mine, era frig Degi dormi in marele, putemic
Rivneam sd fiu in bob in brazdd intins
SiminlI doar ne-mpdrtEqitd=n raz6 Nu te pot opri l6ng6 mino h dans
SI dorm adinc nemaifihd o w€mo Strig sugrumatd qi pddurea np tulhurt,
Decdt un vis de orhidoo,
Aeopor6=mi trupul €u erborl ln belanr
$i-n noul meu destin mocnit Ca sl-mi dosplotosc piru-mi aprinr
a-^ Si ardem inhnluili intr-un mare, putemic
lnsamantaf sl ner vrt
In lume n-aq mai fi femeie intins
Ci doar un vis de orhidee. Noi inqine mai aproape de marele, mirific
CuPrins.
Orucefiilor
Amurg inzeiat de toamnl Innehaarwc
CrAncen amurg
Anrari infruptare... Am spart timpul
Doar arborii mi apiri in cioburi zimlate
Iar eu mi sting cu patimi Sd nu mai alunece
In miez de ori Ciclic Ei singur.
La fAntdna cerbilor. M-am rizboit cu timpul

stcfrii Dohrold, ?o03


$i mi-a rdnit fruntea
in semne mirate.
Am ingenuncheat
La picioarele ierbii
Si-mi ddruiasci
Verdele pur
Cu llecare logodni
A timpului ciclic.
Am spart timpul
De genunchii vdrstei
De copil rdzvritit
$i timpul m-a crescut
Cu genunchii,
Sau cu palma,
Cu ochii.
Sau cu buzele.
M-a crescut
in neinloarcere
La puritatea ierbii.
E atit de tlitziu
O ddrd de noapte tremurAndX
Risare din toate orele mele
Pe care le simt in spate
Ca pe un dans de iele.
Nu mI lasi sd-mi intorc
Capul spre lumind arzdnd
Depa e pe o margine de somn.
CAt de pulin a rdmas
Din acel striglt tArziu
Ultimul peste pidurile toamnei...
in noaptea pe care n-o mai aud
Treceai tu cu tecerea de lut.
Cad htnze fremu$nde
in parcuri reci murinde
Arbori buimaci viseazi
Cad fmnze tremur6nde
Si clipa sdngereaz[.
inveEmintate-n ramuri
Nemaidorindu-qi clipa
Potop erau de muguri
Sd-mi scinteie aripa.
Destine firi nume...
Le urmdresc duiumul
Se qhemuiesc in mine
Tot-tremurdndu-mi drumul
64
Ascunde-md, pddurc
Ascunde-md, pldure,
Cind scapir[ cuvtntul.
$i frunza ta mi-ndure
CAnd imi umbreqte gindul.
incet sorbi-voi seve
Agonice amare
SI fiu ca tine aieve
Un arbore-n uitare.
$i ristigniti-n muguri
Cu serile in lund
Mi-ard orele pe ruguri
Din mine inspre lume.
$i de-mi va arde umbra
Cdnd trunchiu-mi se va stinge
Va arde-ncet clepsidra
$i pleoapa incet va ninge.
Femeia ac@a frecea
suav w munte
Se aprindea-n aprilie
Coama arborilor
Din dor crud
Odati cu ivirea lor.
De ergo sum
Cu dor sirutind...
Din rddicini
Muguri nenlsculi aldptAnd
Trecea femeia aceea suav
Trecea pe coama munlilor
$i aprindea brazii
Cu o to4X a dorului de facere
O pedeapsd, iat[, a inaltului.
Cddeau seminte-n anotimpuri
$i mugurii, mugurii scAnteiau
in arbori
infloream qi eu in ergo sum
Trecindu-mi slovele intr-o tot'ti
Prin ochii femeii trecAnd suav
Pe munte.
Rdsfi€ngere
Scaplri seminle-n brazde
$i se rdsucesc in vis
Se lungesc stelele-n raze
De lumind-n ochiu-mi nins.
de chin de facere
$i
Nebunescul de a fi
Se trece in coacere
$i noaptea se face zi.
Ochiu-mi nins se face roud
Pe mugurii lui april
Stelele se nrp in dou[
Ni se diruiesc febril.
Eu mileg de,o stea c-o razd
$i tot scapir in cuvlnt
Ca seminlele din brazde
Sd le fac in mine gAnd.
Sd nu md sfarme clipa
Pirelnic val, tremuritor in unde
Doar albia-1i pAstreazA doruri le
crude.
Vei trece peste pietre inver;unat de
clipe
Si toate te vor coace izbdvitor in
vise.
$i nu-1i priveqte nimeni intrarea in
nisip
Iar eu incerc zadarnic, din nou sI
te-nfrip...
Cdnd gdndul mi se zbate ca ploaia
peste stanci
Tu si rimAi cuminte in apele
adinci.
Mi doare g0ndul clind intri in
cuvant
Ca tine m-as retrage suavl in
pirinli
Si nu mai fiu ca tine plrelnici in
gAnd
SX mi tot sfarme clipa PAni o
si-mi fie frig.
sttiltr Dobro1d, ?no3
 Mrrul ETNtc iru ruzrrRur
1 ..1 in Megterul Manole
asistem la mitul sacrificiului
pentru un ideal. L. Blaga intu-
iegte artistic potenta mitului 9i
creeazd un amplu poem dra-
matic Ca gi in Zamolxe, 9i aici
tragismul nu poate fi sugerat in
mod artistic decAt ating6nd cul-
mile marii poezii pe care Blaga
o creeazi. Mitul lui Manole este
prezentat intre doud hotare ce
sunt imposibrl de trecut: iubirea
$i moartea. lubirea are in acest
mit o dubld potent5. Una pentru
seraf ica Mira, alta pentru
Mdnistire. Din tragica lupti se
intrezdregte cel de al doilea ori-
zont, dar de data aceasta tene-
bru. cel al mortii.
Tragedia lui Manole aici
se aflS: pendularea intre cele
doud hotare, pe care nu le va
putea pdrdsi. lubirea pentru
Mira era imboldul vietii spre feri-
cirea lui. Dar, pe de altd parte,
obsesia construirii licagului
sfAnt va crea in sufletul lui
Manole tensiuni tragice. Din
aceste forte puternice, ldun-
trice, una va invinge. Din
aceast5 luptd se vor nagte doud
c6ntece: unul al mo(ii, celdlalt
al iubirii. Cele doud c6mpuri
merg paralel pAnd in momentul
exploziei durerii, in urma mo(ii
Mirei. De acum va plana asupra
Megterului atmosfera grea a
viitoarei morti. ldealul va fi rea-
lizat, dar pe seama unei incom-
parabile jertfe umane, a fiinlei
celei mai dragi. Acum asistdm
la nagterea mitului. ldeea lui
Manole s-a realizat pe plan
artistic, al aspiratiei, dar, in ceea
Lut Bt,lGA (rrr)
loan VINGA
ce privegte omenescul, a fost prin ceea ce el a realizat, rapor-
distrus.Va kiumfa, in conceptia tat la planul cosmic. Privitd in
urmagilor, numai ca realizator acest sens, jertfa lui Manole,
de ideal prin sacrificiu, fird si adicd a mo(ii pdm6ntegti gi a
se mai tina cont de ceea ce a reinvierii, in planul cosmicului,
apa4inut omenescului din artist. vom ajunge la acea sublimd
Astfel, aceastd transflgu- comuniune cu infinitul, sugerat
rare, In opinia generaliilor de Mariana $ora: " Jertfa apare
viitoare, a creat mitul. Am por- ca gi un imperativ al comunicdii
nit, la cercetarea mitului, in con- cu teluicul gi cosmicul; in per-
formitate cu unele idei ale lui spectivd cosmice nu existd
Pavese gi Frye. De aceea, il nagtere gi moafte, ci continud
vom reaminti pe g6nditorul ita- compunerea de forme: zdmis-
lian care precizeazd atoposul lirea gi distrugerea e acelagi
gi atemporalul. Dramaturgul lucru: ivire de forme trecdtoare" .
din Lancrim a sugerat, exce- Mitul crealiei, vizut din
lent, aceste doui noliuni, prin acest unghi al cosmicitetii,
sugestiile foarte importante, capdtd un nimb de eternitate.
pentru noi, prin lapidaritate, dar, "Megterul Manole" rdm6ne o
de alci, maximul de conciziune capodoperi a dramaturgiei
a lor. Blaga spune ci acliunea rominegti, unde mitul gi poezia
din "Megterul Manole" se au rimas infrilite pe veci.
petrece pe "Argeg in jos", fru- 1.2. Un alt mit universal,
mos 9i foarte semnificativ spus. asupra cdruia Blaga se apleacd
ln ceea ce privegte timpul, iar59i gi-l prezinte ca fiind desfdgurat
avem excelenta formulare "timp in cadrul spatiului mioritic, este
mitic romAnesc". Rezulti clar gi "Arca lui Noe". Mitul este foarte
din aceste doud formulSri respandit in cultura universald
blagiene, inten!ia artistului 9i este incadrat in rAndul
rom6n de a crea un univers miturilor acvatice. Aceastd le-
mitic al desfdguririi actiunii. Prin gendd este cunoscuti in toati
aceaste modalitate, Blaga nu zona balcanici 9i chiar in
numai ce s-a apropiat de mitul miturile iraniene. Blaga a incer-
universal, dar a mai realizat, cel cat si adapteze acest mit la cul-
putin, doui lucruri: a reim- tura romaneascd. Este demn de
bogilit literatura rom6ni culti relevat faptul cd aceasti Piesi
cu o capodoperd a crealiei dra- a cunoscut cel mai lung timp de
matice poetice 9i a reactualizat gestatie dinke toate dramele lui
problema inspiratiei din mituri, Blaga. Am putea aminti ci
in felul acesta realiz6nd o per- primele imagini despre moara
manentizare in cultura mithos- care va aparea in Piese, sunt
ului romdnesc. Marele Megter intipirite incd din anii tinerelii,
va muri prin ceea ce apa(ine cAnd Blaga strebitea, neobosit,
teluricului, dar va remane plaiul mioritic. lntr-una din
vegnic, in memoria urmagilor, drumetii prin CdpAlna, Blaga va
strntL 1AO3

fi vizut o moari veche, din
lemn, ale cdrei roli pireau ci se
invArt de c6nd e lumea. Dar sd
vedem cum ne relateazd insugi
Blaga aceastd scen6, intr-una
din memorabilele pagini autobi-
ografice: "Ldsam in urma
curmdturile gi munte dupd
munte. La CdpAlna, un sat
adunat ca intr-o cdldare, in fun-
dul unei vAi adAnci, ne-am odih-
nit pulin pe un trunchi, pimitor ,
rdstumat, la un co$ de ulila
Ochii mi s-au oprit indelung
asupra unei mori strdvechi, de
lemn, ale cdrei roti mi se pdrea
ca se invArt fdrd intrerupere
chiar de la inceputul lumii.''
Cesare Pavese spune
ci, de obicei, toate miturile se
petrec "la origini". JinAnd cont
de aceastd afirmalie, putem se
incadrdm foarte bine 9i piesa
"Arca lui Noe'in universul origi-
narului sugerat de eseistul ita-
lian. insugi Blaga, atunci cAnd
dd relatii despre locul in care se
petrece fabulatia piesei, il
numeste "preistoric sat roma-
nesc", formuli poeticd suges-
tivi. Ar trebui sd observdm, aici,
cd mitul nu este altceva, decAt o
imagine arhetipald, in sensul
dat acestui cuvant in
" Anatomia criticif' , Fabulalia
este foarte cunoscute, perso-
najele la fel, revin in diferite cul-
turi, doar cu numele adaptat,
aga cum face Blaga, dar esenta
lor rdmdne aceeagi, ca la origini.
in concepfia autorului
studiului Anatomia criticii,
"mitul e o acliune in care unele
personaje sunt fiinle supra
omenegti gi ale cdror fapte nu
pot avea loc decdt in basme".
Dacd ne referim la transfor-
mirile care au loc in "Arca lui
Noe" , in timpul desfdguririi,
vom observa cd ele se circum-
scriu g6ndului de mai sus. Multe
personaje nu pot fi acceptate
66
prin prisma obignuitului, de revistei amintite. Mitul a consti-
aceea trebuie sd apelim la tuit, pentru Blaga, un bun prilej
convenlia artistici, un alt de "poetizare', de "redimensio-
atribut al mitului, in concep{ia lui
Frye, la fel ca stilizarea. Arta nu
este altceva decat o conventie.
in lumea mitului ea e simlitd pe
deplin, cu bund gtiintd, convingi
fiind cd personajele nu fac parte
din lumea noastra. in fond, in
"Arca lui Noe", asistim la con-
flictul dintre doua fo(e opuse:
una a distrugerii, alta a "Megterul Manole", 9i mitul dis-
salvdrii. Prima este
intruchipati prin Nef6rtate, iar
cea de-a doua prin Mogul.
Planul lui NefArtate va fi zlddr-
nicit, printr-o intervenlie fantas-
ticd. Peste toatd piesa plute$te
un "aer mitic", cum il va numi
Blaga. Vom observa, de la un
capit la altul al piesei, un fin
"joc de nuante". Fantasticul
apare intr-un mod cu totul
firesc, iar cotidianul primegte o
"auri magicd". Aceste trei ele-
mente subliniate: aer mitic, joc
de nuanle gi aurd magicd au
fost foarte mult gAndite 9i studi-
ate de Blaga, pentru fiecare
personaj in parte. Elementele
supranaturale apar intr-o
asemenea manieri artistici,
incAt avem impresia cd se
desfigoari in planul realitdtii.
Aceste observatii le putem
desprinde dintr-o confosiune
de-a lui Blaga, publicate pos-
tum, in Gazeta literard din 6
iulie, 1967. Prin aceastd piesi,
Blaga a urmdrit doud scopuri.
Unul de facturd poeticd, artis-
tici, iar celilalt, de felul cum se
nasc Ai circuld miturile. Ele nu
au constituit, pentru Blaga, nigte
chingi, ca pentru alti colabora-
tori de la G1ndirea. Din contr6,
el le-a tratat in functie de gAndi-
rea gi cultura sa filozofici in cea
mai deplind libertate. Nu trebuie
sd uitim c5, de multe ori, Blaga
a fost atacat de insugi mentorul
nare sublimi a mitului", aga
cum observd E. Todoran.
"Arca lui Noe" va incheia
suita de mituri universale loca-
lizate pe teren romSnesc. Astfel
mitul omului, ucis de propria
statuie, devenind zeu, in
"Zamolxe", mitul "patimii zidirii",
al dorului pentru frumos in
trugerii gi al salvirii in "Arca lui
Noe" au devenit forme artistice
pentru creatia dramaturgicA atat
universali, c6t 9i romAneascd.
2.0. Dar, in afard de
miturile existente, cu o mai micd
sau o mai mare circulalie, care
au intrat in cultura romind,
L. Blaga a imbogdtit mitologia
etnici cu inc6 doui mituri, cre-
ate de Insugi dramaturgul
romin. intotdeauna, in urma
marilor seisme sociale, rdmAne
conturata figura unei persona-
liteli, purtetoare de idealuri, de
aspiratii conforme unui moment
dat. Cu trecerea timpului, se
ajunge la identificarea unei idei
bu insuqi eroul momentului
social respectiv. Primul mit,
creat de un artist roman, de
ganditorul din Lancrim, a fost
cel al lui Avram lancu. Blaga a
reugit sA sugereze, in chip artia-
tic, minunata 9i nobila idee a li-
bert6fii 9i dreptilii sociale.
Avram lancu este purtatoru I
acestor idealuri. ins5, cum
aceste aspiratii nu sunt de
moment, ci se incadeazd in uni-
versul ce tinde spre eternizare,
a trebuit ca 9i eroul sd intre in
vegnicie. De aceea gi Blaga a
creal mitul pdsdriiom, meta-
morfozare petrecuta in inima
codrilor din muntii in care lancu
luptase. Astfel, marele tribun al
Ardealului va fi pus in relatie cu
doui elemente ale naturii
SttfritL oohro6cl, ?no3

eterne: pedurea multimilenara
gi pasdrea om, intruchipare a
ideii de libertate, care vor umbla
vegnic. T'impul 9i codrul se vor
contopi, iar pasdrea om va
r6mdne mereu in amintirea
rominului. ldeea de libertate a
devenit mit, deoarece ea nu s-a
putut realiza in anumite condilii
istorice. A fi liber inseamni o
altd perspectivi a lumii, care
depdgegte pe cea existenti intr-
un anumit timp. De aceea E.
Todoran spunea despre Avram
lancu, in studiul sdu, ca el "sirn-
bol izeaz it a sp i ra{i i le om u I u i spre
un ideal visat in gdndurile lui,
dar nerealizat in faptd, de
vreme ce, impard{ia lui remene
in lumea mitului". Ori, mitul toc-
mai in asemenea circumstanle
ia nagtere Aspiratii spre ideal
care vor deveni irealizabile,
remanand numai ca ideea
despre g6ndul respectiv si fie
eternizata, si reprezinte doar
un simbol ideatic, un arhetip
ugor de recunoscut in istorie.
Aceasti linie mitici, a ideii de
libertate, raportatd la poporul
rom6n, fusese conturati de
citre Eminescu prin tragicul sdu
personaj Mureganul.Putem
observa 9i aici, ca gi in cazul lui
Zamolxe, afinitatea de idealuri
mitice Intre cei doi geniali g6ndi-
tori gi creatori romini.
2.1. Marile idealuri au
fost intotdeauna purtitoare de
tragedii sufletegti, pentru per-
sonalitilile devenite mituri. Un
ideal, pentru a fi realizat, dacd e
posibil, necesita o
puternica
doz6 de triire intensivS, o
capacitate de
sintetizare
uluitoare, de rezisten{d miticd.
Ultimul motiv, care a constituit
pentru Blaga un bun prilej de
abstractizare, a fost acela su-
gerat de viate Si crealia lui
Anton Pann.
in conceplia blagiani,
67
"finul Pepelei" va deveni un
exponent specific al "matricei
stilistice" romanegti, a9a cum o
intuia pirintele ei spiritual. Pann
apare ca un sintetizator al cul-
turii populare autohtone, din
prima jumitate a secolului al
XIX-lea. Anton Pann este sino-
nim, in conceptia lui Blaga, cu
ideea de inlelepciune, vizuti
ca o rezultante a eposului popu-
la1 din acea perioadi. insi, pe
aceste culmi, nu se poate
ajunge decdt prin sacrificiu.
Revelatia poeziei, a artei, pre-
supune o tota16 libertate a
congtiintei. Dar in aceastd piesi
apare cu doui fete: una in ceea
ce privegte arta, iar alta
socialul. Pann gi haiducul Groza
sunt reflexele aceluiagi ideal, al
libert6tii. Dar, aga cum am vezut
in miturile anterioare, idealul
presupune lupti 9i suferinli.
Toate formeazi tragedia, fird
de care nu se realizeazd nici
nizuinli sau aspiralie spre ide-
alitate. Dualitatea arti- lupti
formeaz6 nucleul unei singure
idei, deveniti simbol al cre-
atorului, care a treit in profun-
zime g6ndurile sale, s-a alimen-
tat din concentralia artistici, a
ceea ce poporul a pdstrat 9i
imboga{t de-a lungul existenlei
sale. Pann este o imagine con-
densatd gi transfigurate a epo-
sului rom6nesc."Finul Pepelei"
era vizut de Blaga, asemenea
unui simbol al inlelepciunii, la
care se ajunge prin jertfi gi sa-
crificiu. Vazut astfel, Pann se
prefigureazi, in crealia mitici,
asemenea unui fapt homeric, in
sensul vagului, care plutegte,
atunci cdnd se incearci si se
facd dihotomia intre ceea ce
apartine poporului gi ceea ce
vine din partea creatorului. Cu
imaginea mitici, despre A.
Pann, se incheie 9i marea
crealie dramaturgicd blagiand.
2.2. Putem conchide,
spunand ci opera dramaturgici
a lui Blaga constituie un
moment deosebit de important
in creatia artistice romAneascd,
iar in ceea ce privegte ideea,
asupra cireia m-am oprit, se
poate supune cd Blaga este cel
mai important reprezentant al
dramaturgiei mitice in literatura
noastre modernd. Am incercat
sd relev, atat tendinta lui Blaga
de a localiza mituri la specificul
rom6nesc, dar gi contributia lui
in crearea de mituri, ?mbogdlind
Pantheonul spiritual al culturii
spaliului mioritic. Criticul
P Constantinescu spunea ce
Blaga a ridicat subiectul "local
la o potenld cosmrcd", apropi-
indu-se de sensul metafizic al
tragediei antice. Privite din
aceaste perspectivd, crea!ia
dramaturgici blagiani ramane
un moment de apogeu in lite-
ratura interbelici romAneasci gi
la loc de cinste in cultura uni-
versala.
Anul editorial tulcean 2003
rE illa
r,E,A,NWtg&,
@cE!
UNIRIA D0BR0GEI CU R0l,tAt{lA
14 Noiembrl€ 1878
sttfriLDohtw,2003
 opublicatie lunari, an I, nr.'t -ianuarie 1932- nr. 5 (mai
1932)-subtitlu: Foaie de merinde pentru sdteni o locul
aparitiei:comuna Sarighiol de Deal fiudetul Tulcea) o
redactori: preotul Gheorghe Cirnaru gi invititorul
Dumitru Str6mbeanu (directorul gcolii primare) .redactia
9i administralia: comuna Sarighiol de Deal "unde se
primegtetot ce privegte administralia gi redaclia revistef'
oformat - 21x 14 o tipografia Dobrogea, Crum Doncef -
Tulcea
in deceniul 1g3l-lg4}, in spaliul nord dobro-
gean, prin ac[iunile colective (preo[i din mai mulre
localitili, din oraqe Ei comune, avdnd drept colabora-
tori invil[torii de acolo), prin ac{iuni individuale (cer-
cul preolesc din localitate), prin actvitatea comund
preot inve6tor (la nivel de comuni ori parohia dintr-
un orag), se des{Egoarl o profund[ miqcare de zidire
duhovniceascl qi de educare a copiilor Ei adullilor in
spiritul pistririi Ei respectului pentru tradiliile creEtine
;i obiceiurile neamului nostru.
in ordinea apari$ei lor, aceste publicalii de
credin16, informare qi atitudine bisericeascd, comple-
tate de valoroase articole gi materiale pe teme de
educarie qi invildmAnr, a,r fo$: ?AINEA VIETII
(oct.-dec. 1930 -Cercul preolesc din localitatea
Niculilel), vrATA ADEVARAT{ (t934-1940-
Sulina, Tulcea, Parcheq, Jijlla), CHEMARE iN
IURUL BISERICII g |COALEI0936-1937, parohia
"Sf. implra1i" din Tulcea). Despre ultimele doul
reviste, autorul articolului de fagX a publicat in ziarul
Acum, in primivara acestui an, ample cronici, evi-
dentiind contribulia plinl de rivnX a slujitorilor bi-
sericii pe tlrimul binelui obqtesc l.
De data aceasta, in dorinla noastrl de a clarifi-
ca probleme rlmase in penumbrl qi de a revaloriza
publicalii, din nefericire aproape uitare, ne vom
indrepta atentia asupra" foii dc aeriade penat sdbni",
intitulatl modest, dar sugestiv LUMINA POPORU-
LUI.
intr-o lucrare descriptivd, aphruti la Tulcea in
1979, ca supliment PEUCE, acesrei publicalii ii sunr
consacrate clteva date de interes general, menlionin-
Mihai MARINACHE
du-se gresit cd a apirur pin[ in octombrie 19322. Din
aceste motive, intr-o lucrare exterm de pre[ioasd, insd I
pu[in accesibili, apiruti in 1985 la Constanta3, autorii
nu prezinti programul publicaliei de la Sarighiol de
Deal qi nu fac referiri [a rubrici, tematice, articole de
interes, colaboratori.
De asemenea, in funclie de specificul cercetlrii
intreprinse fi de tematica abordard, LUMINA
POPORULUI e incadratd presei bisericeEti interbelice 4
sau, dimpotrivi, in rindul publicaliilor scoase de
invefetorii ttrlceni5.
Dupi opinia noastrd, aceastl revisti din 1932
deschide drumul unei orientlri aparte in publicistica
timpului, care interferea:d obiectivele comune ale bi-
sericii qi qcolii in realizarea indemnului lui Spiru Haret
ca invdfdtorii, in aposrolatul lor, sd se idenrifice cu
opera de luminare a maselor, aldturi de preoti. Acestui
deziderat ii va rdspunde qi publicalia din 1936 de la
Tulcea " Chemarc h juruI Biseicii Si $aalel' . in acest
spirit, invdlitorii vremii, formali in atrnosfera orien-
tirilor siminitoriste qi poporaniste, influente inc[
dupi primul rizboi mondial, au ficut din ideea datoriei
fali de $rdnime, in special, de luminare a maselor, un
cult al vielii qi un sens al existenlei lor intelectuale.
GAndurile preotului Gheorghe Cimaru din Sarighiol
de Deal sunt ilustrative in acest sens. * Ca doi palmieri
ce formeazd o oazd itttr-un deyrt neydrmuit Si la umbra
cdrora cristalin picurd izvorul inyelepciunii: sunt preo-
rul Si ittvd;dtorul. $i cind aceste doud faruri rdspindesc
adevdrata lumind a chemdrei lor, putem avea
incrcdinwa cd poporul nostru este pe calea ade-
vdratd, cd merg itainte din punct de vedere intelectual,
moral Si material. $i, dimpotrivd, cind lumina farurilor
sttfrir.Doh%ct, )no3
 69
lor, ce intlintpini cordbiile ce-;i invAleturA cre;tineasci sunt com- de inlelegere, curaj qi sprijin fali de
cautd un tdnn de odihnd este de rca pletate de ntbrica Buletin lunar. " in sdtean,
credinld 5i inseldtoare, atunci fiecare luni sd ddm siteanului nos- inaceeagi manierl 9i
poporul nostru nu numai ci se va tru sirb;itorile principale cu insem- servind aceluiaqi scop, in revistl
pierde in negura valurilor, ci toate nitatea lor ;i sfaturile principale" sunt introduse qi mlrturii ale unor
ispitele si picatele pot sd-l (B uletin u I creSt in u I ui). cilitori romini in ldrile Nordului,
copleseascd si si-l faci neputincios Dupd acest buletin, semnat pentru ca puterea exemplului si fie
in lupta pentru viatd. Si poate nici de preot , urmeazi Buletinul edificatoare:
*
un popot nu itre nevoie de mai gospodarului, semnal de Dorina Fiindcd ne-am propus sd
multi indrumare sufleteascd si de Cimaru. Avea drept scop " orin- lumindm cu sfaturi pe sdteanul nos-
mai multd in muncd ca duirea muncii cu sfantrile necesare tru prin aceastd foaie, si-n care nu
poporul nostru" (art. Preotul qi pentru o bund gospoddrire urmdrim decAt indreptarea ;i ridi-
invilitorul. rn I. nr. l. ianuarie sdteascd'., autoarea culegAnd sfa- carea lui morald Ei materiali, voi
1932, p.7). turi din "Calendarul plugarilor" pe povesti aici ceea ce am cetit dintt-o
in nr. I al publicatiei, redac- anul 1916, de N. Dlscdlescu qi A. cdldtorie a unui romin in lara
torii (pr. Gh. Clmaru si inv. D. Oprescu qi calendarul " Viala Ia Suediei ca sd vadd si el cum e acolo
Strimbeanu) sunt convinsi de nece- lad',.ingrijit de D.A.D. Carabella. Si cum la noi. Voi ardta cAteva fapte
sitatea aparitiei acestei foi: Potrivit scopului urmirit, cate fac cinste poporului suedez Si
"Anr dat la iveald aceastd pe luna ianuarie, de exemplu, cate la noi s-ar crede povegti dacd
luntinild, insulletiti de ideea si sltenii primesc urmltoarele n-ar fi mdrturia acelui cdldtor
convingerea c;i cultura nalionald invetituri si sl aturi: romen " 1...1. (nr. 2lfeb. 1932, p.3-5,
crestind trehuie sd pdtrundi c^t mai "...Otri1d hracii Si inv. D. Strimbeanu).
adinL' in rnasa cea marc a poporu- gunoieste via. Pritoce;te vinul Aceasti "foaie de merinde
lui, ea liind piatra de temelie a prima dati. Pe vreme bund curdtd pentru siteni" este intregitx, tot
R omin iei. " ( Cuv8nt lncepltor). livada de muSchi ;i corzi uscate. potrivit htenliilor exprimate, prin
inci din primul numir se La rdnile de pe urma curdtitului se incercdrile literare modeste ale
*
cristalizeezi rubricile: cuvinte de unge cu amestecdturd de balegd ;i invlldtorului: Colind", "La strrbl-
invltlrurd din Sf. Scripturl, indem- pdrnint galben ;i praf de la {esdla- tori" (obiceiuri qi crdinle de
nuri cltre viala creqtineascl qi tul vitelor ;i pulin var. Seara ;i in boboteazi la sitenii locului qi din
cetxleneasc[, sfaturi si pilde orele libere impleteSte din nuiele alte pi4i), " Lunina PoPorulul'
privind cit mai frumoasa ingrijire a co5uri, se'aune, n1ese, iar din (versuri in nr. 2), "Primdvan",
sufletului si a gospodlriilor site- papurd' rogojini si co;uri din in nr. 3,
"Ursul" (legendi)
n ilor. cinepd, fringhii. cdpestre 5i unelte "Amintbi" (nr. 4), " Iisus
Articole "scurte. dar cu de pescuit. Ciresre si cirti din agri- fttvdlltol'(nr. 5). Desigur, aceste

m i ez, po tri v i te prognutl ul ui revi ste i culturl'. Acest indrumar moral qi creaqii rispundeau entuziasmului
noastrd'(nr 2. p.8) sunt scrise de material este bine ilustrat luni de virstei tinere (inv615torul se

pr. Cirnaru sau sunt cerute luni, servind hrminirii s[tenilor, logodea in acel an gi era felicitat de
preo(ilor si invdtirtorilor din jude! care "... s-au intovdrisit in societdyi preotul satului, qi el in virsti de 24
penlnl a ajuta la realizarea acestei de econonie gi in societd1i cultu- de ani!). Este reprodusi poezia lui
opere, acestia fiind dintotdeauna, rale unde-si petrec sirbdtorile, G. CoEbuc " La PaSt' gi o adaPtare
dupl cuvintele Sf. Scripturi, "/umr'- depa e de bdutura otrdvitoare a dupd Lev Tolstoi "Grlunlel€' (nr.
na oantenilor si xtrea pim4nrulul' cdrciumei unde palroneazd 5). Sunt cuprinse gi snoave pline de
(ex. de articole "An Nou", "La diavolul'. (nr. 1, p.8) Toate indem- t6lc qi haz (m. 1 qi 3).
intAmpinarea Domnulul', "La nirile si invithturile transmise nu Au valoaredocumentar5,
Buna Vestird'. " Sf. M.M. trebuie si fie teoretice. ci sd se $ndnd sema de cele SaPte decenii
Gheorg he". "i n vi erca Domn ulul',) bucure de exemplul luminlto' care au trecut de la aparilia revistei,
Ace ste materiale de rilor satului. de cuvdntul lor plin insemndrile interesante desPre

stmnoohroTd, zool
 70
sustinitorii Ei abonalii foii: pregedintele Camerei de
agriculturd, preo(i, avocali, invhlitori, comercianli,
strteni. Un amlnunt surprinzdtor: inv. Coman de la
Anul editorial tulcean 2003
Jurilovca inapoiazd redacliei revista deoarcce nu-i pl[-
cuse poezia " Primdvan" (vezi in nr. 4 gi rtrspunsul la
fel de atractiv qi incisiv al conducerii publicaliei).
Rimin, emolionante peste timp, versurile co$r$&BrL nEEr{BreA EISLIOTECA
tAnirului invSldtor D. Str"ambeanu despre soarta publ! Nlrtr1lrvrDGclrogtltarco"lrlrail5

caliei $i increderea in mesajul ei:

" Ai apdrut gi mergi nainte/Pe calea binelui @
ob$tesc/Sd nu te"opre€ti la nici o punte/Cdci drumul cAtsILA slMToI{
tdu e pitorcsc."
0PATTE GRECO-ROMANE
ANUL I lio. 2 t F.ur 1932 DE BRONZ

,Lumina Poporuluir. DIN ROMAMA

Fo.lo a. EGlhdo p.ntE raa.r-t
R.ih.rr[ d. F,r.t O^. C'ra ,i D,idc.t r. ri,-..
&iira ,.'rrl..ir d.! .o'q!. S.riat .l d. D.rt
q!n. pnlqb rot cl p!iy{I. rtaLi..rqi. r.drdirird,
Trlc.. \
ti t.rtd.i.
_ APIRE LIINAR
-

ft idhptnnl Ooudit
_ . -_A6urn
.lobor.tt. p. robul tlu Supl!., d.)pl oEv&..
llJ tru h pi'?, ca ru vltut orhii ;.i El;!uir.. tr,
,'rii;. . ri -rr;r l;::-r-. ,-.-r E
Deqi a aplrut doar in intervalul ian.-mai 1932 .I
(44 de pagini), revista LUMINA POPORULUI, din
comuna Sarighiol de Deal, fdrX s[ aibd prea mulli
**ffi 7
?

colaboratori, a rispuns prin difuzarea ei in mijlocul

t],)ll l:r{,\ (.\nrli i\At,(}ll t
sdtenilor, dezideratului major al intelectualilor locului, ^lrft

a$a cum iqi dorea pr. Gheorghe Cimaru.

" ASadar o indreptate sdndtoxd a poporalui
nostru pe calea muncii chibzuite line de vrednicia
preotului Si a invdsdtorului, cum Si de frumoasa
fnpelegere intre ei.
Dacd farurile conStiinyei Si inteligengei lor vor
da lumind adevdratd, vom putea ndddjdui cd o viagd
noud strdbate in poporul nostra, o viayd sdndtoasd Si
nalionald;' (afi. "hwtu| fi frovdfiaruI, nr. 1, p.8)
l. Zaul ACIM l\rlc.4 oD(2A.AJlff3,p.2 $ 21.04r@, p.2
2. Pctsu Zhada, lN e ni e pral drl@ur, (1E79-199), SuplilE
PEUCE, 1979, p.80
3. Duritru Const4tir - Zmft, Octavi& CEorScscu , Prcss dobog@rrd
(1879-1980) BibliogtsEc comcntati {i adnotarl, Bibliotcca Judctsrnl
Constanta, 1985, p.209 (fIrI cdituI)
4. Ncchitr Runcan, Prcsa bilsliccalcn intsrbclid din Dobrogca,
Rcvista dc Tcotogic SrtarI.. Apo.*olAtde4 atl, nr l, 1997, CoDstsnls,
p,48 (autorul li consacrl9 r0nduri)
5. Nicolae Rusali, PDocrrpirr' de folclor fi, pr6a tuleand, PEUCE,
tr, p.389
6. Mihai Matuachc, I unina poponnui, zitrli ACUM, Tulccs, ar. fi24,
an D(, 13 oct. 2003, p.2
Lucrarea de maturitate a d-lui prof. dr.
Simion GavrilS adune pentru prima date in
$tiinta istorica romaneasca toate opailele din
bronz sistematizAnd astfel, pentru specialigti
dar gi pentru cititorul interesat, o categorie
de obiecte de mare interes pentru arheologi.
Opailele ceramice sau din bronz con-
stituie elemente esentiale pentru datarea
contextelor arheologice, datorita unor carac-
teristici cu totul particulare, care se refere nu
rt
numai la modalitatea de fabricare, dar mai
ales la cunoagterea religiei gi artei epocii
respective.
dr. Florin Topoleanu
tl
lyll,

sttatnDohr%d, ?oo3
 (. t\D I\r.V.t
VA RATACI
PE MALT]RL... GavrilS RUS
(1e39 - 1998)

Linisle Cind plec de acase

Gurile greierilor ln prag me intorc,

Pline de soare. Ochii se aga!5 de lucruri:
Pasire rogie Masa negeluiti
ln ochiul meu stang. Pe care dorm gAndurile,
Din frunze picurd linigte, Cd(ile ard in rafturi,
FreamitS-n inimd. Magina de scris,
Gdndul igi zbate aripele. Copilul zdmbegte in fotografie,
Alituri, LAngi el, tu ingrijorate;
O femeie se apleacd Patul, hainele,
Asupra unui mormint Buchetul de flori in borcan,
Mai strdlucitoare decAt amiaza. Scaunul...
Ordine desivirgiti.
Plec...
Regretul dd tArcoale,
MI instrdinez.
Cand eram mai mnal Plec...
Md voi intoarce?
CAnd eram mai tanar gi cu trup frumos Ceva din mine rdm6ne
Apele curgeau din mare inspre dealuri, in toate din camerd.
Muntii imi doineau din fluiere de os,
Picurau din ceruri stelele pe valuri.

CAnd eram mai tAndr, ma $tiam mai drept;

GAVRITA S.S
Fluviile lumii le treceam de-a'notul
Nu-nvalasem incd si mai rabd, s-aStept...

CAnd eram mai tinir gi cu trup curat,

Mai erau pe lume ierni, mai erau toamne;
De o vreme insi s-au involburat
Anotimpurile toate-n barbd, loamne!

CAnd eram mai tAnir 9i inci mai iubeam,

Ne fdceam din brale intre trupuri punte,
Serpii cuibiriti in gurd nu-i aveam,
Nu-mi sipai cu dintii ridurile pe frunte.

C6nd eram mai tAndr... dar de atunci, ehei,

Cat si-a-ntins Sahara dunele-n cdmpie,
Cum au ars pe dealuri toli copacii mei,
Pdsdrile aprinse gem in agoniel PAE7.t1

$ttf,lA ?N3

Cu Ge s$li ln, Gu Ge sunl eu , la
Ce turnul cel din Pisa se inclina,
Ci noi glaciaJii se pornesc si vini,
Ci toamnele si iernile ne astupe,
Cd depdrtirea-n doua o sa ne rupd,
Cu ce egti tu, cu ce sunt eu, la urmd
Mai buni ori mai bun incAt md scurma
Pumnalul inroqit pAnd-n plisele
lnfipt in crucea existen.tei mele?
La cine-s eu, la cine egti datoare
Si-ngragi cu lloarea trupului ogoare,
CAnd ne-am putea pietrifica, incalte
Munte azvArlit spre cerurile-nalte...
Tol cc ne s[unem azi
CAnd voi pdgi ingAndurat gi mut
Cu degetele uscate de,agteptare,
Doar pirul despletit pe-ntreaga zare
Un semn va fi de care m-am temut.
Tot ce ne spunem azi o si rimAnS;
Cuvintele vor incolti in stAnci,
Ori pe cdrdri in stepele adAnci
Doar mAna dreapta nu va mai fi mdni.
Din ochii mari s-or naste doui miri
lndurerate incretind in valuri,
CAnd inima va rdtdci pe maluri
Neaf lAnd mormantul nostru niceieri.
Dimincate-n Carpali
Ca un glon! a cezut prigoria...
Jindirile ochilor s-au ag5lat
De gocul molatec;
Ultima stea
I s-a topit in guri...
Alte vegti
Vin si binecuvAnteze lumina.
Jur imprejur munli inverzili.
Mogneagul in straie de c6nepS.
Mai albe ca zdpada,
Calcd din munte in munte,
TArAndu-gi peste pdduri
Pletele sure.
-74
umtr?
G0nd ne o arhe de cormoran
Gavril5 Rus
Ioan GHEORGHIIA
Readucem in actualitate poezia lui Gavrild Rus (1939-1998),
poet nord dobrogean prin adopliirne. el fiind ndscut in com. GdlgIu-
Fodora, iudetul Silai.
Poet de mare sensibilitate. Gavrill Rus oublictr in anul 1980
volu.mul de poezii Anllleze. srruclural pe doui pi4i. Stimogll ql
Ailn020, poizii care ne dezvdluie qi in care descoperim siiualii
arhaice, nalionale qi, de ce nu, universale.
Prima parte, Strdmorii, cuprinde un numir de qase poeme,
unde printr-o oscilalie pi compilalie clasici qi romanticl autorul glori-
fici trecutul istoric al patriei, de unde reiese un addnc sentiment afec-
tiv spre o lume cu care se acordeazd perfect, creind o armonie inte-
rioari a poemelor. de neconfundal.
Dobrogea, Mircea cel B6fan, BAlcescu, Dunlrea sau Avram
Iancu sunt temele pe care Gavrild RLrs le abordeazi cu priceperea unui
aulentic artist, iar culorile vielii esenliale, metaforice ne cuprind,
provocdndu-ne o stare asemeni visului, trecerea spre o alt[ lume in
care adevlrul, iubirea triumfd, poerul dorindu-se a fi un element
purificator intr-o lume reall care, paradoxal, nu face decdt sd-r;i ignore
valorile n4lionale, trecute.
" Inchinare lui Mircea cel Bdtriin"."Legdmdntul Bdlcescului",
'Monologul lui Avrant lanct', sunl cileva file din crealia istorici a
poetului, care readuc in actualitate frumuselea de neconfundat a sufle-
tului poporului romdn de altddati.
Antiteze. poezii de o rard purilate, in care realismul ;i duritatea ade-
vdrului iqi fac loc printre conjunclii, metafore sau semne de punc-
tuatie, cimentand valoarea poematicl in fond ;i formd. Dat fiind t'ap-
tul cA a prestat diferite meserii, printre care qi cea de miner in subte-
ran. face poetul si dedice celor "de dedesubr" un poem care ne
dezvlluie lumea" intunericului 5i ticerii". Fire deosebit de ambi(ioasa,
poetul ifi pune atatea intrebiri tuate din valut extrem al exiitenlei
noastre, aspirand la universalitate, incat devine neincrezltor in puterea
spiritului slu de ginditor, de a cuceri inlelesul lumii:
C ce eSti ru,cu ce sunt eu, la umfi
mai bund oi mai bun incit md rcurmil
punnahl intoSit pinl-n pllsele
infipt in crucea existe0lei mele?
La cine-s eu, la cine eSti datoarc
sd-ngnSi cu tloarca aupului ogoae,
clnd De-arn puna pietific4
IDcalE,
muate-azvdrlit sptv centrile-nalte...
(Cu cc c$ti tu, cu ce sunt eu, la urmtr?)
Poemtl " Tot ce nu spunea azi" este, poate. dorinla celui dis-
plrut prematur dintre noi, poet qi prieten, de a ne reaminti cd veqnicia
este apanajul clipelor prezente, un dar niciodatl dezvdluit de spiritul
universal:
C6nd voi pdgi lrgendunt $i mut
cu degetele u&ate de aStepUm
doar pllrul despletit pe-nteaga zae
w semn va fi de carc m-am temut,
Tot ce ne spunem azi o sl rdafu4
cuuintele vor ftrcolSi in stlinci,
ori p cdfiri tt sbpcle ad6nci,
doar mfua dreaptd nu va mai fi mind,
Din ochii mari s-or naSte doud mdri
ittdueratc inaefud in valuri,
cind iniaa va r tlci oc maluri
neafl nd mormlntul nosaa nicdieri,
Poetul Gayrill Rus iqi meritl, pe buni dreptate, aura de
corifeu al culturii nord dobrogene, numele siu fiind consemnat in
diclionarul biobibliografi c, Personalia, semnat Axinia Hogea.
ed. Ex Ponto, Constanta, 2000.
sttfrJtA 2003
t
Deltq Dunfrrii
INTRE REAI.,ITATE
ST
^AIT
 Dundrea in trei cdldtorii (1il)
't
" []j'iirtt'u' C lt? o rglt
" De la Tulcea pdn'la Sfintu
Mcrgi de se sparie gindu'...'
(cugctare versillcat[ a unui tanar licean)
Unu' la Sfiinfrt', spun pre-
cipitat mai erau doar cdteva
minute pAni la plecarea navei . gi
intind, pe sub geamul incadrat de
faguri din fier forjat. banii qi bule-
tinul de Tulcea pentru a beneficia
de reducerea nesemnificativi, de
altfel. a prelului la celetoria pe ape,
spre care gtiam, din manualele de
geografie a patriei, ci este cea mai
ieftina dintre toate (nimic mai
neadevtrrat!).
O mdnn grebli se fEcu de
dupa grilaj gi culese cu iufealtr
bancnotele nou noule cu portretul
unui celebru om de gtiin!5 din
spaliul carpato dundrean.
Primii biletul duptr ce
funclionara il lAcani in clasicul
perlorator de fontd gi, duptr cAteva
minute, fui ultimul cildtor ce trecu
pasarela de scAnduri strajuitA de
funii groase de cdnepl pe puntea
zimtuiE de tabld a vaporului.
La clasa intii lumea bund
ocupase deja scaunele de la geam;
lumea asta buni pldtise acelagi pret
pe biletul de cilitorie. ca acei care
stdteau in salonul de clasa a doua.
Degi pasagerii dau aceiagi bani,
indiferent de locul in care stau, dis-
criminarea se face, totugi in vir-
tulea unor obignuinte mogtenite.
Oamenii Deltei nu concep cA pot
ocupa fotoliile de plug din prova
vasului fdri sd pldteasci ceva in
plus Ei. de aceea. se autoexileazl
printre balotii de ldni, sacii cu ali-
mente Si navete de spirt ori printre
2)
"1
t11
purceii cu botul legat cu s6rmd,
ascungi temeinic in saci de iut6
pentnr a scdpa de vigilenla gefi.rlui
de echipaj ce nu ingdduie trans-
portul cu vaporul a animalelor vii.
Mi aqez pe o banchetd
incomodi de ldngi o fereastri
mati, din plexiglas, prin care nu
disting decdt umbra neclard a unui
soldat aplecat peste balustrada de
aram6, privind valurile care se des-
fac sub tiigul aspru a[ provei.
Vasul, cu numele unei
strAvechi provincii rominegti,
miroase a vopsea gi pitur[ proaspit
aplicatd iar mobilierul, de curdnd
recondilionat de noii patroni ai
companiei de transport naval, imi
di senzalia unui lux anacronic
pentru destinalia pe care o parcurge
zilnic. Md trec fiorii la gdndul cd o
alte nave, din aceeagi serie, se scu-
funda, cu pasageri cu tot, nu cu
prea mulli ani in urm6 in Cotul
Pisicii, lAngi Galali.
IaE
imi stdruie in minte ima-
ginile de cogmar surprinse pe
peliculS de scafandrii care au ridi-
cat dupa multa trude, la suprafall,
vaporul rupt indoui de un
, z
D '4 lIct
$tefan ZAVOIU
remorcher strdin rdmas. pare-se. in
anonimat pdnd azi...
Rer'ld cu ochii minlii
trupurile plutind in saloanele
devenite cimitir qi ochii ieqili din
orbite ai unui bdrbat cu mdinile
inclegtate zadarnic pe hubloul
rotund care nu voia sa se
deschidi...
Simt ca nidugesc. aerul
prea cald imi apasi crcgtetul iar
vestele de salvare agezate ordonat
in plasele de sfoard de deasupra
capului imi dau senzalia unui peri-
col iminent. Ies pe culoarul dintre
saloanele pentru pasageri 9i urc
grdbit scara spre puntea strejuita de
bincile verzi. scorojite de soarele
verilor trecute. Aerul proaspat al
unei prinrar cri intdrziate mA
remonteaza pcntnl () clipa qi-mi
ingiduie sd privesc pentru a cata
oard? inraginea oragului la iegire
spre necuprinsa Delti. Ne
depdrtim de portul fluvial. luim in
-*-t.
I.L.Ii
I r
vitezi cotul periculos pe care il
face fluviul in dreptul hotelului
Delb, admir patriotismul patronu-
lui acestuia, care a infipt deasupra
ultimului etaj un imens steag trico-
fiAltn @, rfr3
 75
lor gi. peste cdteva clipe, aproape aruncand priviri pline de regret modl pe plajele litorale ale verilor
de cer., imi apare lalnic (chiar fal- sprc masula de liingi l-ercas(ri. pe trecute: ".*rry sery Stiu cd mi
nic!) dorobanlul de aramd de pe carc troneaze trei cutii de bere. un weeei/loatd noaptea te gdndegti la
Colnicul Hora, cu goarna vestind binoclu mare. rusesc gi o cutie de fe.meeei!"
asaltul. parc[ niciodati inceput de table cu partida intrerupta la ieqirea inc6 pulin gi vom acosta la
o sutA de ani... Convoaie de barje din port. Mahmudia; se z5resc casele mo-
inutile qi ceamuri ruginite se Trecem pe sub cablurile deste, risipite sub mal. de-a lungul
leaginl sub valurile pe care vasul electrice ce se arcuiesc deasupra Dunirii. Cdteva galupe vechi, trase
nostru le trimite spre ldrmul fluviului printre stdlpii imenqi din la mal igi a;teapta proprietarii
zdrenluit de o vegetalie care otel fi. pentru cdteva momente, anonimi pentru reparaliile amanate
intirzie si apar5. Multe vase mil- stalia de radio a navei intra in de la un an la altul..-
itare. vedete cu tunurile incre- bruiaj de parc5 ne-am afla intr-o P6nd s-or gdsi banii pentru
menite din cauza lipsei de munilii navi cosmici, de partea cealalti a tabld qi vopsea. Camelia 9i
gi a combustibilului, creeazd senza- lumii... Speranla vor mai a$tepta. iar
tia unui front stupid qi invizibil in Ne apropiem de NulEru. sat femeile ce le-au imprumutat
care ai toate gansele si fii infr6nt cu nume nemeritat deltaic. fiindci numele vor mai imbdtrani cu un an.
inainte de a trage mAcar o salvi de vaporul trece cu disprel pe lAngi Hotelul cel vechi. aqezat pe
onoare. Ldngi ele, mrindru gi oare- indicatorul ce indicl km 104. O stancile ce ies din ape, a fost readus
cum sllddtor, vasul de protocol al anteni uriagi se inalld cu mult destinaliei iniliale, dar este concu-
marinei militare, leb6di murindl peste dealurile valurite din zarel pe rat de un alrul, ridicat, parca, Peste
intr-o floti despre care nu se $tie un promontoriu de stAncd ce intrd noapte, cu steaguri multicolore.
daci va mai supravielui noilor in apa tulbure a fluviului, cdteva amintindu-ne ce suntem, nu-i aqa?,
tehnologii ale rezboiului modem... femei, intdrziate in curSlenia de o tare europeana.
Cale de un sfert de ceas Pa;te, gi-au adus prequrile la spilat. O stranie senzalie de vechi
navigdm pe bralul comun al Din cdnd in cdnd. copiii gi nou e creatii de bircile pesctuegti
Dunarii ce se desparte, in locul care le insolesc alungh cu jordii de paiqpe crevace scoase la mal
numit Ceatal, in doui:6ratul lungi in mAini. vacile ce se apropie pentru bllncuit 9i c[l5fituit, 9i de
Sulina ce igi urmeazS, in linie periculos de covoarele puse la porhrl industrial in care viafa pare
dreapte, drumul spre ieqirea in uscat. inci pulin qi trecem pe langa sA fi reintrat in normal:funicularul
mare gi, spre sud, bratul Sfintul Victoria; malurile bine consolidate pentru minereu aleargd intr-un du-
Gheorghe, modest 9i lipsit de spec- in casete de belon amintcsc ci aici te-vino continuu iar macaralele de
taculozitatea celui dintAi. Senzalia era o unitate militara navalI ale cheu mugci din munlii de Pietrig
pe care o incerci navigAnd pe cdrei vapoare au ruginit ori s-au incercAnd, cu un succes care mi se
Sfrntu Gheorghe este aceea a scufundat de bitranele... pare indoielnic, sd umPle bu(ile
intririi intr-o lume aparte, ceci Cdteva case. mai incolo, pe partea ceamurilor cu numAr de Galali.
spaliul qi timpul se percep dupd alte stangA a fluviului, igi spun Bdltenii in mijlocul fluviului, citeva
coordonate. greu de prins in de Jos. iar vaporul le onoreaza cu glepuri uitate de Dumnezeu, stau la
cuvinte. un rondou larg. oprind la pontonul ancord apteptdnd si le vind rdndul
Vasul cu care cdldtoresc. el ce pare mai degraba o casd de la incdrcat. PAnd atunci. echipajele
insugi plictisit de peisajul pe care il vacanla lacustrl, aqezdndu-se cu au cobordt in sat se caute ridichi de
strebate de douh zile (o zi la dus gi prova impotriva curentului. dupd o lund, pentru fasolea gdtitd sub
alta la intors) qi-a ales, parce intr- nescrisi lege marindreascd. coverta incinsi de soare, ori cAte o
adins, un echipaj pe mesura traseu- Calatorii cu care ma acompaniez fall de pescar ascunsi printre vin-
lui. Comandantul, sau cel pe care-l pe puntea navei inri apar apatici. tirele puse la uscat.
binuiesc a fi comandantul navei, indiferenli la frumuselea sllbafici a Stim legali la Ponton Pdnd
privegte din cabina sa, impasibil, peisajului in care triiesc de o viald; coboarl putinii pasageri Pe care a;
genalul fluviului cu apele revarsate, privim apa care se despleteqte sub fi vrut si-i intreb de ce' au Preferat
acum. primivara, peste malurile bordaiul vaporului gi rimdnem vaporul microbuzelor raPide, care
mai joase care-l limiteazd qi, din tacuti. fiecare cu gAndurile lui.Din reduc la jumitate timpul cilatoriei.
c6nd in cdnd. il ghicesc dAnd scurte cdnd in cdnd, din spalitrl de jos din- dar infeleg cd oamenii au avut
comenzi sau, poate, simple sfaturi tre cele doul saloane, razbat pane nevoie de mai mult timp de gdndire
timonierului pe care il surprind la noi frdnturi ale uno r melodii la pentru a ustifica, in faP nevestei
sbmn ?fi3

banii cheltuili pe o vodcd mare,
gapte mici gi trei sticle de bere, in
oraqul reEedinll de jude!.
...Plutim din nou spre
Sfdntu'. majoritatea pasagerilor
avind aceasti destinalie finaln, 9i
dintr-o dati pardsim albia maies-
tuoasa a fluviului; am senzalia ci
marinarii s-au intrecut cu bdutura gi
au greqit drumul. dar nu, vaporul
mcrgc cu aceeagi vitezE insi
malurile apei sunt atat de aproape
de noi. incdt senzalia de team5 de
la inceputul calitoriei a rdmas doar
neplScutl amintire. Navigim pe un
fel de ganl mai mare. dragat prin
anii'7O qi care scurteaztr drumul
pAnd la mare cu aproape 30 km.
Senzalia de improvizalie qi
de lucru neterminat e dattr de
malurile roase de valuri in care se
mai disting urmele lisate de collii
drigilor. Vegetalia n-a avut vreme ,
in treizeci de ani, sI acopere
pdmintul ridicat ca niqte sprAncene
fErS sfdrpit. Din cind in c6nd ne
int6lnim. la cdte o rispintie, cu
vechea matca a Duntrrii. C6tl
deosebire intre cele doui cursuri de
apAl Ce maiestuoasA Si cate
prestanle in curgerea Dunarii celei
adevdrate qi cAt de efemer gi lipsit
de triinicie acest canal care nu are
deciit meritul de a ne aduce mai
repede la destinalie!
/o
Trecem de Murighiol, un
port inutil in care nu urci gi nu
coboarl nimeni (turiqtii vin pe
foseaua nalionald cu propriile
magini intr-un camping despre care
se aud numai vorbe bune!).
Mersul cu vaporul este,
hotlr6t lucru, un exerciliu de
voinld. Cine nu-gi impune de la
inceputul cdlStoriei calmul necesar
pentru patru.cinci ore de mers
monoton gi a uitat sa-gi ia de acasd
clrlile de citit. cutia cu table ori
andrelele gi suficiente gheme de
fl
I Ne apropiem de Sfdntul
impletit, acela are toate gansele sI
triiasc6 senzalia unui drum flrd
sfhrqit 9i chinuitor pAnd la dispe-
rare.
E vremea scrumbiei gi
marinarii $tiu bine asta. inclusiv cei
de pe navele militare care, in
fiecare an, igi gdsesc tocmai acum
timp si-qi planifice exerciliile de
tragere la mare. Trecem pe l6ngd o
formalie de vedete militare infipte
in malul tribord. Admir perfecli-
unea gi simetria navelor ancorate [a
mal gi aud sunetul strident al
sifleii, vestind urcarea la bordul
navei bazd, a unui ofiler important.
Soarele se $abeste sd lreaci dinco-
lo de linia unui orizont incert gi nu-
mi dau sema dacl se prebu$e$te in
marea care se ghice$te in zare sau
in stufErigul care. la trecerea navei.
se inclini respectuos in fala noas-
tra. sub presiunea valurilor trimise
spre lerm gi apoi revine, demn. la
verticalitatea sa verde. in preajma
navelor cu tunurile acoperite de
prelate. vaporul incetinegte gi
saluti din cand in cdnd cu trei
sunete scurte gi groase.
Se insereazd- e vremea
cobordrii pavilionului. Aud clar
comanda "gaaard[ la pavilion!" 9i
marinarii incremenesc in pozilie de
drepli, oriunde i-ar gdsi comanda.
La pupa se coboard pavilionul tri-
color intr-un ceremonial emolio-
nant gi desuet aici, in inima deltei,
aproape de marea pe care nu vor
pluti niciodatd.
Gheorghe, Dunlrea parcurgdnd
ultimii kilometri p6n6 la vdrsarea in
mare. Farul cel nou, falnici gi
semeale construclie din aluminiu 9i
sticlS, strilucegte tainic spre stAnga
gi nimeni nu $tie dace lumina pe
care o vedem este o rlsfrAngere a
ultimelor raze de soare sau chiar
oglinzile rolitoare care-gi trimit
semnalele, deocamdatd inutile,
citre navele ce se indreapt6 spre
cheiurile Constanfei ori ale portului
Sulina.
Facem clasicile pregdtiri
pentru acostare: un marinar
imberb, cu alurtr de sudor autogen,
iqi pune mdnugile de proteclie gi
dezleagd parAma groasl de sArmi
pe care, cu o precizie admiratd de
toti, o aruncd exact in mAinile pon-
tonierului care o prinde din zbor qi
o incoliceqte pe suportul cilindric
de metal.
Cobor pasarela de tabld
ruginite, plind de giuri prin care,
ameninfatoare, clocoteste apa tul-
bure a fluviului. Sunt legitimat de
un polilist -. suntem, doar, la fron-
tierd! cdruia i se pare suspect
pasagerul fErI bagaje. ce nu pare a
vorbi limba cazacilor zaporojeni...
SttfritDohoycl, zN3
 Urme
Soarele sti str scapete ln
dosul pAlcului de sllcii desfrunzite,
cu crengile grele de promoroaci,
dar bitrAnul nu gisise nici o urmi
de porc proaspiti, deqi suibltuse
de dimineall toate hiliqurile pdnX
la $ontea Veche, traversAnd pe
ghea[a proasplte ce pdriia sub tllpi
ghiolurile Titaru, Lunga qi
Megteru. Unde putuse si se ducl
scroafa lui ce cei paru godaci? se
intreba bdtr"anul, aplecnndu-se din
loc in loc pentru a cerceta cu ve-
derea slibitl, dar mai ales pipiind
cu virful degetelor burucinoase, cu
unghii crlpate, ceea ce pirea o cdl-
cdturd de animal. Urmele erau insl
vechi, inghe[ate, pe jumitate
acoperite de zdpada viscolitX de
furtuna de acum cAteva zile.
Scroafa disp[ruse incl din
vard, dar bdtr6nul mai spera s-o
giseasc[. inainte ca apele si se
retragi, cutreierase bdllile cu barca.
ii era mai la indemAni si tragi la
rame dec6t s[ mearg[ pe jos, prin
bahni. Cobora pe platforme sau Pe
coama grindurilor neacoperitd de
ape cu un qtiulete de porumb in
mdn[, strigind cAt ii ingiduia
astma cu care se pricoPsise acum,
la bdtrdnele.in primivarX scroafa
nu se l[sa prea mult rugatd. APlrea
din pdpuriq urmatX de cei patru
godaci grohdind, imbulzindu-se si
apuce boabele aruncate pe jos. in
var[ insl n-a mai apXrut. Intrebase
pe unul qi pe alrul, pescari ce-gi
aveau sculele prin partea locului.
Unii vizuseri porcii pe vreo plat-
form[, il trimiteau cind intr-o
parte, cand in alta, dar fIrI
vreun
folos. Allii ridicau din umeri: cu
atAlia venetici prin balti, plpurari,
ciobani, vagabonzi, braconieri de
tot soiul, nu mai era ehip sd creascd
animale in siguranll. Toti aveau
vite sau porci rdtlciti prin baltd.
Cine le mai $tia rostul. Cui i-ar fi
trecut cu ani in urmi prin cap cd ar
putea si dispar[ vreun godac sau
vreun vilel aslfel decat mdncat de
lupi, sau inecat, sau luat de gheturi.
Bf,trnnul privi spre ultima
jumdtate de soare roqu ce abia se
mai zirea printre crengile sElciilor.
lEi spdrsese o cizmd intr-un coqcan
de stuf cAnd traversase o oplriturd
de la coada canalului Drahilea,
unde s-au ingrlmddit tot felul de
putregaiuri, buturugi gi crenglraie
tarate de viiturile de aptr din primX-
var[. ii intrase api qi acum abia lqi
mai simlea piciorul. N-avea rost sl
meargi mai departe. O sI
innopteze in coliba lui Arion, cel
care fusese gesit mort sub polog,
iar diminea$ o s-o ia spre a doua
plarformd, la coliba lui Terente,
s[-l intrebe pe acesta de soarta
scroafei gi a godacilor.
O lue printre sdlciile incdl-
cite ficindu-qi cu greu drum prin-
Adrian BU$ILA
tre bel[rii, impiedicAndu-se la tot
pasul in rugii de mure, abia reuqind
sd treacd peste trunchiurile sdlciilor
doborite de vAnturi Ei de vreme.
Spre Corciovata rXsunard doud
focuri de arm[. Un ageamiu, iqi
spuse. Lui, pe timpul cind avea
arm[, nu i se intAmpla sI tragtr
doui cartuEe in acelaqi vinat. Pe
atunci cduta vidre cu ciin ii prin
locurile [stea. $i-l aminti pe Bllan.
Eh! Fdcuserl treabi bun[ amindoi.
Nici inaintea lui, nici dupd el, nu a
mai avut aga cAine. Numai cd Pe
atunci in ghioluri abia Puteai sd
infigi colicii de la vintire, aqa era de
mare apa, iar pe canale nu ajungeai
la fund nici cu ghionderul. Aveau
unde si trliasci qi vidra qi peqtele...
Toate se duc, gdndi. Ce s-o
alege de locurile dstea? Canalele se
colmateazI, ghiolurile se umPlu cu
iarb[... Inima i se stranse de amdr[-
ciune. il durea sufletul. CAnd mori
ru, gAndi, e una; dar cind cu tine
moare tot ce ai cunoscut 5i ai
indrigit, parci se sfargeqte lumea.
Ajunse la Platformd Pe
intuneric. insolit de hdmiitul
neostoit al unui cdine, ocoli grldina
strilADohold, )no3

strecurandu-se cu greu intre canal $i gardul de plasd
invadat de lujerii uscali ai plantelor ag[letoare. La
capitul gardului iqi ridicd privirile. in falh lui, pe o
ridiciturS, se profileazd albd, ireal[, coliba lui Arion.
De cdnd nu mai cilcase pe aici? De la moartea acestu-
ia. Cum de mai erau in picioare zidurile viruite, cum
de nu cizuse acoperiqul, cum de nu putrezise stuful
acestuia? Cum de nu fuseserd sparte sau furate gea-
murile ;i u;a?
Urci sprijinindu-gi mdinile de genunchi cele
cateva trepte sdpate in mal, rlstindu-se cu glas sugru-
mat de astmA la cAinele care nu inceta sl latre. Ajuns
acolo, se opri sI-Ei tragl sufetul.
- Taci, mX, cd n-am venit sI fur, zise intinzand
o mAni prietenoasd spre animal. Surprins de gest,
cAinele ticu dar se retrase dupi un co\ al clddirii.
Bitr6nul igi scoase clciula, qterg6ndu-qi
cre$tetul aburind cu o cdrp[. CAinele se apropie, adul-
mecindu-1.
- Efti rupt de foame, spuse scotocind in traista
atamat[ pe dupd umdr duptr un rest de paine Si
arunc6ndu-i-1. Cdinele mirosi piinea uitindu-se cu
coada ochiului la cel care i-o aruncase, dar nu se atinse
de ea.
- Te-ai dezvilat sI fii hrlnit. Ai trecut pe
$obolani... De cAnd n-ai mai vEzut om pe aici? Bietul
de tine...i1i mai aqtepli stlpAnul. N-ai de unde sI qtii
ce-i moartea. A murit Arion, pricepi? A murit! S-a dus,
uite acolo, sus, printre stele, spuse fEcAnd un sernn cu
mdna spre cerul pe care mai stdruia o palX de lumind.
Acolo ne ducem to1i, gande$te, in tirnp ce se
indreaptd spre colibi. in fala uqii se oprc$te. Ascultd.
Parci il strigase cineva. Da, da, nu se inqall. Cineva il
strigi pe nume: Casianeee! Un glas cunoscut. Mai
auzise glasul acela. De multe ori, din tinerc1e. Cfinele
mdrAie neintrerupt. Stau amAndoi, om Ei animal,
nemiEcali, ascultind. Un stol intdrziat de rap despicl
aerul cu un quierat strident. Btrtrdnul ridicl privirile.
Au r[slrit citeva stele. Aceleagi. Mereu aceleaqi. Le
qtie pe de rost: pe cele de iamI, pe cale de vari. Le
cunoa$te locul: dinspre seari, dinspre ziuI. L-au insolit
pretutindeni, in bilf sau pe grinduri.
Incordat aqteapte ca chemarea aceea sd se
repete, se se convingi daci este sau nu glasul luiArion,
al mortului. Un zdupdit din interiorul colibei il face sd
se intoarcl. Vreun qobolan, igi spuse. Altfel cAinele ar
fi rcac,tionat in vreun fel. S-a obiqnuit cu lighioanele
istea. De cAnd a muril Arion, i-o fi ftcut praf lucrurile,
cAte i-or mai fi rdmas pe aici.
Di si deschidd uEa, dar strigdtul il surprinde cu
mAna pe jumitate intinsd, ficAndu-l s[ rtrmAnd citeva
7B
clipe in aceasttr pozilie. iEi aude desluqit numele, dar
parci strigat de undeva de sub plmdnt, sau de sub
gheluri, sau din indllimile nesfirEite, intunecate.
. - Casianeee!
E Arion, ce naiba, doar ii cunoqtea glasul.
Foto: Solca Petre
rli tI i
Trdiser[ o viald impreunX prin bil1i, la pescuit.
Mincaseri din acelaqi ceaun, cu aceeaqi linguri de
lemn, bduserd din acelaqi pahar picl sau ce se mai
gisea. Un fior ii trece prin tot trupul. Nu de fricd. S-a
obiqnuit cu pustietatea billii, cu sunetele ei sfanii,
sunete care nu reu$esc sI intrerupi ticerea nesfArqitX,
aproape materiali a locurilor, ci doar o strlpung ici Ei
colo ca btrqicile de gaz ce ies din ghioluri,
Cite sute sau poate mii de nopli nu petrecusere
impreund sub cerul liber, la un foc de butuci, sau sub
polog, sau sub pelerina de ploaie, sau acoperili de
zlpadi, sau nlpndi$ de 1in1ari...Flcuseri de toate in
vialI: pescuiserl, crescuserl vite, zidiserl o casI, iqi
intemeiaseri o familie... iEi aminti de vinitorile la
mistre$: asmulea cflinii, in plaur, pe urmele lor.
Aqtepta cu auzul lncordat, urmtrrind duptr trosniturile
stufului rupt traseul haitei, momentul cAnd va fi
descoperit mistretul. Atunci cAinii incepeau str latre
intr-un fel al lor, specific pentru aceste ocazii,
dezlinpindu-se pe urmele fiarei, incollind-o intr-o
intrecere bezmeticd la sfdrqirul cireia aveau sd decidd
arma lui sau collii mistrc[ului. Sau uneori cdinii.
Uneori numai rdnea mistrelul ;i atunci bestia se
repezea innebunitX de fricl qi de furie la om sau [a
ciini, sfAgiind cu collii cdt iataganele sruful, picioarele
omului sau burtile cdinilor. Atunci iEi spunea cuvdntul
toporiqca sau culitul. Care nu trebuiau s[ greqeascl.
Se auzi strigat din nou, de data asta mult mai
desluqit qi mai aproape. Nu-i era lezrme. De ce sI se
teami? Cdli nu-;i dlduseri sufletul lAngi el in rdzboi!
Bdiatul cel mare ii murise in brate cAnd se vdzuse la
sttfriADowolcl, ?N3

casa lui, cAnd... Ofti. Cite nu i-a
fost dat sI vadd, cdte n-a pdtimit!
Dar nu s-a plins niciodatd. De ce
sd-l mAnie pe Dumnezeu? Avusese
si zile bune, bucurii. Toate se legau
Foto: Solca Petre
tunele cu altele: bucuria cu necazul,
viala cu moartea. Dd ce gi de cine
sd-i fie teami? Nu fdcuse riu
nimdnui. nu blestemase qi nu
injurase de cele sfinte. Se apropie
mirele examen. $tie ci intr-o zi va
trece qi el cu un oftat de uqurare sau
cu un geamlt de durere dincolo, in
partea nevizuti qi neinleleas[ a
lucrurilor, asa cum trecuserd toli
pAni [a el, si cum vor trece toli
dupi el, aEa cum se prlpidise qi
femeia lui pe care moartea bliatu-
lui cel mare o doborAse. N-a zlcut,
nu s-a chinuit. A dus intr-o
dimineali mnna la piept,
l-a chemat pe nume pe b5iat, s-a
intins pe pat. A citit in ochii ei un
fel de rlmas bun. dar $i o bucurie,
ca 5i cum ar fi fost la capdtul unui
drum pe care l-a stribdtut inclrcatd
de poveri cople;itoare. l-a aprins
luminarea firl s5-qi piardi cump[-
tul. Doar flaclra chibritului a Ridici sticta. il aprinde. O lumini
lremurat putin cand a apropiat-o de
nrLrcul lumAnirii. A cldtinat din cap
cu inlelegere, dar qi ca un fel de
incuviintare, ca qi cum ldri con-
sin(ImAntul Iui tdcut, plecarea
aceea a ei nu era posibil[.
Asculti multl vreme, intor-
cindu-qi capul intr-o pafie $i in
-fo
alta. Sl i fi pirut') Si fi fost un
se
strigit diniuntml lui, o voce care ii
adueea irminte de vreo da(orie
neimpliniti fatl de mort sau fa$ de
sine'l Dzu atunci de ce cAinele a
t'---:.:-*
ciulit urechile qi a mdrAit?
incearcd u$a. Nu era
incuiatl. O impinge. Balamalele
ruginite scar,taie sinistru. inciperea
e cufundati in bezn[. E pustie. $i
totuEi bltrdnul simte o prezenli
nedesluqitl, parcd imateriali.
- Casianeeee !
Acelaqi glas. Poate c[ sufle-
tul lui Arion cutreierd lncl pdl-
curile de sllcii, pXpuriqurile,
beltile. Poate ci mai avea ceva de
implinit, poate cA $tie unde is
porcii, poate ci de data asta l-au
manat pa$ii incoace...
iqi piplie buzunarul. Scoate
cutia cu chibrituri. Scaplri un bd1.
incdperea e goall. Patul, rdviqit. Pe
mas[ o strachind gi o linguri de
lemn. Chibritul se stinge. Aprinde
altul. Caute din ochi o lampX.
Descoperl un felinar. il clatin5'
Md are gaz. il pune pe masd.
palid[ se rdsp6ndeqte in jur. Aici a
stat Arion dupi ce n-au mai pescuit
imprcun[, dup[ ce s-a pensionat,
dupi ce i-a murit qi lui nevasta. S-a
izolat aici, in balti, in lumea lui,
qi-a cultivat grddina de pe platfor-
md, ;i-a injghebat clsula asta...
Atdlia ani singur cu gdndurile lui.
Ce-qi putea dori mai mult?
Bdtrdnul se aqezi pe un colt
de pat. Priveqte plapuma
zdrenluiti, ,tolul intins peste cateva
bra(e de iarbd, pema. Pe ea, o
adinciturd fdcut[ de capul Iui
Arion. O urmi. A lisat o urmi in
urma lui! Surdde amar. Netezefte
pema. Un fel de mAngAiere. igi
mute privirile. Pe rama ferestrei, un
ciob de oglindd. Allturi o
fotografie. GalbenI, decolorat6.
Arion mire qi alituri mireasa,
Sultana. TdnIrI, frumoasi, provo-
catoare... il vede: in Piciozfe in
coqul ciru1ei qfichiuind caii albi de
spumi, alergand ndluc[ Pe muchea
grindului, ludnd in pieptul cailor
poarta casei unde a$teaptd getita
mireasa pregitit[ pentru altul! Se
incinge betaia, Arion ii culci Pe
to$ la pimint qi fuge cu mireasa
chiuind peste bIlli. Eh! Arioane!
Aga{d felinarul intr-un cui
din perete. ii miregte flac5ra'
Cdinele ii urmIre$te miqclrile prin
uqa r[masd deschisi. MAriie din
cdnd in c6nd infundat. Il Prive;te
cu un fel de resemnare. Nu-i el
stapanul lui, omul care a fost intr-o
zi tarat de Terente in josul malului,
lungit cu fala in sus Pe fundul
bircii qi dus pe canal in sunetul
infundat al motorului..'
Privegte vatra. Mai sunl
cdteva lemne aleturi. Va aPrinde
focul, si se inchlzeascd, i;i va usca
ciorapii, iar mAine se va duce si-l
caute pe Terente sI-l intrebe dacd
nu i-a vizut porcii. Pdni arunci o sd
se intinde pulin pe spate si-$i dez-
mo(eascl ciolanele. i;i aude ca de
dincolo de lume strigat numele:
-Casianeeeee ! Casianeeeee !
in zori, Terente intrl Pe u;i
cu un aer PreocuPat.
- Haide, bre, nea Casiane,
ci ti-am sdsit scroafa si godacii.
' in"tinde o mind ri-l zgAltdie
'
usurel se nu-l sperie.
- Hei, n-auzi? Ji-am gisit
scroafa...
Dar bitrAnul nu mai aude.
E rece.
sttfrii Dohrryt, 2003
 DEUIA DUNAKII
UN PARADIS iruTNE APE
Pamant. in permanenta trans-
Ibrmare. in care se ingemineaztr
apele cu uscatul. "mozaicul" vege-
tatiei luxuriante cu varietatea faunei
... prezintl o originalitate indis-
cutabi16. Este situati acolo unde flu-
viul pi marea se intdlnesc.
inceputurile formdrii Deltei
Dunirii s-ar identifica cu perioada
pleistocend. Prezenta ei este amintita
de isl.oriocrafi. geografi pi calAtori ai
antichitdtii. Herodor, "parintele isto-
riei". a vizitat intre anii 454-42-5 i.e.n.
gLrrile Dunirii specificiind: ,, intre flu-
iile carc au renume Si sunt nawga-
bile este Si lstrul care are cinci guri"
(Cartea a II-a). Nu este singurul care
ne-a lasat mirturii. Poetul roman
Ovidiu, exilat de impAratul August.
pe malul Pontului Euxin. a l6sat pos-
teritAlii numeroase versuri, in unele
amintind:
$i altcle itttre care Danub
,\4a i .los de Nil si fie. el nu
vIcJ llctcLlnl.
( PortteleCartea a I V-a)
Fluviul qi mirifica lui delti
sunt amintite gi in operele scriitorilor
romdni. Astfel. in romanul
"Europolis". Jean Bart scria:
" Bitrinul Danubius. diviniat de
antichitate, era socotit lluiu sacru,
Iluuiu rege;' Printre mulli al1ii, Geo
Bogza in "Tablou geografic" scria:
"Intratd pe pdnlintul tdrii noastre ca
printr-un nnnunental arc de triumf,
prin Defileul Caanelor, Dundrea o
piirdsesle prin uriaSul, sornptuosul,
mirificul ewntai al Dc.ltei. Bogate in
scrnnificatii sunt impresiile scrise de
unii turi5ti striini. Louise Carel
(Franta) noteazd: "Am vizut drumul
de baladi al Dunirii qi ag fi dorit ca
aceasta zi s5 fie f6ri sthrgit".
Emolionante sunt gi gdndurile turistu-
lui suedez Rot Johanssen ce sublini-
azd:"Delta Dundrii . un uriaS 5i o
realitate in acelali timp!"
Cauza formiirii ei este legattr
de depunerile materialului aluvionar,
transportat in suspensie sau tarat de
apele fluviului. Pentru ctr spre versare
viteza curgerii diminueazd brusc, iar
diferenla de salinitate fluviu-mare
este considerabilA, este grebite
depunerea aluviunilor. Acest
fenomen are loc atunci c6nd sedi-
mentele aduse de fluviu Ei depuse la
gura de vlrsare. deplqesc eroziunea gi
transportul acestora, determinate de
acliunea valurilor gi curenlii marini.
Personalitatea geografici a
Deltei Dun6rii prezinta o serie de car-
acteristici specifice: predominarea
relielului negativ (reprezentat prin
lacuri qi mlagtini) in raport cu cel poz-
itiv (cu grinduri simple sau asociate),
bogelia hidrografica opusA ariditetii
climei, flora 5i fauna caracteristicd.
contactul direct cu Marea Neagrl prin
cele trei brale principale: Chilia,
Sulina gi Sfintul Gheorghe, cel
nordic, terminindu-se cu o delti
secundara, reprezentative.
Formarea ei presupune exis-
tenta a doi factori: varialiile de nivel
ale MiriiNegre ii bogAlia aluviunilor
purtate de fluviul Dunlrea.
Apare ca o suprafap neteda,
intinsi, prezentind o panta foarte
redusi. Raportul uscat/apA, indiferent
de nivelul Dunerii. este intotdeauna
in favoarea apei.
Dintre cele trei bra1e, cel mai
mare este Chilia. cu numeroase
meandre (exerrplu al Pardinei. o ade-
vtrrat{ delta interioarf,). La contactul
cu marea fonneaztr o delt6 secundari,
ce inainteazi in apele acesteia.
Corina RITCO
Virgil RIICO
Cel mai scurt brat. datoriti
canalizdrii qi rectificdrii ILri, este den-
urnit Sulina. pc cl pLrtand inaintr
vasele maritime pdni la Brdila ;;i
Galali.
BratLrl sudic, S f6ntu I
Gheorghe, este cel mai sinuos. in lala
locului de virsare in mare se alli
insula Sacalin. un adevdlat paradis al
pis6rilor.
alele. amintite mai sus.
Bl
separA pdmintLrl dcltci in trci
ostroave mari: l,etea cel mai nordic.
Ostrovul Sfrintu Gheorghe-sau de
rniiloc 5i Ostrovul Dranov-sau
nordic, Ilccare cu caracteristici pro-
prii. Pc eel ni,rdic sc gdscse eelc mai
intinsc grinduri (Stipoc. Ch ilia.
Leteal pi cele rnai nrrnrcroasc iezcre pi
ghioluri (Pdp6dia. Fortuna. 'll'e
i
Iezere. Matila, Merhei 9i alrele). Tbt
aici se glsesc cele mai nunteroase
brale secundare pi canale: $ontea.
Pipidia, Marele M (pe care se alli
Mila 23 gi Mila l5). Aici se gisepte
delta secLrndard. fuziformd a bralului
Chilia care prezinti: lacrrrile Tatanir'.
Bacina gi o lesaturi de canalc cu ori-
entare V-E. Pe acest grind. dunelc de
nisip au o mare intindere.
Ostrovul nr i.iloc iu prezinti
trei grinduri mari, de origine malind:
Caraonnan. Ivancea. Sdriturile (cu
dune de nisip intinse) separAnd
lacurile deltaice in doud grupe:in vest
Gorgova qi Isac. in est-Roiu. Puiu !i
Lum ina.
Cel mai mic ostrov este cel
sudic-Dranov. F.ste lipsit de grinduri
mari. prezentind insi cele mai rnulte
cartale:Pcligor. Bc lc irrg. Ciotica.
[.acurile sunt rnici. iar grindurile sunt
inguste qi lurrgi. t('rasnicol. f iulnrrp.
Buhaz). El leagA delta propriu zis6 de
cornplexul lacustru Razem.Colovila.
Iata, deci. ci pcisajul deltaic
Sttnti ooWoycl, ?no3

prezintA o mare varietate. in pofida
atirrnaliilor c5 ar fi monoton. Numai
aici. pe o suprafalS relativ restransa,
poti inlalni tablouri cu totul diferite:
dune de nisip cu aspect degertic la
l,etea gi Caraorman, plduri asemene-
toare celor lropicale. ca aceea de la'
Letea. munti strevechi in parlea
sudictr a regiunii. Nu pot fi uitate
peisajele dehaice cu o complexitate
biologicd deosebitA ii atragetoare.
Fermecata regiune! Un interes
deosebit trezefte linigtea
ascunzigurilor ei: locuri neatinse de
iuregul lumii modeme. Numai aici
geneza unor noi zone are lcc sub
privirea noasr6. Ptrmintul tinlr, ntrs-
cut din ape. se aldturl unuia atit de
batran.
Aici, in triunghiul acesta de
ape. sunt adunate frumuseli gi comori.
ca intr-o adevarate vistierie a naturii.
Delta Dunirii se inftrligeazi vizita-
torului ca o uriaEi gi minunafi carte a
natLrrii. ce-i lhrmecl privirea gi-i
incintl sufletul. Aici, poli admira
jocul neastimptrrat al plaurului -acele
insule vegnic plutitoare, soarele ce
zugravefte pe p6,nza cerului imagini
nevisat de frumoase cu fiece raserit Si
apus. sau umbra de argint a lunii pro-
filattr pe intinsele seninuri de api.
Drumelind pe cdrlrile fhrtr
pulbere ale Deltei. acumulezi, ca qi
cunr ai parcurge paginile unei mi-
nunate c54i. prelioase cunostinle de
geografie, botanice. de zoologie,
arheologie f i istorie...
in vegetalia luxurianti ce
invadeazi Delt4 stuful este planta
predominanttr.
intinderile sale par nesftrgite,
dar aceste piduri specifice Deltei
noastre. sunt alcatuite, in realitate.
dintr-o asociatie complexl de plante
iubitoare de ap6.
lata cat de sugestiv Prinde
acest tablou al florei Deltei, lon
Simionescu. unul dintre cei care au
studiat-o cu pasiune: ^....dacd prin
iunie strdbati Delta, ori te laSi printre
stdncile ce inprejmuiesc spre rdsdrit
orasul Tulcea, nu-fi vine sd crezi
81
ochilor. Cele ntai fclurite litrtne.
culori, le ai hainte pe o supratild
restrdnsd. de la trandaliriul ttufirului
de baltii. la galhenul de Sofran al
stinlc'nt'lului. pini la a lba strul
tltli:lor d.'nu ntd uita. pc lirnt.
Sus e intinsul cerului pdtat de
norii alburii. zburind ca nifte pisiri
din poteste: in fala ta luciul apei
nctulburat decit din rretne in vretne
: ir
r
.t
,li l.
li
4YYj,ka
I
€{
de salnl pe$tilor alobii. in fatd o
serd cu tot felul de llori. Totul e
inv;|luit in liniStea desavdrSiti a unui
cotl izolat de lume"(Flon
RomAniei;' p.240).
Daci marginile apelor sunt
strljuite de pletoasele sf,lcii. foarte
bucuroase in timpul inundaliilor. in
interiorul ei domin6 o adeveratA $ad-
ine botanica... De la cele mai mici
plante reprezentate printr-o singura
celultr, dar capabile si-;i pregateasctr
propriile substanle necesare, (consti-
tuind hrana de bazi a lumii animale 9i
sursa necesari de oxigen ce se glsesc
intr-o continul deplasare, determinat6
de curenlii apei" planctonul), pdntr la
inveligul verde format de lintili sau
p6sla deasl generata de filamentele
lungi ale mittrsii broa;tei.ln masa
apei sunt prezente plante superioare.
adaptate acestor condilii. improprii
multor surate, formind o vegetatie
deasa. asemanatoare unei p6duri trop-
icale. Este caracteristice
numeroaselor ochiuri de aPi 9i
canale. unde apa stagneazi. Unele
dintre ele iqi fixeazi radacinile in
malul apei. unduind laolalti cu
curen(ii acesteia determinali de tre-
cerea unei ambarcaliuni sau a vantu-
lui ce adie nestingherit. aproape in
toate anotimpurile anului. Unele igi
ridicl frunzele gi florile la suprafala
apei lnufar alb. galben. cornaci.
troscot de balt6. foarfeca bAllii, paSa).
Florile nufhrului alb incdnti
li,
JI
lft
I
hI d
Foto: Dan Sorin Bandacu
ochii privitorultri.Pe lLrciul apci se
gisesc frunze plutitoare, dotate cu
spalii pline cu aer ce le strabat. Sunt
late, ceruite, groase, m igcdndu-se
dupi valuri, fdri sf, se ruPi. Micile
"ferestruici" ce rcalizeazl schimbul
de gaze cu mediul. fa15 de celelalte
plante. sunt prezente pe [a1a frunzei.
Structura peliolului s-a "inarmat" cu
peri ascufi[i ce nu permit atacul mel-
o
cilor. Podoaba rePrezinta insa
floarea care, PdnI ajunge in contact
direct cu lumina soarelui, este prote-
jati de sepale. .,Florile se deschid
intotdeauna la 6-7 dimineala Si se
inchid spre seard, pe la 4-5;'
(ldem, Flora Rominiei, Pag. 249).
Structura florii atrage sPre ea
insectele ce se mullumesc cu bogilia
grluncioarelor de polen, neconlinind
nectar.in urma fecundaliei, viitorul
fruct se trage in adinctrl aPei.
fenomen intdlnit gi la alte specii.
aceasta asigurand o mai bunS Pro-
teclie in formarea 5i malurizarea lui.
in acest moment, fructul elibereazd in
aptr seminlele, in jurul cSrora se
sfuntn oohro1cl, 2m3

gase$te o manta gelatinoasa, ce, in
conlact cu mediul. se umfla. deter-
minAnd spalii pline cu aer. La
suprafala apei ajung mai multe sent i-
nte la un loc. in contact cu soarele.
inveliqul dispare. iar seminlele ajung
in addncul apei.
Covorul de la supra[a1a apei
este impestri[at gi de frunzele qi flo-
rile nufdruluigalben. Seamini Ia port
\-
gi obiceiuri cu cel alb. Florile acestu-
ia. de culoare galbena, sunt ca aspect,
mai pulin atrAgatoare. Petalele la
baza. secretA nectarul atit de rivnit de
insecte. Fructul format dup[ pol-
enizare. are aspectul unei butelii pAn-
tecoase. Se desprinde de cod(6 qi
rim6ne sub ap6 pini la coacere.
Atunci se desface in feliice plutesc ca
nigte luntrile pline cu seminle, fiind
protejale de o substanti gelatinoasf,.
Semin!ele plutesc la suprafal6, iar
cdnd pierd aerul cc le favoriza plu-
tirea, cad pe tirnd unde incollesc.
Substanla gelatinoasf, perm ite
rtrspdndirea celor douI specii. cu ajLr-
torul pdsdrilor acvatice.
Curioase adaptari prezintA $i
planta numiE cornaci. nuci de balti
sau. in Dobrogea. ciulini. f:runzcle 5i
tulpirra rtrrndn in api. prezcntind
aspectul unor minunchiuri de flre.
Aparilia la suprafala apei inseamnd
tbnnarea unor fiunze rombicc. al'ind
codita plini cu aer. a$ezale sub li-rlmi
de rozet[ in.jurul viirtirlui. l-a sLrb-
oa
lioara frunzelor apar florile cu nuante
trandafirii. La inceput fructele au la
suprafali o coaj6 neagrl, tare, lem-
noasi qi un invelig cdrnos verzui. ce
poarta patru spini. Fructul apare dupd
lecundarea florii. cdnd codila acesteia
se indoaie, p6trunz6nd in primitoarea
api, unde se maturizeaza.Prezen!a
aerului in codila frunzei explicd
ramanerea plantei la suprafa,ta apei.
1 sigurantd. nelisind aninralLrl decdt sa
n
Foto: Dan Sorin Bandacu
chiar sub povara fructelor coapte. La
maturitate, partea cimoasa se des-
face. fructele cazdnd pe lundul apei.
Cele 3-4 prelungiri sunt
asemanAtoare unor coarne asculite.
incollesc pe fundul apei. Nu este sin-
gura posibilitate de inmullire a
plantei. Toamna, un mugur cregte
pulin. dand o rimurici cu frunze
pieloase. ce se lasS la fundul apei.
Primtrvara. din ea se va forma o noud
planta. Este calea vegetativd a
inmullirii unor plante ce triiesc in
nredirrl ecYatic. asigurdnd astfel per-
petuarea mai sigura a speciei. Se
poate face 5i prin mugurii despringi
din plantd. mijloc eficace de
rdspindire. latd numai c6teva adapttrri
specifice unor plante ce triiesc in
impAratia apelor statatoare sau a cclor
curgAloare din Delt5.
in rnasa apci sc gEscsc qi
plante care rareori surlt fixate. precum
lbartbca bAllii. cosorul. bridigLrl sau
orri(elul de balti 9i delicata
Aldrovanda. [.lltirncle doLri prezinti o
nLrlritic rar intallnitil ir lrrnrca
plantelor. llind carnirorc. Iririncl irr
rnecliu sdrac in substanlc irl(\lo \c.
lipsa azr'ttrltri c5tu cr) rll llc \iltii l)lrll
r)
digeralca colpurilor nrieik,r an irnale
pc care Ic' prind cu aiLttrrrLrl url(tr cilp-
canc ingcn ioasc.
Otrilclul de baltd rcprczinti
Lrn nrillr.lnal erentplu de inraginatic
creatoarc a naturii. O parte din fi'un-
zele plantei se transtbrma in ade-
\arate capcanc nrArunle. ardrtd lorrna
unor vdsle. Acestea aLr aspectlrl unor
veziculc rnici. pre\irute cu un capa-
cel ce firnclioncazd ca o supapd de
intrc. nu si 9i iasa. L.stc digerat sub
acliunca sucurilor secretate de
periporii cc c6ptu$esc capcana.
Animalelc sunt ademenite prin se-
cretarea unui suc drrlce in .iLrrul
cipicelLrlLri. Cealalata plantar car-
nir ori. Aldrorantla. prczintd lirrrrzc
rnodilicate. av6nd aspectul unor cop-
erte dc cartc cc sc inchid blusc. la
contactul cu \, r]riea rictate. Pcril,rii
de pc supra[atu ui scercli sueuri
d igcstive.
$i nrinLrnilc unei naturi crc-
atoare continuA ii pe uscat...
Pe grindurile de nisip ale del-
tei sunt prezentate trei etaje dc tc_gc-
tape unul nisipos, instabil, cu tlravl-r
vegctalie de dund: un etaj cera rnai
umed. cu sol mai stabil. unde apare o
pajilte stepicd dominau de salcia
taratoare. c6rcel. laptele cucnlui. col-
ilia. captanul cu lrunzc pisloase. citi-
na alba. ;i ultimul vegetafia lem-
noasi cc lbrmcazi plduri cu aspect
tropical. Cea dc la l.ctea I laqmanul
Vare- c considcrali rczervalic ;tiinti-
lici. O pidurc ascmanitoare sc
gdseSte la Caraornran. Sunt tbrmatr
dinlr-rrrr lrncrlcc dc arhrrri cu liunze
caducc. printre calc: plopul alb. plop-
rr l rrcgm. plopLr l tlr-nt rrldtol. ste'.ialrr l.
stc-iaruI bnrrniriu. salcia alhi- tiasinLrl
pLrlirs. C'a sLrbalhoret pot ll intelnili:
piducelul. nriccSul. cornul. AspectLrl
tropical al prinrei piLluli alnintile cstc
dat tle plantclc agilit()rrc: \ i1a sallhal-
ici lrrngi pinii la 15 rn. hitnrciul
fiAttADffi@, 2003

iedera. curpenul de pidure, volbura
qi. specificd numai aici " Periploca
graeca platlta de origine medite-
raneanS. sublire. lungd de l0-l 5m, cu
liunze sirnple. lLrcioase gi inflo-
rescenta ce cuprinde 8-12 flori brun-
verzui.
Nu putem partrsi Delta
Dundrii lira a vorbi despre ade-
viratele cordbii vii plaurii. Sunt alca-
tuite din tulpinile trestiei. impletite cu
ramurile. inaintind spre largul apei.
Vdntul rupe pa(i din marginile plau-
rului. deplasdndu-le in larg. spre alt
!arm. unde se prind. Asociatia floris-
tic[ a acestei forma[iuni este com-
plexa. in afara stufului qi papurii, ger-
meni ai plaurului. pot fi intdlnite
specii de rogoz. rtrchitan, cucutl de
apa. nu-ma uita. tAuineasa, stanjenel
de balta. buzdugan. izma broagtei,
susai. coada calului, ferigi de apd"
sageata apei. ro$Ateaua, coada aneu-
lui 5i multe altele. Pe aceste corebii
vii pot pluti pdsiri pe cuib, cdte un
lup sau chiar un mistrel. in rlcoarea
apei. dedesubtul plaurului, stau
ascunqi crapii.
Bogata flore este insotiti de o
fauni divers6, in special microfauntr:
insecte, ricugori, molugte. Departe de
condiliile specifice vielii sunt ani-
malele amfibii, broagtele, prezente
deseori pe limbul lat al frunzelor de
nuflr. in aceasti bogetie animale sunt
prezente $i specii de ;erpi, broagte
testoase. Delta rimdne de invidiat
datorita unor specii de mamifere cu
importan!e deosebittr economictr:
vulpi, nurci, vidre, nevtrstuici, her-
mine. Oaspeli mai rccen1i pot fi con-
siderali cAinele Enot (originar din
regiunea fluviului Amur) 9i bizamul '
rozltor amfibiu. originar din America
de Nord. Dace tot am amintit cateva
elemente ce dau valoare economice
acestei regiuni, sl nu uitilm stuful gi
papura. ce constituie materia prima
pentru industria celulozei gi hirtiei.
De asemenea, nu Putem trece
cu vederea varietatea speciilor de
petti. in intinsul silag de ape ipi gls-
esc conditiile necesare intregu lui
ciclu de via1d, de la ie;irea din ou
83
pana la maturitatea sexuala, cega,
viza. obletele mare. AlAturi de speci-
ile menlionate se gisesc: gtiuca, linul.
rogioara. avatul, plitica, somnul,
9altrul, bibanul, crapul, carasul gi
altele. Pentru morun, nisetru,
plstrugS, scrumbia de Duntrre, fluvi-
ul, cu brafele sale. constituie locul
propice de reproducere. Primii trei
sunt vestitii sturioni. furnizori ai gus-
toaselor gi valoroaselor icre negre.
Peisajul Deltei este insuflelit de
numeroase specii de ptrsiri, musafiri
de sezon sau in trecere. f6c6nd o halt6
r-
t--it
I
mai lungtr sau mai scurt6, dinspre sau
spre sud. Aici se intretaie cinci din
cele gapte drumuri principale de pasaj
din Europa.
Cind plesneqte mugurul
silciilor, iar blltile respiri o boare
caldE qi molatic6, pe sc16nciobul
nuielugelor acestor arbori iqi incepe
concertele privighetoarea de stuf. in
tovere$ia ei se afll presura de trestie,
piliguqul de sluf (au$elul). cu iscus-
in16 de adevlrat constructor al
cuiburilor, folosind materia primi
aflatl dn belgug'perigor de stuf uscat
gi iarbl. Auditoriul inaripat al acestor
concerte este alcetuit din multe alte
specii. intinsa bolttr a cerului este
strlbituttr de stolurile rindunelelor de
mare. Jucluqii gi fl5m6nzii pesciruqi
segeteazA necontenit suprafala apei.
vdndndu-qi hrana preferatd
peqtigorii. Purtand un penai irumos
colorat, cllifarul alb, avdnd capul de
un verde inchis, coada albl gi virful
aripilor negre. qi cllifarul ro$u. cu
straie in care predominl culoarea
rogie,ruginie. sunt declarate monu-
mente ale naturii. Reprezentativ per-
sonaj al Deltei poate fi socotit peli-
canul. prezent6nd un trup indesat, cu
gdtul lung gi sublire. terminat cu un
cap mic. recunoscut prin uria$a teaca
galben roqiatici. prezentA sub cioc.
Pelicanul comun se recunoaqte prin
penajul alb, cu o nuante rozA in
perioada imperecherii mai ales. fala
de cel cre!, cu aceeaqi culoare, ceva
/
Foto: Dan Sorin Bandacu
mai cenugiu deschis Pe sPate !i cu
smoc de pene crele Pe caP. $i aceste
specii sunt declarate monumente ale
naturii, Delta Duntrrii fiind singurul
loc din Europa unde se inmullesc.Tot
aici pot fi observate ginga;ele 5i ele-
gantele egrete albi 5i mic6. ambele
avdnd culoarea penajului aceea;i cLr
cea a omltului curat. Prezintf, cdteva
pene subliri. fine. lungi la baza aripi-
lor, pe spate qi ceafh, constituind 9i
motivul sciderii numirului lor, fiind
gi ele declarate monumente ale
naturii. in afara lor pot fi inGlniti ii
stdrci: galben, purpuriu, cenugiu de
noapte, pitic, ultimul inrudit cu
buhaiul de baltl, ,,a/ cdrui buhiit il
auzi de la o po$td in linistea noplii'.
Apropiat de neamul st6rcilor este
lopatarul. Prezintl o mantie de pene
alba. la g6t un cerc lal, mai ruginiu.
De la ceaf6 spinzurl un smoc de
pe ne. neavind finetea celor de la
sttfrit ofuro6A, 7fi3

egrete (sterc alb). Ciocul este lung, ca
de rata. lAlit. Cu el rdscoleqte malul.
g6sindu-qi hrana. Cred incioase locu-
lui unde cuibiresc sunt betzele.
Bucuria sosirii $i-o manifesta intr-un
mod propriu: iqi lasi gAtul pe spate.
incdt lalca de.jos si vind in sus gi se
pun pe toacA. sunetele semln6nd cu
bitiilc unor ciocanele. De abia sositi
in vechiul cuib, igi veste;te prezen[a,
ca o fiinla politicoasa, parcd zicdnd:
.,bine v-ant gisit".
Imediat iqi drege cuibul. Rar
printre pdslri se gasesc masculi atdt
&
l-il$+
Y, .i
de credinciogi familiei. ingrijesc de
t-emeli cit aceasta clocegte, ii aduc
regulat mencare, ii 1in de urdt, st6nd
intr+tn picior pe marginea cuibului.
Un lucru e cert. Nu toti oamenii igi
ingrijesc cu atata gingAsie puii...
Tiganugii cu penaj cenugiu
pe spate gi mai negru pe aripi, pigesc
agale, negribigi, uit6ndu-se mereu in
ptrm6nt. doar vor g[si o rdmi, o larvi
de insecti. ce sunt prinse din mers.
Pe luciul apei, inotind spe-
rioase prin preajma stufului, pot fi
observate liqilele. Legali mai mult de
aptr sunt corcodeii, neintreculi vdslaSi
qi scufunditori. Atdt de rapid inoattr,
incdt intrec un copil ce aleargl pe
mal. La auzul unor zgomote suspecte
se cufundd in ap6. Iisdnd numai capul
at'ari. in .iurul gdtului penele
lornreazd un ..guler.. ridicat. iar
indaritul ochilor mari qi vioi prezinti
84
un mol de pene negre. Viata. legata
aproape numai de mediul acvatic, a
determinat acoperirea lui de o zale de
pene. Pieptul lat. venind in contact cu
apa, prezinta pe mijloc o clrare. fiind
imbrtrcat cu o "flaneltr" deasi de pene
argintii. mattrsoase. motiv pentru care
sunt foarte mult vdnali. CuibLrl. sumar
construit, pluteSte. Aici sunl depuse
ouile. clocite de ambii p[rinti. Cit
puii sunt cu tulei. sunt hranili de
pirinli. Mai mari. pdrinlii se tac cd
scapi hrana in api, obligdndu-i si
invele sd inoate. altlel purand muri de
t
Foto: Dan Sorin Bandacu
foame. Tot aga-i invali sA se scu-
funde. CAnd puii obosesc, sunt ridi-
cali pe spatele pirinlilor.
Numeroase in DeltA sunt
speciile de rale sllbatice, marunte la
trup, frumoase in pene. Comuni este
ra[a s6lbatice. Se deplaseazl rapid
prin inot, scufunddndu-gi numai g6tul
$i jumatatea dinaintea corpului. in
schimb poate zbura foarte bine,
betand din aripi, ftrra zgomot.
Masculii au penajul frumos colorat,
mai ales in perioada imperecherii. Pe
spate penajul are culoare brun-
cenugie. pe gdt verzuie, pieptul fiind
castaniu, prezentand o panglici alb6
la git. Femelele prezinttr o culoare
mai intunecate, de proteclie, necesara
perioadei clocitului. Cea mai micl
este rala piticA.
Mai rnari ca dimensirrni sunt
giqtele silbatice. dintre care comuni
este cea cenugie, strAmo$ al ge$telor
domestice. Penele sunt cenulii. mai
inchise pe spate. cu dungi albicioase.
ca ni$te cercuri de-a curmezigul.
Hrana gi-o gSsesc mai mult in afara
apei. Sunt pisiri migratoare.
deplasdndu-se sub lorma unui iiirag
cu aspect de unghi, in frunte fiind cea
mai batran5. cu mai multi experienld.
Cea mai nobild in filigare.
dintre toate plsdrile prezentate, o au
lebedele. Albul penajului lor, ele-
ganta arcuita a spatelui, gitul lung 9i
mltrdios Iinut obignuit indoir.
migcirile line pe ap6, ii sporesc fru-
musetea. inoati liniqtit alunecind pe
luciul apei, ldsdnd in urmi cdteva
unde. Sunt declarate monumente ale
natu rii.
$i ldngA o asemenea bogat[
varietate de animale. nu pot fi excluse
pdslrile rdpitoare: goimul dunirean,
bufnile, codalbul,specie ocrotittr-,
vulturul pescar. v6nturelul. goimul
rAndunelelor, ciuful de balte.
imbricdmintea ripitoarelor diferd.
Cea mai obignuittr este haina cafenie.
fiind gi cea mai discreti. Ele sunt
inzestrate cu o serie de insupiri carac-
teristice: vioiciune, putere. agerime
$i, mai intotdeauna, izb6nd[.
Am trecut in reviste, pe scurt,
diversitatea lumii animale din Delta
Dunf,rii, sugerdnd cA o celetorie in
inima ei poate fi socotite, pe buna
dreptate, o plf,cuta li tentanta invitalie
in scopul viziErii unui prelios muzeu
natural, unic in felul stru in lume. Am
vrut str dovedim cA Delta Dunirii
.poate fi consideratA o carte deschisi.
in care pot fi "citite" adeviratele tnin-
unalii create de mama naturA.
neavdnd voie s[ stirpim nimic din
frumuselile ei. Ve$nic va reprezenta o
invitalie la linigte, inc6ntindu-!i
privirea cu inimaginabila crealie a
naturii, fiind inconjurali de ospitali-
tatea deosebittr a locuitorilor ei 5i. de
ce nu. de vestitul bor$ de pegre gi nu
numai...
sttfrlLDohrw,2@3
 "P0ulsrEA" Gnronul lopolilitE
Abstract: On the Letea sand bank, at about 7
km from the Letea village, towards the Sulimanca
canal, in the area of the lamous Pddurea Letea (Letea
Forest), there are some toponyms such as: Hasmacu
lui Omil (Oner's Hasmac - forest), Duna lui Omer
(Omer's Dune), Grddine lui Omer (Omer's Garden),
FCntdna lui Omer (Omer's Fountain).
I learnt lrom the villagerc that the above men-
lioned Omer (proper name of Arab origin omer, 6me,
aimer life, age; in Turkish it also has the ligurative
meaning ol loyful) really lived at Letea. He was of
Turklsh origin and he remained at the skirts of the
Letea lorest after the Turkish ttoops withdrew from the
sand bank which used to be an outpost against the
Russian troops thal rushed towards the delta. He
might have had the duty to guard one ol the 14
bridges ol the strategic way along the sandbank.
Even today the villagers call that place Podul
Turcului (The Turk's Bridge); it is situated at about
1.5 km from Omer's Garden.
He tived like a hermit, in a hut hall buried in the
ground near the tallest oak of the forcst (its pe meter
was about 5,8m at the end of the 19th century) . He
atso did gatdening. the place be.ing called today
Omer's Garden. To the north west from this place lies
Omer's Hasmac with century old oaks and ashtrees.
ln the hasmac, at about 30 m from the hut, he had a
fountain, a place which is called today Omer's
Fountain, a rest place with a fountain. Beyond the
Hasmacul Mare (Big Hasmac) there is a dune that
bears his name and which was 25 m high (today it
measures only 14 m high) .
ln 1877, dwing lhe War of lndependence, the
Russian troops found him in the forest, took him lor a
spy and sentenced him to death. The people from
Letea stood up for him and the Russian general, the
commander in chief of the garrison, decided that he
could save his tile if he became Chtistian and got mar'
ried. On being asked what Chtistian name he wants,
he chose to be called Alexandru, after the Russian
Tzar of that time ( Atexandru ll ). Omer was the 65. He
died at Letea in 1885.
* de nisip). linea o capr5 pe care o inchidea in co-
Cuvinte cheie: toponime, Hasmacul lui
Omer, Duna lui Omer, Grddina lui Omer, Fantana
lui Omer, Podul Turcului.
DE pt Gntil[ul tflIt
Eugenia IACOVICI
Pe grindul Letea, la cca. 7 km de locali-
tatea cu acelagi nume, spre canalul Sulimanca,
in zona vestitei Peduri Letea sunt cateva topo-
nime, precum: Hasmacull lui Omer, Duna 2 lui
Omer, Grddina lui Omer, FAntAna lui Omer (v.
Fig. nr. 1). De unde si aflu cine a fost OMER,
dacd nu de la bdtrAnii 3 satului ? Si iate ce mi-au
povestit:
Acest OMER 4 a trait aievea la Letea. A
remas la poala Pidurii Letea dupe retragerea
trupelor otomane de pe grind, fost avanpost
impotriva trupelor tariste ce nevaleau spre delte.
Probabil ci misiunea lui era si pazeasce unul din
cele 14 poduri de pe drumul strategic de pe grind.
Toate podefele erau construite din steiarii pedurii
gi au ddinuit mult timp dupi disparifia drumului '
localnicii numesc acest lac Podul Turcului
(picioarele podului se ved 9i astezi), loc aflat la
cca. 1,5 km de Gridina lui Omer.
Omer era un turc voinic (cel mai voinic din
zone) si puternic, avAnd cam 1 20 kg (se spunea
ca la nagtere a cantarit 6 kg) si era cunoscetor al
limbii ucrainene, invilate de la localnici.
Locuia ca un pustnic, intr-un bordei jumS-
tate in pemant ldngd cel mai mare steiar (v. Fig.
nr. 2) al pedurii (la vremea lui, cu un perimetru de
cca. 5,8 m), la 7 km de sat.
Se ocupa gi cu gridinSritul, locul numindu-
se azi Gradina lui Omer (v. Fig. nr. 3). Din acest
loc, spre nord vest, se intinde Hasmacul lui Omer
(v. Fig. nr.4), cu stejari 9i frasini seculari. ln has-
mac, la cca. 30 m de colibi, avea o fAntAni, lac
ce azi se numegte Fantana lui Omer (v. Fig. nr'
5). Dincolo de Hasmacul Mare se afli o dund de
nisip ce-i poarte numele (v. Fig. nr. 6), de cca. 25
m (de pe aceaste duna, in perioada contempo-
rana lui Omer gi mulli ani dupa' spre mare, se
vedeau epavele unor corebii acoperite in parte
liba sa, ca se nu o menance lupii ce traiau in
numar mare in pidure. Da, pidurea avea la vre-
mea aceea mulli lupi si mistreti 9i ciprioare... Un
alt aspect de relevat este faptul ca accesul la
resursele pedurii era liber pentru localnici, ba
stNf,iu Dobrolcl, ?flo3
 FQ.ur, I - Criuilul Lttcl
4d luE^! lrdr, tr nin.
,.\:.ihcnl n. turE.llD ttirt ft,r. i\xtl
I - ltuna lrtl (}lrr*r
: . Ilrsdrilt l lui Onrrr
"l -
(-)r;ldl$a lui Out'r
J - tiatinn lui tlancr
i - Podul lurcului I
$ - Steisrnl ,llsr€

f,ig,n* I - (-'t'l mai betrin rtcjrr

din Pidurca Leta!, pGt.inrerrtll l('8 nl
I Fi4{r; (j}}(:titsirlt }f.rrlrl, l9S0t

Fig,nn J - (lridinn hri {tnr€r

' lF;,/.,: (ih.{asit} }iL,IJ(I}{, l9i0}

I
{

t.
l" ig-nr- .l - Hsrnracpl ltrl Owrer
(F,-rr,.r: Silriu t--. (J\.\L [L)\'. mai ]{JL).}) !Ig.nr. 5 - ]'intiro llll Onlrr
(lr*rr: ilvirr (-'(-n'AL lO\i rruri lt.rr[tJ )

A}
R)

lig. nr: {i - Durr;r lui Clr {r

{ - l}rrnrr, in pr rir.rrttlrt lui {rmrE rrra f,i nr insltinre (-ii,, .,r,,j i.,, ,/1, (-il r..r:r: ir.rr ]1,\,\1I1. I!t U.i
tt- l)lln:r in rr. rirlr..l! x..ltleli r.r.. llmr!.,r,, tlr Ii'rr\\l lr )L-

st frlLDoww ?N3
 87
chiar primeau amende de la stipAnirea otomana
dacd nu-gi ingri.ieau bine gospoddria, avAnd la
dispozitie atata lemn.
Anul editorial tulcean 2003
Satenii il respectau pe Omer pentru firea
lui blajini. Se aproviziona sau igi macina grAul la
Sulina, ficAnd drumul dus-intors pe jos, cu PAUL SARBU
povara uneori de peste 80 kg (sacul de grAu sau
I rtr
fdini etc.) pe umeri. Daci se intAmpla ca se fie
ajuns in drum de o cerute gi siteanul il invita si
rw
La
t
pund povara 9i si
urce el insugi in cerule,
rispundea imperturbabil: "Ce vind are boul/calul roman
dumitale ca sd munceascd pentru mine ?",
ducAndu-gi in continuare poverile.
ln anul 1877, in timpul Rezboiului de
lndependen!5, trupele rusegti l-au gisit in pidure
gi, considerAndu-l spion, l-au condamnat la
moarte. Letenii i-au luat apirarea gi atunci gene-
ralul rus ce comanda unitatea a hotirdt ci el igi
poate salva viala numai daci se va cisdtori 9i se
va crestina.
rF
intregul sat a participat la cregtinarea lui H
Omer, iar "mireasa" a fost o bitrAni numitd Baba
R6baceha5, nagul fiindu-le chiar generalul rus'
Omer avea atunci 65 de ani. CAnd a fost intrebat
H
ce nume de botez cre$tin doregte, a cerut si
poarte numele de Alexandru6, dupa numele !aru-
lui Rusiei in timpul rizboiului ruso-romano-turc.
A murit la Letea, in anul 1885 9i a fost
inmormantat in cimitirul cregtin de lAngi vechea
bisericd a satului (azi este curtea bisericii noi, din
vechiul cimitir a remas numai mormAntul.m6nu-
ADRIAN BU$ILA
ment al grecului Gregorian, om cu stare locuitor
al satului intre cele doud rdzboaie).

1. hasmac, dim. hasmacica (pr. din lb.lo.: asmak=a spanzura) - denu-

dlttrs dunele din
mir6a dattr de localnici arboretelor din deprosiunile ioasa,|12)
pddurilo Lelea $i Caraorman (An. S-t., vol. Vll /1999, p.
2 dun, = 1. lorme pozitivi de relief, generate de ac$unea vantului po tlr
mu.ile ioase ale mdrii.
3. Cele mai nulte inlormatii mi ls-a oteril d-l Maxim Gherasim - talsntat
piclor amator din Tulc€a, originar din Letea, ceruia ii mullumesc ps
aceasli cale.
4. Omer, nume propriu de origin€ arabe $iinseamne omer (omer, aimer)
la figurat'
= 1. viala, 2. vrl'sl4 ln limba t!rc5, in alard de aceste sensuri,
are semnilicala de'ves€l'(Dic!. Arab' Tu.c)
5. Probabil derivat din slavul ribaciha - pescerili sau solis de pescar'
6. Alexandru al ll-laa (1853-1881) ' tarul lmperiului Rus in timpul ceruia
a avut loc rezboiul ruso-romano-turc din 1877-'1878
Jl{oortessn$gument
GA$TESCU, P., DRIGA, B. -1983 - Harta "Detta Ounerii", sc.
1:75.000, lnstitutul d6 Gsografie, Bucuregti
' ' ' - 1978 - Mic diclionar snciclopedic, Editura Stiintifica $i
Enciclopedica, Bucuresti. IL
EX PONTO
"'- 1979 - Diclionarul arab-turc, Ciagaloglu Malia Fsneri sokap'
36 - 1, lstambul.
' ' ' - 1999 - Analele $tiintilice ale lnstitutului de Proiectare 9i
Cercetare Oelta Dunerii. vol. Vll, Tulcea.

sttiltA Dohrryt, 2oo3

 un-.3sa
Gheboasa iegea in
fiecare seari in dosul hrubei gi
invoca duhul Samkii, trimilAnd
incantatii, duse de palele reci
ale vAntului de nord, ce reugeau
s-o trezeasca din beliile cu
rachiu fiert, in care se ascundea
parcd de Enoh, de vial5, dupe
plecarea lui David.
Gdndul ci omul turbat o
va ceuta, o umplea de o spaimi
animalici. Ea se simlea mai
amenintate in lumea adeverata,
decAt in cea a duhurilor, in care
se ndscuse si cu care crescuse,
pdrdndu-i-se ceva firesc.
Rdmdsese doar ea cu aceasti
iazmd rea a biillilor, Samka!
Trebuia sd cadd la invoiali! Ea
ii cerea duhului seara, in invo-
caliile, descAntecele, vrijile la
luni noui ca sa ise nascd
viitorul ei copil, pe care-l simtea
in ea, sd treiasca 9i s5-l elimine
pe dusmanul ei adevdrat, Enoh!
lar duhul cu care purtase rizboi
sufleteste de veacuri, chiar
dinainte de a se na$te ea, se-i
protejeze destinul viitorului
prunc. Pentru asta era gata s5-
gi vAndi sufletul duhului necu-
rat, vArtejului rogu care pusese
stipAnire pe bilti si pe'intreaga
lumel li promitea s5-i facd un
mic altar, unde sd il cheme la
miez de noapte, unde sd con-
vieluiasce cu el, pe grinduri. De
aceea iesea in collul hrubei
acoperite cu zapada, in pustiul
grindului, unde crivitul parcd
voia s-o sugrume gi chema:
"Duh al bdllilor inghetate, al
inundaliilor si al secetei! Duh al
vArtejurilor rosii gi ucigage ce ai
cuprins mintea oamenilor! Duh
stdpAnitor al pustiurilor gi al
lagdrului 9i al vietii tuturora!
Enoh este dugmanul tiu! Enoh
vrea si te rineascS!". lar
Gheboasa trimitea in vant
scame din nigte cArpe, ca sd se
aleagi praful de purtitorul lor
ca si de acestea, care spera se
ajungd, impreund cu numele
dugmanului, duse de palele
crivilului in noapte, pAnd la
Samka!
Vrijitoarea isi punea tot
felul de intrebdri ciudate, de
pild5, dacd nu cumva Arsene si
Enoh nu fuseserd cumva
intrupdri ale duhului pustiului,
niste incercdri de a o poseda si
daci nu cumva copilul din ea nu
era chiar al duhului...
Dar alunga aceste gAn-
duri, punAndu-le pe seama fricii
gi a rachiului fiert! in orice caz, o
team5 mortalS puse stipAnire
pe ea, de cAnd rdmdsese sin-
guri: nu atAt spaima ci ea
insegi nu va mai fi, cAt, mai ales
PauI SARBU
pentru fiptura care trebuia sd
se nasci din ea gi la care tinea
cu mult mai mult decAt la pro-
pria fiinld! Simtea sa acesta
este unicul copil pe care l-ar mai
putea avea pe pdmAnt, ci era
la o vArstd la care nu mai putea
si spere si chiar 9i acesta era o
minune! Tocmai de aceea tre-
buie si face acest pact, acest
compromis cu duhul cel rdu: tre-
buia ca pruncul si se nascd, sd
nu f ie luat de vArtej ca cel al lui
Arsene, si nu fie ghebos gi sii
trdiasci!. Merita si-si vAndd
trupul gi sufletul pentru asta!
Copilul pustietSlilor, al ndlucilor
si al ei trebuie si triiascS, si
creascd mare, sub proteclia
Samkii, 9i se stepaneasci in
urma ei grindurile! Poate si
facd din nou roditoare gi inflori-
toare grindurile, ca pe vremea
lui Fanase. si si rupi
blestemul! Cdci cine va mai
popula aceste bdltoace, aceste
mlastini pline de iezme, cAnd ea
nu va mai fi? Si cine ii va duce
trupul pAni in duni, aldturi de
pirinfi, de Arsene si de primul
SttntDohoyel, ZN3

prunc?
^
ln una din lungile nopli
ale iernii pe grind, inainte de
mijitul diminetii, Gheboasa auzi
un strigat, afari. Speriati de
moarte, privi prin ferestruica de
o palmd, sub o cioatd a lunii, in
ultimul patrar. Vizu intAi la ori-
zont, departe, focurile arzAnd
ca nigte lame incovoiate de
palose albastre in lupti cu l5n-
cile rogii, f umegdnde. Apoi,
cdnd ochii i se obignuiri cu
pAcla, distinse conturul unui
birbat ce se apropia impleticit,
de colibS. Ochii ii luceau ca ai
lupilor, iar pdrul ii era rdv5git.
Ce o miri fu faptul ce ocolise
toate capcanele camuflate de
David, degi era inci intuneric, ci
doar o slabe luminozitate a
zipezii gi a incendiilor de la
zece mile ficeau sd sticleascd
drumul gi cd nici cAinii nu-l
latrare, semn c6-l cunogteau,
asta insemnAnd ci nu putea fi
altul decAt Enoh, care se intor-
sese.
Mai mult moartd decAt
vie, dupi ce mai trase o dugcd,
Gheboasa iegi numai intr-o
cimagi de noapte, cu nasturii
de la piept desficuli, cu parul
ravagit, mormaind ceva ca pen-
tru sine, chemAnd in ajutor
duhul Samkii si o.apere, ori
spiritele lui Arsene ori ale tutu-
ror celor din duni, care erau de
partea ei. in prag, femeia vdzu o
aretare plind de sAnge, ce
semana leit cu evadatul, doar
ci pdrea a avea urechi de tap,
iar picioarele i se terminau ca
ni$te copite infipte-n zdpadi.
TremurAnd, lemeia se rug5:
- Enoh, sunt grea! Dacd
md omori, ili ucizi gi pruncul!
Aretarea rdspunse cu
voce guturald, dogitd, aProPiin-
du-se cu pagi greoi:
- De unde $tiu eu ce nu
89
egti bo4oasa cu respopitul de
Arsene, dracii si-l pieptene, pe
acolo, pe lumea ailalti!...
Cdnd omul fu
amenintatorde aproape,
Gheboasa ii vdzu ochii rogii,
,}
retecili, balele din collul gurii gi
rAnjetul cAinesc.
lngrozitS, aproape
pierzAndu-gi .iudecata de speri-
eture, Gheboasa apucd o
secerd ruginitd, infipti sub
streagina de stuf din fala colibei,
igi ridicd rochia, igi arlti pAn-
tecul la lumina felinarului
diniuntru izbei, 9i, deodati igi
scrijeli burta, l6sAnd sd apard o
dungd de sAnge gi sd se i grinduri gi de lagdr! Aia din dune
scurgi in siroaie p6nd intre
pdrul dintre pulpe, fiind gata s5-
9i infigi adAnc lama arcuitS, si
curme astfel gi viafa fdtului, in
cazul in care Enoh s-ar aProPia
gi mai mult de ea.
Acest gest ciudat niuci
gi opri in loc feptura din fala ei,
care horcdi cu o mane intinsa
inainte:
- Stai!
-Daci md ucizi, nu
rdmine nici un suflet in urma ta
pe pdmdnt! Soarta a ficut ca si
rimAn grea cu tine! Mai bine ar
fi sd triim impreund pe grind!
Eu o si te vindec de boali, cu
ierburi de leac, gi o se cregtem
copilul amAndoi!
- Boala mea e fird leac!
Simt cd nu mai am decAt cAteva
ceasuri gi o si mor ca un cAinel
Nu m-a ripus nici Stalin, la
colectivizarea din Ucraina, nu
m-au stalcit nici cei din lagdrul
de aici: pier de mAna unei
\
;'\
1-
J
strigoaice af urisite, dintr-o balti
procletd!
- $i, dacd Pieri tu, vrei sd
piard 9i propriul tdu coPil?!
- Nu se poate alttell
Odati cu mine sd Piari toatd
lumea asta ticiloasd! Micar
cea de pe grinduri! Sd rdmAnd
ca inainte de a veni Fanase cu
vacile furate, si intemeieze
satul! Sd se aleagi Praful 9i de
cer rdzbunare, dia din diguri cer
dreptate! Aici doar tu ai mai
rdmas, ca o cimild in Pustiu!
in spuza diminelii
Gheboasei i se scurgea sAn-
gele pe pulpe. Enoh igi aminti
de gestul ei, privindu-i gi secera
din mana dreapte cu un aer
tAmp.
Un huhurez cenugiu, cu
ochii ca doi tdciuni gilbui, fAlfAi
pe sub salcAmul desfrunzit din
fala izbei, zburd6nd spre dune.
Unul din cai nechezi 9i se
cabre inaintea grajdului, de
parci ar fi vezut un duh necurat,
dupi care, ca lovit de streche
incepu si galopeze peste zapa-
da inghelati, spre gaila.
in estimp, temeia reugi
sttma oohro6d, 2AO3

se se strecoare prin spatele lui
Enoh gi s-o zbugheascd cu
picioarele goale prin troiene,
prin dosul grajdului.
- Camild indrdciti! Nu te
pot lasa sd triiesti! Nu cred o
trffiEIt'*ETE
ioti din tot ce ai spusl De unde
si stiu eu ca esti grea!? Vrei
numai sa-ti scapi pielea! Cu
picioarele vinete de f rig,
Gheboasa se ascunse dupd un
stog de tAn, pe care i-l cosise
Arsene in vard, speriind un
cocog ce se pregetea de al
treilea cAntat, de acolo siri in
saivanul vacilor care-i muriseri
de dalac. dupi care continua sa
fugi desculfri prin om6t, pe
dupd micul dig fdcut cu roaba gi
lopata de strdbuni care imprej-
muia digul, dar care nu o ferea
de marile inundatii, coti apoi in
goand, gAfAind, cu tilpile goale
pe gheata gArlei, tot opintindu-
se, din ce in ce mai incet,
impleticindu-se gi prdbugindu-
se. De aici incepu sd se tarasca
pe coate, caci picioarele
degerate n-o mai ascultau, s5n-
gele inghetandu-i in vine.
Daramata, Gheboasa privi cerul
cenugiu, cu cAteva cArpe de
nori indigo, simli vantul taios si
rece al diminetii, vdzu umbra
intunecat6, pe gArl5, a lui Enoh,
care se metahanea, bolborosea
9i dricuia. Femeia nu mai putu
gi cizu aproape intepenite cu
90
totul, lange copca din care cail
slibinogi se adepau.
Urmdritorul se apropie suduind,
zipada scArJAi sinistru sub
opincile lui din piele sco(oasa
de mistret, femeia ridicd ochii
mari si scrumiti, fara nadejde Ei
vdzu de aproape privirea ritd-
citd, hainele scorloase, cu
sAnge inghelat ale delinutului
care parea de nerecunoscut,
caci ei i se pdru cd tot are ure-
chi de tap, ca ale unui satir.
Aceaste dimineata
plumburie fu din nou tulburate
de o rafali ce spulberd zlpada
intre ei. Omul turbat, cu o pipugi de paie. Liliacul il risu-
scoa(5 sAngerie pe piept, cu
ochii umtlali, zise:
- PAn' aici! l-am venit de
hac lui "Dumnezeu", acum e
rAndul tdu. Trebuie si-li pisez
capul! Ca sd-mi rizbun strd-
mogii mdcelSrili de Fanase Ei sd
!i-o pldtesc pentru ca m-ai
otrdvitl Pe urmi nu mai con-
teazdl Eu tot nu mai am scd-
parel imi implinesc rostul pe
pimAnt! Sunt fericit!
$i, omul nebun, ridicd
patul armei s-o zdrobeascd.
Femeia se ghemui. Cerul
fumuriu se clati, ca la un
cutrem u r.
Dintre ei, din copca, iegi
un fior rogiatic, ca un vArtej sta-
cojiu ce se urcd in spirali, tot
mai repede, mai vijelios,
crescand in cercuri tot mai largi
si nervoase, incercuindu-l pe
Enoh, care se rdsuci pe loc,
inviluit. Furtuna ce-l sugruma
se infurie tot mai mult cAnd
acesta scoase baioneta si
incepu sd taie vArte.lul cu solzi
rogii care se incolScea, sAsAia
sdlbatic, incercAnd parce se-l
mugte cu dintii lui fdcuti parcd
dintr-un metal roSU, incandes-
cent, sAsAind cu limba lui ca
purpura, azvArlind in toate
parlile un venin rosu. Omul
ricni, intr-o nesfArgiti
dimineala ca o teroare rogie ce
puse stapanire peste balti,
peste intreaga lume:
- Opregte-ll
lntreaga Delta peru un
lagEr, o "Casi Rogie", b6ntuiti
de stafia unui crotal ro$u ce se
zbetea, lovindu-l pe detinut cu
coada. Apoi, vijelia ii inlipse
dinlii in gAt, neldsAndu-l si mai
vorbeascS. Apoi coada sol-
zoasd il izbi, gadina ficu aripi
de sAngerii si-l ridicd deasupra
vArfurilor stufiriEului, ca pe o
ci, sugAndu-i viala, iuregul se
invArtogi gi-l ridicd mai sus, ca
pe o pand. Dupd care, vAntoasa
se inverguni gi-l trAnti pe
ghea!5, zdrobindu-l ca pe un
vierme, lSsAnd o balti de sAnge
chiar lAngd copca unde sta
femeia degerate aproape de tot.
Ea vdzu apoi cum cadavrul
lunec5 in copcd 9i cum curentul
il trase pe sub gheala gArlei
duc6ndu-l incetul cu incetul
spre Dundre, prin canalul ce
tdia digul spre mare...
Femeia incremenitd
vizu apoi cum spiralele vdrteju-
lui se micgorard incetul cu ince-
tul, 9i dispdrurd in copcd, pe
sub ape. Gheboasa se intrebd
dac5, din cauzd cd. inghelase,
nu avusese vedenii. Apoi ise
strmn ooWo6ct, ?io3

areta o vidra ce se opri o clipA Si
o privi fix in ochi, dispirAnd apoi
gi aceasta, trdgAndu-si coada
neagrd si dungata. pe sub apd.
Totul se potoli. O liniste
nesfArgiti se agternu peste
nervii, peste trupul ei aproape
bocni. Cu ultimele puteri se tAri
il
I.
ffi
* puternic, igi inveli cu pielea de
I cdprioari adusd 9i tlbicit6 de
mai mult pe mAini, trigAndu-gi
cu greu picioarele ca doud
sloiuri, spre colibd. O intAm-
pinara $i cAinii, care, ciudat, nu
litrari deloc aratarea. La
intrarea in izba acoperita cu
stuf, de care atarnau tu4uri,
vdzu secera ruginitd azvArlitd
lAngd trunghiul scorburos al sal-
ciei sub care-i juruise lui
Arsene sd-i fie nevasti. GAndi:
"Cu asta voi tiia buricul pruncu-
lui!" Samka ne-a scdpat pe
amAndoi! Va trebui sd cad la
invoiald cu acest duh, si trdiesc
cu el, si ne cregtem copilul care
se va nagte sub puterea lui!
Poate ci de acu voi fi ferita de
toate nenorocirile, dacd voi fi
femeia lui! Ori sunt sub puterea
duhului rogu ce bAntuie ballile 9i
lumea, ori aleg moartea. Dar
sunt datoare si-mi cresc
copilul! Altfel nu se poate trdi!
Nimeni nu ise poate opune
duhului ce stepane$te lumea,
mintea, suf letul, visele I
Gheboasa se trase peste Pra-
gul colibei gi gAndi ci pruncul
din ea, sortit mortii, fu reinviat
91
de acest duh. Poate ce acest
prunc v-a popula mai tarziu
grindil 9i cu to.tii vor prinde pu-
tere si intr-un tArziu se vor lupta
cu Samkal $i duhul'cel roEu va
fi rdpus. Si se va nagte o alte
lume, fird Samka: poate mai
bun5, poate mai rea!
f ascunzdndu-se adanc si fera
Gheboasa se t6ri pAnd
lAngd ticiunii din vatra. isi
scoase cdmasa ingrosata cu
sAnge gi-9i privi pAntecul lVlai
lud o cand a, ra;hiu frert si Se
imbeta crita. isi unse rana cu
tincture de propolis. medica-
mentul ei preferat. vazu ca nu e
nimic grav. rsr lega o ca'pi cu
foi de pitlagina, dupa care,
dezbricatS, incepu sd-gi
f reclioneze picioarele degerate,
pe care nu le mai simlea,
gdndind ci va trebui sa-si taie
cAteva degete de la talpi. tot cu
securea, dacd nu va reLrsi s6-9i
facd sAngele sA circule IncePu
si se frece pe picioare cu o
solutie din oDlerea ne,
teteneasa, hrean si ardei iute,
macerate in Petrol si-si aminti
de Enoh ti d" Ars"'''" t' t"
gAndi cd poate tusese hirdzitd
Samkai! Poate de aceea PUr-
tase gheba, cdci o ferleie fdrd
cocoaga cu greu ar ',t;ras in
pustietatea baltilor. cu qrr:u ar ti
putut-o !intui chiar s duhul
Samkii aicil
Aici, in lumea e pustie.
alSturi de duhul de care se
temea, dar care o gi proteja, se
simtea mult mai in siguranli
decAt in lumea oamenilor de
care o inspaimanta. Acum,
dupa convieluirea cu Arsene,
care iusese o frAnturd de reali-
tate, se retrase ca o broasci
testoasd in carapacea ei,
intoarcere in sine.
Tot frecAndu-gi picioarele
de la gambe pdnd la pulpe,
simti nigte pigceturi, furnicdturi
gi se bucurd ci din nou sAngele
i se puse in migcare, mai bdu
un rachiu $i se dadu mai
aproape de focul care trosnea
Enoh, gheba 9i sAnii mari, se
gAndi cu fericire cd din acele
sfArcuri negre va suge in
curAnd pruncul si incepu sa
murmure un vechi cantec de
leagdn, pe care i-l cAntase in
limba ei ucraineana, mama-sa:
Haide, nani, cotcu,
Ne lis na colotcu,
Bo zabiegi holoucu,
Ta ne bude cumu, pojalite,
Aaaa..., aaa...aaa...
Printre lacrimi privi inci o
datd prin ferestruica de o Palma
a colibei ei singuratice de Pe
grind. VEzu soarele galben
ridicAndu-se de dupd troienele
dunei.cimitir, peste care trecu
un vArtej ce spulberd zdPada 9i
care pdrea trandafiriu in acest
ciudat rdsdrit ori apus. lgi PiPii
rana de la pAntec, cdci altfel ar
fi crezut cd totul nu a tost decAt
un coQmar trdit Pe grindul ei in
lumea fdrd intoarcere a
spiritelor, in care se afunda tot
mai departe, tot mai deParte Pe
tdrAmul de dincolo de granilele
acestei lumi, unde sPera sd mai
gdseascd scdpare 9i mAntuire
de Samka!
sttiltt Dohroycl, ?fi3
 lon TUTUNEA o55
(n 1948)
ELEGII TULCE,NE
O Cdnd in frunte embleme mi-s danubiene tristeti...

. CUVINTE iNSPNETT,
B

Dorul meu obosit sub straturi apisitoarc

de sentimente prin ceruri compartimentate de zboruri
inqurubate-n priviri indirjite
Strdjuitoare nemdrginiri de trestii imi vlluresc
privirile-strengirite regine de cafeniu intuneric i!i
Eu igi vorbesc numai prin cuvinte inspinate-n t[ip
de suspin
Plesneste-mi cu crengi inlunate ochii ldstdrdi din
doruri incuibate in sufletul de amXgiri locuit
EnumerS-mi rogu-te cele qapte sigeli de minuni ale
gAndirii Lumii .neliniqti divine care imi
picheteazi singuritatea...

O RUGAPENTRUUITARE

Un cdlugir nistrusnic imbricat in noptatice sutane

de unde se inalld insdngerata-mi fipturl printre pruni
brumirii pe granitice trepre mai indArjite decAt o
impotrivire
Drumul Robilor mdcinind Timpuri
O, Ascultd tu aurito asculti cum imbitrineqte luna qi
imi indurereazl ofilirea nuferilor din intristarea
addncurilor unde sllcie mAngdiere imi aflu stropit
fiind cu picurate necuprinse idei nxpustite liuntiic
$opotitor inicrindu-mi visele
Mullumescu-fi Doamne ci ai uitat sI mi inveti alfa-
betul mo4ii... Amin...
a CONTINUITATE
Mi scrijelesc astrele in gAnduri r[scoapte
Iremuretoare pe cutremurltoare insule de ascetice
istovitoare tr[iri
Tdlpile mele brizdate sunt astupate cu muzici
miscitoare de plauri incArduiti in plutiri incetinite
Vdzduhul mi doare inspiimintdtor de cuminte
Trec printre nouri albicioqi dansatori crinilii
Simt o cataractd selenari infiripati-n priviri qi md
avant zvarcolit qi continuu continui sd ard....
iil
o NUMAI EU iTI AUD...
Mi-e team[ c[ sufletul meu te-a incercuit cerqetorit de
lumind
IartA-md ili voi un strop de retind sprintenitl cAnd
viala este circ de marionete falsificatoare
de sentimente fulgurante pe nemdturate strdzi
sufletegti unde imi sfirdm gdndurile aliate intunecimii
Jine minte iubito in broderia inserdrii tiviti cu
amiciuri crepusculare
numai eu i1i aud iglilele ascu{ire de suspine cum imi
cro$eteazl insomniile cu gust miraculos... de mere
pIdure1e...
a SALVATORUL INSTNCURARII
Ce flegmaticesclipiri pe obrajii flagnerarului orb
c2nd papagalul scoate biletul prin care i1i
pecetluieste soarta rdsucindu-1i pumnale electrizante
in gindurile plndite la rlscruci de rulburltoare
indurfui qi i1i sedimenteazl insingurarea in insisi
deplina vdnzoleald a vielii
Atunci di un telefon la salvare : " poate eqti norocos
sd fie Dumnezeu singurul medic de gardi..."

shalA Doholcl, 2oo3


. INDURERARI PICTATE
DacI dintr-un nraidan inl'loreste un suriis copilirit
amigirea mir bLrcuri si ?nri cirlionteazi
gindurile inzipezite in agonizlri de nouri inciruntiti
Ciind in lrunte enrbleme mi-s danutriene rristeti
plictisite de adlinci solitudini rispdndite in cintece
purgatoriale de cuc i
Abandonati fiind mersului meu princiar inspre purifi-
care strijuil de embrionare nelini$ti l5ioase pdtrunse
parci din ruglciuni tulburate devastate de glasuri
necredincioase
Iu pendulezi - neverosimilX planeti intre morganatica
ispitir ccreascit si sufletul meu unde Dumnezeu incd
irni pl-rstore;te iubirea in tonalitltile insomnorate sim-
holizind simple indureriri pictate pe albul zipezii
Irrer. hiurhrt in lehede ritieite...
. DULCE CAI-AU
Feric i t d- e^gt i clnd neimblAnzita nemirg in ire lAqneqte
Ilulerata rn creren precum tn muntl
nisipoq;i nefericita prigorie sapi tiinuite
tunele .coridoare unde vanturi asculite se onduleazl
precum qerpi nevazuli strccurali ning quierlturi in
pelinul gAndurilor mele fi imi filigraneazl necruletor
dulce clldu. sufletul teu rlticitor...
. NAIVITATI TRANDAFIRII
Cind inri ingheatl lebldi cutata barci albd-n rid
prin naivititi trandafirii crepusculare gi reci crisplri
nrd inteleptesc
Plec peregrin prin nervuri de frunze sevuind
Cind nul'erii mi dor in respira[ia cea mai din urmA
internnilati
Esti ferecati in mine ;i ni5 frige obrazul zilei
spintecal de aripi fremdtltoare de listuni care imi
iubesc ochii doriti de incrancenate rescruci
invesmintatl in gAnduri revii.repetati striluminare
iLburiti de taine zAmbite ;trengiregte scrijelite in
zhpadi de somn unde visiri ard peste dorinli pipdite
in liiinturi inspumate
Iuhirea mel incdrunlel vizduhul
Corn era lLrna dati-n hepatitl si ne fragmenta goaptele
precunr pzrjistea bucuriei este despicati de laserul
unLri suspin...
. STRANIU VERDICT
Nemirturisita Ta inlelepciune . stranie insule
riscoliti de disperlri din potire stelare prelinse
care i1i brodeazi gAndurile . vrerile mistuitoare subt
un movuliu tulburat de nouroase coribii clrdugite de
93
vlntoase rafale implintate in craterul suflerului meu
micqorind crepuscularele ceasuri de visiri vestejite
Parcd m-ar; hrini numai cu nerostite
doruri aqteptitoare in portuare estacade bAnruite de
tumultuoase femei inzestrate cu prlpdstii in spirit
condamnate sd nidijduiascd permanent milostivenia
mirii asaltale de o strdlucitoare tristete care le
ghilotinenzi trupul r;i numai spirit rdmin aplrate de
autoritilile cerului prin lluntrice focuri bengale
in{epind despletite cu cutite de lipete vdzduhul
cuprinse de inquvilate vlpii sdrbdtoreqti galgaitoare
in slnge qi pronunli un straniu verdict :" Poelii
in ginduri sunt napoleonoizi "...
. ZDRUNCINAT COPIAM.,.
Zdruncinat copiam cerul in retind incercdnd sl
zXdimicesc
Trecerea Dar rdchitele imi asculeau singurltatea
inspre nedumerirea mea parfum6ndu-qi pletele
Se inscoica plaja se inciulina qi cllcam pe ciulini
imi intra balta in tllpile sparte qi cddeam tliat
intr-un duh ascu(it si mergeam mai departe
imi cregtea stuful in barbi
Putrezea un cuvant dintr-o religie billattr ieftinl unde
se descompun sfinli care flancheaz[ nebunia
imprlgtiatd in albe lumdniri de castani cind chier
iriqii t6i sunt implozii impetuoase acoperind linsele
rlni - infricoqltoarele mele triiri
Cind m-am miscat sFelucitor intr-o scurtf, vAntoasd
siberianl inspre mtita fierAstruita sfAqiere pinditd
pzrgiv de duhul bdl1ilor...
"l
/
w
I m I
l
I I
I
Li..r
!
,a
\
,*
sbatu oohro6d, zio3
 94

. VENI-VA TIMPUL CAND Anul editorial tulcean 2003

Un faraon stelar reincamat in mine pe coclauri de vis
iqi spiraleazl gAnduri umbrii triqAndu-mi raratl
- - --a--.-
statomicia subt policandre de vAsc-verde globular
I -r-r-r----
-----t---t-r---
suspendat in despletirea richitei peste pdnza apei subt ----r--r--
pecelea sIrutrrlui tdu mocne$te indurerarea aparenlei --Larlt--r
--a-4.----raa-r-a--
-5f a :a,l-l .init.!aa-.4
.
- -r
ripuse ".-al' -' -.. 'n
T
Peste nemi$care . primejdioas[ capcarni - arunci I iiirti ./,E-- .:s--
invipiiate zvAcniri printre intrezlrite frunziquri de
gesluri necontrolate
Veni-va ziua iubito aromitoareo t
Ziua intoarcerii in tevile ierbii prin care ne-iun I t
f'h.rierat inspre sfintul niscitor lIcaS rimas din pdcate
3
numai izvor de cuvdnt.universalul descAnt -4"4-r:--.r---
--iI.r - i6 ra_!'
vindec0ndu-ne ostroave de cuget adinci brlzdate de
dulci niluciri
Veni-va tinrpul iubito rlscolitoareo cAnd ne vom ------ r.rgr5-i

instatua in mesteceni ;i ne vom fopti ancorali in

htra!--.-r irl-.---r-l-rl---
nervuri de fmnze de nestruqnice imprevizibile :ljttE El t\.ra
amintiri deviate in semne de intrebare... t!tEl,ig=IrElll HAEH!
-lrrir-I---
L}-------
-----a-rl-
-----i-rr
---------
O ASTEPTAREA PALPITA

incirunlesc nuntii cu clpitate asprimi de spartane

singurltdli
sculptAndu-mi statui neliniqtire qi neliniqtitoare pierite
in crepusculare sfiqietoare zvdcniri de culori cdnd
umbre violente bolborosesc la riscruci rdzbun5ri
pdstrate in nehotdrdte tliquiri unde aqteptarea palpiti
H .r
/'
EI
I TTI87 PI
g l

dureros de incet precum un mers spiralat de burghiu I \

Ei Eu trec prin ruginiul tomnatic deqi sfAgiat
alimentAndu-vd neputinla totuqi cu
I-, l 1

viata Poetului un zimbet inchiriat de o frunzl striviti... H

l3 E

:
. PARCA AUD... I

Parci aud cum imbltrineste ticerea si amintirile I I

rl
prind coaji solzoasi
Prin tuburi de stuf danubienii cinti serpuitor sorbiti
E
=
',
I
I

E
de inserare C' I

CLr siingele vopsesc ceru-n asfintit cind zemuiesc

EC Ii
visirile in creieri imprirstiati in arborii redufi Ia patru
scindLrri...
d
{ -*---

SfunJtl DoWoyd, 2003

 PADUREA LETEA
impresii de cSlStorie-
O excursie in Delta Dunerii
este de tlecare datd o aventuri, o
evadare in necunoscut, in lumea
ciudatl 9i sdlbaticd a apelor,
grindurilor gi plantelor fEri de
sfArqit. chiar gi pentru cei care au
maicilltorit pe aici, pentru ce delta
are un farmec aparte care te
cheami sd o mai vezi. Cu atit mai
mult inciti o excursie in pidurea
Letea, una din rezervaliile naturale
ale deltei, cunoscutA in literatura de
specialitate ca o ciuddlenie a
naturii, un unicat, cel putin pentru
lara noastrA.
Din aceastd cauz6, atunci
cdnd mi s-a oferit ocazia sI fac o
astfel de excursie, insolind un grup
de profesori tulceni de biologie,
avdnd ca invitali trei profesori uni-
versitari din Bucuregti, s-a trezit
geograful din mine gi am acceptat
hri nici o ezitare. Eram curios sE
constat dace ceea ce citisem despre
pldurea Letea in literatura de spe-
cialitate era real, pentru cI in alte
cdteva ocazii am awt surpriza sd
constat cA una e realitatea gi alta e
literatura, fie ea gi de specialitate.
Ce-i drept. rezervafia nu-mi
complet necunoscute. Cu mai bine
era
de o lund inainte avusesem ocazia
sA ajung la C.A. Rosetti, dar de
fiecare datl cdnd am trecut prin
pldure (prin zona.tampon, de pro-
teclie a rezervaliei propriu .zise) era
noapte. iar la lumina farurilor de
lractor cu greu poli percepe reali-
tatea. cu at6t nrai pulin la momen-
tul vizitei noastre. cdnd abia se
desprimivirase ;i vegetatia nu-;i
arita incl toate podoabele.
...P[risim oragul Sulina la
bordul unei galupe care ne va duce
pdnd la Cardon. unde ne a$teapta
doud tractoare cu remorci. puse la
dispozilie cu mdrinimie de Ocolul
Silvic C.A. Rosetti. tractoare cu
care ne vom plimba toata ziua.
peste dune. in vremurile noastre,
cdnd preful combustibililor cregte
de la o sdptdmdnd la alta, astfel de
gesturi (la lel ca qi cel al directoru-
lui liceului din Sulina. care ne-a
procurat galupa) sunt rare qi cu atit
mai demne de laudd.
I liri 9i patru capitale. Sulina este un
fl#
Este devreme. Oraqul abia
se trezege la via1d, cu destuli lene,
Gheorghe BAISAN
pentru ce este sambntii 9i zi de odihna.
Cei cAliva trecatori cu care
ne intersectdm pe strAzi se irrdreap-
ta grnbili spre magazinele care toc-
mai s-au deschis. Este timpul si
observdm oragul intins de-a lungul
bralului. invaluit inca in linigtea
diminelii. deoarece avem pulin de
agteptat, pAn6 vine piinea de la fa-
brici.
Sulina este punctul termi-
nus al Dundrii, locul unde rtrsare
prima dati soarele in tari. fiind
punctul cel mai estic al 1irii, acolo
unde apele Duntrrii se intilnesc cu
cele ale Mirii Negre. dupd o c6ld-
torie prin care a stdbdtut o buni
parte a Europei, trecAnd prin zece
orag mic. Populalia lui abia
deptrqegte 5000 de suflete. fiind
depngit la acest capitol chiar de
unele comune din judelul Tulcea.
C6ndva, in el palpita o viale portu-
ar6 infloritoare. duptr ce Comisia
Europeand a Dundrii igi edificase
aici un sediu impunAtor, rectificase
gi adAncise braful, pentru facilitarea
navigatiei, 9i conferise oragului
statut de porto franco (1872).
La vremea aceea, Sulina era
un mic turn Babel, in care se
amestecau limbile pdmdntului. a$a
cum remarca l. Simionescu (1928):
"mai demult, inainte de rizboiu
(cel din 1877 . t.o,.). oragul gdl'
gdia de viald. Porto franc, era Plin
de mdrfuri depdrtate. $iragul nes'
sttatu 2,03

frirSit de cordbii, care intrau fi ie$eau, aducea miScare
intr'una." Era Europolis-ul lui Jean Bart, un ora$ cos-
mopolit. care in 1896 numtrra 7000 de locuitori, din
care 491 3 popula!ie stabill. La acea vreme. statisticile
demografice inregistrau 2056 greci. 803 romrini, 594
ruqi. 268 turci. 2ll austro.ungari. 173 evrei, 144
armeni, ll7 albanezi. 49 germani, 45 italieni. 24
englez|22 muntenegreni, l7 polonezi. ll francezi, T
lipbveni. 6 danezi. 5 gEgluzi qi 4 persani I
in acelagi raport. alcetuit de M. D. Ionescu, se
men(iona existenla a I 186 case, un hotel, I 54 privdlii,
trei mori, palatul administrativ al C.E.D., un spital, 7
agenlii consulare, douE gcoli romanegti, doui grecegti,
una germand. una evreiasci, doui biserici grecegti, una
romdneascd, trei rusegti, o sinagoge, doui ldcaguri de
cult german, unul anglican gi doud geamii. Oragul era
pavat. iluminat 9i bine ingrijit gi intrelinut.
Imaginea pe care Sulina o evoc6 astdzi str6inu-
lui nu este de loc incurajatoare, ba dimpotrivi. Vechile
cl6diri cu balcon gi pereli flancafi cu scindurd,
clddirile "coloniale" situate pe falezE gi pe prima
strada. consuuite dupi moda turceascl, se degradeazi
pe zi ce trece. Unele au devenit nigte ruine inestetice,
periculoase pentru trecetori. Le-au micinat vanturile,
ploile, neputinla sau nepasarea oamenilor. Destul de
jerpelite sunt qi blocurile din partea de nord a oraqului.
Tot spre amonte, cladirea fabricii de conserve
din pegte agonizeazAin agteptarea unei minuni care sd
ofac[ utili, atat economiei romAnegti cAt gi sulinenilor.
Peste bral igi inalle halele cu geamuri sparte Si
acoperiguri ruginite fostul Santier naval, ajuns acum o
tristh amintire. Cdnd 9i cAnd, aici se mai dezmem-
breazi cAte o navi iegitd la pensie, pentru a trimite
lierul la topit, la Galali sau aiurea. O dragd ancorate
parci din timpuri imemoriale a prins gi ea rugin6, din
pricina aerului sArat de mare, iar in cupele sale
inlepenite au crescut buruieni.
Din portul liber de odinioartr au mai rtrmas doar
numele, bazinele acvatice, suprafala de uscat gi chdi-
rea administrativE. toate mapinile 9i utilajele fiind
inchiriate de cdtre diverse firme. De circa zece ani, aici
nu s-a mai vehiculat nici un fel de marfh. Cam tot de
atunci. frumosul hotel aflat in apropiere a fost preluat
de firrnele lui VAntu gi sti inchis, la f'el ca gi comple-
96
xul LcMda de la Criqan.
Ne scuturim de cindurile pcsimistc. ricoriti de
briza care adie, dupi ce nc desprindem de la mal.
$alupa urci spre anlonte. apoi lncc spre drcirpta. pe un
canal ingust. care nterqc pini la Cardon. trecind pc
sub un podel arcuit ca un curcubeu. Soarele se ridicd
incet dinspre marc. invingdnd rdcoarea brizei qi
promifAnd o zi frumoas.l.
! iFF
&
Imediat ce intram pe canal. flancat la inceput
de case gi gridini, privirea nc este atrase de un panou
metalic pe carc scrie "drum comunal pietruit". De cA{i-
va ani buni se lucreazd la amena.jarea unei cdi de acces
pe uscat, care si lege Sulina de Cardon sI faciliteze
9i
aprovizionarea cu m6rfuri a satelor de pe grindul Letea
gi str scoattr din izolare aceastd zonA. De ani buni se
"ingroapd" aici bani grei, ldrd ca rezultatele s6 se vadd.
Se vdd, in
schimb, cu ajutorul binoclului,
siluetele cetorva tractoare gi buldozere care se odih-
nesc pe mal, pazite de un 6n5r. Este week ,end, lumea
se odihndgte...
in
dreapta lucesc apele golfului Musura,
aprinse de razele soarelui care urci rapid pe boltd. Spre
stinga se intinde o masi nes{Argiti de stufverde, peste
care trec in zbor. din cAnd in cAnd, pdsarile de baltd.
Pe galupl e curent. Mi
refugiez la pupa unde e
pufin adEpost. Din locul unde mI aflu privesc amuzat
siajul produs de galupa care toarce regulat. Apa exe-
cuta o migcare ciudati. probabil datorita elicei.in fa1i.
nivelul scade. de parci apa ar fi,supli, lisrind sd se
vadd malurile de lut sau nrarginile plaurului . cu ani-
male surprinse. care se gribesc sa se pune la adtrpost.
in spate, valul se inalti gi mituri malul. atrenand stu-
ful in migcdri caraghioase. Din aceastd cauzi. galupclc
sbaun oohro6ct, ?no3
.lu un regim linritat de viteza, pclrtrtl a prote.ia malurile
de crozitrnc.
Vedem cAtiva bizanri care inoata speriati spre
adaposturile din plauri. qerpi de apd Ei mai cu seama
pasari: stArci. egrete. ga$te- rate. dtlmbravence sau cor-
morani. De pe un s1u1'. chira de balti scoate tipetc dc
alarmi. Ilste atat de mici incdt cu greu reugim si tr
rL'pcrim.
q aplec.lm nrereu capul, avind gri.ia totodatal si ne' lincm
# gi de obloanele remorcii. Urciim qi cobtlriurt. luiinl
r,l
Aiungem Ia Cardon. un mic catun cu vreo l0-
l5 casc nsipite printre bilarii. copaci. japqe cu api sau
mici spalii cultivatc. lci colo zirim 9i cdliva locuitori
care tnrdesc pra$ind la vie sau dupi animale. Aici a
Iunclionat c.indva un pichet de grtrniceri. care
supraveghea partea de nord a grindului Letea 9i golful
Musura. in rusegte. numele satului chiar asta inseam-
n6: pichet de grhniceri.
La recensdmAntut din 1992 satul numira doar
lg locuitoril Nici nu e de mirare. Ce si faci omul in
aceasta silbdticie? Viata aici cste dura. plind cle pri-
ratiuni. siracia e mare gi putini se incullletd sa-i laca
tata. a$teptand vremuri mai prielnice. Se dtlvedegte cd
ocupatia cea mai renlabila este cre$terL-a Yitelor'
in triulte curli se rid
cate 3-'l ritei. ceea ce
inseanrnir o sursi siguri dc venittui. pcntrtl cA pescui-
lLrl nu cstc Lr solutie 9i cu atit lnai pulin cultura
plantelor. C'analul lace ttn cot ;i indatl aiungem la o
portiune largi. cu apa adinci:;i linrpede. Este capatul
clrunrului acvotic. ('ohorelr. Lingd o baraci ne a$teap-
tir cele doun trilctoar!'ctt tcnlorcir ;i o pcreche de gali-
naccc. carc ar 1l ttlcrlai trtttrc- itllr-tttr ccatln. ctl ceva
usluroi. Ilstc acolo ;i "ghidul". qelirl ocolului sili'ic.
tlrnrnLrl l{o;ca. Llrcirnt itt renrorci 5i octrplm blincile
inr clite cLr plturi sar.l vclinlc.
Pornim spre rezervalie. dar nu pe drumul
obignuit. ci peste dune, pentru a vedea sclritul Buna
Vestire, aflat in construclie in apropiero. dar mai ales
pentru a cunoaSte flora specifica pirlii de sud a grindu-
lui.
Tractori;tii fac slalom printre tul'elc de citina qi
arborii care ne biciuiesc cu ramurile lor spinoase.
inospitalieri. Trebuie sd ne leriut triereu 1a!a. si
viraje periculoase ;;i ne amuzitl.l dc situatie Rotilc
tractoarelor ne improagcd cu nisip. Cc bunh ar ll lbst o
ploaie in prealabil. Ar fi muiat nisipul 5i ne-ar li sctttil
de aceasta nepldcere. dar ultima ploaie a cizut in urnli
cu doul sdptlmdni. acltm e seceti Ei nisipul se incingc
tot mai tare. pe nlisural ce soarele urc[ pe bolti.
devenind un cuptol' incins. care-mi evoci anrintiri
nepldcute. de cind, Ia Sl. Gheorghe. am avut proasta
inspiralie si mcrg la plaji descLtl{.
Pe dune rcmarcAm prezenla unor planlc
ocrotite. volbura dc nisip (Convolvultrs persicus) O
recunoagtem dupir lulpina qi liunzele acoperitc ctt tr
pisla argintie, chiar daci nu e iullorita. Aici csle pre-
tutindeni, degi la Sulina. ctl o scara inainte. a Ibst
imposibil sh-i dim de urmi. cu toale c,l aln stribtrtut
plaja in lung gi-n lat.
Oprim la schit. inca nu e gata. Sc vad boltarii
din care e ftcut. in schimb' acoperigul de tahli noun
sclipcgte in lumina soarelui de te orbe$c. lln ciine mai
n.rult spcriat denumirul nostru ne latri. sl.lnd la tl oarc-
care distanti. precaut. Domnul Rcl;ca Ilc spune ca aici
locuiL-lte un cdlugdr. carc lipseite pentrtl m()lnent. I'.sLc
un ascet care se hrineqte numai ctt plantc fi peiite
Are noroc pentru ca pe grind buruienile cresc clin
abundenta. uncle fiincl chiar plante nredicinalc-' iar'
pe$tele poatc Ii procurat relativ u;or. \'1r-rllimea solzilor'
tlc pc jos nc sptlllc cii prcacuviosul nu a dus lipsli de
a$.r ceva nici pitrd acum.
Ne ricorinl scteir ctl apa din iintdna sillat:1 in
apropicrea casei chilic. Estc rcce 5i bunir. o adc\
'lrlt'I
raritatc $i. tolodatal. hinr:cttvintarc in inlclrrul clc nisilr
listc 5i untrl din rtttltivclc llL'lttl tt car!- schitLtl s-a con-
struit aici. in irpropierca tttrei st,rse elc aplt' rchLric
'l
spus ci la inirllarea lui 9i-a adus contril.rtrtirt ;i prcolLtl
S:!At14 odbro6d, nos

paroh din C.A. Rosetti, cel care a
trudit pentru inillarea unui [4cag
nou in centrul de comund, peste
vechea biserici. ii a fEcut opt prun-
ci. spre bucuria cadrelor didactice
din localitatel
Pornim din nou, hurducali
din cauza neregularitatilor drumu-
lui. intr-un tdrziu iegim la drumul
cel mare, "amenajat" cu piatrl
colluroasi. Condiliile de coldtorie
nu se imbunetafesc prea mult, iar
praful se ridicd. obligdnd pe cei doi
tractori$ti sa lase ceva distanlA intre
ei. Nimeni nu se plinge insd, starea
de spirit e bund.
in stdnga drumului se
intinde un camp realtiv neted,
acoperit cu o vegetatie de pajigte,
pe care pasc in libertate vite gi cai.
Din loc in loc aparjapge gi terenuri
albicioase, cu sol slriturat gi cu o
vegetalie sirdcdcioasd. specifici.
Spre nord Si es1 orizontul este
inchis de pAlcuri de pddure, iar spre
apus, in dep5rtare, se inalli turla
bisericii din Letea. in curdnd
intrim in satul C.A. Rosetti,
regedinla de comund.
Ulita pe care apucdm duce
chiar in centru. printre case rare gi
gridini nisipoase. Drumul este tot
nisip, modificat continuu de
capriciile vdntului. Sdtenii spun cu
un soi de mdndrie amard cd pe
ulilele lor nu este niciodatd
noroi.Cel mult. nisip imbibat cu
api, care. atunci cAnd se usucd, este
mEturat de Eol.
in ciuda nisipului atot-
stapanitor oamenii se
incipilAneazd sd facd agriculturi,
cultivAnd cite ceva: porumb,
fasole, cartofi, grdu, puline legume
9B
sau vili de vie. Ei gtiu sigur cd nu
vor obline mare lucru gi vor trebui
sA cumpere toamna gi porumb, gi
cartofi. $i frin5, dar ambilia gi mdn-
dria ii fac sd persevereze, mai mult
pentru imagine.
Gospoddriile sunt serace
dar curate. bine ingrijite. Nu vezi
niciieri gunoaie sau lucruri arun-
1
t grame de agroturism.
I Oprim pulin
r qcoali. doar cdt sd discutam pro-
-,1
F aleea de la intrare. rispdndind un
cate IAre rost. Fiecare casi are c61i-
va pomi fructiferi sau grddini cu
flori. Multe case sunt acoperite cu
stul. un remarcabil izolator termic.
Din stuf sunt fAcute gi cele mai
multe garduri, maiestrit impletite la
partea superioard. Spre stradl,
acestea sunt protejate cu pari gi
sArmi ghimpati, spre a nu fi dtuA-
mate de vitele care circuli pe ulite
in voia lor, inclusiv noaptea.
Multe case sunt pAresite.
Chiar in centul satului, fosta casd
de nagteri a ajuns un schelet care
stii gata. gata sd cadi. Populalia
imbatrane$te gi scade de la un an la
altul. in sat rimdn, de reguld,
bitranii, cei tineri migrAnd spre
oraq. chiar daci gtiu cd gi acolo
viata este grea, iar locurile de
munca sunt rare. Unele case mai
paslrcaza lrontoane cu motive
orname ntale trafbrate. semn al
unor vremuri mai prospere. Pu[ine
gospoddrii evocA vizitatorului
ideea de bunistare. intre ele remar-
cdndu-se cele implicate in pro-
la
gramul zilei gi sd admirim tufele
de garofile roz, care impodobesc
parfirm patrunzitor. Ne indreptAm
apoi spre cantonul fbrestier, pentru
a printi cdteva informatii dcspre
rezervatie. Pe drum rememorez
povestea lirrmirii deltei, pe care
anl snus-o de atiltea ori la clasa.
...Dupa topirea ghetarilor
cuatcrnari ;;i retragerea apei care
invadase uscatul, cunoscuta sub
numele de transgresiunea flan,
drind, in restul actualei delte a luat
na$tere un golf marin, inchis ulteri-
or de un cordon litoral gi transfor-
mat in lagune. Dupi ce laguna a
fost colmatata cu sedimente gi s-au
deflnitivat cele trei brafe ale
Dunirii. acestea au strApuns cor-
donul litoral gi au inceput constru-
irea sectorului estic, sub forma
unor grinduri cu aspect de evantai.
la a chror edificare au contribuit
atat bralele Dunirii cdt gi valurile.
curenfii marini gi vinturile...
in
ricoarea din canton.
domnul Rogca ne arata hdrti ale
grindului cu arealele de padure gi
zona strict protejati. Mai adaug gi
eu cdte ceva geogralie. pentru ca
st iluDohrw,2cr/3

ddnsul insisti pe partea de biologie.
Este un pasionat (student la ecolo-
gie). ag spune bolnav de pasionat
de naturd. de munca pe care o face.
Sotia lui se pldnge ca e mai tol tim-
pul in rezervalie. colind6nd has-
macurile gi dunele in ciutarea de
plante rare. motiv pentru care gtie
rezenatia pe de rost.
Pentru noi cunogtinlele sale
sunt binevenite. pentru ci avdnd un
ghid autorizat nu vom h[l5dui prin
rezervatie la intdmplare, pierzdnd
timpul Ihrd rost. Speranlele se con-
firm5 de indata ce intrdm in rezer-
vatie. intre noi se afld un alt impE-
timit de naturi. domnul Dorogencu,
ctitorul gridinii botanice de pe
dealul Bididia, unde au fost repro-
duse biotopuri din Dobrogea de
Nord.
...Delta Dundrii a intrat de
timpuriu in aten(ia oamenilor de
$tiinta. care au sesizat caracterul
sdu de unicat mondial. Dupi ce
[eputati cercetatori. precum
Gr. Antipa (1912). Gh. Munteanu"
Murgoci (1912) sau C. Britescu
( 1922) au realizat lucrdri gtiinlifice
de referinld in care au incercat sd
cxplice originea Ei evolulia deltei.
in 1938. Jumalul Consi[ului de
Miniqtri nr. 645 consacra Delta
Dunirii ca una din cele mai mari gi
mai importante rezervafii naturale
din tara, avdnd [a acea dati o
suprafa(d de 591200 ha. Mai tArziu.
in cadrul Programului M.A.B.
(Man and Biosphere) lansat de
LINESCO in 1971, s-a introdus ter-
menul de rezerva{ie a biosferei,
pentru ca in 1980. acest stanrt se fie
acordat rezervaliei Roqca
Buhaiova - Hreciqca. in 1990. ca
99
efect a[ strldaniilor unui grup de
oameni de gtiinla. avind ca princi-
pal exponent pe profesorul Anghel
Vadincanu. Guvernul Ilolnan iei a
declarat intreaga delt6 r'ezervalic a
biosferei. in luna mai a anului
I 991 . dupl ce- Parlamentul
RomAniei a aprobat aderarea la
Conventia asupra zonelor umede
de importanla inlernationala. Delta
Dunarii a fost inclusi pe lista acc-s-
tei conventii. dohindrnd
recunoa$terea mondiali in decem-
brie l99l . amenunte despre vegetatia gi f'auna
rd"
in plan legislativ. inca din
27.08.1990, prin H.G.R. 983 se
in fiinlase Administralia
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
(ARBDD). condusa de Consiliul
$tiintific Ai un colegiu executir'.
avAnd ca pregedinte un guvernator.
in cadrul ei func{ioncazd un corp
de pazd gi inspecfie. care asigurd
inspec!ia rezerr,a[iei.
Ca rezervatic, Delta
Dundrii cuprinde l8 areale cu pro-
tec!ie integralA (intre carc Ai
pidurea Letea), zone tampon cu
regim diferenliat de proteclie. in
care se pot desllqura unele acti-
viteli umane. zone cconornice gi
zone de reconstruc!ie ecologicS.
Grindul Letea ocupa o
suprafali de 5246.8 ha, din care
pldurea acoperd 3 I 35.4 ha. Arealul
strict protejat insumeazi 2825 ha.
din carc fiiqiile de pddure reprezin-
ta 1091.5 ha. restul fiind dune gi
pajigti. Rezervalia este protejati de
o zona tampon de 204i ha. iar
terenurile destinate aqezarilor gi
altor utilitali 1'otalizeaza 100 ha...
in timp ce domnul Roqca ne
prezintl aceste cifre qi multe alte
din zond, zirim doi cai silbatici
alergind sI se ascundd in pddure.
Caii sdlbatici sunt o pacoste
pentru pidurari. Distrug puielii de
arbori iar iarna rod coaja copacilor.
produc6nd stricdciuni rezervafiei.
Sunt cai ldsali si pascd pe grind
care s-au silbiticit gi pot fi prinqi
cu mare greutate.
S-au incercat diverse
metode de stArpire, fiind pringi 9i
scogi din rezervalie gi inchigi in 1ar-
curi, insA cetetenii nu i-au revencli
cat $i nici nu au putut fi valoritlcati
prin sacrificare. deoarece o mitrte
"luminat6" a scornit o maladie de
care aceEti cai. cica ar fi suf'erit. un
5.illA Dohrwt, ?.o03
--i_+100
t'el de anemie. astfel incat anl-
malele au fost eliberate pe grind qi,
in scurt timp, au aj uns iar69i in re-
zervalie, gardul de s6rmi ghimpatE
nefiind un obstacol prea greu de
serit.
Cei doi cai zirili de noi ntl
dideau deloc semne de anemie. ci
dimpotrivi: graqi, frumogi, cu
pielea lucioasd, plesneau de sini-
tate. Cei doi profesorr univcrsitari
din remorca noastrd lEceau glume.
rezervdndu-gi fiecare ciite o mici
herghelie pe care sA o ia acasd, la
plecare.
Tractoarele opresc intr-un
punct unde urnreazi si vedem un
srejar batran dc 800 de ani. Este o
binecuvAntare si intri la umbrd, ;lt
deoarece in cAmp deschis a cam
inceput se toropeascd soarele gi nici
briza de dimineali nu mai adie, sb
ne racoreasci.
Pidurea l-etea nu are nimic
din imaginea noastre despre
pAdure, care presupune o suprafalA
compacte de teren acoperit cu
arbori. Ea are un aspect cu totul
inedit, fiind vorba de nigte benzi
inguste gi alungite, numite has-
macuri. care ocupi spaliile mai
joase dintre dune, acolo unde sis-
temul radicular al arborilor ajunge
mdi ugor la pdnza freatici. Uneori.
in cdmpurile de dune apar scobituri
asemAnatoare unor mici cratere
vulcanice, cu diametrul de cAliva
zeci de metri, produse de vAnt, in
care arborii s-au aciuat- lbrmAnd
grup5ri insulare.
Ca specii, predomina plopii
(alb. cenuqiu. tremurdtor), stejarii
(pedunculat. brumiriu), frasin ii
(foarte numerogi) aninii, ulmii.
mult mai rar teii argintii. Iitajul
arbustiv qi cel erbaceu sunt bine
reprezentate. incat deplasarea tre-
buie fEcutd doar pe potecile exis-
tente. mai ales cd domnul Rogca
ne-a spus ceva de nifte vipere.
RemarcabilS este prezenla gi dez-
voltarea unui mare numir de plante
agAtAtoare, precum iedera, hameiul
sdlbatic. curpenul de p6dure sau
liana Periploca graeca, ultima
fiind o specie ocrotitA. Toate aceste
plante creeaz6 aspectul de pddure
I F
I ochi gi urechi. Mulli sunt tineri gi
I activitate didacticE gi o astfel de
q vedea un sector de dune inalte de
tropical5. luxurianti, numai cI sen-
zalia pe care o ai aici este de
ricoare gi uscaciune, pe cand in
pddurea tropicali te simli ca intr-o
seri, unde e cald $i umezeala insu-
portabild. Oricum. aici e o senzalie
pldcut6. reconfortanttr gi am
rirnAne toati ziua la umbrh...
Ajungem la stejarul cel
bAtran. Este un exemplar venerabil,
un veteran al pSdurii, care. pind pe
la trei metri prezinta un trunchi
extrem de gros, din care se
desprind ramuri care pleaci in toate
direcliile, ele insele adevdrafi
copaci betrani. Trunchiul este atet
de gros la bazA incdl cred cd ar fi
nevoie de 7-8 oameni sdJ cuprindi
cu bralele. in scorbura lui, mai
demult. o pisicn snlbaticn iqi
cregtea puii pe citeva blSnile de
iepure.
Ma capr relativ ugor pAna
la locul din care se desprind
ramurile - copac qi inspectez scor-
bura. Nu a mai rimas nimic din
vechiul cuib, dar trebuie si
recunosc cA este un addpost per-
fect. Dupd ce a fost descoperit, tot
mai mulli curiogi au venit sa vada
cuibul, iar pisica gi-a cdutat un alt
loc, mai linigtit, dacd n-o fi cdzut
pradi vreunei rdpitoare inaripate.
Facem fotografii avand pe fundal
trunchiul uriag. apoi ne continuam
drumul prin pddure, studiind
diverse plante. Biologii sunt numai
foarte tineri, unii in primul an de
aplicalie este o leclie bineveniti.
din care au multe de invelat.
Pirlsim pddurea pentru a
I 0- l2 m. Ele sunt opera actitrnii
vdntului. Undeva mai spre nord,
catre Periprava, dun'ele ating chiar
14 m. constituind altitudinea ma-
ximd din delte. Acum vdntul nu
mai are efect prea mare asuPra
dunelor pentru cd ele sunt fixate cu
o vegetalie sfuacA, in care Predo-
mind cdrcelul (Ephedra distachya).
o plantd medicinala din care se
extrage et'edrina. Din loc in loc se
inalfd tufe gralioase de garotild iar
pdlcurile de colilie i$i fluture lila-
mentele pdroase. mai mult datoritA
sttfrit 2003

aerului care tremura deasupra
nisipului incins. Cdlcdm pe un
covor de licheni uscali. care scot un
sunet ciudat. Nu sunt mor!i ci
a$leapta intr-o stare de letargie trn
strop de roua sau de :rloaie, pentru
101
pe fugd de un altul mai in vdrsttr,
care se ridici pe picioarele din
spate, amenintetor. TAnErul
indrlzne! se depArteaZ putin de
grup gi ne urmere$te curios. ca o
iscoadd. Ne mir6m cd stau in plin
fericire se intorc repede. cu nifte
figuri misterioase. Au ceutat o
plantA rard. despre care nu vor sa
ne dea prea nrulte detalii. Cu ciit
curioqii gtiu mai pr"r(in. cu atat plan-
ta este mai in siguranli.

a-gi relua aclivitatea I iologici.
Din padurea siluati miri I r
vale. urcd pe pantele nisipoasc ale
dunelor tufe de ldcrdmioare cu flori
trecute. aparilie ciudati, nelalocul
ci.Ldcrdmioarele preferi, de re-
guli. rdcoarea gi umezeala pidurii
gi este uimitoare incApatanarea cu
care supravie(uiesc intr-un mediu
atat de ostil. in aceeagi margine de
pddure avem privilegiul sa
admirim forile albastru violacee
ale lianei Periploca.
Nisipul s-a incins zdravin
5i iradiaza cAldura asemenea unui
cuplor. Nu nr-ar mira si vedem qi
miraje de tip "fata morgana", in
aerul tremurator. Padurea de mai
jos ne atrage cu umbrd gi rdcoare.
dar trebuie sa renunlam la aceastl
tentalie ;i si indurim clldura cup-
torului deoarece avem de l}cut un
cimp. sub cildura amiezii qi nu sc
retugiazi in pddure. la rdcoare.
Ultimul popas este un plop
respectabil. in ramurile caruia qi-a
construit cuibul un vultur codalb
(Haliaecetus albicilla t. cea mai
mare pasire rdpitoare din delta
Cuibul este o alcatuire imprcsio-
nante din ramuri groase cdt bralul,
care privitd de jos nu spune prea
mult. dar ghidul ne asigure ca me-
rita tot respectul. O liana groasd se
incumeti sa urce pana aproape de
cuib. Ia I 5-10 metri.Cred ca te poli
calara destul de bine pini sus, dar
cui ii trece prin minte acum sa o
facd pe Tarzan?
Ghidul precizeazb cd in
perimetrul pddurii Letea sunt patru
cuiburi de codalb, ultimul dintre
ele fiind realizat recenl, de cetre o
tindri familie aripat6. in apropiere
Oprim la gcoald. Gazdelc
noastre. cadrele didactice din C.A.
Rosetti. ne inviti Ia masa. intr-o
sala de clasd amenajati pentru fes-
tin. Nu lipsesc borgul de pe;te.
traditionalul borg de pegte. gi nici
plicinta dohrogeana. trecuta prin
smantana. Este prezent gi cudricul.
vinul obtinut din strugurii cultilali
pe nisipr"rri. Atmoslera se
incilzegte. Se comenteazi cele
vazute. se laudd borgul pe care
gazdele l-au adus la gcoald intr-un
ceaun uriag. cerat cu tractorul!
intr-un tArziu ne hotaram sa
plecam. $alupa l-ace cale intoarsi
spre Sulina. in timp ce soarele
scapAta spre apus. Pe cer se adune
nori grei. vestitori de furtund.
De mdine. din nou la acti-
vitelile cotidiene. dar cu aminlirea
unei zile $i a unor locuri de o tiu-
musele aparte.

mic ocol. pentru a ajunge la trac- de Cardon. Numirul de cuiburi este

toare. impresionant, gtiut fiind cd vulturu-

Urcim in remorci. Apa s-a

lui ii sunt necesare circa 500 de
hectare de phdure spre a se hrdni.
incalzit in saco$e, nu ne mai e de
areal pe care igi construiegte mai
nici un folos. nu mai potolegte
multe cuiburi de refugiu, pe ldngd
setea. Mai vedem un stejar multi-
cel de clocit.
secular. apoi o Iiani groasd cA1
in
cele din urmi plecdm.
bratul qi ne oprim in apropierea
Oricdt de interesante ar fi cele
unei adEpitori amenajate de pddu-
vizute. din cauza cildurii se

rari pentru vietelile pidurii. dar
fblositi cu precddere de caii sdl-
batici. La oarecare distanlA de locul
cu pricina, in cdrrp deschis. zdrim
un grup de cai. Sunt vreo 6-7. DouI
iepe par a fi gestante. Un mascul
rnai tindr incearcd sa-qi impuni
aul()ritltea in cadrul grupului pus
I
instaletzd oboseala gi scade intere-
sul. E aproape ora trei qi ni s-a flcut
T&
f'oame. Ne indreptdnr spre iegirca
din rezervalie pe acelagi traseu pe
care anr venit. Deodata. tractorul k&
,*; a
opregte gi domnul Rogca coboari
impreuni cu botanistul Marin
t"
Andrei. spre panica gcneralS. Dir.r
sttnwDohw,loo3
 pERSoNALTTATT ALE ittvAlAuArurulut, cULTURIt
9r $TrrNTEr DrN NORDUL DOBROGEI (lV)
Un prieten devotat al lui Eminescu,
profesorul tulcean Gheorghe SecSganu
lnvdtdmAntul nord
dobrogean, la inceputurilelui,
cunoagte personalitatea unui
dacil de exceplie, profesorul
Gheorghe Secdganu, a cirui
viatd si activitate constituie un
simbol pentru generaliile de mai
lArziu " nu numai pentru intere-
sul ceJ prezintd in sine, ci gi ca
un omagiu adus girului nesfArgit
de luptdtori insuflelili pentru uni-
talea na,tionald, venili de peste
Carpali in lara mume'.1)
.
Dar si
vedem cine a fost
acest profesor, pe care soarta
l-a destinat sd fie prieten cu
Eminescu, si-lcunoascd
indeaproape, sd-i fie alituri in
momentele grele ale existenlei
si, dupd moartea acestuia, se
cultive cu devotiune memoria
marelui poet na,tional.
Gheorghe Seciganu s-a
nascut in 1858 in imprejurimile
Blajului. A suslinut bacalaurea-
tul in 1876, inscriindu-se la
Facultatea de litere a care era Ei director al cotidianu-
UniversitSlii din Budapesta.
Luand cuvAntul la o intrunire a
studenlilor, apird drepturile
romAnilor din Transilvania 9i,
fiind considerat agitator pericu-
los, e eliminat din toate Qcolile.
Ca 9i mulli alJi tineri ardeleni, el
igi gasegte adepost in
Rom6nia, inscriindu-se la
Universitatea din Bucuresti. La
24 ianuarie 1882 are loc consti-
tuirea legalS a societdlii
"Carpalii ", dupi ce timp de un
an a activat, fird incuviinfare
oficiali, cu numele de " lridenta
romdnd ". Iniliativa infiin]arii
acestei societdli revine lui
Gheorghe Secdganu gi
Gheorghe Ocdqanu, studenti
transilvineni. Dacd in martie
1882 societatea numara cateva
zeci de persoane gi era limitati
la nivelul capitalei, in august
aceasta numira peste 1300
membri, iar dupi un an avea 17
filiale in !ard. Gheorghe
Secdganu era un colaborator
asiduu la ziarul " Romdnia
liberd' , condus de D.A. Laurian,
insistAnd in articolele sale pen-
tru calea insurecliei gi a luptei
armate. ln 1884 se retrage de la
aceaste publicatie si inliinteazi
in februarie 1885 " Unitatea
nafionald", organ de presd al
societetii "Carpalil . Acegti
entuziagti animatori sunt
suslinuli in secret de C.A.
Rosetti, ministru de interne in
guvernul liberal l.C. Britianu,
loana MARINACHE
lui de mare ltaj, " Romdnul" . De
asemenea, erau inconjurali de
grupul liberalilor radicali din par-
tidul de guvernemant gi de unii
membri ai guvernului efemer D.
Brdtianu (1 881 ). Numeroase
personalrtati ale timpului le spri-
jini cauza: Eminescu,
B.P.Hasdeu, Maiorescu,
Slavici, Gr. Tocilescu, Vincenliu
Babeg, Aurel Muresanu,
Nicolae Densusianu s.a.
ln 1884 apare, sub sem-
netura lui Gh. Secdganu,
brogura "RomAnii de peste
munli. Cdteva cestiuni de actu-
alitate", actualizAnd gi ampli-
ficAnd obiectivele societdtii care
desfigurase o vie activitate
intre 1882 gi 1884, degi soci-
elalea " Carpalil lusese desfi-
intata formal inci din iunie
1883.
Ca rdspuns la infiinlarea
EMKE (Societatea pentru cul-
tura maghiard ardelean5, ce
urmdrea maghiarizarea
romAnilor), in august 1 885 se
tiparegte o proclamalie, pe foi
volante, format ziar, cu cerneald
rogie, semnatd de " Comitetul de
in$iativd al lredentei romenC'.ln
urma protestelor diplomatice gi
a unor interpelari furtunoase in
parlament, s-a luat decizia
expulzdrii initiatorilor proclamaliei.
La 1 1 septembrie 1885 Gh.
Seciganu (impreund cu alli
cinci conducatori) este expulzat
gi obligat sd pirdseasci !ara.
sfuattn oohroyel, 2,f/03
 luminarea gi intdrirea neamului romenesc.
"Trdiascd Rom4nia" mi-am zis cend am pd1it
pentru prima oard pe scumpul ei pdment.
LUPTELE TTALIENILOR
Trdiascd Romdnia" , zic din nou, cu toatA
."*;,r1!. I ,-i ardoarea simlirii mele romeneFti, in momentul
:
-, ,,1i
LIBIiR'I..tr'0 gI UNTT^TE cdnd ursita md desparte de el l. .)"
.: :iS
...i#, Dupi reintoarcerea Tn !ara, Gh. Secaganu
c
j# are interdiclie de a mai face politice.
is Func,tioneaze ca profesor la Turnu Severin pAni
t'-:$'
in 1895. lncrezator idealurilor sale din tinerete, el
tipereste la Alexandria in 8921 voluminoasa
lucrare " Luptele italienilor pentru libeftate fi uni-

or.*orodin'
N.
#_,r.:- i# ';tm
*ra,{..rerr
tate." ln prefald, profesorul anticipeaze lelul unei
lupte de o via!5:
" Romdnii au dreptul fi putinla de a se uni.

RomAnii voiesc sd se uneasd. Aceastd voinld

1a92 .,} sd fie fermd, indrdzneald, inventivd, pdndind
toate ocaziunile fi imbr\iFend bate miiloacele.
in acest caz dupd zece, douAzeci de ani '
poate mult mai iute scepticii se vor minuna de
realizarea promptd a unui ideal .
Nu se cunosc, in detaliu, motivele mutarii
la Tulcea a profesorului Seciganu, in anul gcolar
ROMANII 1895/1896. Gimnaziul din Tulcea se transforma
in liceu in 1897, iar atAt de incercatul profesor se
va dirui cauzei pedagogice in aceste locuri pAnd
PESTE MUNTI in vara anului 1916. De la 1 ian.1902 9i pAni in
sept. 1903, profesorul Gh. Secdganu este direc-
tor al gcolii. Are o contribu.tie deosebitS, luptAndu-
-j+*s-_ se pentru obtlnerea de fonduri necesare con-
[ik va oosiiuni ds Ertualitnh. strucliei in 1902 a unui local adecvat pentru
func,tionarea liceului.
r; S. 7'"fqt.}!
,^cnor,rtti Actul comemorativ din 14.06.1902,
alituri de semn5tura ministrului Spiru Haret,
,1
prezent la Tulcea, poarte gi semnatura directoru-
i
lui Secdganu. Semneazi in acesti calitate 9i
BIJCI]RESCI
:
'Anuarul Liceului real'modern din Tulcea'
.fi;IEcu. srF @v^c, r l
(1901 -1902), document prelios pentru cerceta-
1aa4
torii de mai tirziu.
Din acele depertate vremuri se pistreazi
cAteva mdrturii despre activitatea neobositului
Exceptionale, sub aspect documentar, este dacil: la inaugurarea monumentulUi realipirii
' declaratia sa din momentul plecarii din !ard, din Dobrogei,
care reproducem un f ragment:
in
1899, ia cuvAntul si profesorul
Seca$anu; absolvenlii promotiei 191 1 il amintesc
"... ln sfhrgit nd adresez Romenilor liberi, acestor printre preferalii
lor gi pe profesor...
frali scumpi, cari m-au ldcut sd simt cd Romdnul
Se pistreazd fotografia din 1912 in care
de pretutindeni ln RomAnia liberd se simte in surprindem figura energicului profesor intr-un
patria sa. Ce mi s-a intdmplat nu-mi clatind cetugi grup
de cadre didactice ale gcolii.
de pulin sentimentul acesta. Dimpotrivd, sprijinul Dupi 21 de ani petreculi la Tulcea, profe-
Fi dovezile de simpatie ce mi le-ali ardtat, mi-l
sorul Seciqanu este mutat la Turnu ,Migurele. ln
intdresc. Vd mu$umesc fralilor libei gi ln momen- intervalul 16
aug. 191 6 - 1 dec. 1916 este direc-
tul despdgirii nu ftiu ce altd salutare sd vd dau, tor al Liceului "Sf. Haralambie" din acest oras.,
decdt: la revedere in marea gi sfdnta luptd pentru
Sttiln nffi@ ?no3
 E--
funclionAnd ca titular provizoriu
gi predAnd germana, geografia,
latina, istoria, as,a cum predase
9i la Tulcea. Anuarele acestei
institutii de invdlimdnt consem-
neaza aspecte ale activitalii
sale de protesor, diriginte,
membru in diferite comisii de
examen pAnd la sfArqitul anului
scolar 192711928 (fusese scos
la pensie la 1.1 1.1926).
esorul
Prof Gh.
Secdganu se stinge din viald in
1930 la Turnu Mdgurele "/n
vdrstd de 72 de ani, ignorat de
presa ce acum o jumdtate de
veac fdcuse ateta zgomot ln
jurul numelui gi migcdrilor
-salC'.(21
S-a mentionat anterior
numele poetului gi gazetarului
politic Eminescu, in legdturi cu
activitatea societelii "Carpafif,
al cirui prim pregedinte fusese
tAn6rul Secdganu.
Eminescu, unul dintre
membrii marcanli ai SocietSlii,
figura pe lista celor 122 de per-
soane ale filialelor: 28 cadre
didactice, 21 negustori
9i
bancheri, 26 tunctionari, 13
avocali gi jurigti, 7 deputali, sen-
atori gi magistrali, ingineri,
medici, ofileri, librari, un epis-
cop. Din Dobrogea erau
prezenli: Ovid Buteanu
(Babadag), dr. Drdgescu
(Constanta), Andrei Dan
(Tulcea).
Se pistreazd propuner-
ile lui Eminescu. redactor princi-
pal la ziarul " Timpul', dezbatute
in doui intruniri secrete ale
societatii "CarPalil'.
Comuniunea de idei, idealuri 9i
aspiratii il apropie pe tAndrul
student Seciqanu de poet,
cimentAnd o prietenie ale carei
roade se vor face simtite, atat
pe parcursul vielii poetului cAt gi
in deceniile ce au urmat duPd
moartea sa.
roa
.6nuarul
I
I
I
I
i lisaului clasi.c din Tuicea
i
;
, ,'-l-ll^,',,
et s i: L i:-.;,.
Sunt cunoscute impre-
juririle legate de compo(amen-
tul poetului in data de 28 iunie
1883, la cafeneaua "CapFd' gi
baia " Mitraszenrskl', moment
dramatic in lui
Eminescu, ajutat si de unii
membri ai soci€telii CarpaSil ,
printre care studentii SecSganu
qi Ociganu.
Existi unele mdrturii,
insuf icient argumentate cel
pulin pAni in aoest moment al
cercetarilor, care pretind ca
poetul ar fi fost vizitat la sanato-
riul din Viena, la sfArsitul anului
1883, de membri ai menlionatei
societati, printre care gi Gh.
Secdganu.
in activitatea sa de direc-
tor gi profesor, profesorul Gh.
Secdganu le-a vorbit de multe
ori elevilor despre Eminescu,
subliniind idealurile care l-au
animat pe poet ince de cAnd
vizita Blajul, "mica Romd", din
anii adolescenlei sale atat de
Jremantate.
Blajul, unde studiase
I
I
profesorul Gh. Secdsanu qi de
care il legau atatea amintiri, era
un reper spiritual, un semn de
noblefe gi simbol, care ii unise
in idealurile lor comune.
Cunoscutul istoric Al.
Lapedatu, analizAnd eveni-
mentele Qi activitatea
revolulionari a celor exilati in
septembrie 1885, printre care gi
studentul Secdganu, conchide:
" E singurul din tovardgii
de exil care a avut norocirea gi
fericirea sd vadd RomAnia intre-
Sitd a ndzuinlelor gi
strdduinlelor sale din tinerele;
Acum, cAnd Colegiul
Ll
Dobrogean "Spiru Haret" se
pregetegte si aniverseze 120
I
{
de ani de la intemeierea gim-
naziului romAnesc din Tulcea
(14 noiembrie 1883), se cuvine
sa mentiondm gi numele profe-
sorului Gh. Seciganu printre
slujitorii devota!i qi energici ai
scolii dobrogene, un intelectual
desdvArgit, un publicist de
exceptie, un pedagog capabil 9i
exigent, un patriot inf l5cirat gi o
existenta
constiintA profundd a timpului
siu, care a fost generate "de
izbucnirea bgrtind a zbuciumu'
lui in care a trdit intreaga sa
generalie, fald de primejdiile ce
se ridicau atunci asupra neamu-
lui sdu de peste Carqali"(3l,.
, Al. Lepedatu. "Un episod re-
volutionar acum o jumeab de vead',
in Ahalele Academiei Rom6ne, M.S.l.,
Bucure$ti 1937, p.267
z ldem p. 266
r ldem o. 267
.Teodor Pavel, Miscarca rcmenibr
pentu unitate nalionald €i diplomalia
puteilot centrale" (1878-1895). Ed.
Facla, Timisoara, 1979,348 p.
din Tansilvania lmplriva
s " Romdnii
dualismului austro-ungat" (1865-
1900). Studii, Ed. Dacia. Cluj-Napoca,
1978.327 o.
r
6 l.Luoas, lstoia uniii rcmenibl'. Ed.
Scriota, Bucuresti. 1993, 303 p.
, N. Georqescu, "/l'lo artea antumd a lui
Eminescl' (1883-1889), coleclia
Cartier istoric, 2002,304 p.
B loana Marinache, " Un Prietan
devotat al lui Eminescu, ptolesorul tul-
cean Gheoruhe Secdsanu", in ziatul
tulcean ACUiul, an lX, hr. 2516, 3 oct.
9i 2003, p.2.
sbmnoohoTd, zoos
 Un act de curqi
Lipsa de curaj a directorului
Liceului de Baieti din Tulcea, Dan
Gheorghe, fusese unul din marile
necazuri care l-au chinuit toata
viata.
Acase, sotia lui, Frosa, il
obliga s5-i spele picioarele gi vase-
le. La liceu adeveratul director era
profesorul de istorie Toma.
Primarul Muscd il obliga,
sub amenintarea retragerii sub-
ventiilor, sdl declare premiant pe
fiul sdu, lonel, care era mediocru la
invetaturS.
El avea frici de toti gi
nimeni nu avea frica de el.
Printre multele mesuri po-
zitive, figura gi aceea de a avertiza
pdrintii elevilor de rezultatele
obtinute la invSteturA la sfirgitul
fiecarui trimestru.
Mog Dinicd intrase in clasa
a opta cu catalogul la subsuoarS,
urmat de Olteanu, secretarul siu,
care ducea o magind de scris.
De cum se ageze pe
scaun, scoase o listd din buzunar
gi arunci o privire amenintatoare
peste rama ochelarilo( care se
gdseau totdeauna cetre varful
nasului. Parci vroia sd spund:
-O si vedeti acum pe
dracu, voi care v-ati tinut de sere-
nade, in loc si invitati!
Olteanu trase o banc5 lSngi cate-
drd 9i igi instala magina de scris
l6ngd el, impreuni cu un teanc de
hertii.
Directorul incepu si dicteze:
...- Elevul Musce lonel!
-Scne!, ordone el 9i lui
Olteanu.
Continu5 cu acelagi ton:
-Domnule Primar, vi aduc
la cunogtinld mediile obtinute de
fiul dumneavoastre, Musc6 lonel,
la toate materiile pe trimestrul intAi.
gi incepu si dicteze:
-Rom6nd zece, lrancezd
noue, germana 9apte, latina zece,
matematice opt, fizico chimice
zece, gtiinte naturale zece, religie
zece, anatomie zece, gimnastica
zece.
in concluzie, fiul dumnea-
voastre are perspectiva de a fi
printre cei mai buni elevi din clas5.
Secretarul ii intinse
scrisoarea, directorul semna gi
Olteanu o puse intr-un plic.
-Scrie!, ordonS directorul.
-Domnule Vasile Dunca,
Cilici Dunca, fiul dumneavoastre,
a obtinut urmdtoarele note la
inv5tatura pe trimestrul intai:
RomSnd doi, francezd doi, ger-
mani doi, latin; trei, matematica
doi, fizico .chimice trei, gtiinte natu-
rale doi, anatomie trei, religie zece,
gimnasticA zece.
in concluzie, spuse direc-
torul facand o pauza, fiul dum-
neavoastre este amenintat sa
r5mdnd repetent. Subliniaze cuvin-
tele: este amenintat si rimini
repetent, pune-o in plic ai si-
gil,eaze-l!
Profesorul gi secretarul
peresirA clasa. Clopotul sune
recreatia.
Elevii claselor de la etaj
n5valire pe scard. Printre ei era gi
Cilice, rivalul lui Musc;.
lonel 96si momentul potrivit
Celestin DUCA
(n. 1913)
se se rezbune pe Cilicd pentru ci ii
repise titlul de campion gi medalia
de aur de care se considerat frus-
trat.
il bdtu arogant pe umdr 9i-i
spuse:
-La anul, te intilnegti cu cei
dintr-a gaptea!
Acest fecior de dascSl il
pusese de prea multe ori in situatii
umilitoare, iar acum igi degertase
vezica biliare cu incS o picituri!
Cilice ramesese incremenit pe o
teapte a sc5rii.
Ranjetul de satisfactie gi
cuvintele veninoase ale lui Musce i
se infipsesere in inimd ca un cutit.
Elevii celorlalte clase tre-
cuserd pe lingi el fdr5 si-l vadd.
Privirea lui ramasese pironite intr-
un punct nedefinit. Nici nu-gi
daduse seama in acea clipe ce
primejdie il pagte, dar treptat se
ficu lumind gi fugi ruginat. Cind
ajunse acase nu-i mai trebui nici
hrane, nici odihne.
Din adancul sufletului ii
izbucnise o alte fort5, voinla de a
invata. Florin intuise ci in clipa
aceea se produsese un miracol!
Reluard in fiecare seari,
impreunS, obiectele la care primise
note mizerabile, fere inse sa negli-
jeze invelarea lecliilor curente.
Acum se produse un alt
fenomen. Profesoriii rimiseserd
cu impresia cd Cilici era un elev
submediocru gi cu toate ce respun-
dea perfect la toate obiectele, pro-
fesoni credeau invariabil, cd era
datorite norocului.
in cea de a doua scrisoare
sttnttl Doww, 2003
 106
a directorului cetre tatal seu, spunea in incheiere ce in timpul domniei lui $tefan cel Mare 9i abia $erban
"elevul a inceput sa miitel" Vodd putea se manance m6miligS!
La sfargitul trimestrului trei, directorul folosi Profesorul spuse:
aceea$i concluzie: -Mul!umesc!
"Fiul dumneavoastr5 a inceput se migte!" Astfel, pe rand Cilice rispunse impecabil la
La sfargitul anului, Cilici fu admis la examenul toate materiile.
general care urma ca de obicei dupi douizeci de Sosi in sfdrgit ziua in care toti profesorii
se
zile, corigent la istorie gi fizico .chimice. ifltrunire pentru a
comunica directorului notele
in cele zece zile prcmergetoare examcnului oPtinuto d6 elevi la examcnul gcncral dc sfArgit dc an.
general. Cilica trecu in revistd materia tuturor r in ordinea alfabetului veni la r6nd Cilici
obiectelor predate in cursul anului. Directorul, cu lista elevilor din clasa a opta in
tunca.
Conform uzuantelor, examenul general era f{ti, strisd:
verificarea cunogtintelor acumulate in cursul anului -Romane?
gcolar. Nota obtinuta se aduna cu media anuale gi se -La mine zecel rispunse profesorul
impenea la doi. Elevii intrau la examinare in grupe de rigorescu.
cate patru. -Francezd?
Subiectele erau inscrise pe o h6rtie impdturiti, -La mine zecel raspunse profesorul Paloni
pe care elevul o scotea dintr-o cutie. Din pruden{d, -Germand?
biletele care fdcuseri obiectul examinarii, erau arun- -La mine zece! rispunse profesorul Schrof.
cate intr-o alti cutie, pentru a evita repetarea -Filozofie?
subiectelor examinate. -La mine zece! rdspunse Ghibanescu
Examenul incepu cu fizico chimice. -Matematicd?
Dupe acordarea minutelor de pregetire gi con- -La mine opt! rispunse Rdileanu.
centrare, profesorul intreba : -Anatomie?
-Cine vrea sa respunde? -La mine zece! rispunse Nitescu.
Cilic5 ridice mana. -$tiinte naturale?
-Subiectul meu este "Teoria realtivititii timpu- -La mine zece! rdspunse Calafeteanu.
lui!" -Fizico chimice?
-Poftim ! -La mrne zecel rispunse lvinescu.
...-Teoria realtivitetii timpului consti in aceea -lstorie?
cd timpul de zbor al unei rachete cOsmice care ar na- -La mine zece! r5spunse Toma.
vrga cu o viteze mai mici dec6t viteza luminii, aproxr- in fata rezultatelor spectaculoase ale elevului
mativ cu 99%, se scurge mai incet decat cel de pe Cilica Dunca, profesorii se priviri nedumeriti. Fiecare
pamant. Astfel, timpul de 14 ani al unei rachete cos- dintre ei crezuse cA Cilice Dunca obtinuse nota zece
mice ar echivala cu 100 de ani pe pemant! Acest doar la obiectul lui.
decalaj de timp, intre nava cosmice gi pamant, poate Directorul, uimit gi el de aceste rezultate, se
fi calculat cu ajutorul formulei elaborate de savantul retrase in biroul sdu in vederea stabilirii ordinii premi-
Lorenz, iar viteza navei cosmice poate fi calculate antilor. Dupi o ore, directorul reintr5 in cancelaria pro-
dupe formula stabilite de savantul Ackeret. in clipa in fesorilor cu un teanc de hartii in man5.
care nava cosmica se va apropia de pdmint, echipa- -Domnilor, ma gesesc intr-o dileme teribile !
.iul navei cosmice va trece in mod automat la condi!i- Elevul Musci lonel a obtinut note mari in cursul anu-
ile de viald ale pemantului. lui gi note mici la examenul general, iar elevul Cilic5
La examenul de istorie ii cizu subieclul: "Care Dunca, a avut in timpul anului note mizerabile 9i, la
dintre domnitorii Jirilor romane a mancat prima oard examenul general de sf5rgit de
an, note
mSmiligi?" maxime.Tinand seama ce examenul general esle
-$erban Vodi, domnule Profesorl concludent, in raport cu mediile din timpul anului, nu
-De ce? mi pot decide pe care dintre acegti doi elevi s5-l
-Pentru ce porumbul a fost adus din America declar premiantul doi. Daci il declar pe Musci, comit

sttfritl 1,N3

o nedreptate fatA de Cilice Dunca,
iar dacd il declar pe acesta, mi-l
pun in cap de Primar! Ve rog pe
dumneavoastra sA hoterati pe cine
trebuie sd declar premiantul doi,
prin ridicare de manS!
-Cine este pentru MuscS?
Calafeteanu gidoamna
Paloni ridicari mAna.
Cine este pentru Cilice
Dunca?
Toti profesorii, in afarS de
Calafeteanu gi doamna Paloni, ridi-
cari m6na.
Deci premiul doi va fi
decernat lui Cilici Dunca ! Ve rog
si semnati procesul verbal!
Olteanu scoase din magini
procesul verbal, care fu trecut din
m6ni in mini gi semnat.
I -Fd-mi imediat legdtura cu
Musc5 lonel aflase de
modul cum evoluaseri dezbaterile
pentru decernarea premiului doi.
Ura impotriva lui Cilici atinsese
treptele cele mai inalte, fugi acasa
pldngand, se arunc5 cu fata in
perne 9i erupse in hohote de plans
cu sughituri.
Olga, mame-sa, il auzi
gem6nd gi intre in cameri in virful
picioarelor. VdzAndu-l in ce stare
se afli, dddu ordin servitoarei si
nu intre in camera lui.
Primarul observ5 c5 Olga gi
1o7-_
subreta ii ascund ceva trist.
-Ce este, ce s-a intamplat?
le intreb5 el banuitor
Olga ficu un gest cu capul
inspre camera lui lonel. Deodati o
presimtire stranie puse stapanire
pe inima lui gi intre. lonel plangea
in hohote cu capul intre perne.
-lonel, baiatul tatei, ce s-a
intamplat?
-Directorul, spuse el Printre
lacrimi, vrea si-l declare premi-
antul doi pe un golan care a obtinut
tot anul note de doi 9i de trei!
-Cine-i aiesta, intrebe tatal
clocotind de furie, cum il cheami?
-Cilice Dunca!
Pentru el, ca Primar al
oragului Tulcea, nimic nu era mai
umilitor decat atitudinea acestui
ramolit, care fusese mentinut in
postul de director doar gralie lui.
legi din casa 9i, congestionat de
furie, tr6nti uga dupa el 9i Pleci la
Primirie.
Lenuta, secretara lui, nu]
vazuse niciodati aga de infuriat.
Musci intrd in biroul lui 9i bitu in
furca telefonului.
Ministerul invetemantului !
-Aveli legdtura! spuse tele-
fonista.
-Domnigoard, di-mi te rog
pe domnul Ministru!
-La telefon ministrul
Fudulu, va ascult, cine sunteli?
-Muscl Grigore, din
Tulcea!
- Tu egti, Grigore! Ce s-a
intamdat?
-$erbane drage, directorul
Liceului de Biieli din Tulcea igi
face de cap!
-Cum?
-Vrea si premieze pe locul
doi pe un golan care a chiulit tot
anul qi care a oblinut la toate
materiile numai note de doi 9i trei!
-Cine-i golanul?
-Este flul unui dascal de
biserici, un padit care treie9te din
mila enoriagilor!
- E vorba de o miti?
-Nu cred!
-Oirectorul, despre care-mi
vorbegti, nu este cel pe care l-ai
suslinut tu?
-Chiar ela este!
-C6!i ani are ramolitul?
-$aizeci de ani, trecuti!
-Atunci e simplu, ori face
dreptate, ori il scot la Pensie!
-Calin, spuse el secretaru-
lui, f.-mi imediat legetura cu Liceul
de Bdie-ti din Tulceal
-lmediat, domnule Ministru!
-Zambilico, se adresa se-
cretarul telefonistei, fe legAtura
imediat cu Liceul de Beieli din
Tulcea!
-Aveti legetura, domnule
ministru!
Olteanu, secretarul liceului'
spunse:
-Liceul Spiru Haret din
Tulcea, cine sunteti?
. -Ministrul Fudulu, d5-mi-l
pe director!
-Doar o cliPl, domnule mi-
nistru!
-Domnule director, ministrul
Fudulu vrea sa vorbeasce cu dum-
neavoastrel
-Spune-i ca nu sunt aici!
Olteanu il Privi nedumerit.
El, care tremura numai cAnd
auzea cd este c5utat .de Primar,
era acurn nepdsdtor c6nd il chema
ministrul?
-Domnule ministru, nu l-am
glsit pe domnul director!
-Spune-i se me sune ime-
diat ce va veni!
-Am inleles, domnule
Ministru, ve va suna el pe dum-
$ttiltA oohro6cl, 2,@3

neavoastre!
lntre apoi in biroul direc-
toruiui.
-Domnul Ministru a spus
s5-l cautati dumneavoastre!
-Spune-i ce nu m-ai g5sit,
cd am plecat acasil
Acesta suni din nou la
ministrul Fudulu 9i-i comunici fap-
tul c5 directorul e plecat acasil
-Spune-i sd mi sune mAine
dimineati, la orele unusprezece,
fix!
lntra din nou la director.
-Domnul ministru a spus
sa-l sunati m6ine la
ora
unsprezece dimineata, fix!
Acesta respunse linigtit:
-Si agtepte!
-9i daca vd sunS el, ce sd-i
spun?
-Spune-i ci sunt bolnav, cd
n-am venit la liceul
Olteanu fdcu o
mutre
caraghioase gi, plin de uimire, nu
mai gtiu ce se creadi.
in dimineata urmetoare, un
po$tag betu la uga locuintei direc-
lorului:
-Dumneavoastra sunteti
domnul director Dan Gheorghe?
-Dal
-Semnati-mi, vi rog, avizul
de primire!
-De ce?
-Cd ati primit avizul!
Directorul zambi gi semne
A doua zi dimineata direc-
torul igi bea linigtit cafeluta in biroul
seu.
Ministrul vezand ca nu este
contactat de directot lue legatura
cu dirigintele pogtei din Tulcea.
-A fost inmanat avizul meu
telefonic?
-Da, domnule ministru,
sunt cu avizul in fata ochilorl
semnatr
108
Vizand evitdrile sistema-
tice ale directorului, ministrul
recurse la un giretlic.
-Zambilico, spuse telefo-
nistei, cautd-l la telefon pe direc-
torul Dan Gheorghe de la Liceul de
Beieti din Tulcea gi da{e drept
mama elevului Cilicd Dunca. in-
treabS-l dace este adeverat ce fiul
teu a fost propus pentru premiul
doi sau el se laudS?
Telefonul din cancelaria
profesorilor zb6rnai. Olteanu ridice
telefonul gi respunse:
-Aici Liceul Spiru Haret !
Telefonista Ministrului
invitdm6ntului ii spuse:
-Domnule, vi rog, pot s5
vorbesc cu domnul director Dan
Gheorghe?,... sunt mama elevului
Cilici Dunca !
ii
Olteanu pasd telefonul
directorului:
-Domnule Director, sunt
mama elevului Cilici Dunca. Fiul
meu se laudi ce a fost propus de
dumneavoastri pentru premiul doi!
Directorul respunse fari
nici o ezitare:
Da, doamnS, este ade-
vdrat! A obtinut note maxime la
examenul general, la toate
obiectele!
Ministrul smulse telefonul
din mdna Zambilicii gi tun5:
-Aici este ministrul Fudulu!
Mog Ddnici zAmbi.
-Fugi de aici, cA nu te cred!
-Ascult5, directore, maine
voi veni in inspectie la liceul du-
mitale I Grigorescu, Nitescu, Paloni,
Mog DdnicS puse telefonul
in furce gi spuse:
-Am buclarisit-o!
A doua zi totr profesorir
erau in .jurul mesei rotunde. Un
E fotoliu capitonat era rezervat dom-
nului Ministru. Dupa o jumdtate de
ora sosi 9i ministrul.
Mo$ Denice il intampina cu
deferente gi-i oferi fotoliul.
-Ascultd darectore, spuse el
incruntat, cum ti-ai permis sd nu
respunzi la telefon, cand te caut
eu?
-Pentru ci gtiam ca o se-mi
propuneti se comit o nedreptate!
Congestionat de furie, mi-
nistrul pufeia ca un taur. Directorul
continue:
-Domnule ministru, noi,
igtia de la Tulcea, avem un Cod al
Onoarei, pe care ne-am impus
se-l respectem cu sfintenie,ca sa
d5m noi In$ine exemplu de demni-
tate!
Ministrul iqipierdu
stipSnirea de sine 9i didu cu
pumnul in mas5.
-lti ordon sa-mi prezinti pro-
cesul verbal pe care l-ai incheiat!
Mog Dinici ridici semet
capul gi spuse:
-Quod scripse, scripsi! Ve
rog sa me considerati demisionat
din aceasta dipe!
Se ridicd 9i pirisi cance-
laria.
Gestul de curaj 9i demnF
tate al directorului trezi gi in ceilalti
profesori simtul demnitetii. Primul
care se ridica de pe scaun fu pro-
fesorul Toma a cirui voce profun-
da suni raspicat.
-Vi rog, considerati-me gi
pe mine demisionat!
Dupa el se ridicard de pe
scaune Ghibanescu, Calafeteanu,
lvanescu 9i RAileanu, perdsind cu
totii cancelaria.
La iegirea pe uga principal;
a liceului, elevir clasei a gaptea igi
intampinare profesorii cu imnul
omagial: Gaudeamus igitur...
(Paris, mai 2003)
SttiltA Dohoyrt, ?no3
 Regdsirea identitdtii reyistei,,Aegyssus,,
Gici GICA
Revistele gcolare sunt expresia g6n-
durilor curate gi a ciutdrilor febrile ale ado-
lescentilor. Prin conlinutul articolelor publicate
ele vin in calea preocupdrilor elevilor, a prob- Il
lemelor specifice vietii gcolare. Din numSrul -s{clARA A t/fftltut !,tR 2
. f{BRtlAF/t
mare de reviste gcolare tulcene s-a remarcat
revista ,,Aegyssus".
in anul 1967 un grup de profesori gi
elevi de la Liceul nr.2 Tulcea a pus bazele
revistei ,,Aegyssus". Redaclia revistei era alc6-
tuitd din : prof. Eugenia Drosu - directorul liceu-
lui, prof. loan Barbd - director adjunct, prof. (t
Dumitragc Preda - redactor 9ef, prof. Cezar
Calenic - secretar de redaclie gi prof. Victor
Bauman - redactor. Din rindul elevilor au fost
I
alegi ca redactori Dima $tefana, Victor Petcu,
Gabriela Vlase, Dogaru Aurel, Costache Maria
F:
rI
gi Amortitu Constantin.
Primele doui numere au aparut in anul
1967. Revista se dorea a li ,pn document spir-
itual pe mdsura inceputurilor modeste gl
timide", sit duci mai departe ,,aspira{iile gi
visurile inaripate ale colectivitdtii gcolare".
Comitetul redactional igi propunea ca revista I
sa apare semestrial, dar in 1 968 a apirut doar
numdrul 3. I A TSVSITUS"I
Aflatd la inceput de drum, entuziasmul
I
9i greut6tile financiare fiind mari, primele arti-
cole sunt modeste. Sub semnitura elevei
Casting Camelia apar articole care se doresc a Avind doar 10 pagini, acest numer se
fi contributii la monografia Tulcei. in numerele dorea a fi cu totul diferit de primele trei. in
19i 3 studentul lon Tutunea . Balg (devenit prima pagini Comitetul redaclional spunea ci
peste ani poetul lon Tutunea .. Hercinicul) a ,deschidem cdlduros paginile revistei celor
publicat articolul ,,Tulcea" gi poeziile ,,Noaptea ce-i simt aldturi, celor ce i se vor pieteni pe
in delt6" 9i ,,Cdntec". in nr.3 din anul 1968 a coordonatele insoite ale sinceitdtii, pasiunii gi
apArut articolul ,,Doudzeci gi doi de ucenici ... o perseverenlei in aspira(ii". Mentionim din
pasiune ...9i o satisfactie", in care eleva Dima acest numir articolele ,,Gdnduri ... pasiuni,"
$tefana evoca personalitatea profesorului semnat de elevii Eftimie George 9i Dr6gan
Cezar Calenic (am privit chipul prof. Calenic Yiorel, ,,Frumosul de dincolo de Carpali" sem-
Cezar, pe care se citea satisfactie. Dascilul nate de llie Calujnic gi Tasica Chiriac. Pot fi
era fericit, avea 9i de ce: cultivase o pasiune menlionate la rubrica 'Atelier literar" poeziile
ce a prins adAnci r6dicini la cei 22 de ucenici semnate de elevele Gabriela Stase 9i Ana
ai sdi). in anul 1969 a aperut numirul 4 al Toma. in incheiere, elevul Tudor lpate (ast6zi
revistei, av6nd un format 31120 cm gi un nou prof. de matematicd la $coala Agighiol), pro-
comitet de redactie, indrumat de profesorii Vic- pune spre rezolvare mai multe probleme [a
toria Mihdilescu gi Dumitru Stan. matematici.

skfrMDohro$t, Zo03

Degi revista trebuia s5
apara semestrial, acest lucru nu
a fost posibil datorite schimberii
in fiecare an a colectivului de
redactie. in martie 1970 a apdrut
nr. 5, cu mentiunea ,,apare tri-
mestrial". Cu un nou colectiv de
redactie. indrumat de prof. l\Iarin
PerSinaru. igi propunea sd aducd
,,substantiale imbunatetiri revis-
tei". Aparut in format 30/21,
numerul 5 incepe cu articolul
,,Omagiu postum", semnat de
studenta Ketty Calcandy (astezi
profesor de geografie la Liceul
Pedagogic). Articolul este dedi-
cat profesorului Nicolae GAlcd gi
din care redim: ,,Cu sufletul ilu-
minat gi plin de recunogtinld
incerc sd evoc figura acestui
mare dascdl. Profesorul Gdlcdt
Nicolae era personificarea de-
licatetei gi sensibilitdtii, in.te-
lepciunii gi modestiei, calit'li
specifice oamenilor de inaltd
facturd eticd gi cu aden cd
pregetire profesionar;. " Acest
numSr este interesant gi prin fap-
tul ca publrca un ..Micro rnterviu,
prin pogta. cu scriitorul Traian
Cogover'. in scrrsoarea trimtsd
elevului Mihai [Iolegag, scriitorul
Traian Cogovei scrie: ,,Revrsta
,,Aegyssus" imi amintegte de
o revistd asemdndtoare a
liceului din Tulcea in colabo-
rare cu un liceu din Galali gi in
care am debutat cu o poezie.
Cum vezi, liceele din Tulcea au
buna tradilie in ocrotirea gi
stimularea talentelor." Elevul
din clasa a Xll-a, Mihai Moleqag,
este astizi un renumit epi-
gramist. Nu lipsesc din Paginile
revistei creatiile literare semnate
de elevii Liceului nr. 2.
in iunie 1970 aPare
numerul 6 al revistei, sub con-
ducerea prof. Marin Perginaru.
Din comitetul de redactie a fecut
parte gi Mihai Molegag. Se
remarce rubricile ,,OasPetii
nogtri" in care este prezentat
poetul lon luga cu ocazia unei
110
.s
* ;'#
b
t.i 00 Moisil" It,L( l:
sol lt
vizite la Tulcea. lntr-o discutie
cu unul dintre redactorii revis-
tei, poetul lon luga afirma ,,Tul-
cea este o pdnzd in care culo-
rile reinvie un iz al tacerii. Aici
se adund duhul ldrii, doine
pl6nse 9i balade, aici glasul igi
pdstreaze simbolul". Sunt pu-
blicate poeziile,,Ritual in Deltd"
gi ,,Amurg In sdlcii", semnate de
poetul lon luga. Meriti mentionat
articolul,,C6ntecele Dobrogei"
semnat de elevul Mihai Moleqag,
in care sunt evocate frumusetile
locurlor natale ,,Cine te vizi-
teazd, Dobroge, nu te uite, ti
cine te pdrdsegte regretd."
Numerele 7-10 au aparut
in perioada 1971-1974 9i conti-
nutul este dedicat marilor sirbS-
tori comuniste.
in anul 1975 apare nr. '1
sub redactia unui colectiv coor-
donat de prof. Rusali Niculina. in
articolul de fond ,,indrdznim sd
credem in Aegyssus" Profesorul
Atitr.
L V
/!
a/
"dr
*.,*a
'7, /)
I .*d
'.1
I !h
nou il I
Cezar Calenic, directorul liceulur
arate ,,Nescufd acum opt ani
din visele gi speranlele, din
pasiunea gi indrdzneala unor
alte generalii de elevi ai nogtri,
,,Aegyssus" se anunla o revi-
s6 a tinerelii, se vola scoasd
de elevi gi adresati cu pre-
cddere lor". Prof. Calenic avea
dreptate gi mult curaj. ldeologia
comunistd gi cenzura au ficut ca
revista se se deperteze mult de
la ceea ce gi-au dorit cei care au
infiintat-o. Trec6nd peste arti-
colele cu continut politic, revista
a incercat si fie ,,expresia
minlii iscoditoare, a gendurilor
inalte Si curate, a ciutirilor
febrile". '
..Aegyssus i9t reia
zborul pentru cd cititorii indrdz-
neau sd creadd in ea. Drumul
1 era din ce in ce mai greu.
in ianuarie 1977 a aperut
nr. '!3 9i ultimul al revistei. Liceul
nr. 2 igi schimbase denumirea in
Liceul real umanist nr. 1.
sttiltt Dohroyd, 2n03
 111
Colectivul de redactie era coordo-
nat de profesorii Rodica Bucur gi
loan Petrovan, iar ca secretar de
Anul editorial tulcean 2003
redactie apare elevul din clasa a
Xl-a Crin Antonescu. in articolul ENICA AUREL
de fond prof. Cezar Calenic arita: r-
:l
,,Aici , in paginile revistei gi-au Ir :r-
fdcut cunoscuG gendurile, l'
aspiratiile, uneori timide, alte- i:
ori cu ardoare, fogti elevi ai I
l
nogtri: Efimov Vasile, Dobre I
Dan (astdzi profesori universi- l-
tari), aici au colaborat Tora {
Vasilescu gi Paul Basarab 0- r. l
(astdzi actori), citem cebva !: ,\

nume dintr-un /ung gir". Multe i

articole sunt dedicate centenaru- ',1
r_'s I
lur rndependenter Rominiei, din-
tre care se remarcS cel semnat I .1'
de elevul Crin Antonescu (astezi I -t I

profesor de istorie $i om politic). 'l t."

L Fr '1-
Acest numar are o excelenta ' ---
grafica semnate de elevii Luca
Ticulina, Spiru Dan Qi Florescu CRISTALE DE MEMORIE
Emil. 0t
Liceul nr 2 a avut o istorie (calrcnc !l alte versurr )

zbuciumati. El s-a mutat dintr-un

local in altul, a fost desfiintat gi
reinfiintat. in '1990 Liceul nr. 2 a
devenit liceu teoretic fiind cunos-
AUREL EHICA
cut pani in prezent sub numele
de Liceul ,,Grigore Moisil".
Revenirea la conducerea
liceului a profesorului lon Bara a
insemnat,,regasirea identit6!ii
#
revrster Aegyssus'. in ianuarie
2003 a aparut primul numer
(serie noue) al revistei Aegyssus.
Colectivul de redactie este coor- f
donat de prof. Daniela Bedarcea,
iar tehnoredactarea a fost rea-
lizate de un grup de elevi indru- 'F-
mat de prof. Dumitru Mihalea. in
articolul,rRegisirea identititii"
prof. lon Bara ardla. ,,Cu tofi
avqn datoia sacre sd respecHm
oiliunea genentiei care a avut r ,lt
i n i.ti ativ a hfi i nfi ri i acestei revis/e. "
Dupd 35 de ani de la RTIIIIUIIO IN TIl.lT BrlIS ANtil0RU/!1
aparitia primului numir, revista
,,Aegyssus" 9i-a regdsit identi- fil5il1UrRI Dlri ltf,r[B tttl 5Ui rtrItOilj
tatea.

sttattn o&ro6d., 1fi3

 Constantin BEJENARU

( n. 1947)

Celalea cwinlelor
Autoportret
ln cetatea cuvintelor
Md visez tAnir nehotdrAt
Cu roenghenometrul Lumii
Molto: $i-ncrezdtor in ziua care vine, La tdmplS
Din orice lacrimd mi-ag face o stea..." Nimeni nu-mpiedicd omida
Panait Cerna ("Floare $i genune') Sd pdtrund5 in Templu!
Furnici atomice
ldeea de ticere Fac tumbe largi prin creier,
Din muzici o chem.
O clipd poate ca s5-nsemne viald,
Fachir,
O alta, moarte.
Cu pagi elastici pe cuvinte Nimeni, nu-mpiedicd omida
Corectate zilnic Si patrundd in Templu!
Dupd fiece intrebuintare
ldeile ca grindina se-abat
Mai corosivi ca dintele Pe,orbitele de foc ale gAndirii
Vremii,
Privesc cum intre
$i prin implozii extraordinare
DizolvS .iugul interdependentei.
Cohorte de umbre in piatrd Nimeni nu-mpiedici omida
$i dulci stafii de faraon Sd pltrundd in Templu!
MinAncd poezie carne crudd. Prin rdddcini de sticll
Arheopterix
Cu dintii de laser mestec $erpuiegte timpul
Si cegtile groazei dispar
Divina lntAmplare ln labirintul coniacului.
Si port costum din cranii Nimeni nu-mpiedici omida
Peste un corp de lacrimi!
Sd pitrundd in Templul
Ard saltimbancil viselor,
Anii'lumini inecali ?n dans
$i aidoma eucaliplilor
ly Care danseazd Cerul,
.tl1 Orga cAntS-n pojar
Povestea caracatilei incornorate;
Secundele de foc les pdnza
Acestei nemaipomenite viziuni
Si garoafe negre-nf loresc
Pe buzele poe,tilor gripali.
Nimeni nu-mpiedici omida
Sd pitrundd in Templu!
Prin vene mlguni strigoii
..1 Ciutdtorilor de mirt gi aur,
Monseniorul Urmuz
lnspecleaze academiile
Adrian PAL:"Regina noptii" In pantaloni scu(i;

staufrrofl, tms

Pietrele deleagd pl6nsul fecioarei
Si suslini maierial
Revistele literare,
Domnul Strugur face striPtis
Si se tumeazi ultimele gtiri
Din cogul vAnzitoarei de seminle.
Nimeni nu-mpiedici omida
Si pdtrundi in TemPlul
Copoii vAntului cu glas de ceate
Adulmeci lin urma inecatei,
in maxi cele doui orfeline
Deszdpezesc genunchii
bdrbalilor de gheali
Ce calmi qofeazi la volanul vielii.
Nimeni nu-mpiedicd omida
Sd pdtrundd in TemPlu!
Pe cAnd ln vlafa lntrauterlnl
Pistram o linigte astral'nestingherite,
Roiau in jurul PAntecului ariPi
Ce aveau si-gi odihneasci duhu-n pipa
$i-n barba tehnocratului de azi.
Nimeni nu-mpiedicd omida
Si pitrundi in TemPlu!
Cuvlntele troc contlnuu
inllorindu-mi in creier
incAt md simt mistuit
De nelinigtea verbelor
Care se viseazd stele.
in zboruri fr6nte
Oare cate gtiu
Cd-n fiecare resPird o galaxie?
Nimeni nu-mpiedici omida
Sd pdtrundd in TemPlu!
Marea lierbe In asllntlt
Cu limbi de viPerd
Cotobiind in noi,
Femei sAngerii risar din valuri
Cu prunci indrigostili de ligard;
Fruntea penduleazi
intre Aldebaran gi Cefeu,
Si descopere Pdliriile so(ii
indelung una alteia,
Oferindu-gi titluri de caru.
Nimeni nu-mpiedici omida
Si pitrundd in Templul
Arheopterix,
Cu dinlii de laser mestec
113
Divina intAmplare
9i port costum de cranii
Peste un corp de lacrimi.
Nimeni nu-mpiedici omida
SA patrunde in Templu!
S-a dat la lund tatal cuvlntelor,
Cel ce-!i vAna imediat
A mai gras gi politicos substantiv;
Nu mai e chica lui de stafie
Prin care-gi grebla verbele turios,
Capul lui plin de friguri
HiberneazS-n lnlern
Unde nu se gtie
Dacd existi computere.
Ce.o si fie de acum viala noastri?!
CuvAntul
Zilnic trebuie corectat
Dupd liece intrebuinlare
Mai corosivi ca dintele vremii.
Cineva
impiedicd omida
Si pitrundi in TemPlu..'
DOR SFigrErOR DE NtCHtrA
Pl6nsul, risul
Nu pot umili
Nici o masci, nici o lagitate.
Pedeapsa maximl
Pentru a rdmAne sclav unei idei
fi-o acordi toli cei care te laudd.
Dec6t pasdre ?n zvon de frunze cdlitoare,
Mai bine ofrande cenugii
ln zbor
Ce greu mdsoari timPul
Clipele salvate din ClePsidra
zdrobiti!
Zeii vegheazi linigtea noastrd
Amdgitoare.
O, tu, mare t6rfi a invidiei!
Alunec, alunec, alunec,
Spre timpul in care triiam visele
$i eram sttp6nul absolut
Al unui caslel de nisip
Ucis intr-o vineri de scoici revolulionare.
stmLDiltw ?fi3
 BEJENARU
sEX tr CANDOARE
Gheorghe BOGORODEA

s€xc Unul dintre poeme (de facture "de la lume adunate

gi 'napoi la lume date") atactr fere consfangeri inutile aga-
DC zisa inocenla cosmice.
C€NUSf,
"Dar aiteaptd, Dragd Lund Mldioard,
PAnd cand te-o AIA pentru-nteia oad,
Un romAn cu ASTA, mare At o $ure
Se b-nveqi prin spaliu Handd 9i sdtud
(Balada Lunii-p. 14).

Autorul va observa, fera indoial5, ce am schimbat,

Prin placheta de versuri .,Soxe de cenuge,', spre binele seu Ei mai ales al lextului, locul ASTA cu AlA.
Constantin Eejenaru vrea sa invinga una dintre cele mai 9itotugi dragostea are decente Qi limpezime proprie.
grave boli ale secolului abia incheiat. Sexualitatea. Cand
toul se reduce la bani si la acuplare, dragostea unde mai ?end trcbuie sd plengl
este? amintefteli de mine
"Ascultam amdndoi mutmurul mdrii pudtatea cliplor de atunci
curge gi astdzi nestingheitd prin wne.
Fi orizontul ln fala noastrd fngenunchea.
Amplificat in linigtea depefterii (Aminteqteli de mine - p. 6)
Nudul tdu ln scoici fnflorea... "
(Dragoste pe o gure de cer p.15). Obsesia aceasta, care presupune gi implice ele-
mentul carnal, este doar o trecere pe care berbatul o simte
Demonizarea pana la demonetizare a sexului duce cum ar simti cAnd pune un benu! in palma lui Caron.
pane la urma la sc6rbi. Femeia a lost facute pentru berbat,
iar barbatul pentru femeie. Uitem prea ugor Sodoma Ei "Desigur cd-n a@aste n@pte,
Gomora.Si mat uttam ce a urmat. Zeus
A lintuit cu llori
"Pentru tine efebi ca soarele-n zori Styxul
inpdftifi-ni cdnapa gi tainete focului, femeiif
Pentru armdsari cddrind iepe ln flori, (Flori lintuite-n styxul femeii-p.1 1)

Pentru cei ce.au dat nume norocului."

(Saturnalia, p.35) Uneori insa triste,tea imp5rteganiei necurate are un
nume:
Dragostea poate supravietui in ciuda tuturor vicisi-
"De-a6ta pdt desfrunzit
Falusul meu viseazd stele
tudinilor, pentru ce si amanta are dreptul sa ,ie respectate.
9i-n senii tdi da loc
"Curg nopli incestuoase prin dama perdsild s-au limpezit
Aproape toate gemetele mele!"
Pdduri adolescente ilumineaze ideri,
(Orgasm -p.17 [dedicat Drei D.A.])
Scdldali-vd ln spasne iubita juruitd
Nelegiuitd-n atfuri, satane gi durei!"
Din intdmplare sau din nefericire, marile poeme de
(lluminare p. 34)
dragoste ale lumii n-au fost scrise penttu lemeile cinstite.
Oare Adam si Eva n-au tost alungati din Rai pentru ce au
Cand totul devine doar sex, iar meine. daca se
pecituit? Nui-mi amintesc sa fi auzit sau citit pe undeva ca
indure Cel de Sus sa ai o paine gi un pahar de vin pe mase,
le-ar fi parut rau. Cu toate suferinlele indurate.
ultima ganse ramane dragostea, care prea des niiroase a
fecale $i a moarte.
'Cet fimp sunt ca argintul viu
" Prin vene migund strigoii €i-mi scenbiaze ochii in oftite,
Ca gi Oidius, eu nu scriu
Cdudtoilor de mirt Fi laur, Pentru femeile cinstite !
Necheazd-n flori cueritorul Troiei (Ca si Ovidius-p. 23).
Sinyind mirosul grajdului de aur.
. (Ode iubirii-P. 4)
SttAtA Dohrry, 2oo3
 115
-
Poemul caracteristic al acestei stranii plachete de
versuri remane, in opinia mea, "Colind acvaAid,. Susline gi Anul editorial tulcean 2003
titulatura dar este $i de o valoare artistica deosebita.

"Pe aceste abia ie1ite din aN meleagud

Se sdvergesc nfualud lente \i(,i l:in.*,( ,\lt^X ,\
Carc fac sd-mi urc€-n senge
Zeci de sirene incandesc€nte. "

(Colind acvatic-p. 10)

Sirenele noastre sunt dragostele noastre. De

J $k.l$[,..,
Dumnezeu nu poli si lii indregostit. Pe EL il iubegti 9i
ATAT. Noi putem lranslorma intotdeauna aga,zisele iubki
in dragoste.

"Huvii de senge lavinos

Se-mpdgtie din 'leul lui Adrocle"
Se-mi umezeascit sta?nic Htffilia
$i sd md-nea-n florl sa@dotale.
(Sexe de cenu$a- p. 2)

9i peste toate acestea, poetul incearci si alunge

neincrederea in curelenia gi vigoarea femeii de lAngi noi.

Uftime singurebb,
Femeia mie rllmas Nincioasd.
I I
Daimone, Daimone,
O lennie va fi gi pntu tine :00:l
Cend anvanul de sex
Se va le@a!..'
(Ultima singuretate-p. 26)
Chiriac
De ce oare "Sexe de cenugS"? Si lie din cauza ce,
in cel mai fericit caz, dragostea devine respect cand nu se Ddnul
alege praful gi pulberea de ea. Si ,ie oare din cauzd ce
sexele insegi se ofilesc Ai mor, degi purtetorii atator pasiu-
x<
ni, (patimi chia0 $i, tregand dupe ei atatea nopli albe, zile
de.o clipi, mai lac ince umbre pdmantului? Sunt convins cA
nici autorul nu gtie.
Departe de a avea o tente pornografici, degi una
lubrica este prezent5, placheta de versuri a domnului
o
Constantin Bejenaru indeplinegte condilia oricirei ce4i:
daca n-ar fi fost scrise, nu i-ar fi dus nimeni dorul. Fiind
EU $r MINE, &r
scrisi insi, trebuie citit5 $i apreciata la adeverata ei va- DIALOGAND...
loare.

8g!I \. t.
)

t\ rl
MONOLOCAND...
@@v a@, -(
@w
ff nl.rr

st AtA 2003
 tl_ 4
\ CENACLUL LITERAB
ll.\t.\ al
a s'l
l)( ) BRO(; lll ASPII}ATII
2003 LA 35 IIE ANI
Gh€otgbs BUCLJR
vat stimularii, orientarii 9i ln cadrul acestei forme
Stredania elevilor de a da indrumirii capacitatilor de de activitate, foarte indrigitd 9i
expresie artistica sentimentelor crealie literara a elevilor. Se cdutati de adolescentii talentati,
$i gandurilor lor a cunoscut in
puneau bazele, fdri
s6 se s-au implicat mulli elevi, care,
Colegiul dobrogean Spiru binuiasci atunci, unei activitili mai apoi, au urmat in viald dru-
Haret din Tulcea mai multe de lungi durati 9i de inare muri dintre cele mai diferite,
etape. importante ?n viata gcolii. manifestdndu-se fie in sfera li-
Un moment de rescruce Cu doui intreruperi, teraturii gi artei, fie in acelea ale
in activitatea de crealie literari il determinate de delinerea unor gtiinlei, tehnicii, medicinei, etc.
reprezintd anul gcolar 1967- funclii de conducere 9i absenta lata cateva nume: loan Marian
1968, cAnd aceasta capeta un din gcoald, cenaclul a fost con- Augustin-arhitect, lector univer-
caracter sistematic ai permanent dus timp de 25 de ani (1968- sitar (i-au apirut plachete de
prin organizarea ei in structura 1971, 1979-1985,1987-2003) de poezii "Gesfrca" - 1987,
unui cenaclu literar, formi speci- catre intemeietorul lui, care "Partidul poelilor" -
1992,
fici 9i eficienti. Datorite indrumd 9i in prezent activitatea "Patria, Poporul 9i lo"-1995,
num6rului tot mai mare de elevi elevilor. "Armata poporuluif'-1997),
care doreau sd se manifeste 9i in anumite perioade, ac!i- Virginia Mirea-actriti, Monica
prin crealie literari, Intemeierea unile din cenaclu au fost coordo- Cerchez-pictori!5, Stamate
lui devenise o
necesitate. nate de profesorii Stan Dumitru -
Teodor medic de renume,
Momentul era propice deoarece, (1971-1979) 9i Calenic Cezar lvanov Corina - medic, Vlahos
fata de situatiile anterioare, be- (1985-1986). Panait - pictor, Fenoghen Ana -
neficia de existenta din 1967 9i a in anii 197'1-1972, cena- economist, Migurnov Andrei -
unei reviste gcolare proprii - clului i s-a spus " Primii pagl' ' ofiler de port, avocat, actor ama-
Aspiralii. sintagmd la care ulterior s-a tor, laru Anicuta - iurist, Matei
Desprins din cercul literar renunlat, revenindu-se la -
Luminita arhitectd, Calciu
al liceului, Cenaclul Aspira(ii a
numele inilial 9i pdstr6ndu-se Corneliu - inginer, (orientat cetre
fost infiintat In martie 1968 de
astfel o veche tradilie literard: poezia satirica, scrie fabule, Pa-
cdtre profesorul Bucur revista 9i cenaclul se poarte rodii, epigrame, maxime,
Gheorghe, tAnir absolvent al acelagi nume Se mergea astfel numeroase crealii fiind Publicate
Facultdtii de Filologie de la pe urmele unor celebre modele: in ziatul iudelean "Delta")'
Universitatea Al. L Cuza din cenaclul 9i revista "Literatorul" Bidoaie Liliana - Profesoard.
lagi, care 9i el "cochetase" inca intemeiate de Al tVlacedonski
Begleagd Cdtdlin - inginer,
din liceu, ca elev al acestei gcoli, sau "sburitorul"
de citre Prund Mihaela -
ingineri,
Mihalcea Angelica- arhitect6 (a
cu muza poeziei 9i gtia poate Eugen Lovinescu'
ce Cenaclul literar "Aspiralii" publicat Placheta "Bumerang" '
mai bine decit oricine
1999), Zibileanu loana - Profe-
inseamnd o formd organizate in a fost de-a
lungul anilor o
soara, Filat Laura - Profesoard
care elevii sa-9i prezinte 9i sa prezenla vie in
viata gcolii' prin
proprii actiunile deosebite 9i intere- Olteanu Liviu - Dan, Retca
discute creatiile literare
realizate' ca 9i prin re- lonut, Milian Traian Dorin,
Obiectivul fundamental il consti- sante
obtinute in timp' Mitrenca Mihai 9i allii.
tuia realizarea unui cadru adec- zultatele
sttllut Dohrogcl, 1f,o3
 Dupd 1990, li se adaugi
o alti generatie de elevi cena-
cligti: Pugaci Aurelia, Luchian
Maria, Risadu Eliza,
Caragea George, Zaharia
Carmen, Buzatu Eugen, Hondu
Diana. Au fost o prezenle activa
in gedinlele cenaclului:
Siminischi Cerasela, Cu!opal
Luiza, Sdrdcin Laura, Tepgan
Florentina, Mircea lrina, lvan
Alina, Trofin Anca, Lup
Florentina, Banu Mddilina,
Petre Raluca, Vladimirov lulia,
Nepotu Cristina, Bogorodea
loana, Axentiev Daniel.
Formele diverse de acti-
vitate a cenaclului gedinle pen-
tru lecturarea discutarea
9i
crealiilor elevilor, audi!ii, intdlniri
cu scriitorii (Eugen Simion -
Pregedintele Academiei
Rom6ne, Mircea Dinescu,
Emilia Cildiraru, lon Gheorghe,
Gh. Tomozei, Radu Cdrneci,
$erban Codrin, Constantin
Novac), intAlniri cu publicul in
cadrul unor "serate literare",
realizarea de momente poetice
in cadrul unor emisiuni radio 9i
TV pentru elevi, vizite de docu-
mentare la Casa memorialS
"Panait Cerna" din localitatea
Cerna etc. au ficut posibilS
manifestarea complexi a talen-
tului elevilor. O parte dintre
cenacligti au publicat creatiile lor
in reviste literare de prestigiu ca
"Rom6nia literar6", "Luceafdrul",
"Tomis", ,,Metafora" sau in
reviste 9i ziare judelene gi locale
(,,Delta", ,,Acum", ,,lulia
Hasdeu" ).
Este de mentionat
aparifia creatiilor de valoare ale
unor membri ai cenaclului in
reviste ca ,,lagul literar" (Gavrild
Veronica) sau ,,Rom5nia lite-
rara" (Bejenaru Cdtdlin, Gavrild
Veronica).
Revista,,Metafora", edi-
tatd la Constanta, a dedicat o
pagini in nr. 4 din 1999, tinerelor
condeie tulcene , toti membri ai
cenaclului nostru, in care au
apdrut crealiile a opt elevi:
Achimov Jan (cls. a Xll-a E),
Antonescu Midilina (cls a Xl-a
E), Bejenaru Citilin (cls. a Xll-a
F), Constantinescu Alina (cls. a
Xll-a H), Ochegel Alina (cls. a X-
a C), Plinge Valentina (cls. a Xll
- a E), Simitopol Anca (cls. a Xll-
a H), Tozaru Bogdan (cls. a Xll-
a de la Seminarul Teologic
Tulcea).
in culegerea de liricd
feminini ,,La tdrmul cu
dragoste" apdrutd in 1999 la
Constanla prin stradania d-lui
Costache Tudor, au fost publi-
cate aldturi de creatii din zona
Constanlei gi poezii ale unor
eleve din Cenaclul ,,Aspiratii" al
Colegiului Dobrogean "Spiru
Haret" Tulcea (Aref Andreea,
Veronica Gavrild Melina
Panaitache, Anca Simitopol).
Menliondm, de aseme-
nea, prezenta in timp a creatiilor
membrilor cenaclului (laru
Anicuta, Ana Fenoghen, loan
Marian Augustin, lvlihalcea
Angelica, Drdgan Delia
lvl o n ica. Gavrild Veronica,
Ochegel Alina, in revista pentru
elevi ,,Limbd 9i literatu16
rom6n5", editati de Societatea
de $tiinte Filologice din
Rom6n ia.
in revista gcolii,
,,Aspiratii", sau la gazeta de
perete a cenaclului au fost
prezentate permanent cele mai
realizate poezii, schi!e, eseuri,
amintiri ale elevilor nogtri. in
cadrul concursurilor gcolare gi a
taberelor de crealie, organizate
de Ministerul Educatiei 9i
lnvdtdmAntului, o serie de elevi
ca Ana Fenoghen, loan Marian
Augustin, Mihalcea Angelica,
Drigan Delia Monica, Luchian
Maria 9.a. au participat cu o
serie de creatii originale
deosebite, apreciate gi premiate
de multe ori. Doi ani consecutivi
- 1997 9i '1998 . in cadrul con-
cursului de creatie al redactorilor
revistelor gcolare de la lagi
(Ciric), elevele Gavrild Veronica
(cls. a Xll-a H), Constantinescu
Alina (cls. a Xll-a H) au oblinut la
aceasta intrecere nalionale, pre-
miul I la poezie 9i, respectiv, pre-
miul I la eseu. Elevei Veronica
Gavrili i-a aperut, in 1998, pla-
cheta de versuri Aipd de gdnd'
" .
O realizare deosebiti de-
a lungul anilor o constituie par-
ticiparea cu succes la concursul
interjudelean de literaturd
,,Panait Cerna", organizat de
Consiliul Judetean de Cultura.
loan Marian Augustin a cagtigat,
ca elev, de doue ori premiul I la
poezie, iar recenl Bejenaru
Cdtilin - premiul al lll-lea, pre-
cum 9i Bucur Cristian - premiul
al ll-lea la eseu (in absenta pre-
miului l), iar, un an mai t6rziu,
lulia Vladimirov - premiul l, de
asemenea la eseu.
De evidentiat este 9i fap-
tul cd in cadrul Olimpiadei
gcolare la limba gi literatura
rom6ni, "Mihai Em.inescu", ele-
vii care au obtinut de-a lungul
sttnll Dohw ?fr3
 '118

timpului distinctii la faza pe lari

au fost aproape intotdeauna nul editorial tu c ean 2003
membri ai cenaclului, adici au
fost creatori literari. Mentiondm
pe Matei Luminila, loan Marian
Augustin, laru Anicuta, Ana
Fenoghen, Monica Drigan,
Maria Luchian, Constantinescu
Alina, Veronica Gavrild, Alina
Ochegel gi altii, care au demon-
strat nu numai capacitati de
crealie literard, ci gi o temeinicd
informalie culturald 9i inclinatie
in perceperea 9i analiza
fenomenului literar. Este tot mai l
evident cd, in ultimele decenii
mai ales, crealia literare nu
poate atinge cote inalte in afara
culturii literare.
Dupa 2000, in cadrul
cenaclului 9i la diverse con-
cursuri literare s-a impus o noud ,,noisdtbrie
generalie de tineri care bat la UNE$90 ZB0S
po(ile muzei literare: Grigorag
Adela. Cristina, Dobrea Camelia,
Mirun!oiu Denisa, Ochegel
Alina, Rapcencu Anca-
Eleonora, loan Daniela, Sirdcin
Corina Mihaela, Manolache
Marius, Buzild Corina, Gudu
Tasia, Criciun Ana, Maria, loan
Citilina Midilina, Marin
Dragog lonu!, Caramangiu
Anamaria, Caulea.Popescu
Nicoleta, Ciubotaru Nadia,
Mocanu Adina, Popov lrina,
Hristodulo Cristina, Hondru
Sabina, Radu Elena, Sandu
Marius.
in cei 35 de ani de activi- ,Ef,ltlf
riltlF
ffi r.
i *il
35
tate a cenaclului, tinerii creatori
elevi din diferite generalii au dat
t!l**
i-
expresie artistica unor nobile
g6nduri 9i sentimente in "asPi-
n
raliile "lor de bine 9i frumos.

Sttfrit Dohrw, 2oo3


Cei l0 ani de existenfii
Radio "Argus" Tulcea, (primul
post radiofonic in spaliul publicis-
tic radiofonic nord.. dobrogean) ii
inrplineqte intr-un moment fast. pe
de o parte. pentru cd. datorite lui
decembrie 1989. beneficiaztr de
libertatea totald de expresie. Pe de
alta parte s-o recunoagtem! ..
momentul este gi nefast penlru cA
impedinrentele materiale qi dezin-
teresarea de radiofonie a majoritdlii
guvernelor post decembriste. ii fac
dilicila aparilia.
Continul totu$i sI existe de
zece ani. deschizandu-gi larg evan-
taiul frecvenlei radiofonice, gene-
ratiilor noi de radiofoniEti nord-
dobrogeni. Nume pAni ieri
necunoscute incep sd insemne ceva
in spaliul radiofonic nord.dobro-
gean gi intri in conqtiinla publici
asociate de numele Radio "Argus"
Tulcea. in curdnd acegti tineri vor
reprezenta postul de Radio "Argus"
Tulcea 9i spiritul tui in chip deplin.
$i este normal si fie aga: <<per
aspem ad astra>> (pe drumul spi-
nos spre stele). Este, cum ar fi spus
divinul critic literar George
Calinescu. eterna goani a torlei.
S-au implinit aqadar .10 ani de la
prima ieEire in eter. ca si zic aga, a
argusienilorl
Despre meritele acestui
posl de radio. cdt va fi avut gi are.
despre locul lui pe firmamentul
publicistic radiofonic cdntempo-
ran. mai potrivit decdt mine ar fi
allii sa vorbeascd gi poate ca o vor
face. Pot. in schimb. se depun mar-
turie despre imprejuririle in care
s-a nascut acest posl de radio, ca gi
despre o seami de momente din
istoria lui ulterioard, indeajuns de
accidentati gi cAteodatl dramatici:
anr lbst primul ziarist care in presa
scrisd. respectiv in primul cotidian
indcpendent post revolutionartul-
cean "lnedit Press". am salutat cu
entuziasm na$terea postului prin
articolul sugestiv intitulat *,4ye
ndio Atgus Tfulcea, Beco te salu-
bt !' . Apoi am luat primul inten iu
(tot in "lnedit Press") redactorului
qef de atunci al postului de radio
"Argus" Tulcca. legendarul Virgil
Mondea. una din vocile de aur ale
radiofoniei romane$ti. Am sirit ca
ars. cdnd radio "Argus" Tulcea a
fost impiedicat s6 mai emiti. luAnd
atitudine impotriva detractorilor
acestuia. Pdstrez qi azi fotocopia
xerox dupd declaralia crainicei
Condrat Mihaela in care relata
modul samavolnic prin care s-a
incercat sd se impiedice aparilia in
eter a postului qi multe alte.
De altfel, eu insumi, din
1994 am devenit redactor.colabo-
rator al "Argus"-ului, strdduindu-
mA sa fiu in voce gi sI nu-mi deza-
mdgesc ascultdtorii. Dar nu despre
mine doresc sd vi vorbesc acum, ci
despre intelectualul elevat 9i
bonom Ioan Arpagu, Ihrd de care
acest radio tulcean n-ar fi existat.
$i mi se pare a fi un serul
divin faptul ci ziua de nagtere a
domniei sale coincide cu ziua de
na$tere a postului de radio "Argus"
Tulcea . Gaudeamus iginr!
Si ne bucurdm a$adar gi sA
le urdm amandurora mulli ani-
lumini pe calea undelor hertziene!
Tot azi, la aniversard,
cuvine-se si vorbesc qi mai ales sd
reliefez faptul cd facerea unui post
de radio este un joc de echipi. ca si
zic aga, ale cirui reguli nu se
impacd nicicum cu egocentrismul
ori cu mAntuiala, respectiv superfi-
cialitatea.
Munca fiectrruia. nume sau
anonim, se aude in undd gi cere. pe
lingd profesionalism, devotament
gi pretuire pentru activitatea altora,
ribdare qi
imaginafie.
Constantin BEJENARU
Vremurile,din ce in ce mai compli-
cate financiar. Si-au aralat Si-$i
aratd collii, redactorii qi crainicii
putend povesti multe despre lip-
surile pe care le-au indurat. despre
emolii. bAlbe qi inginduriri despre
rlutatea gi dispre(ul celor care ar
dormi liniqtiti daci radio "Argus"
Tulcea n-ar mai emite. Dar gi
despre celebri pisdlogi logoreici 9i
revendicativi, veleitari care pretind
sI le asculli pe loc elucubraliile.
sfertodocli care n-au nimic in
comun cu radiofonia. bibitii care
se plictisesc Ei sunt domice de con-
versalii interminabile, etc. etc. Deqi
nu platesc nici un fel de abonament
ca sa asculte radio "Argus" Tulcea,
ace$tia (acestea) sunt convingi
(convinse) ci... trebuie s[ fii la dis-
pozilia lor! Ctr"auzi1i! , de aceea
esti ptatit!!
fi-e jena, zdu aga. sa expli-
ci acestor prolitori ai tranzitiei. cI a
fi redactor colaborator. ca acel ce
vd vorbegte, sau crainic sau
reporter la un post de radio privat .
independent e mai mult un hobby.
cd mulli dintre noi sunt nevoili
(dupi cum ii suslin studiile qi
aplombul cultural-spiritual) si
munceasca gi in alte pdrli pentru a
supravielui 9i ci. din pricina asta.
mie unuia, spre exemplu, imi
rdm6ne destul de pulin timp pentru
scris. Dar nimeni nu se pldnge.
Nici micar crainicii. a ciror munci
este foarte stresante. mai ales
noaptea. Dar ce lume. ce viatl
interesantd. ce bucurie gi satislactie
si lucrezi Ia un post de radiolPost
de radio care astazi implineqle zece
ani! E mult, e pulin? La aceasti
intrebare. desigur ca mai indreptd!it
sA rAspunda este Miria Sa ascultd-
torul. "domnul care ascultd".
con$tient fiind ci -vorba lui
Aristotel - a asculta e o arti!
Gaudeamus igitur!
(26 mt 2003)
sttilt Dfrtolcr, 1,r/3
 120

100 de ani de la moartea poetului

IULIU CEZAR SAVESCU
(1866 - 1e03)

Anul acesta, in luna martie, s-au implinit 100 de ani

de cand de s-a stins din viata, din cauza ftiziei, la Bucuregti, LA POLUL NORD
poetul luliu Cezar Savescu.
a s-a nescut in septembrie 1966, la Braila. La Polul Nord, la Polul Sud, sub stele
o Redactor intre anii 1890 gi 1891 la rcvisla "Duminica". ve nic adormite,
. Proprietar in anul 1895 al revistei Nuvetistul in lung 9i-n larg, in sus 9i-n jos,
. Din 1899 9i pana in 1903, corector la Monitorut Oflciat se-ntind c6mpii nemdrginite.
din Bucuregti. C6mpii de ghea!6 ce adorm pe agternutul
in revista Peuce, 6, 1977 regretatul publicist mirii ud,
Nicolae Rusali relateaza ca, probabil, amintirile placute ale Cu munli inalli, cu vdi ad6nci, la Polul
marelui poet Alexandru Macedonski, (pe care Savescu Fa Nord, la Polul Sud.
cunoscut in '1886 in Bucuregti) l-au determinat pe tanirul
Savescu sa-gi caute la Tulcea un moment de lini$te CAnd dintre munlii solitari ingdlbenegte
sufleteasce. Remane la Tulcea in toamna Si inceputul iernii luna plini,
anului 1896, respectiv intre 22 septembrie 1996 (cand 9i-a Virs6nd pe albul dezolat o cadaverici
sarbatorit cea de a 3o-aniversare) 9i 21 decembrie 1g96 lumini,
cand pleace la Breila. Se vid iegind ai mdrii urgi, cu ochi
La Tulcea, colaboreaz, cu literatur5 la ziarul de foc, cu pagii rari,
"Voinla Tulcel' in care publica intre 5 octombrie - 21 decem- Cind dinhe viile adAnci, cAnd dintre
brie '1896 poeziile "Regina visuilor ifab" (legendd apud muntii solitari.
Shelley), "Spenzuratul",,'Serenada funii',,,,\d d,,,
"Cdtre poeli " Si "Bdtrenul", poezie dedicata primarutui $i dorm addnc, gi dorm mereu
de atunci al Tulcei, Mircea G. Petrescu. peste ani, cu putin nemirginirile polare,
inainte de moarte, publica in revista "Flacira", 4, nr. 21, 16 lar din prdpdstiile adAnci se "aude,o
februarie 1903, poemul "La polul nord', care imi place se stranie vibrare,
cred ca a fost conceput la Tulcea intr-una din zilele lui $i urgii albi, induiogafi, intr-un oftat
decembrie 1896. ad6nc 9i greu,
. volum publicat: Poezii, Bucureqti 1926 (poeziile Se-ntind pe labe de sidef gi dorm adinc,
"Spanzuratul", "Batranul", "ldila", "Dragei mele', publicate in gi dorm mereu.
ziarul "Vointa Tulcei", nu sunt reluate 9i in volum gi, deci,
putin cunoscute publicului larg ).
luliu Cezar Sdvescu a scris multe poezii pentru
care hmpul n-a lucrat in favoarea lor. insd poemul La potul
nord poate figura in orice antologie a poeziei romanegti gi , L Attologia pLtczic-i sinbolistc ntnfinc\tr. cd. IIincrra.
mai ales, pe noi tulcenii ne va indemna (nu doar acum cand Bucure$ti. 1972. p.43-50
s-au scurs deJa o sut6 de ani de la moartea poetului) ince 2. Hogea, Axenia. "Personalia. Dictionar bithihliryralic .ctl.
multa vreme sa ne aducem aminte de numele autorului lui: Ex Ponto. Constanta.2000, p. l-50-l-51.
luliu Cezar Sevescu. tC,B^l

StenuooWo6d, )oo3

I.
Pe cAt de nlulti mrncd a fost
necesara pentru realizarea unor tipuri
noi de mateliale. avind calititi supe-
rioare celor naturale. tot atat a trebuil
pentru a gasi lnodalitatile de a le dis-
truge din momentul in care s-au
dovedit inutile. Cazul materialelor
plastice este unul dintre cele mai rele-
vante in molltenlul de fa1d.
Pe strdzi. pe rnalul apelor gi in
ape. in pdduri 5i chiar in vdrf de
munte. acolo unde poate cilca piciorul
onrului. pungile de plastic, cutiile $i
sticlele de plastic, dopurile de plastic
gi cdte alte obiecle au devenit mirtulii
neperisabile ale trecerii noastre prin
lunre. Iar afirrnalia, cu mica und6 de
ironie care o stlAbalc. con!ine toluli un
adevdl stinjen itor.
Intr-adevat'. aceste obiecte fru-
[l()s col(\r'ate 5i. pentru rrn anumit
timp. utile. surt aproape indestruc-
tibile.
Polirnelii. din care sunt alc6-
tuite. reziste la acliunea apei. a aerului
gi a soarelui. Nici rn icroorganismele,
care ajuti la desconrpunerea mateli-
alelor naturale. nu le pot consuma,
dupd cum nici arderea lor nu esle o
solulie: mrrlte materiale plastice inci-
nerate enrane gaze toxice- Moleculele
gigant, compuse din carbon qi hidro-
gen. pot fi distruse prin oxidare sau de
razele ultraviolete intr-un timp foarte
indelungat. poate c6teva sute de ani.
Polietilena. de exemplu, este alcetuitl
din lanpri nlari de etilena. Fiecare lanf
poate avea pdnA la 100.000 de leglturi
9i pot trece decenii pand cand rrn mic
nunrir dintre ele sA poatd fi distrus.
Specialiqtii aLr lansat. insd. o
campan ie aprigi impotriva rezistenlei
acestor nrateriale. irrcercirrd in acelagi
tirnp sd le pdslreze calitetile. $i au
oblirrut unele rezultate. Au fost rea-
lizaqi polirneri a calor viala nu dureazi
mai rnuh de c6teva septimani. Al(ii
pot fl "programati" si se dizolve intr-
un anumit tirnp sau se descompun in
ameslec cu anurnite substante. O firnrd
elveliand a reugit sd produci Lrn lihr
de plastic rczistent la apd. dar care se
desconrprrne in mornenlrrl in care vine
in contact cLr o solulie ce incorporeazd
o anumita substan(e chimici. Reziduul
MANIFESTE PENTRU SANATATEA
pAruAruruLU!
este de dimensiune neglijabili qi este
netoxic. Acest material ar p tea avea
multe intrebuintiri, deoarece este
modelabil. Astfel, el va.putea fi tblosit
pentru protejarea vopselei de
magini. a monumentelor impotriva
ploii acide, 9i chiar de arti$ti pentru
lucrdrile lor.
Materialele plastice fotosensi-
bile sunt promiptoare Ei pentru agri-
culturi. la protejarea qi cregterea cul-
turilor. in locul
bdlegarulLri gi al
gunoiului. Materialul, "programat" sd
se dezintegreze dupi un anumit timp
(toamna), retine in jurul plantei cildu-
ra qi umid itatea,.protej6nd-o in acelagi
timp de buruieni. Sau pungile gi sacii
de plastic, care rim6n intacte cat timp
sunt pestrate la loc relativ intunecos.
dar se descompun sub actiunea prelun-
git6 a razelor soarelui. Alte plastice
pot fi distruse gi de microorganisme.
La universitatea din Maryland
(S.U.A.) s-a experimentat un material
ai cirui polimeri pot fi modificati de
compuqii organici numili esteri. Dace
aceste plaslice sunt aruncate in apa sau
ingropate in pim6nt, esterii vor fi ata-
cali de ciuperci qi bacterii.
M ic roorgan ismele de\oreaza
polimerii, legiturd cu legeture. pend ce
rdmin doi produSi inofensivi bioxidul
de carbon qi apa. Mai exista o pro-
blem6: polimerii obignuili, precum
policlorura de vinil. prin ardere, dega-
ji gaze nocive. Substanlele incorpo-
rate in polimeri pentru a impiedica
arderea, care conlin halogen. lac ca
materialul sd ardl mocnit 9i si degaje
mult fum. Alte aditive rcduc rezistenta
polimerilor. Totuqi, specialiqtii au g[sit
solulii qi in aceastd plirintd. Cu aju-
torul aditivilor pe bazi de siliciu,
materialele plastice raman la fel de
rezistent€ 9i pot arde ca lemnul.
ln orice caz. noile solulii
promit ca in viitor rnediul ambiant sl
devini mai curat. spre beneficiul tutu-
ror 9i al celorlalte vielLritoare de pe
pemant.
II.
m0tt0', 1fotal e escnllsl dio nmnEnt ce odcc
zir,inunt prrte aci*.
Afirmlm. pe bund dreptate, cI
planeta noastr6 se afli intr-o crizd
Ecaterina DUMITRESCU
cxistenlialS. dar printr-o legretabilS
croarc onreneasci rhnranem incd la
stadiLrl de discutii.
Ntr-i trebuie nirnanu i calitati
la de pr-ofet ca s.1-9i dea seanra c61 de
apropiati cste prirnejdia ce pa$te pla-
neta noastri. dar'. pe cit suntenr de
alalmati gi :r\crli/ali de sitLralie. pe
atat de putin luim initiative. Ar fi
cazul si irtleleeenr cd a sosit timpul ca
onrul sA judece realist inlluentele dez-
voltA[ii sal!- la nirel planetar gi sd
acorde cea mai nrare atentie bunurilor
supreme ale Terrei. Natura ne-a intins
un deget. iar noi nu numai cd i-am luat
tolul. vrem siL ii leg6m qi rniinile.
"Mullurniti" suprcrnaliei in-
telectuale. omul a reugit ce n-a fhcut
natura in nrilioane de ani: si rnodifice
peisa.iul planetei in 250 de ani. NLr e de
miralc cd pericolul e la un pas de noi.
Ce e mai tlagic este ca nu suntenr inca
pe deplin conilicnti de plimejdie: atit
timp cat consewarea naturii nu va face
parte din filosofia 9i comportanrentul
nostrLr. acesl lucru este sortit din stan
eEecului.
Dezbatenr la nes1619it plo-
bleme ecologice fundamentale, vor-
birn despre soarta pddurilor. despre
cxtinderea degerturilor. dal poate pu-
{ini sunt cei care aduc gi solutiondri.
Ce s-a ficut pani acum e mult prea
pulin in comparatie cu ceea ce ne con-
frunt6m.
E timpul si ne trezirn din
letargie gi sA evitim sA ajungem si ne
onrordnr pc noi prin noi ingine. cici, irr
definitiv, nu e lorba de destinul
spccici rrnrane'.' S{rcietili le de protectie
a animalelor s-au intiinlat. Alteplam
se ia fiinte gi cele destinate oamenilor?
E cazul ca omul sd nu mai fie
"rneiterul" care si taie pidurea de
parc6 ar vrca si-i facl cogciug. Sd
incepem cLr iniliativa de la nivelul
individulLri gi sd nu mai furirn gene-
mtiilor viitoare elenlentele vitale: apa.
aerul 9i pi-m6ntul.
" lntr-o z t;t li :tutnnic; o
pisiricii..cc cintii. ajuti stcjarul si
cl'cascil.
N-ant putca sI intleredem in
cuvintele Iui Hugo. aparent naive, un
lucru rea lizabil'l
skauooWogd, tms
 CONCURSUL NATIONAL DE POEZTE, $I ESEU
..PANAIT CERN A,,, 2OO3

S-a incheiat evaluarea lucrlrilor concurenlilor

la cea de a XXVIII-a edilie (4-5 octombrie 2003) a
Concursului national de poezie $i eseu "Panait Cema",
in organizarea DJCCPCN Tulcea qi a Centrului culrural
judetean "Ludovic Paceag".
Juriul, avAndu-i in componenld pe Comelia
Maria Savu, Dan Mircea Cipariu, Nicolae Motoc,
Viorel Dinescu, Serban Codrin, Olimpiu Vladimirov,
Constantin Novac (presedinte), a decis sd nu acorde
nici o distinctie Ia secliunea de eseu.
La secliunea de poezie au fost decemate:
OPremiul lsi al Filialei Dobrogea a Uniunii
Scriitorilor din Rominia, Roxana Eichcl (Ploiesti);
OPremiul al ll-lea ;i al revistei "Helis" Slobozia,
Marius Grama (Galati);
OPremiul al lll-lea $i al revistei "stcaua Dobrogci"
(Tulcca), Vasile Munteanu (Piteqti);
OPremiul special al juriului, acordat de DJCCPCN
Tulce a, $tefan Bolea (Baia Mare);
OMenliuni: Ana Maria Caramangiu (Tulcea);
Nicoleta Popcscu. Caulea (Tulcea); Sorin . Mihai
Grad (Satu Mare).
Au parricipat 45 de concurenti din l6 judele ale 1drii.
Olimpiu Vladimirov
trliesc din cauza a tot ceea ce trdieste
Ei am sd mor din cauza a tot ceea ce tr[iesite
qi fiindcd eu reiesc toate trdiesc qi au sE moard
din cauza mea
mort privesc frunza qi mi mir cI frunza e moarti
mort privesc ochiul si mi mir c[ ochiul e mort
mort pdvesc suflerul 5i mi mir cd sufletul e mort
si mI mir
sunt vii eu astezi cand sunt morr
sau erarn mort cind eram viu
privesrc qi ochi gi suflet qi privesc Ei frunzi
privesc, m[ mir Ei nu mai qtiu...
Slujba de noapte
e-un intuneric
mereu reniscAnd printre vise
pronaos luminat de lumflniri
aprinse pentru suflerul celor morti:
catapeteasme eu candele st inse,
altarul cu zdvordtele-i porti

w UasiIe MUilIEAilU
apa
a nebotezfuii:
privirea mea
o n. 12.10.1971, Pitesti, student, anul II cu-n ochi creqtin,
Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti cu-n ochi pigin;
picioarele-mi
Limite cdlcdnd rdstignite
sub stilpul de foc,
privesc frunza qi md mir c[ frunza existi sub st6lpul de fum
privesc ochiul ;i de ochiul privind iar mi mir
privesc sufletul privind ochiul care frunza priveqte e-un intuneric
privesc mereu renlscAnd printre zile-
pronaos luminat de lumdndri
frunza triiesle si eu trdiesc fiindcl frunza triie;te
aprinse pentru sufletul celor vii:
ochiul triieste si eu triiesc fiindcd ochiul triieste
sufletul tririeste si eu triiesc fiindcd sufletul triieqte
ci4i sfirite cu galbene file
deschise-ntre. a qti qi.a nu;ti
si nr5 nrir

frunza nroarc si eu mor fiindci frunza moare inel

ochiul nroarc si eu mor fiindci ochiul moare de cununie:
sLrflelul moarc 5i eu mor fiindcd sufletul moare uimirea mea
si eu stiu cu verbe creltine,

sttntLDohrw, ?no3
 123
cu verbe pagane; oamenr ca platra
miinile-mi peqteri de-a gata
impi4ind hrana floare de colt inima mca
in aur gi vin, iar peste toate
in aur tri p6ine pruncii de lapte
inrucirind ...
e-un lnlunenc vru sl ntort
COI{CUBSUL NATIOIIAL OE POEZIE SI ESEU
ca rdstignitul de pe crucea ce o porl ,,PAt{ArT C=nllt"
de aceea nu deschid altarul ca infirm,
ci ca un sfAnt creltin sau ca un sfAnt plgdn -
a
;l;;t
cu iubire. + '*' ii
+
e-un intuneric mon 5i viu t
intre ce am fost si ce o sd fiu. I,
tt
{ I
de aceea-n pragul naosului eu rdmAn: la
un sfdnt cre;tin, un sfAnt pdgAn I
prin lunrind

si-a li pagin, creltin a fi:

strnt r ii cci nlor[i fi morti cei vii ti
I
prin picatc ' I
t
A.-L
de auzi. dar. dLrh al sufletului meu
(e un inluneric ud si greu
Prin uisul neu cind treci
peste toate)
dd-nri aripi. gheare $i di-mi drum: AITOLOGIA LAUIIEATILOB
EOITIILE 2001 si ?!02
pe nrine insunri ca si scurm
sprc inlltarea-nri...
!l
Portetul Rucdrului
(Penonificarc) hue

o stance-naltA EU
coltind de piatri nu sunt nici micar tf,cere
tecerea aceea ca o boali cumplitd
ca o cascad[ deasupra mea
al cdrei rost este si inlelegi
un stalp de apd trecerea
lumini dezgroap6- trecerea din sine
cer fulgerdnd sub talpa mea trecerea in sine
ochi infrunziti.
EU
ochi de ingeri rdzvritili
atal sunt: cerul
haos fecund sufletul meu prin care lumina migreaz6
cer inrodind asemeni unei pdsiri de aer
pdsiri mustind- intre flori si fulgi de zdpadd
iarbi cositl chemarea mea pasdrea din sine
miini de olar pasdrea in mine
pe un Iut barbar
EU
descdntec mut freametul meu
risipit de-ntrebare
cai de otel, din mine in mine nu mai 5tiu
a zbura
zdpezi de fiet. vdzduhul meu drum cu doua sensuri
port regisil uimirea mea nicicdnd nu va mai purta
vis de grafit umbra din sine
in.rpesterind" umbra in sine
inel de foc altarul meu EU
sttfiil DohrW, zN3
 Sfeaua Dobrogei
5 ani de Ia aparifre
garje amicale..
Auret ENICA

ri
l,;
.lnteroga!ie

H ,{
n
I [fi Oare " Ste/ufa" uneori
N-avea drept colaboratori,
h
J

{n
ffi LJ )E
Pe multi inscrigi la cei biieti,
Cu violet la ...epoleti?

r .{
Ir
I
I .ingrijorare

" Stea", a Dobrogei mlSdite

,r L.-.f *:c;Hfrr
--..::-^ - I-- _-_:.ri- "".
1_ _-
De cinci ani, tu, copili!5,
*,: ..:'Ii-::++i#II3 De n-ai sponsor cite.un Mache,
Fi-vei tAr, ca...Marinache!
I
.Profe!ie

Ilomrntul drcizici
J fcbrurric 1999.
Avea-veti mare sdrbitoare,
Steouo Dobrogei \'^ la Iulcra ca pohlir{lir rrimcslrirh in ziua de aniversare,
Rl. prol: (;ic:l^pirra
Gical. IIir(ca l'rl(u. \'alrriu l-udolc
R2. poclul Conslxnli Bqrflaru. prol llihai llarin{chc
Cu o chindie nu prea micd.
Va face cinste...Gici Gicd!
/ ":\
'':,
Jean UNGUREANU
I

I T
tTffitt il0Ba$$ oProfesorului Mihai Marinache,
directorul revistei culturale
'Steaua Dobrogei"

De la catedra de liceu
Pan' la reviste fugi mereu,
O treabe nu mi-e clare mie

r_'! il TZ t De unde atAta energie?

t i ,l
i
I
-'l
t'i r: !
aLui Constantin Bejenaru, un
' tt''::. I !
stilp al "Ste/el Dobrogel' la
"Barul avocatilor"
I I
fl L. i

'l'I r-a1l:.r
C6nd "Steaua Dobrogei' p;legte
9i-9i plange obidit amarul,
Ca din senin, iar se ivegte
J t(bruirit:000. $i a fosl rn0l l: $i pune un umdr... Bejenaru!
\u slinr (irt tn fi \o!lr1r rcrirlci in accsl .rn'..
Rl. prot \lihri llsrinache. \lircci Pclcu.
Rl. prol:\':rlrriu lirdose.(;i(n (;icI. poclul('onslNnlin Bcjt rru

strfiiT DoWWt, 2oo3


Cu nesrccl,
La multiani, $eaua Dohno$i!
Rccitcsc cu emolie, dupd
aproape cinci ani. articolul pro-
granl al revistei "Steaua
Dobrogei". ittitulat "lcoana stelei
ce-a nturil' (Nr. 1 , martie 1999).
Cccu ce noirle parea la prima
redere nostalgic este. in lond,
polenric. incita la nieditalie qi Ia
reconsiderari. devine profetic !
Iniliatorul bucuriei permanente a
spiritulLri nostru. bucurie care se
chcanri "Steaua Dobrogei".
lr.rlorul u tie ulului program gi in-
tclcctualul care a conslruit migilos
ilar rohust personalitatea publi-
catiei. asigurindu-i numir de
num6r clevenirea, este profesorul
N{ihai Nlarinachc. Pur gi simplu
prolcsorul \'l ihai Marinache, pen-
trrr e;i in l;rru lhptuirii sale orice
irrrint de lauda poate sa pare
schilod;i inutil.
I'ormal. prol'esorul Mihai
\krirrlcltc ;l rcinnodat firul unei
traditii prinrul ziar tulcean, apirut
h nunrai citeva luni de la unirea
Dobrogei cu Romdnia. s-a numit
"Steaua Dobrogei". Nu era o pu-
blicatie dc culturi, ci in spiritul
epocii '^ o "foaie a intereselor
Iocale". [n plus, a avut o aparilie
et-emeld. I)ar. cu respect sacru fali
de istorie. fa(5 de opera grea de
destelenire spirituali pe care o va fi
realizat atunci. domnul Marinache
apreciazd ci editorii gi colabora-
torii ziarului " au intemeiat un
CAND. au zidit o IDEE'. Frumos
spus! Profetice cuvinte! Firegte,
de-a Iungul a aproape o suta
doudzeci qi cinci de ani. a fost cre-
ar.i onuternica tradilie a presei
tulccne. care deseori a cuprins qi
dorrcniilc culturii. Tradilia aceasta
nrcrctr imhogiliti prin timp o con-
125
tinui. de fapt, revista de culturi
"Steaua Dobrogei".
Astizi, dupd cinci ani de
aparilie, md consider indreptilit sd
cred cd revista "Steaua
Dobrogei" a intemeiat un gAnd qi a
zidit o idee. De la primul numdr, in
jurul domnului Marinache s-a
coagulat un grup de "cdliva pri-
eteni", cum anun{a deja in arti-
colul program, un nucleu hotardt si
lupte cu "adversitdlile qi suscepti-
bilitelile existente gi previzibile la
finele acestui veac grabit 9i obosit".
C61iva prieteni
foarte credincioqi. fideli gdndului
domniei sale. Allii . ca gi subsem-
natul - mai capriciogi, mai pulin
fideli, nu cu intenlie, ci dintr-o
inconsecvenla funciari, ceea ce tot
vind este. "Steaua Dobrogei" a
devenit o arhivi de spiritualitate,
de care, mai ales in zilele noastre,
Tulcea are nevoie pentru a se regdsi
pe sine, pentru a-gi consolida iden-
titatea. A devenit o arhivi de spiri-
tualitate tulceani gi romdneasci, de
spirirualitate romineasci tulceand.
PurtAnd
pecetea personalit{ii locului 9i a
oamenilor care ii dau via1a, a reuqit
in acelagi timp str aductr in paginile
sale personalitali din intregul spaliu
romAnesc. O performanld necesari,
care a salvat-o de ptrcatul Provin-
cialismului. Dar mai este "Steaua
Dobrogei" o performanld in sine.
un memento care inalld sfiddtor un
ideal de spiritualitate peste hotarele
diforme ale unui timp corupt, Prag-
matic gi mercantil, aureolat de
cdrdlgia unor impostori qi lichele 9i
analfabeti ridicafi pe socluri de
genii, unor efemeride
impopolonate cu titluri de vedete,
unor politicieni qarlatani gi tdlhari
Ernesto MIHAILESCU
care-gi transfttzcazi singc alhastru
cu iriziri ostentative de r erde-
dolar. Despre carte. in sensul de
qcoald, de invatehrra temcinici. 9i
de culturi, ca sistent intcgrator al
personalitalii in unircr.'llitatc.
cdnd aud, injuri. profancazil sau
simt impulsul . arhicunosctrt. ;;i el
de trista gi universala notorielale,
de a trage cu pistolul. Dictaturile.
de orice fel. au ccva in comunl
Mai scria acunl aproape
cinci ani domnul Marinachc:
" intr-o lu,n" ncslur:i .)r (J/c 4sl
gdseSte cu grcu ct'hiltfu ul. rc't r.;t;t
va suprauielui cu sprilinul tnoralsi
financiar al dobro-genilor cu suflet
nobil si genc'rol'. Financiar. rtr ista
a putut sa apart-l gralie ulor ge-
nerogi sponsori privali.
Simptonratic. ntr a Printit
nici un leu din surse btrgetare. deqi
desligoard un veritahil Program
cultural. legal. printr-o lundalie
nonprofit, qi ar avea drePtul si be-
neficieze de subrentii. Aleqii no5tri
insi prefera si cheltuiasci Pe
guqanele Ei circirii electorale, decdt
sd investeasci in acte de culturi
autenticA.
Astizi. cirnd rer ista existd.
cAnd moralmente o suslin leier
numeroqi colaboratori de valoare
gi cititori credincioqi. Pentru a
supravielui. mai mult ca oricAnd'
are nevoie de sprijin financiar.
Cu respect. Pleciindu-ne in
fala celor care 1'ac "Steaua
Dobrogei" 9i in lata celor carc o
susfin. cu credinta ci niei prinrii.
nici ceilalli nu vor obosi in reci.
incheiem cttm se cLtrittc llt rrricc
aniversare draga. trrdnd prthlicat iei
noastre. realizatorilor r;i cititorilor
ei "La multi ani" !
sttntn Dfuoltt, ?ao3
 LAffflS Revista care p6stneazd qi
promoveazd marile tradi$ii...
ANI'1,+EA6NR.
MihaiALBOTA Simion CAVTLA
Se implinesc, in aceasti STEAUA DOBROGEI, pagini de istorie, evociri, memoria-
toamna tarzie. cinci ani de la listicS, poezie, c6ntec, art6 gi tot ceea ce este menit si ducd la
aparilia primului numdr al Revistei crearea unei educalii frumoase, la luminarea mintii gi innobilarea
" Steaua Dobmgei' . sufletului, la victoria adevirului gi afirmarea tinerelor talente.
Un grup de intelectuali Este revista care pistreazd 9i promoveazi marile tradilii
iubitori de literaturi. artd, istorie, ale celei mai prestigioase publicalii interbelice care a fost "Analele
arheologie. memorialisticd gi nu
numai, au luat iniliativa reinfiinlirii
Dobrogef', coordonatd de marele invdlat gi fiu al Dobrogei,
acestei reviste. care a apArut in Constantin Bretescu.
Tulcea dupi reintegrarea Dobrogei Scrierile frumoase ale acestei noi reviste, care ii acoperi
la Patria mamd RomAnia, publi- paginile albe, trddeazi, prin conlinutul lor, pasiunea 9i puritatea
calie care a avul o viald efemeri. unor fo(e intelectuale ce dau viali 9i migcare intregului cuprins.
Ziarul Stuaua Dobrogei de atunci imi place si o citesc, si o m6ng6i cu toata cildura sufetu-
s-a stins inaintea intririi in secolul lui, c6nd o las, qi sd o pun la loc de cinste in casa mea.
XX. Ani mufi $ plini de str5lrcire i! doresc ts, furn@sa "Sba a D&rogei'1
Mihai Marinache. GicI
Cica. Constantin Bejenaru. M ircea
Petcu qi Valeriu Tudose. fii naturali
sau adoptivi ai Tulcei. prin eforturi
deosebite qi cu bunivoinla unor
Anul editorial tulcean 2003
sponsori locali . iubitori de culturi.
au marele merit de a fi realizat ceea
ce tulcenii ilr doreau de mult tirnp.
aceasta revista cu aparilie trimestri-
ali qi care are pi menirea de a
rispunde preocupdrilor actuale ale
multor mdnuitori ai condeiului.
Prin temalica abordati, o l" \
revista a atras Si atrage mulli cola-
boratori din lara $i streinata(e iar oHuoR(;Ht: a. t\rltlAL(1]t
prestigiul de care se bucuri se
reflecti in numlrul mare de cititori.
mai ales din rindurile tineretului
studios.
[][tderut
fi cunoscute marile
Pentru a bc
personalitali nascute pe aceste
meleaguri. sub egida revistei
:
i600rrbI
Steaua Dobmgei au apirut doud
buletine: Buletinul de culturi Lileratur6 contemporanE la Dunetea de Jos
Panait Cerna $ Buletinal de cul-
tuti istoicl Tafr i.
La acest jubileu. felicit pe
ini{iatori. colectivul de redac!ie qi !l I
pe to(i colaboratorii revistei.
Fie ca Steaua sd ne
lumineze sufletul, gAndul pi faptele
prin tot ce public6, Promoveazd
intreIine.
9i
il
ii urez: ViwC cresca| florcat!

stcauoohro6d, zoos
 ing. ION D. RITCO S.C, YERIIAS S.A. TELITA

sponsori principali ai revistei de culturS

Steaua Dobrogei
-

o Dl. ing. lon D. Rifco s-a ndscut ln Ciucurova, judelul Tulcea, la 20 mai 1949
) $coala generald: comuna Ciucurova, judelul Tulcea
. 1963-1967 $coala Tehnicd Agricold Poarta Albd
. 1966-1970 Liceul din oragul Babadag (cl.lX-X, Lf.; cl. Xl- Xll ,zi)
. 1970-1975 Facultatea de Agronomie la lnstitutul Agronomic
"lon lonescu de la Brad" ^ lagi
. 1975-1977 - inginer agronom la Slava Cerchezd
. 1977-1982 inginer gef fermd gi inginer gef in comuna Sarichioi
. lg82 - I martie 1990 - inginer pedolog la Oficiul de studii pedologice Tulcea
o I martie 1990-13 sept. I 992 inginer in localitatea Telila
. 13 sept. 1992 - 2003 administrator gi fondator al S.C. VERITAS S.A. Tel$a

S0ciGtatea yERIIAS a lost inliinlat[ la l3 seDt. 1gg2 Gu rn Galltal s0Glal

de ll07 acliuni la 10.000 lel.
L,a inceput societatea comerciali Vsritas Teli{a lucra in arendil 800 ha.
trstizi lucreazi in arendii 3000 ha cu o cifri de afaceri ce depICeSte
30 miliarde lei.
IA inceput srcietatea avea o dotarc mecanicd rcdusl: 4 fractoarc U65A
1 autoturism, un autocamio4 4 plugari, 2 gnp cu di'scwi, 2 semAndtori.

Astizi, dotare meoanictr de iwidiat m raobaro

S.G. Ueiltas arc 0 Gu
intreaga game de magini, S com[ine.
Este o mare producitoarc de seminfe de 0n, gl6u,
lloarca soarelui, Io]umb.

lgi asiouri inte0ra! s8minlGle la culturllo uacticats.

Aolicd lclrt olilgil tlc ullin noncnt la loalc callwilc 0raclicalc,
ca rezallatc banc ln anal2ll0S la callafilc de lloarca s0arclttl, porunb,
lolafi dc hihtidarc elc.

Societatea, de la infiintare p6ni in prezent,

nu s-a inchis pe pierderi.
Doar profit!
 Tipogrofio I I
IUcea, str. Trandafirilor, nr. 10
rbhfon: O2W512 651, 0744 52 77 9t,O74O lg 77 23 Tipar offset
Fax: 0240 5f 5 544 e.mail: harvla@x3m.ro
alb/
pa rest e : reviste, cirti, pliante, etichete,
" Policromit
T i

brosuri, afise, invitatii, calendare, caiete, registre;

Confcctioneaza bibliorafturi, dosare
@
I \t rl t\st) I l)
t23a
l0 ll 7 a 9 t0 rr
la l2 r3
19 20 2t 25 2t 71 1a25
2a " 3t
29 30

n :l I)
Y t)
I
ieltots' I 3
rt
a
t5

,.s-\ l*z- 2',.

a 12 13
t2 t5 l? 20 a1 22
20 1t 22
'"/,r,- 25 26 1f
2A 3o 31
a [.1 + ^'r.

'&t',
; '-t \l
a. rl l)
tt)
I a 3 5
a lo t2

27 73 24 ',13 26 21 18

' S:jQ 20
21
2I
28
l5
23
30
24

#s
29 3o 3r

E@ TI ! l)
l)
5 a to
to tl t3
la la 20
3l
I
I @il
trlJvS
t'tAl

I
l)
2
r-\-
!-'t
v l2
1
6'
5 a l9 lo tt t3 t4
r5 I5 16 l7 la 20 2t
a7

ffiI
20 22 2a 7,3 a4 25 2a
2' 3o

E
rr@ E=,. I t,
L 5

ll t5
!8 2o 2t 77 l3
l 30
 '. lttji!l4it-=:, i:,;:: ,t - :trljl:::ti t :: I lf :,:,i!:.,,:tf tltl ,t2f:r11, ji
i: : ,L r: '; l:,
tri llS:t :j-aA,,!;-2;,tr', tLu -,tr ii i,,:t p.t:i:,t)1 f;?.ili, pr'-.:'t'trtlgJll {\Aaati
Cu excepfa unor scurte citate in prcsi,
s't't)aUA t)tttstR()a;rrr repntducerea textelor fdri acordul scis al
este editate de
Fundatiile editorului este interzisi fi se Fdepsette conlbrm
cAsA $CoALELOR legislatiei in vigoa re.
9i o
DANUBIUS Atttoii iti asum:i integral nispunderea
TULCEA morali Si juridic:i pentru toate informttiile
cupinse in tL,xle, lxntnt opiniile si atiludinile
expimate, prccum Si penlnt oice zcu;atie de
insuld, calomnic, plagiat sau pintteie intelecluali,
. s.c.HARVlA SRL o
TIPOGRAFIE OFFSET
Tb.ttele tinrise la redacp-e tor li red ctate
ec.lon VILCEA cu mijloace noderne.
Data limiti de pimire a corcsptndenlei:
O CABINET I.III: l.l T; l.I-Y: l..YII
CONSULTATIV o
in atenlia cellr interesad!
Dr. Nicolae GEORGESCU ,\ici o penoand din colegiul redaclional
TULCEA n u este relri buiti.Redacloii. colalnra toii.
nenbii lbndatoi Si sptnsoii pinesc gnrluit
cite trei exentpl;trc din rerislii,
. SA.
S.C. VERITAS TELIT. A a
ing. lon RITCO Tbrtele nepublicate nu se rcstituie.
a
Caliute de rcdactor inceteaz:i. daci un
membru al rcdactiei ignoni actititatea timp de I m.
o
Tipirit la S.C. HARVIA S.R.L. Corespondenta se, prinr.'ftt, h Seminarul
Tbologic l-iceal Onodox 'fulce;t
TULCEA
str. Trandafirilor 10
telefon 0240 512651 tssN 1223- 8880

Sd nt, apropient intpreuni cu mtgii Si cu il

ptistoii de Pruncul lisus spre z ne invrednici de
bucuia gi lumina adusd tuluror pdnfintenilor de
intruparea Fiului lui Dumnezeu,
Sfintele sdrbitoi ale Nafteii Domnului si
ne reveoe in inimi daruile lor mintuitoare, itr
.Anul Nou sd-l intimpindm cu sdnitate Si hucurii
duhowiceSti.
Tu lu ror ci tito ilor reda cto ti lo r t i
colaboratoilof urii dc siinitttt'. lruni sporin'.
bucuie sfinti pentru

NIOU!. i\trl 20021.

LA MItLTLLNI!
r$

t
 E

Ir

g:-T- E
EH I

I
j
I
a
ts
r

I
I T
i
E
,E i