il

,,lllfll$(
ru$)
ilifft|)r|$-li
tr|r]tjflt
ruD }ilfltfi$billllj[ll,'
;*
 Ieromonah Benedid Agftoritul

PATTMTLE
9r
VINDECAIIE/A LOR

Ttaducere din limba greacd

de leroschim. $tefan lYufescu
sclilruL I,ACU - SFANruL I,II]NTE ATrlOS

---sl
\r

. ri,
 Nnrc,DEPnoLort

'...Nici oglinda murdard nu poate prtmi

reflexele imaginilor, nici sufletul ce este
cuprins de grijile lumepti gi intunecat de
patimile cugetirii trupegti nu poate primi
strdlucirile Sfdntului Duh'.
n
$ (SfAntuI Vasile cel PIare,'Epistola 2lO,
& Cdtre cei invdtati ai Neocezaneii, P.S.B. 3, 188)
{
,*
r{

rl q;
f

CT]PRINS
Notiuni generale.... z
Definifia pi provenienta patimiIor.....................9
impdrfireapatimilor.... ...................
II
Consecinfelepatimilor. ...................
l5
Pricina, pretextele gi provenienla patimilor..... lb
Qdnduri9i patimi.... ......2I
Diavolii- creatoriipatimilor.... .......,22
L.egdtura dintre patimi........ ............24
Iubirea de sine, ldcomia pantecelui,
desfrdnarea ,..............,.,26
Alte patimi ..................28
Vindecareapatimilor.... ..................5l
Modurile gi mijloacele de vindecare............... 52
implinirea poruncilor Si virtutite.....................
40
Ascezatrupeascd.. .....,, 45
Rugdciunea gi postul.... ..................
45
Alte lucrdriduhovnicegti............... .......45

I
I
I
;:ii
l

Notiuni generale

Cecolul nostru este secolul in care

--,ttehnologra a ajuns la inaltimi foarte
mari. Cu toate acestea omuJ--+iin--mod
deosebit _QglJAgnglg, nr-are pac.e..Este
stapanit de_-lgljnjstg 9i de aceea carlfi cele
earesd-i aducdpaee_adar celepe carele afld
sunt se-leaarsjulgguiess adgv4l&-pass- Iar
dintre acestea psihiatria detine primul lgc,
daegxEx€sisurantei ce-o-simte omul con-
temporan r.
eonsecinfete acestei nesiguranfe sunt
iubireade-sise gi egocentrismulomului, culti-
@rat, 4gllg[palim[e_care
il despart pe om.de-flumnezeu.
I
I
8 9
in aceastd stare actuala - consecinfa a
marelui progres al tehnologiei - Sqyantul
llUtjlO:,fAtir''fi despre patimi gi despre vinde-
carea lor este binevenit.
patim i ei
-iuyataguraSfintitor,P".arinli.clespre
lor nu cste un rczultat al cunoag-
v-j;td-e_Carea
terii gtiin[ifice Si psihologice,ci ea este-rBd.ul
ulgLgdatsi, gXpsrren[e",dJrho-vnica-stid obi n-
dita in urma .ngyointelor_aspre gi. a incer-
qarilor de mulli ani. Referitor la aceasta Sfin-
ly!ggjilf l accentu eazd: *QfaJii,f3liati nu
scriu manuale de morala, c-iej afaLa*drumuLSi
pgvatuiesc pe..o.m-Ia-nepatimire, Si indusr-
\ezile prin curafireade patimi".
inrob-irea omului contemporan fald de
lqef,urileSensibile gi srrhjrrgarealti de catre
palimi ii inchid drumul qp_f_e_ _qg.mUlUgllga_cu
,D-umn-ezeu.
-Qrnul, accentueaza Sfinfii Parjnti,=trebuie
sd inainteze in libertatea cea drrli ftrrm-
\ezeu. gi asta se face prin presehinnbarea
patinilg in .dispozitie*iubitoare fafa de. Dum-
nezeu, astfel incit sa-9i poata-..in,qugi
mdn-
tlrirca gi sa se poatd indrepta spre indum-
n.eze.)re,
Definifia gi provenienta patimilor
Patinoa inseamnd repetarea-+L intarirea
unei b*oli-,mo.rale.a unui picat; de pilda, a
BacatdulJaconoiei- a hetiei. sau a rlesfrindrii.
in timp ce un anumit pacat este s qddere
sufleteascd savirgita o singurd datd, o
incalcareconcretd a legii morale, pa.timaeste
inradaeinata;
_e4inseamna Stapanirsa sufletului omenesc
d_e_ o bsal-a morala. gi astfel -pacatul devine
stap6nrrl_sufletuluipi nu-l mai atacd dinafard,
ci il robe$te-launtric legindu-I-dalrrcnrrlSi
situatii Ei faciindu"f -.inca+a^bi[-d.e- a -se
igpojnvi.
Pa.tirya este @L sufle-
tegti. -Este o s[are- +Lo*miScare a sufletului
.tISPglM--Iirii. 9i cum sPune Sfdntut loan
lo
Scdrarul "Eatima nu se afla in fire i!-chip na-
tural. eaSl_Dgm.nezzu_ nu este fdcdtorul patr-
milor". {dlca ontotogic patimile se leagd cu
inexisten{a, deoarece fi.rea-om-enea.scaa fost
_cle-ata,-de,Dumnezeu.fard rdutate in ea. $i
deoarece Dumnezeg gqlg ngp_{Jimitor,tot asF
fgl Si sufletul omului este,nepdtimitor.
Sfintitul Guri de Aur ne spune cd
"mulfimea patimilor a intrat in suflet dup-
moafrea.ace,s$fltuQrinp,acat) ". Adica P.atimilg
[u -gpnstituieo-S@-fireasca-a sufletului, ci
ele apal i4 om @A:.$aya$ilea+acab.ilui.
etlmile mai sunt si boala a sufletului, 9i
incd una-rea".
$.qfletul este s6natos atunci qAnd nu are
patimi. Iar sdndtateasufletului este viLtutea.
Sdndtateaeste preexistent-d, bolii. Prin urmare
hg3l4 vine mai t2trziu.
ca-r_e_--s.a
{ie in acel"a$itimp si bolnavagi sdndtpasd.-De
la sine uJtamerge inaintea celeilalte.
ll
Maf*-.Vreile ne sp-unq cd |atunci cand
s_gflelulse_aflar rfr
lumea cereascd,iar cAnd se afld departe_de
aceastd_stare, 4lrrnci se afli jos {ip-adaneul
p.ierzarii). in primul ca-.surletul este nepiti-
mitor, iar in al floilea.,e_l-,se-
afla_cuprins_de
patimi.
Qar toate acestea g-Ullt_.-sontrare
punetului
d€-yedere ce predomind in lumea de astazi.
in--SOCietateacontempo d este _eOnSiderat
qm_norr:nalge! c_are_iSis,alis_ta-cetoate poftele
lui, irugl, cel ce-se-nevoieste sa-qi taie
Patinile. !3__yeni-_yremea* spune Sfdntul
Cosma Dtolianul,. ]cind albul va fi numit
lgglu gi negrul alb". Adicd ra,utatea_9i_patimi-
le yo1 4iunge,Ia-apogeu.
impffirea patimilor
Dupd ce am vdzut ce sunt gi cdnd au
apdrut p.atimile, sd vedem Si impa{irea lor.
T2
-P+eF-jst(uti*-tr-up--esti si suflete$ti. Prin
analogie existd patimi trupesti si,-sufl-qteeti.
Adicd patimi ce se raporteaza la trup gi patimi
ce se raporteaza lasuflet.
Patimi trupesti sunt setea, foamea, sQm-
nul, etc. Acesteasunt aga-numiteleafectesau
patimi nevinovate. Dar sunt gi vinovate,
deoarece qiirana este stricdcioasd gi somn-ul
lucreazd,pentru [l+ut cel stricdcios 9i muritor
Si nagterea trupeascd a copiilor hdrdzeqte
omului, impreund cu existenta, Si trupul cel
muritor.
De asemenea, trulesti sunt gi patjrnile
care provin din @i, adicd
patimite care au prieinile lorinJrup, cum ar fi
lacomia p,g,Itles.etui.Iar o:ttinoi-slflete$ti sunt
cele care provin "din pricind sufleteascd",cum
estq maldria.
* Mai existd Si pptimi amestecate saU*CeIn-
binale. Acesteaprovin din impreund.lucrarea
puterilor sufletegticu cele trupegti.
l5
Mai avem inca LaLinri tari $i p_atim_i
slabe.
Tari sunt cele care "sg..Idz-waksq_cu tArte
impotriva sufletului", i_qrslabe sunt cele care
se migcd "pe furig".
-. in sfargit, potrivit cu modul in care rdzho-
i€se-Pe orn. existd P_aJrmicare rJ atacd p9 om
la-ardare 9i patimi care pricinuiesc 1runlai
intristare si m_dh,4ire,cum ar fi acedia,
in-tristareasi nep;sar .
Consecinfele patimilor
Prezenla patimilor are eonsecinfe tragice
in existenta umand.
a) Patimile il robesEsijl_su_hjuga pe om,
care isi pierda.liber.tatea gi devine robul lor.
b) S_ufletul.unui astfel de om se imbol-
4avesfe.NSi-Sigtahari.s-,m,ele---saleduhovni-
Desigur,"nuestecu
WEtf$_ruSjggls.dg$s,te.
putinfa ca toti sd ajungd la nepdtimire, dar
t4
tofi pot sd se mintuiascd, tofi se pot imprie-
teni cu Dumnezeu" (Scara, 26, par. 54).
c) P-atimilesunt ca a ingradt*d sau ealrn
Zid desPi4iter Qe ascunde harism.ele-srdetu-
lgi. 9i dacd aceste-ziduri nu se vor ddrdma-qg
?iUlgul_-vidutilo,L tu pot iesi la iveala-bAris-
mele duhovnice$ti ce se afla in spatele acelo-
r?.
$i precum omul nu poate vedea soarele
atunci cind este ceatd, tst astfel nu:Si+oate
veag,a@, cdnclaceas-
ta e-s{eag-gt!"nqA
d.eCeata*atimilor.
Patimile sunt sa _o--substanta v-Ascoasd
care impiedicd iunefionareain grn aaltgrena-
julUi_(e-@i. gi astfel eimul
F-e-aflamer.eu=iu.intuncric $r.nu-poate i*i 1u
tar,amutvtettl;i ^l i. De pildd,iubitonrl
ds--arsinfiqtr-"9un9*a$!ebgpuna*mil-qs_-t_enici,
(es frdnatul, d_gS,falaf
g"a intresiijnteiepciuni qi
iUlnstfrii__,pelei ddtdtoare de, "bueurie. Trtl
l5
asg$tia se afla intr'o continu?.-noapfr: gi
qlbeEaiess--prin intune.ric. Qiq!*- lumi4a
ap3ltine .c.glgr_Mti si c.ql^o;'aarQ.sr:4k-auratat
sufletut de+atimi.
d) {g4d,a1-patimile ne izgonesc de__la
lglgtnrajid&ta =\ten $i fiindca lumina si viata
jzgon€sc dq-la,Dum-
sunt Flristos,P,4[inoile-n€.
nezgu"*eada., este=Viata,qi ne due--La.srsarte.
hicina pretextele gi provenienfa patimilor
Dar-de.Jnde-+rnvinpatimile?
Precum ne invald Sfintii Pdrinti, p3ltrnle
Iastarescpe@ Si a rxtemorisi.
Simturileqi -lucrurilesensibileale,lUmii sau,
dupa terminologia asceticd, "lumea", este
pncina prineipala-a_cr_e_ani
patimilor.
" na$tg,g!ttE:9
o---patimaas,b
A-dese-ori
oDlSrrfUnJLreaA:fagaUer in sufletuLomr*lui
no.a-mult*-vreme.O-antipafie frecdtoare, de
pild,a poate evoluainPatirgp.=nnr4P4iriige
l6
g[r, dacd nu i se dd atenfia cuvenitd. Iar o
glury4 poate deveni i@.
paca q[$US,inIa cere--ceva qi nu este
satisfdcutd, incepe sd sldbeasca qi-eedeazd,.
Iar- claci -este,.satisf.ie+td, atunci se .fa ce ypa$.
putgfnica gi cu mai multe pretentii.
Am spus cd lu_crurilesensDile constituie
Brj-ncipalrJ"Fretext pentru crearea patimi lor.
{tat? weme cAt omul nu se depdrtea?4 de
s[dri Ie sensi b il e- fie_de_celelrupe,sti prin _fuSa
_de ele, fie Oe cete gunete i pnn_dgzgustul
in-i-lpri"fatdde ele. @isal
r-az.boiascadinJauntru. D-qoarece atu 4 c-i ^cg4d
sufletul e_ste invdluit de infricogdtoarele
-d?gJri.-.ale_lucrurilor lumii, ageste4 de_Vfn
qbstaeqle penftu-sufl€t, care usor il du-q la
infrange,re$i cadere.
Dorinta nestdpAnita pentru lucrurile -s""ensi-
bil-e,ate lumii, aa*eza!A*-in_l-qg|l Sglgi p*e-ntru
@-de-Dumnezeu, duc,-la
@ pentru "-| ucrurile-]-r-mii,
t7
sau chiar la..*draggsf,ea*-exagelata _de noi
inqirte,.a_dic_d,la
iuhire de sine. gi astfel omul
este prins de luq,rurila_gexsi_bileslx_u__se
Sdnde$te, de nimic
altceva.
@ 4 evptnta aspra-p_err*tru
@fle-patimi. Iarnevo-
inta aceasl4.lfglqie sa ne de buna voie
pontinud, de-oaf,e_c.ec,el ce nu se depdrte4fii
d-_e
lgeruuk sensibil e, care constituie.pdgttite
patimiloa este atras de-picat l*d,Sd vrea.
"9el ce 49 q9_*d-g,pafteaLa_-dg*Suna-rroie ae
priginite patimilcrl, este-*atras faffi voie la
pacat".
tuSruils*sen-sibjle, care sunt pricinile-<le
h@als- pacatului gi ale celor mai multe
patimi-' sunt: _vinuL -femeile,**bog4ia-" 9i
bu4nstareatrupdui.
patrrl Pricini decurg: lacomia
Din-,aC-e-ste
paneceUi, desfrAnarea. Si toate patinri_le
trupegti, iubirea de ._arginti,.lacomia . iubirea
t8
rle trup Si iubirea de plaCeri. Acestea la rindul
lor congtituie pricinile unei=lou![nti de alte
patimi.
D-g--agega-omul-treb-uie sd se nqvgi4gca 9i
sd nu fie alipit-de--ele, 9i'atunci va izbuti sd
c4gtige i'biruinta fara luptd". Dar Qgca'v-a fi
-ngI,isAtor 9i YA-Drimi, l_qau,atacudle
luqrurilor sensibile, atunci este nevoit sd
lupte, punindu-$i-in Prjmeidie-libert4rtpalui
dgbgleicsasqa.
eand- inima es_lsivie prin.*plq?g l4Jui
Dg4qn-ejzgu,4g11-c-r:Imtrurilq,S,e--qqr-9le-sq,--!-ar.patimiletrupest!.
cdnd slgllulile se" int-arat-a.atUp-c,i - lgima
moare.
Sfintii Pdrinti consideraodihna Eupului ca
fiinq -prjncipta- ^auz a pafimilor. Sfanlul
lggnS@-de-Au r socoteqte ollh nalrupeasca
sL in general, cgnfo4\tl si tr- ul bun,-jfgPt
chlBu|*c,el.mai.-rual-al-mzboittlui, deoarece
desfiitdrile tu+qlti sunt Plisina multor patimi.
t9
Cu cit ornul itrhestcronai_mutt odihna tru-
peascd, cu atdt mai mult_Sggfegzii_lec pati_
loilor. Dacri virtutit@irea si
intristarea cele dupd Dumn-eagu, atunci
p"ti-iL"ffi odihni,si f raiuLcet h un 21
.[rupului.
Detiitiifilatrupe$H gi pticerite nu numai
ciAjnfaresc patimile, {dgzradacrneaza Ei_qea
mai mici rezistenf! _a sufletului fafa de ele.
Mai ales sriia exaqeratd 4e trup il face pe om
sd dobindeascd pAtinUlC_*[ns:etii, adicii
Bucuria care ,nu provine g!!__!LLtute
plicinuiegte stari_nefirc"$ti
in suflet 9i diferite
pqtimi.
c_biarsi amintirea $l.Ugaqi[3tla devin in
felul lor n$tg Jtisini ale patimilor Ca sd
cre-gze_pafirna, mintea ia matpria prima de la
m9m-one.Dgllultp ori memoria qtd primefe
"replgzerfiatii"
9i astfet se dcituiesc n^rimlle.
20 2l

Omul nu vine in contact cu lucruril,eJunrii Oinduri Si patimi

numaiprin-sim$uri, pe care le ved,egi le aude,
ci gi prin amintirea lor. Prin amintire.-$i=imagi- --SamnUfqteoricdrei patimi se aflA de obi-
4glie omul de multe ori se intoarce- La cei lg.gi!4q[galimas. insd @i
Si este robit,de pat :--,,,-,-
l_Ugfufrle_IqL1-ii .ussanstt_tule-,paJimaqi @ eqte
Diavolul fqloseste-.irmginatiakA sa*4ace-\ ran-OVatde atacql gandudlor. Vinovatia-lui
@4epd*e dr.+ricinrlesi Pre: incepe-de f"6"ii"'ti* si orirn@ gandurilor.
-=-----r ^ - Yr.

te-tele Fatimilor'gadilandu-i,sfirnindu-i pro at--3-^

Cdnd o m uI (cg nsimG_EUlgan_d Sdtgs, (cpn-

u_I=p_a
miscad(QiStacfndti,cu ga[fu rlnecurat e-,{,@:
@ sr:l-pdstrg'-d induntrul
qa sinG;u ele 9i astfelQ@ge-facivinovati sdu mai multa vrem€,(htunci va dobdnctirpa-
(pentru cdderea-tor)'.
tiga qslespundtorre. De pilda, m,Andna nu
$aqUN[ne spunecaa(asun.lein,cep!e e,s[gun gdnd simplu care a venit gi a trecut,
"
!a imagfnatit ". I,a inc*elluteIe
n-ate
le--aejlqam ci aeea stare car_er_dmAnein_om, g6.ndut ce
se prezintd ca_niste furnici, dar mai tArziu
persistd.
atacd,*-g,a.ni$te lei. Alada.1*AgL-Sare re
U3prdin pricinile patimilor este gi lndltarea
4evoicsle -trehuie -.$A-.:s--lupte- cu-- p-atimile qru&SA a cugetirii. Dupd stunlut vasile_set
. c{ci atg.nci
cAnd rlevin lei cugfzuse*hUUregc. @e, eA,provine din uitarea prezentei luri
Dumnezeu. gi Qfdntul Isaac Sirrrl spune cd
inattaf-eaeslg imp din- pricina
$i precum
nu existd eopii fdrd mama, astfel nu existd
22 23

oatimi rara inafiarea-crgetarii. Din ea provine

@tessand"r
.
@, inmarea-Patimil'or.
ExistiinsiSio@ita Dar nu ii atacd pe toti in acela$ifel gi_cg
d.e cautareapEcerilor't 'f.Sti. lar ea se ma- @e, ci, potrivit cu qlaIea,
nifesti prin @c._petrec-e- 4gb9JgegaSs.a,intrebuinteazi diferite arme
@e-eare duc la cad-eriimpestl St un moOatfe* ae tupg. fe.yn monan nu il
sminteala ochiloLee -pricinuieste*apnndefga vor lupta niciodatd difegL.cu qdndul des-
flagi1[i, ci mai intii_il va lupta cu slava
.@pU[ui Si cdderi ale rnintii. Dupi acestea ds$44a, qpoi cu iudecata aproapeluigj dgga
urmeazd r
@ igPltels-lHJpe"lti si
4uhovni ceasci $Linsslins.et._S!4D"an@f9a @.
tuturor Frrteyilor suflete$fi. $i, in sfirgit, g-b!a_r Dar- in _ciuda _n0{ldurlui-furi,oscu care
gi unele patimi care au fost omorite,_ incep. dialaoblitrazboieste pe om, rizultatulfmal al
iaraS sa se OeStentegi.sa iritesufletul. tgplg-rramanen vointa tne*
bitvotul.rdzboie*@
Diavolii - qedorii paUnnor gufl.etul omului, i4$d Iu are inqdduinta gi

Qar creatorii Brincipali _a patifnilor s_grt

.diavolii. Omul Se afli mereu sub inrdurirea
SeyoliloI: caurc-incear_saJrL4riee*-chip Sa-l
ipbrinceasci in pdcat giin-patimi.@

tii
 25

I.qfitura dintre patimi Qnruite-pe-rnpnahla sLrand.gi daca Ia inceput

dormea, acur*ninsd era un.cirrtaref treae.$!
Patimile _qqntstr-dnp legate intre ele. Ele mu4_ndu:md- m.am intrebat: eafe_diaVgleste
aqnl_a3tr4_lanl. g1a provine din cealalLd. !l-ai.*P-ulernic?".
9fantUl_loan-Lcararul folosegte d-e-multe .ori De multe
expresiilq- _rn&i ale- patimilor:: 9i - -fiice.=ale ".i
P4umas ne -Pga1g-du-eela impdtimire. De
patimilor". aceea_SfintiiPdrinti_4!9nfi oneaza: "Md_biUg:Sa
De pildd, Edndria_egt_eurmata de multc l_o_c_uigqli qmuLmandru.
_9u,-un_lell d_e_c,at*"eu
gn_dg desfranAte, iar iu@Iea de in$elare. Uu locnl cu_omutcet mAnrtnl qa.F,a:1g_se
9mut rniq ta suftet si rceg suferd de doud g*djggde l3 tine lucrareaSfdntuluiDuh.
p_4!uni: de iubireade,lrsp si -putinatatea _d_e @i este foarte strdnsd,
suflet. tuDirsa_3e_trup @l iAf numaruUoreste destul de mare. Cuviosul,
necredintei Si zutln-a_gfdtU@ e-s,t_e-_
maica lglg@aschin spqle in "Filocalie"{espre
ldtllui c?re na$te acerlia. \rreo doua sute sapt€ .
De mutte ori o patim4 dalo_cggb, h Dar cale."mai imponante, adicd raddcinilg
"S_gara" sa, Sfdntul lggn Sinaitul spune tgturolpatimilor sunt: a) "Lubirea_deplaced;
qggqtqarele: "4m.v_dzutun oarecare mo+?h, b)-lqbrlca-de-shva;c) iubireade arginti.
g4!e,-"
fii"n'-d_.in-
biqerica, @
Cediei Si a fgst scufundat__intr:unsomn
?dinc. Ds_o_d_a!a it y_4d__pe
*Oiavotut_*:lrei
ggsarle cd il alunSa pe diavolul aceaie,isi il
 27

Iubirea de sine, ldcomia pantecelui mea rugiciunii. Llddularele _truBulul*S3.

gi desfrdnarea sl@3a$gesc si om,ul se afli iirudluil-de
polpseald'. MiEtg? devin e _curioasi*$L_cufe-
.[.!Uifea-ds pldceri provine din -iubirea de ierd-ltot. pdrndqotul'.ADoi, inchipuiri necurate
pin€- care constituie inceputrrl trrtrrrnr Pati- Si rrrqagini--n€culdincioase intineazd chlqq Si
milor. Iubirea-desine este iuhirea exage*ati qlpu|* lui. Iar sindurile viclqn"e qg afl4
14
fatAde noi ingine. Cdnd omul nu se gAndegte aEqgeul lucrdrii- lor. 9i asffel putem u$or
la Dumnezeu, ei numai Ia sine insugi, atunci infelege pggt43_pentru care Sfdntul loan
devine iubitor de sine. @a$rl, {UpA cuvdntul despre lacomia pdn-
I Aima-eaUmacareprovinedin iubireade fecelui, i1_erejUgediat"., pe .=Cel. Sespre de*
I q_ineeste ldcomia pAntecelui. Ldcomia sau fgnare. Cdci, spune eI, -cred ci prima este
[ ,lnUuib-area pdntecelui este folosirea nerati- m.aca celelde*a-do ua.
Il - onaii a hranei, eare face ca qU4lgasa rdmani acoperi- lumi16^-lUnti.. _tol
trg$Um. _ng-_qgl'
I Uglutrilhare. C-aei"p6nfecele gras nu face asffel 9i@,precum-si
I minte subtire". Dar de ce? Deoarreqe_lacomi? @lor $i ale bdUtturilor
I nAnrcs,etrtipri-Qinuieslg4ryeteala i4--gap,-si u din-suflet;
i Steutate Si sldb_iciunein. t"rutr. gi astfel, $L,plqggqt _qga@in$necd vEzduhul, a$a Si
I .-.ttetindu-l trdnddvia, omul-parase$te I;comia-pAntecelui inJune"ca g1!$gA__gea
tucrarea duhovniceascd. tJrneazd, apoi iubitoare dq__DU-mnezpu. Iar aturlci 9411dgmul
I
I rdcealaduhormiceascd,intuns.careasrrgetirii, n11are minte curatS" nu se_pp-a!g,.in(e!g!nici
I imprdstiereagdndurilor g[ tulhurarea in we:-- cu -luerari_duhovrric€$ti, -dupd -cum nu* -este
i
28
potrivit unei desfr6nate sd vorbeascd despre
intreaga infelepciune.
9i dupd cum din*post vine intreaga
intelepciune, tot astfel din ldcomia pAntecelui
s_e_ naqc dgsfranarea 9i diferite alte miscari
trupegti. $cestea inting"zu:agdndurile, -iar din
infl erbantarea pitimaSa. a.madutarelor tfl ,pu-
lui se pierde intreaga infelepciune. fgtimaq*e
suttt gi acele migcari care se lunc in__qm
a!-unci cdnd acesta este intdrdtat cle lucruri
AgISrDil_e. ra qi de
EVe li $ti te n ec_uviin cio ase, caIs 4p_rild_flacara
Pafte!9r-trupe$ti.
Alte patimi
Desfrdnarea este strAns legatd de mdn-
drie. Adeseori ea urmeazd mdndriei.
Iar qind spunem mdndrie infelegem o
slarapsrmanenta. de- arogantd ce existd in
om. fe monah ea il ataca dupa multd weme
29
de osteneala 9i nevointd, alungdndu-i astfel
lucrarea duhovniceascd din suflet.
ggl-yge ne sPunecd mdn-
9tr$gl*vSg!l--e"
d-{greste pdcatul care $i numai el singur..gste
indeajung "sd te facd vrdjmaq lui Dumnezeu"'
Iar pggule care il stArnesc sunt: bani!. case-
rumusetea
lg-*[qxo-49,e,weg.nlQiil-e--putgre.aqif
trupeascd, intelePciunea omeneasca si iste-
fimea mintii.
Iar _gggryfiileacestui pdcat sunt: desfrd-
g n i. PL2ndri a
\aI:g a, !_e,€!iinta'9ii ntu n ecare rni ti
alungd lucrarea SfAntului Duh din sufletul
omului gi il face sdlas a tot felul de patimi
Wl-ene.
in afard de mAndrie mai sunt gi--alte
pgl-imi distrugatoare pentru om cum ar fi:
Ug[A-vqr4f_L_$_ania, inv1dr4, fi4erea "de
Uinte a rdului, etc.
VtqllaygrDire stinge focul duhovnicesc pe
c31e Duhul S-fantil aprinde in sufletul nostru'
 50
@gp-sare-este o batie.,a, s"ufleJulrlisiil
qgo-ats_
lafar_a-de-
sine',face din om'fiard veni-
-noasd",-1pgp_
riu decat cdjndricit qi jmpiedica
ln"Una..omuluisd" cunoascd-tainele .lui Dum-
nezeu.
JMdF -e-ste--lucrarea*-diavolului, _lqgmi-
natura vltiim_aSului,anrunajadului, "piedied a
Qyt3viei. pierderea imparafiei'. D_upal{ggle
\@ile_ ea este"gi ,stricrr:e.a vietii Ui .dasc5lul
lgptle-iimp-oH-v-a
-!-uiDumnezeu. eB-Icare este
shpan[,de**invidie il ars indunhul^"siu p€
dia:rotul-
*s-.e.na$t-edh
€laya-emencasca.D-efun!-e lui Dumnezeu sunt
datg omului pentru totdeauna, d€f_Engrsa_de
grnte__A_raul ui se Jace*p$eha*{e_uerdera a
-lor. Iar -ea.pildd il avem pg.acetslator.crLze,ce
mii-Ae"-tatanti. Si precum cAl*c,9*ssam^dni_ in
gpi$i n-imic nu peaig castiga tot astfet oi cel
Ag"Jine-ruinte,.riul nu are=nici. un folos din
wata duhovniceascd.
51
PATIMII.OK
VINDECARDA
Precum am sPus, PggISiLesunt hAala
detldui. Dle*il.inrobesgpe om,-alungf harul
de la el, il-indepdrte-azAde
!g| _Dqmne4grr
D-u-mnezeu si fac c,uneputintd mdntuirea lui.
Pentru ca omul sd se mintuiascd gi sd
ajunga la indumnezeire,trebuie sd se curete
d-epatimi. Iar aceastdcurdtire de patimi con-
stituie qdndtateasufletului.
Iafa EUratir.eadepatimi sufletul nu se vin'
d-ecdde pdcat qi u[*nU-4q]a!t$*egte-slava pe
e?!9 a pierd-qt-o Prin cdlqarea poruncii si
cddere.
Desigur, aceastd curdtire este, [Ust3{ga
@sc, dar ea ea sd s-e-.P-aata
iuf4ptU! eptg fi-e-pginta A!-de.-i@rruna-
tgstarea-omului. Aeesta ofe-€.-voiuta -sa, iar
o-.,umn9?Sg*haf U!*--S-au.innisericaOrtoOoxa
toate lucrdrile sunt rrrnririle acestUihar qi a
32
tibertatii omului, deoarece toate sunt dum-
nezeiegti gi omenegti impreund.
Qnul se elibereazd, complet de patimi
consirylL€_".
Dar
@_Dumnezeu
ei omul t-rSb"uie-_s"*Ircage pe Dumnezeu"-s_d
ridice no--rulpatimitror ce ii acopera quflaLgt.
C*dciDumneze_Lr respectd intru totul libertatea
omului qi il aju[a_po_tfivitcu rugaCiunea_ceo
face.
Modurile gi mijloacele de vindecare
gendijt dg* bqzi pentru ca omut sd
inceapd ngygtJqta_pe..ntrucurdfirea d_g_
,patimi
e@epatimas4. Caci dacd
qg._q,,"q"U-np-a[te
nu o poate vindeca. Cel care a
fost inwednicit sd se vadd pe sine gi sa-gi
cunoascd pgtimile sale, este cous_ideratmai
presus decat cel care "s-a inwednicit sa vadd
ingeri".
53
LiUigtea ofera omului un mare ajutor pen-
tru a:Si cunoagte patimile sale. Da este chiar
'iryq*eput-Ul
curatirii de patimi".
* Cunoasterea pdcatelor gi a patimilor este
Ufmata. d-ep-o-eainta.PJig pocaiUfd omul vine
in patria libertatii f,ilor.slavei lui Dumne,zeu.
D,-af_pp"c_ainfa nu este o zdrobire trecdtoare
izvorAhd,din simfdmintul savdrqirii unui oare-
care pdcat, ci o-stare duhoyniceaEcd perma-
[en!i, care inseamnd o.indrepta.re.statornica
a-gtnului spre Dumnezeu. Ea este o-schim-
bare dinamica a omului din cele afard,de fire
In_S,9le*_ggpa fire, 9 mutafe din latura paE-atu-
luf !n-@ra-virtu[ii, un dezgust fafd,de pacat 9i
o intqargg-rg*sp-r-4"-.Dumnezzu. $i precum
"Poc*
accentueaza _SfantgtCrigorie falm:
infa inseamnd a uri pacatul qi-a-iubi:zirtutea;
estqjaDAtgrqa de la rdu Si facerea binelui".
credinfa nu ajutA la nimic.
.Farra-p.-o-cainfd,
Lesatnta se na$te tn-jnima omului din
cq@inf! gi din ftica de Dumneaeu. SfAntr'l.
34
Isaac Sirul asemdna pocdinfa cu o corabie. $i
precum nu poate trece cineva marea fdrd
corabie, tot astfel nimeni nu poate trece
marea cea necuratd a pdcatelor 9i a patimilor
Si sd ajungd la dragostea de Dumnezeu fdrd
pocainfd qi frica de Dumnezeu. Iar aceastd
mare omul o poate trece numai cu corabia
pocdinfei. c re are drept vdsle frica-de."Dugr-
Uezgu. Dacd vdslele nu conduc bine corabia,
omul se ineacd in marea patimilor gi nu
ajunge niciodatd la limanul dumnezeiesc al
dragostei de Dumnezeu.
Pe de alta parte, ffjq,a..dumrrezeiasca este
cea care il ap4ra pe om deiar-na.patimilor..gi
nu lasd sd se piarda ro-dul".nevointei*luice l-a
dobandit nevoindu-se in toatd wata sa cu
osteneald gi durere.
Desigut pgg nla 41e 9i_ anu-mite mani--
&S-tari,dovezi concrete arn spune, care in ter-
minologia patristicd se numesc "roadg-_4|e.
pocainfei". Iar toate acestea in mod firesc
55
pricinuiesc aUgatirea-sufletului omenesc de
patimi.
himul rod alnocainlei este.-ndrturisirea.
in ea se intregegte pocdinta. I4r conditiile
marturisirii gi ale pocdinfei sunt e,unoasterea
pdcatelor qi smerita cugetare. Daci omul igi
cunoagte patimile gi pdcatele lui, dar nu se
smeregte, mdrturisirea lui nu ii aduce nici un
folos. tEtudsir,ea este expresia -unei inimi
s_merite. Qand inima qq impietreste, atqltci
ofnul numa#uriqg$te qa-e-l--ins-ugi este pricina
patimilor gi a pdcatelor lui, cl_pIglgxteaz4ji
?cuza W oameni sau pe diavoli, sau chiar pe
lnsugi Dumnezeu. Marturisirea curaH aduce
in inima omului evlavie. care este rezultalul
rugindrii, dar $i a mingdierii ce urmeazd
recunoagterii Si mdrturisirii pdcatelor Sl.pri-
qtriiJg.spgngabi-litatii pentru ele.
rreotri iarta pacatele celor ce se mdrturi-
sesc qi d-Uho_v-nici-i" experimentati vindecd
patimile omenegti. De aceea parinfii duhov-
 56
37

-nici treL uie sd fle_sanatssi*s_ufl*eteqle, AU_fAfi
de patimi, qA-g4*pgata .vj4!gsa Fi Sa pgata
gcoli orise- prij€j _de a sidea-._.sr*_in$i$i in
"pgt!mi.mur-dareqi scdrboase,,.
l:f-TailaJf'a-rturirririi omul vede pe D,um-
nezeu, singura. .desdvdrgita Si adevdrata
curdfie, Eg4gti€ruizan.din_ 4ce!4Ei timp Sj
iltinaciure-ap-acatului ce.i:a murddrit intr eaga
{$[a $L_a.rS!f.et*,:-*-gr-4[gg!S-sd, o. qu_releprin
n0afurisire, lucrare care seamdnd cu gu_ra
f1r.eaogorului. Precumplugul curdla pdmdntul
de spini gi buruieni, tot astfel gi mdrturisirea
sapd gi aruncd din inima omului toate pati_
mile care se ascund inlduntrul ei, o preg*
te$te sd primeascdharul_$|O_ajutd sd qe fac{
p9-triviE .pentr-ucufjyare.a$i_(odirca virtutil or.
&.-PgcauntiA-slmdrturisire se leagd incd
ele trei-virtuli: ineiptarea -Aea dupd D_um-
\e. zeu, lesdgte Si @. Toate
acestetrei virtufi ajuta eficient la curdfireade
patimi. Efb;ntristare $Lhcrimi omul iese Ia
lucru in cdmpul "curdfirii sufletului". i.n(11p:
taf*eaSiJagdnUle sunt cele care omoard ugor
patimile, d-upa care EUfIgtUl p-rimggte,*paceg
ggndu4lgf 9i se ina[d la curdtia minlii.
intrisl3rea_Si mdhnireA rdzboiesc mai ales
E[ima blasfemlei, rar p_-uhinlf_e"A gtttS l9plg
-d__e_
impotriva qandurilor de desfraqgfe. De aceea
s.Iantut tsaqSirul ne sfdtuiepte: 'Atunci cdnd
iti va veni ga@i - ca ai ajuns 13.o
oarecafe mdsurd duhovniceascd spune:
Ba,try;4{9,_v.9Zi4i desfranaril"e-"_tgte".$i apoi
ac-centueaza ca trebuie sa-L rqgary m-
rW de_aa-ceastaiarisma a
QF.t_l"e prihanl i
gi
&_s'i43:. daca ne va da, "nu va pleca de la
noi 9g13fia pAnd la iesirea noastrd din viata
aceasta".
- Sf4lrtul Qriqorie Palama, urmdnd traditia
bisericeascd curatd, considerd absolut nece/
sari ascultarea de pdrintele duhovnicesc,
cdruia cregtinul trebuie "sdi descopere toate
58
patimile". vicl€ne alj: sufletului sdu" Si sd
p4rneascd "tratamentul duhovnicesc".
Sinceritatea fafd de pdrintele duhovnicesc
.gfu cu desdvirgirea
noastrd duloyniceascd: Iara ?$sgltafe_je
pdrintel e nostru d uhovni cesc 4_Ugs_tg.
posi I ila
nici ascultarea noastrd fafa de Dumnezeu. $i
fdrd ascultare 4g_pot exista .-SpOfire
Ouhovnicea"scasi Daza de egoisrn ;i in$etare.
i4 ma4asfiri gxista dewza: "Ascultare - ua[d;
ngascultare - moarte".
&voinla pentru curdfirea de patimi cere
trezie. Ea trebuie sd se facd intru absql_Ut
nJ!_ccsafa_c.unoStinle, "nu in joacd, cl-._q-u-
dihdcie",
greutdtile. Nu toate bolile trupeqti se vindecd
cu acelagi medicament. La fel_este gi cu cele
ggfletegti. "Orice boald se vindecd cu medica-
mentul potrivit ei".
C&I-mai-bine--este si se lupte nevoitorul
c4=patima Si sd o dendddfue.za ceE_rneme
59
@, cdci de"se va mdri-$i se
va-i4n9-g1i",v-a fi foarte greu si se dezrddd-
cineze. Cand Patimile sunt-mici seamdnd cu
cateii care sunt la maceldrii 9i sunt alungati
n um ai strigdnd Ia ei, i-ar.gAnd-s-e*mareqc-_deUn
lej-restaPanifi gi Pencrrln$r'
Ugvoinfa aceasta mai are trebuinfa 9i de
staruinfa pi s-tatoUlig,ie.gtraduinta zilnicd-pen-
trg-.-4-e.zrq4-4cin31e4-P-4!uqUoresteabsolut
necesard,cdci !gp4si@ are--d1ep!..u1{uare
patimilor in inima -omului. Chiar 9i
cqegte:1-gp1
cea mai micd lucrare duhorrniceascdcare se
face- statornic ai zilnic re--I0419-P-!#9re $i
peq!9-in!0glAl4ng-p-atimilor. De aceea este
trebuintd de Program; este trebuinfa de
sla1-uinfagi statornicie pdna la moarte'
De asemenea este nevoie ca o-n'l"ul* sd
-ovite.prlcinile patimilor. Aceastddepdrt'arenu
are numai uB-=c.araa[er- preventiv' ci si ter4-
peutic, caci il ajuta pe om irrnevsinta curatirii
{e patimi. eglsi-anO {edn@se afld langa
40
om, gLSIJ*gtrR[Lbiruieste patima si lupta,Lui
este indoitd, 9i lduntricd 9i exterioard. De
pilda, pentru a lupta impotriva_patimii deS:
ftaudJj-i, q-arm.A-.puternicd este "a se tine
d9parte-de-osdl€.1eafetelor". Astfel se inchide
-@lg!-gJtgrior gi rdmdne numai cel launtrjc.
Pentru ca gmul sd sg poata dgpqrta 9i vin-
deca de patimile sale, il,gjuta foarte mult inq_d
a. Spundnd
pustie, S_lntii P-arinti nu se referd, numai Ia
deartafe._a tIupgascd de lume, ci -mar-ales*_la
@ de lucrurile lumii. Este
qLqo_lut necesar ca omul. sd_.s-e_ n-erloiasca
"PiIt4-Qe ya fi ",ca-sd-gi d ezrddaeineze patimile
din sufletul sdu.
implinirea poruncilor pi virtutile
Qufatire-apatimitrorse face prin implinirea
por"uncitrorJulnumne&eu.Scopulporu-ncilor
e-StecUrdlirea-inimii. Scnpul_}.e"care il a_u
4l
lnedicamentele pentru gryl bolnav estB
acelagi cu cel pe il
care au_po-,ygggd9 tULD_U_m-
nezeu pentru -srdkful _b,ojn-av_. de pa!-rmi.
PgSa|ut-a inttat induntrul nostru prin incdl-
carea poruncilor gi de aceea nimeni nu tre-
buie sd nadajduiascd cd i$i va curdfi sufletul
fara implinirea lor.
],ucrarea poruncilq este aceea care Jin-
Oeca si intareste suflctu.l bolnav; care il
innoie$te 9i il sfintegte.
Dar folosul cel-mal..impodant care rezultA
din implinirea poruncilor este ca pfin-ea omul
egte ajutat in dobd4drrea yrt!u[!or. Iar_@
p,4ti!0a gqlg-Iaz! p-it4-qi d o-b-p-rAta*pltnvirtute a
conltrara---
D-oDandtle,A_virt_utilor s-e_facq $€p!A!,
de,g4rece o_-g!g!g!g depinde de alta. Edstd
g4gfil{gpqti cum ar fi: milostenia, postul,
privegllerea 9i vir!g!!
- sgflelgqti: dragostea fap
de_stueqi
{9 aproapele smereuia p:ih_a4i_r-ea
toate celelalte care se sdvirgesc de cdtre
42
suflet. V.glqtea lfUpeaqgA curafa trupu-l .de
4rn-atgriapatimilor, in timp ce vj$utea
sufleteasca ad,uce smerenie in suflet Si._il
aqrata de gdnduri de$arte.
Asadal aiutqrut cet mai eficient in lupta
14qp_otrivap",atimilor. il. .aduc. virtutil e. Dar ade-
seori chiar si numai amintirea unu;i qm sfdnt
a[1ta foarte mult in neyointa.
Dintre virtuti cele mai importante sunt
credintaslffie'renia.
kglgtaggtelU-{11_$9c14...............ge!4riicarealungd
in-lunericul patimilor. I6fa**Sredin]la mintea
omului est-e;aspan*dtlala Iuerurile lumii. prin
ea insd mintea se adund gi igi gasegte pace-a
Si linistea gdndurilor.
Am spus cd important este qi ajutorul"_ce-"il
a_d,uce smerenia in lupta impotriva patimilor.
CSI_Sare__a *dshan( rl;m€fgta injnima* sa a
deve4lt mort pentru lume. gi cel eare a murit
p-gntrutume aliruit- p"atimil_e. eel cafg__re
qlggrenle igi stapanegte p.a(iryile fara oste-
43
neald. De aceea spune S.f,?ntulloa[Scararult
"Nu am privegheat, nu ann postit, ci m-am
smerit gi m'a mdntUit pe mine Domnul".. Pe
drumul adevararci_:vietldub_ovd.cgFfi smere-
4lamerge inainte iar-faptele vin din urmd,
Fgcrua, trupeascd. _Epgntiala__Ln_.nevointa
ps-n!{u curdtirqxlg-Ba0u{ este si asceza tru-
peascd. Viala cre$tind este o viata de
nevoinfd. Dqc_a1ryei ca j4ima:ta Sit devjna
lgc.-qll4nelor veacului celui nou, rnai intai
lpvistigregtelti {ap!e_Ua1g trqpesti:_-psst,
prive-ghere, rugdciune, cercetarea Scripturilor
gi cu acestea.nevoies[e-te impotriva patimilor.
Dar tre_buiesa se inceapa ds.Ja-posl caci
e_!este prietenul intregii infelepciuni, in timp
ce l@i este inceputul relelor.
l9.td egte inceputul drumului cre$tinismului.
Pl este__chiar_paai*ca--rugaci
udi.
rytge91l4qeg! pnstul sunt doua arme pu-
tglgln lupta noastrd impotriva+alinilor
EgqacfUneain general, qi mai ales lggd_ciunea
44
!r{ilisus:_loa,mne_Isusg*Hnglqafl *e-,:xoiluieg-
!e-ma" este p4zitorul cel mai sigur al mintii
cafe_ impragtie norii patimilor din sufletul
omului.
Dacd pllma patimd este iuIirs.a*de"-sine,
4tun ci pri ma vi rtu te este'dispret uirea."o-dhnei.
Qdihna trupeascd gi nelucrarea disfr_ug_St4fle-
tul omului, in timp ce osteneala.gigreutafile il
curdfd de patimi. impreunfr ss nevoi.ntafn,-
pea$cd absolut necesard este gi cefectarea*de
glrle, pentru a-$i putea cunoaSte omul
pat-i_mile Iui cele zrscunse.Cind omul se afla
in fata ,-c_e_!.o-r-
*aarg -prici4uiesc eo,nfortut si
odihna, atunci cu siguranfd va sta gi in fafa
dgfidelor ce se nasc din acelea. A$adar,
n_evoitoruttrenuie sa se Oepat de p-gg4!e
o,Srhngi, ca sd se poatd curati de patimi.
M rdsufla". Iar al*tul din PaUnfi spune: "Mintea
45
Alte lucrdri duhovnice5ti
Cele care ne mai ajuta in lucrarea noastrd
sunt: p.emenirea mor[ii,-milostenia. ticerea,
gqQlg:"a.-
c_u l4 Dum n e4eu, intdl nirea cu o ameni
duhovnice$ti Si ceqcetarea cuvdntului lui
Unnszgs.
Pomenirea morfi este ingrddirea norni-
ri-lor-.trupeSti Ei 1l a,qeazd pe om in trezvie
duhovniceascd.
Patimile se dezrdddcineazd $i se vindecd
prin @ la Dumnezeu.
Atunci cdnd c!$e!af_e_a_la,_DUm_11eAeu stdpa-
negte sufletul, este alungatd orice_cugetare
d-elartad_Lnin"una.
De aceea spune Sfnntul Griqorie Te ul:
"Sd cugeti la Dumnezeu mai des dec6t ai
care se depdrtgaZd de Dumns2su sg faqe-sau
fiard-sau-diayol".
46
ln6hirea cu oameni duhovnicesti ldrgeg-
te cuno,gsJg_&3qhOrmiegaicd, dezrdddcinea-
zd patimile gi alunga gindurile necurate.
Uiloslenta este Si ea un medicament
impotriva patimilor. Omul milosfiv se face el
insu$i medicul sufletului sdu, deoarece Oi
r4ilg5ten_ia,ca un vdnt puternic, alunga din
suqglUl omului intunericul patimilor. Nici un
lucru nu poate elibera pe om din patjma cg,a
cr,pdd a mindriei, precum cercetarea $f Aik
tsrarea celor care se afld intr-o stare grea tru-
peasca sau duhovniceascd.
O armd foarte Puternica in lupta aceasta
e-qte gi cercetar€a dumnezeie$tilor Scripfuri.
Cercetarea aceasta ajuti l4_g_Uta$fea m,inlii de
g4nduri_lggg_afe 9i de aminririle pdcatelor de
mai inainte. gfantu!_lsaac_8rl subliniazd cd
nimic altceva nu poate alunga dln sufletJl
omului amintirile--vrchii destrdbdlari qi arde
gindurire ce le pricinuiegte ea, 93gg@a
s.SnklBr*rsriptun.
47
.-SludiU!_egn$ruUal "Stntel Scripturi .si al
vjetUor-gfintitorl_@, il apd.rd
pg gm de patimi FLll inlafgp.tein dorirea de
Dumnezeu.S-iastfel omul ajunge la-curatirea
s-ufletuluisr gimte ruatne pentru patimi sinetq-
ttg_Ulq4le patieilor.
TE@rea,in sfdrgit, e-stefo.arte_folosilpare
iU cdldtoria duhovniceascd a omului. 'Mai
mult deqdttoate s,aiubegti tdcerea",deoarece
pricinuieste Egl$rqdilglghoyn Lcp-as cd. Prin
tdcere vine -pg-cs4- qanglurllor 9i se curdta
tnjulea-gnului de orice cugetare patimapa.
De asemenea,prin ga omul se depdrteazd,de
m_Ulte ju-de-
-pAg41!g,precum ar fi. n0gl*ci-qng,""
carea,clevetireaSi dobandeqteXansma-dea
i!$q!-egetainele lui Dumngzeu.
{11-rl v-iJrdecare.";-t de gdnduri-te
patimagegi qJlllqli de patimile liuntrice, s_e
intregegtelucrarea curdtiei. Omul se vindeci
48

de patimi, se elibereazd, din robia lor Si

4pbandeste cur.$ia.
$i astfel, elD€rat de patimile. saler-smul
dsDan*d9$!gEssA*giandJlilor. Iar rlov?rlal'i -
sufl etulomulgi*-a_i{rg*qpg_t-.p-4-do.bg15!.easqa
clgFle'.3 s-B{ri- rg
fnra-sfo4are.
@r biruind.p*4Umile, o-mul€q depjrieaza
@jubueaie..iine-ceasfficdtoare-de-ssflet si
primeste in--:ufletul-srau han't ,sr pacga lui
D_gnnezgg.E! simte ci a @
impotriva UlcatulUiSi a lumii, chjar.si"hiruinta
iglpgtriva mo4ii. 9i astfel omul ajunge la
limanul dragosteide Dumnezeu.

rnprinru ot|tentCtX
T.h otl 3lt 0' zai 54t 0t 2?

..bi
u3