www.dacoromanica.

ro
N. lorga
SCRIER1 1STORICE
Vol. II

www.dacoromanica.ro
Desenul copertei
de MAGDA BiRSAN

Lyceum
www.dacoromanica.ro
N. Corga
SORER! ISTORICE
Vol. II

Editie IngrIjit
i tabel cronologlc
de BARBU THEODORESCU
Studiu Introductiv
de AURELIAN SACERDOTEANU

Ed itur a Alb afros

www.dacoromanica.ro
 BAZELE NECESARE UNEI NOI ISTORII
A EVULUI MEDIU
Comunicare la Congresul de istorie din Londra
(martie 1913)

Va trebui sA se revie la marile istorii uni-

versale, inspirate de aceleasi conceptii filozofice si din care
se desprind aceleasi concluzii. E desigur una din cele mai
mari nevoi ale timpului i una din cele mai grabnice. In
radicalismul cotropitor al epocii noastre, usor cuceritai de
sofismul indraznet, de strAduintele unei false originalitAti
de analogii Inselatoare, se va impune curind friul experientei
istorice, caci ea este singura fortA care poate s5. Impiedice
ruina totala a traditiilor, prbusirea unui echilibru social si
politic absolut necesar umanitAii.
Nu e vorba de a reabilita aici vechea conceptie, definitiv
condamnatA, de: magistra vitae, a unor societAti traind
sub directia istoricilor moralisti, In stare sa dea solutii
tuturor greutatilor momentului, sA dezlege problemele cele
mai grele ale unei ere noi. Contemporanii nostri, ca i cei
care vor veni dup noi, vor tine sama In primul rind, dacA
nu exclusiv, de propriile lor interese i vor ceda numai
sugestiilor poruncitoare ale sentimentelor lor. Nu este nimic
de Mout In acest domeniu i Incercarile pline de cele mai
bune intentii nu duc la un rezultat.
Dar trebuie pAstrat civilizatiilor moderne acel sirat is-
torie, care este o parte, o foarte mare parte din bunul simt
uman. Trebuie s. li se procure mijlocul de a reactiona contra
tendintelor unui simplism primejdios, care ar fi In stare
dintr-un moment in altul s5. schimbe chiar bazele vietii
sociale, far sa-si dea sama de fortele pe care le distruge
pe care nu le va putea Inlocui prin altele. In sfirsit, trebuie
pusa fata in fatA, multamit InvAtamintelor istoriei, concep-
tia unui organism sanatos cu cea, asa de vatAmatoare, a trans-
forma'rilor anorganice, mecanice, care sint totdeauna cu
5 www.dacoromanica.ro
putinta si care dau, din nenorocire, aproape totdeauna ace-
leasi rezultate.
Este deci absolut necesar a da istorie universala, in chipul
cel mai larg, membrilor societtitii noastre; si nu o istorie
universalti erudita", o insirare de fapte si date sau o istorie
universala de caracter impersonal, intepenit in obiectivi-
tatea" ei nefolositoare. Provocata de catre nevoile vitale ale
mediului nostru, ea trebuie sa aiba vioiciunea, caldura, ca-
ractorul practic, ha chiar polemic, al operelor care vor sa
irillu nteze, s mentinti sau s prefaca.
Dac nu vom da-o noi, altii, de speta inferioara a vulgari-
zabrilor, vor da-o Mil spirit istoric i fara nici un shnt al
responsabilitatilor, unei lumi dornice s o capete.
Ebte oare aceasta istorie cu putinta? Numarul lucrarilor
de amanunt, i acum foarte mare, si care creste mereu si
repede, o ingaduie?
Dad& ar trebui sa se cunoasca toata aceasta informatie,
noi am raspunde faril indoial: nu. Dar nu este de loc cazul.
istoria universala nu este un corpus masiv de incidente is-
torice, biografii, studii cronologice, de dezvoltari nationale;
la pleaca de la izvoare si de la izvoare caracteristice, pentru
a avea legti. tura necesara cu realitatile omenesti in propriul
eor mediu; ea aduna ceea ce intereseaza pe istoric cu privire
la scopul pe care si 1-a propus si la conceptia care-i insufle-
teste opera i, in sfirsit ea verifica, cu ajutorul lucrarilor
de a dona mina, bazate pe o mull* pe o analiza critica
ce i-ar fi cn neputinta de refacut, informatiile pe care se vor
sprijini rationamentele sale, a caror sinteza, al carer sistem
formeaza indreptatirea existentei sale.

II
In aceastrt mare lucrare, asa de folositoare,
isror1a evului mediu trebuie sa ocupe o parte intinsa.
Dar ea nu poate srt fie cea admisa acum o suta de ani,
in epoca unui Schlozer i unui Gatterer, cind se impuse
necesitatea impartirilor permanente ale istoriei universale.
6 www.dacoromanica.ro
 Greseala este vadita in chiar numele care a fost dat atunci
acestei epoci de o mie de ani, care contine cel din urma timp
al Romei imperiale si inceputul Romei papilor, invaziile
acelor popoare, germani, slavi, turanieni, care nu erau
citeodata decit popoarele noi, creatorii viitorului, apoi cele
dintii organizatii regale, intreg fastul Bizantului in Orient,
al Germaniei continentale, peninsulare si insulare in Occi-
dent, progresul arab si expansiunea cuceritoare a raselor
turcesti, i inainte de toate luptele pricinuite si intrelinute
de ideea romana in stat, in biserica si in civilizatia umana.
In aceasta conceptde ea ar fi numai un ev mediu", adic
o epoc de tranzitie, incapabila de a trage ea inssi contu-
rurile unei noi organizatii a omenirii, de a hotarl principi-
ile unui nou spirit uman. Nu: este o individualitate care
se iveste, se afirma si dispare incet inaintea altor idei
si altor forte, nu fara a lasa cu toate acestea in gindul
nostru, in sentimentele, in institutiile noastre, chiar in
cele care au primit mai des pecetea Romei, urme adinci si
care vor persista chiar dincolo de schimbarile indraznete
ale timpului nostru. Caci evul mediu, acest intermezzo
hibrid i dispretuit nu traieste oare Inca pe pdmintul Angliei,
fara sa impiedice in nici un fel, fail sa jeneze citusi de putin
dezvoltarea libera si energica a uneia din natiunile care con-
due aceastalalta epoca in care trilim?
Aceste prejudecati de antipatie fahl de veacurile intune-
cate, fata de societal, ile fanatice, fata de anarhia feudabl gi
copilaria" unei arte naive" erau atunci destul de naturale.
Timp de trei secole se traise, s-a voit s se traiasca numai
din antichitate, asa cum o lntelegeau umanistii timpului,
antichitate romana mai ales, antichitate greaca tAlmficitii,
ca la Plutarh si la Polibiu, dupil scrupulele de moralii
privata i morala publica, de patriotism, in sensul latin , pe
care evul mediu" nu le cunoscuse, caci ele nu corespundeau
principiilor existentei sale chiar. Se ura in aceashi lume a
secolului al X VIII-lea, flaminda de libertate, visind cetati
libere, nadajduind eroi si mari fapte republicane, aceastri
rasa a unui Odoacru si a unui Attila, distrugatori ai irnperiti-
mai, rasa unui Clovis si a unui Carol eel Mare convertind

z
www.dacoromanica.ro
prin lovituri de sabie, cea a regilor piosi" i sfinti",
ingenuncheati in fata altarelor superstitiei", acele armate
de cruciati mergind sg tulbure in Orient civilizatiile inflori-
toare, pentru csa ele concepeau pe Dumnezeu In alt chip,
acele bande de baroni care tgiau negustorului drumurile
care fgceau din sgrmanul tgran nutritorul si victima lor.
Universitgtile chiar, Indopate cu scolasticg, nefolositoare
ca stiint i valgingtoare pentru societatea pe care o condu-
cea, toat arta acestei epoci i toatg literatura, aspre sau
naive, sovitoare in idei nedesavirsite ca stil, se cuprindeau
in mod natural In aceastii dezaprobare. Trebuie invierea
acelui ordo romanus, pentru ca EA se termine cu aceste bolbo-
roseli ale spiritului, cu aceste neorinduieli ale leggturilor
sociale.
Ginditorii veacului al XVIH-lea nu credeau sg le fi rgmas
ceva din acele timpuri de stare pe loc sau indelungate dibuiri
in Intunerec dureroase pentru spiritul uman. Ei se singeau
elevii i voiau, iagdgjduiau sg. fie rivalii celor vechi, pentru
a duce mai departe opera lor, pentru a reda omenirii o feri-
cire pierdutg. de prea mult timp. Monarhia absolut va face
loc republicilor de cetrgeni, clasele se vor topi In egalitate,
morala fraternitglii va Inlocui prosterngrile i ingenuncherile
inaintea lui Dumnezeu si a acelora pe care el i-a ales dintre
dinsii pentru a fi bogai, nobili i puternici. Chiar cele trei
secole ale epocii moderne nu puteau fi considerate clecit ca
o pregAtire pentru ora apropiatg a triumfului definitiv ;
tot ceea ce nu intra In aceastg notiune erau resturi ale aces tui
ev mediu urit decgdere romang i preludiul noros al
unei epoci noi de fericire omeneascg.
Cind natiunile iesirg cu totul Inarmate din revolutia uni-
versalg inving in esenta ei umanitarg, international, prin
insg.si victoria ei, trebui totusi sg li se aute drepturi,
in acest scop patrioti entuziasti scotocir izvoarele acelui
negru trecut de decgdere si de dispret. Se avurg. In vedere In
curind cronicile, analele, legile, documentele, monedele acelor
timpuri, cind din turnul Babel al imperiului roman, pe care
voiau sg-1 reconstruiascg cu orice pret, roirg popoarele, vor-
bind fiecare limba sa. Istoriile nationale intovgrgsesc pre-

8
www.dacoromanica.ro
tutindeni renasterile nationale si le favorizeaza in mcd
esential.
Evul mediu numele fu pastrat exista de acum Inainte
numai ca reunirea mai mult sau mai putin indeminatica
a acestor istoriinationale, lipite impreuna. Cu toate acestea
nu existase constiinVa' nationala, literatura nationala, organi-
zare nationala In lhnitele strict etnografice ale statelor-
popoare. Nu se dorea atunci acea izolare, care seamang cu
parasirea marilor amintiri si a ambitiilor Inalte. A fi tu
insuti, hotarit, parea prea putin pentru toti acesti oameni,
care voiau sa continue Roma. 5i ar fi fost chiar ceva nele-
giuit, caci s-ar fi sfisiat unitatea bisericii, ca vesmintele lui
Hristos murind pe cruce. Nu- are a face, trebuia descoperit
si urmarit geniul national In formarea complicata a acestui
vechi teren 1 5i dup ce au fost puse sa defileze astfel drape-
lele tuturor natiunilor, s-a crezut c s-a asistat la marele
spectacol plin de miscare al insesi civilizatiei omenesti, In
acel timp de schimbdri vizibile si de catastrofe rasonatoare.
Chiar cind acest entuziasm slbi, sistcmul fu pastrat. 0
nou faza, tot asa de romantica, punea cel mai mare pret pe
tot ce era originalitate naiva, sentimentalitate dezordonata,
violent:a' crudd. Dar evul mediu tocmai prezenta la fiecare
pagina a analelor sale spectacole bogate In culori, interesante
ln ce priveste conturul. Se pasionara deci pentru aceasta
exhibitie, extraordinard de indrazneala, sfintenie, nebunie,
cruzime. i s-a ajuns a se crede ca violenta imagine Impes-
tritata eu toate aceste fapte putin obisnuite, de un caracter
straniu, formeaza chiar evul mediu.
Legiunea eruditilor se apucase acurn de lucru In scolile
speciale destinate a pregati pe bibliotecari si arhivisti, In
seminariile universitatilor, analizincl cu rabdare, cu dragoste
cronicile i documentele. Pentru ca asemenea opera sa fie
Indeplinit erau neeesare cunostinte profunde ; usa fu inchisa
dile tantilor, amatorilor, coloristilor stilului, i chiar
bunilor anticari, fanatici pentru conacele si clopotnitele
lor. in lumea aceasta noua evul mediu fu apreciat cu usa
inchisa, din cauza greutatilor care trebuiau invinse pentru

www.dacoromanica.ro
9
a fi initiat In toate secretele sale. A fost frumosul timp
si el dureazii Inca al arhivistilor paleografi, al onesti-
lor Forscher" care, ingrijind fiecare un colt al gradinii,
negau existenta Intinsului peisaj, a marii lumi vegetale,
din care si aceia faceau parte neaparat. Erau de ajuns stu-
dille medievale; istoria evului mediu nu mai putea fi intre-
prinsa far& a ridica protestari sau a pricinui cel putin o
maltare din umeri.

III
5i cu toate acestea nu exista o epoca in care
diversitatea aparentelor s acopere un fond asa de unitar
ca acest ev mediu, care trebuie sa traiasca prin esenta sa,
diferita de a celorlalte epoci din dezvoltarea umana, prin
originalitatea sa bine hotarit.
Antichitatea, care e studiata, iubit i imitala mai ales,
a fost de fapt ultimul termen, bine situat, al unei lupte
indelungate Intre ierocratii, ale regilor, ale preotilor in
Orient, si intre umanitatile" bazinului Mediteranei orien-
tale, al unui conflict mai intins Inca intre cetati, dintre
care fiecare ii avea Olimpul sau divin i istoria sa umarra.
Orbis roinanus ca o conceptie unica ii eterna se desfacu incet,
cu greutate, cu pretul a lungi sacrificii, care incep cu primele
razboaie intre civilizatiile nascinde, ascunzindu-se in dosul
zidurilor protectoare, al caror acces este interzis strainului.
Cu toate acestea, o data atins acest mare rezultat, o data
unitatea umana descoperita si recunoscuta, nu era forta
capabila sa o distruga. Blindul anarhism fratesc al crestinis-
mului originar nu dull mai mult decit entuziasmul provoca-
tor al martirilor, simpatia tradatorilor" pentru barbari.
A doua zi dupa negarile inversunate din Civitas Dei, In
care cu toate acestea tresare de mai multe ori mindria ro-
mana, patriotismul cetaiteanului i constiinta superioara a
literatului, noua religie, cu toate misterele ei, dorinta ei
de singuratate, dragostea ei pentru saracie, se supunea condi-

10 www.dacoromanica.ro
t i nor de via; a r mara. Ea invinse imperiul substituindu-i-se,
inlocuindu-1 i perpetuindu-1 in acelasi timp.
Barbarii, cu traditiile lor sacre, cu regii lor de origine di-
vind, cu limbile lor nesigure, puteau ei s6 reziste mai mult
decit opera lui Hristos si a apostolilor la acest farmec cuce-
ritor? Desigur, nu. Astfel intreaga lor activitate
in tot cursul acestei epoci este consacrattl restabilirii acestui
imperiu roman pe care Odoacru nu socotea sa-I inlocuiasCa
prin regalitatea lui rgu definit, care nu era rawer teritoriala,
rAminind Inca pur germanic6, in leg6turil cu soldatii
clanului sau, pe care-I conducea la rzboi. Teodoric imit la
Roma pe predecesorii sai de alt01 rasa' si, in afar de incilpri-
tinarea sa arian, nirnic nu art din parte-i sentimente de
antagonism contra invinsilor, contra populatiei, cucerit
si dominat de care ai 01. Clovis se mindri de a fi recunos-
cut si numit patriciu de catre acest imp6rat al Orientului,
mult mai puternic decit el, avind la dispozitie mari forte
organizate, care se considera ca stgpinul legitim al imperiului
intreg si care diiduse lui Teodoric delegatia de a intreprinde
razboiul in Italia.
De la Constantinopol, de la acest Bizant nascind, se in-
sp ir chiar Insulele Britanice, i aceast a este de a semen ea mo-
tivul simpatiilor lui Beda Venerabilul pentru limba greac
si traditiile religioase ale Orientului. Dac6 ar fi putut s
domine la Roma, longobarzii ar fi reluat desigur opera lui
Teodoric, a doua zi dupg victoria asupra soldatilor imperiu-
lui de la Constantinopol.
Din partea lor, francii sacrificar6 totul pentru a ajunge
la stralucirea imperiala a marelui lor rege Carol, aclemat
Cezar, la Roma chiar, de ditre acea multime ai c6rei str-
mosi hotgriserd cu privire la tronul vechilor impgrati. Dar
se exagereaz rolul lui dad, se abate ciltre Aachen toal
iitoria timpului. Noul ImpArat de Apus are scrupule de
constiint cind e vorba de drepturile unui imperiu faspicat
mai legitim decit aceast noua creatie imperial, datoritti
intereselor papei, amenintat de atre alti barbari. El res-
pectd amintirea lui Constantin cel Mare, si ezita atunci cind
porneste, peste longobarzii i saxonii invinsi, care moste-
www.dacoromanica.ro
11'
nirea sa. Prin Venetia ea qi prin Pancnia, de la care indepar-
teaza pe avari, el se indreapta atm acea lume orientala, a
leg;timitatii bizantine, unde Irina i fiul ei Nichifor, in
ceart4 intre dinii, detin puterea. Putin a trebuit ca acele
planuri de a reface unitatea imperiului sa nu devie o reali-
tate. Numai atunci Carol ar fi putut crede indeplinita opera
sa de restaurare.
Dupg plecarea gotilor, Orientul, la rindul sau, a avut can-
didai barb* la coroana romana. Cu palatela i Mile sale
din piatra, cu Curtea sa format/ in mare parte din romani,
cu incerchrile sale de a citiga populatia de dincolo de Dunare
i din insula Sirmium, Attila, care-i conduce Wile in
Galia i pe drumul Romei, are o vaga infatiare de Cezar
hidos i dezgustator. Bulgarilor, amestecati cu locuitorii
slavo-romani ai acestei provincii 1 ru lustruiti de civili-
zatia greaca, le vine in minte sa proclama imparat, la sfini-
tul unei expeditii contra Constantinopolului, pe regele"
lor Simion. Ei de asemenea venereaza Bizantul ii incearca
sa-I imite, s'a-1 reproduca.
Plecind de la Carol cel Mare, rasa germana va incerca s.
faca din noul imperiu creat de care fraud o realitate dura-
bin. In Orient acelai rol revine bulgarilor, care ereeaza
dupa taratul mi Simion pe cel al lui Samuil, sustinut de
albanezi i vahi, pe urma pe cel al lui Ionita, el insui de
rasa vlaha.
Tot ceea ce se petrece in Europa i in regiunile vecine ale
Asiei, pina la califatul arabilor, care parasete repede
caracterul sau patriarhal, burnusul i sacul de curmale al
primilor urmali ai Profetului pentru a incalta brodechinii
imperiali, poate fi clasat sub aceasta rubrica a luptelor
pentru restabilirea imperiului. Este adevarata imitate a
istoriei evului mediu. Ea nu trebuie sa inceapa deci prin
analiza germenilor de natiune, care nu se vor dezvolta decit
peste citeva sute de ani, ceea ce apartine istoriei moderne,
care se ocupl de regalitatile moderne, ci sa urmareasca bine
aceste lupte nesfinite, aceasta continua incordare a tuturor
popoarelor pentru a avea imperiul, singurul imperiu.

12 www.dacoromanica.ro
 Iv
Nu trebuie facuta o exceptie nici chiar
pentru dezvoltarea Bisericii. Numai cealaltd forma', mai
degraba un revers al perpetuitatii romane apare si se mentine
in prima linie. Pina tirziu de tot, papa nu se manifestd ca
stapinitor decit in momentele cind imperiul insusi nu exista
sau se arata neputincios de a-si indeplini datoria; in epoca
lombard, si in timpul neintelegerilor dintre urmasii lui
Carol cel Mare si al clesfacerii mostenirii lui. Si, cum la Con-
stantinopol exista mereu Impdratul, seful religios nu va fi
decit umilul lui capelan, numit si scos dupd voint a stdpinului.
Cind, dupa spaima anului o mie, a sfirsitului lumii, izbuc-
neste cearta pentru investitur intre papa, care locuieste la
Roma, si impgratul roman, care de obicei nu apare acolo
decit o singura data, nu este vorba de puteri de aceeasi esentd,
ci de infatisare diferitd. si de interese contrarii. Spiritul
nou de la Cluny e cel care sufla asupra lumii: el ar vrea bucu-
ros s-o transforme, dar numai pentru a da unitdtii necesare,
de nelipsit, un caracter de idealism superior.
si aceasta tendinta de unitate nu se opreste la marginile
acelui Occident care a produs-o in manastirile sale din
Franta: ea cauta sa atinga i sd. domine Orientul, prin mer-
cenarii din Scandinavia tocmiti la Constantinopole, prin
negustorii din Amalfi, Pisa, Genova, Venetia, avind con-
toarele lor in intreg Rasaritul, prin normanzii celor Dona'
Sicilii, care vor Albania, insulele Ionice, drumul care Bi-
zant, si, in sfirsit, prin cruciadele de atitea ori reluate pin5.
ce un imparat latin fu ales si asezat la Constantinopole,
care ajunse astfel, pentru ortodocsi, eretica i dusmand timp
de o jurnatate de veac. Inocentiu al III-lea considera pe Bal-
duin i pe Henric ca pe vasaliisai, tot asa dup cum concepea
coroana Apusului ca pe cea mai de seama feucla a sa. Bizan-
tul fusese atacat pentru a i se distruge spiritul separatist
in folosul unittii romane, incarnata in. biserica, pentru ca
imperiul, cea dintii incarnatie a acestei tendinte fatale,
13
www.dacoromanica.ro
cla'duse trebuie s o spunem faliment. Dar Imparatii
latini din Constantinopol se sin4ir In curind, in prima linie,
urmasi ai bazileis-ilor ale caror haine si pompa o copiara.
Ei se luara la cearta cu biserica aceea care le daduse aceasta
coroana a Orientului i in acelasi timp se vazura respinsi de
care vechii supusi ai Comnenilor, care le prefera pe bulgarii
ortodocsi i pe noul Imparat al acestora, binecuvintat si el
de Sfintul Parinte, dar rams un schismatic Incapiltinat,
eampionul opozitiei religioase grecesti.
Aceasta insemna o prabusire totala a tuturor nadejdilor,
a tuturor iluziilor, nascute prin actiunea energica si Imre-
zatoare a papilor-imparati, raostenitori ei 11100 ai orbis-ului
Cezarilor. Si, cind Paleologii vor readuce la Constantinopol
ortodoxia i elenismul, ei vor fi parasit In exilul lor din Asia
zdreanta imperiala, tot ace, ca i nevoia unei ortodoxii intran-
sigente: ei negociazil cu Roma la consiliul din Lyon i nu mai
vad, cu toate ea sInt imparati, In provinciile lor micsorate
si amenintate decit o Rltomais, un stat grec aproape national.

Numai in aceasta epoca Incepe decaderea

teoriei politice a evului mediu. Acum trebuie urmarita o
alt dezvoltare, aceea a germenilor unei lumi noi. Ei nu
Infaticeaza o alta conceptie, care ar fi fost pusa voit In locul
celei care disparea, ci numai o ordine de lucruri inferioara,
care se impune cltva timp din simplu oportunism.
ExTunerea istoricului viitor va porni deci de la cele dintli
formatiuni locale, datorite asociatiilor defensive din timpul.
invaziunilor, apoi parasirii de catre puterea regard a drep-
turilor de guvernamint, pe care Roma veche le-a pastrat
totdeauna cu gelozie, drepturi de prima stapinire asupra
teritoriilor cucerite de Care armata navalitoare. El va vedea
In crearea sau invierea unitatilor politice orasenesti un proces
asemanator. 0 Intreaga ierarhie de feude aminteste istoria
14
www.dacoromanica.ro
near asezAri pe pAmInt roman ; ea mArturiseste caracterul
idealist al acestei epoci, cind dreptul este adesea principalul
factcr. Dar toate aceste yield autonome rurale si urbane,
sortite prin chiar faptul acesta sa se topeasca in format iuni
mai puternice i mai trainice, sint elementele acelei realitati
teritoriale care va fi semnul deosebitor al epocii ce se va
deschide in curind.
Conflictul dintre papa si ImpArat va inceta dupil Frederic
al II-lea. Un alt conflict s-a deschis: intre descendentii lui
Frederic si regalitatea franceza, care nu farA o puternicA
amintire a imperiului i tendisita puternica de a-i lua locul
asaz5. pe un membru al ei in regatul de Neapole, unde Conrad
va muri i Conradin va fi dus la supliciu, pe urmA Intre
regalitatea francezA care va ratine pe papa. la Avignon si
ambitia tenace a Sf. Scaun, intre fragmentele papalitatii
sfisiate de Marea SchisrnA si suverarii care cautd a-si crea
biserici de stat corespunzAtoare stapinirii lor i In sfirsit
intre cruciada din ultimul timp i turcii, noua regalitate a
Balcanilor, tot asa ca intre Bizantul devenit grecesc i con-
curentii lui tot mai mult slavi: bulgarii i sirbii.
Pretutindeni noua viatA moderna se afirma i c4tiga
victoria. In curind nu va lipsi decit iritervenirea rtizboaie-
lor, ca acela de o sad de ani, care au misiunea de a stabili
hotarele acestor teritorii regale, pentru ca evul mediu sa.
fie definitiv sfisiat.
SA pastreze de la un capAt la altul unitatea naturala Si
absolut necesarA, care poate sA stapineasca foarte bine haosul
faptelor, virtejul influentelor, sa trateze In acelasi tiny
despre romani i despre barbari, despre Occident si despre
Orient, sil urmAreascil de asemenea toate legalurile acestei
jumAtati de lume europeanA, cu miscarile militare i poli-
tice ale Asiei vecine, sA supuie In sfirsit dezordinea faptelor
feudalitatii principiilor superioare, idealismul ierarhiei,
realismul dominatiei dar sA recunoascil in acelasi timp
caracterul oportunist, provizoriu al acestei organizalii de
aparare, prezervativil, ca i, de asemenea, cea a oraselor,
15
www.dacoromanica.ro
acesta trebuie sal lie prograrnul aceluia care va Indrazni
qi va trebui sa Indrazneasca a scrie istoria celor o rnie
de ani ai evului media.
Acegt program poate ii rezumat In dou cuvinte, Imprumu-
tate chiar de la poporul care realiza noiiunea politica pe care
o arata: ordo romanus1.
Generalitdii ert privire la studiile istorice, Bucuresti, 1944,
p.125 136.

1 [Adaug at urm5sirea formatiunilor libere, nestgpinite de imperiu,

neocupate de barbari, a romaniilor, e azi pentru mine hica una din
principalele linii ale istoriei evului rnediu; 1933.1

18 www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA ESSAI DE SYNTHESE
DE L'HISTOIRE DE L'HUMANITE"

Dupa ce a predat istoria timp de treizeci de

ani, dupa ce a scris istoria poporului sau, pe aceea a imperiu-
lui bizantin, a imperiului otoman, autorul acestei carti
crede ca. nu depamte limitele discretiei prezentInd, mai
fnai En lacrciri *late, in romdnege, apoi In aceasta prelu-
crare In limba franceza, un sistem. Sistemul acesta mi are b
mare originalitate, dar cred ca prezinta laturi utile, pe care
voi Incerca sa le scot In relief.
Este bine ca, dupa toate experientele facute Inca de Ia
Inceputul secolului al XIX-lea asupra izvoirelor, conside-
rate mai ales sub raportul filozofic si cronologic, s-a ajuns
a se fixa 0115. i cele mai mici detalii ale istoriei universale,
pina i cele ce sint mai mult sau mai putin de prisos, Ik
afara de tezele de licenta si de doctorat, care, data hind
nevoia de a gasi un sub iect nou, pot merge pina foarte departe
In domeniul detaliilor, care pentru autor iii sint cu totul
inutile, dar care nu intra decit intr-o foarte mica milsur in
sinteza istoric. Cred insa cg, dupa ce s-a ispravit aceastii.
despoiere a izvoarelor qi aceast6 interpretare filologicl,
aceast stabilire precisa a tuturor faptelor care pot intra in
istorie, fapte interesante sau Iii pentru o sintez, i tint&
trebuie sa fie tobleauna o sintez, cred c e altceva de fa'cut.
E mai intli aceastI sinteza Insi, i pentru a o realize
toti specialitii, ferindu-se de prirnejdiile pe care le ofera
orice generalizare, cu nesfirsita varietate a informatiilor bi-
bliografice i cu verificarea, foarte grea, a fiecgrui punot,
slut datori st-si aduca partea i altfel decit prin prezentarea
detaliilor.
in aceasta sinteza cred crt trebuie s'a se ling seama de anu-
mite elemente, care ar fi urmatoarele:
1Z www.dacoromanica.ro
2
 In primul rind nu ai totdeauna izvoarele pe care ai dori s6
le ai. Sint puncte foarte importante asupra crora izvoarele
lipsesc cu desgvirire. Informatiile date de izvoare tind care
un scop care nu e totdeauna scopul epocii noastre, fli cu atit
mai putin al operei la care luceam. Sint detalii care aveau
foarte mult importantd pentru epoca in care s-au dat i
care pentru epoca noastr nu mai au decit foarte putina.
Fiecare despoiere a izvoarelor lash' deoparte un numiir foarte
mare de fapte cu care nu ai ce face, pe care nu le poti folosi,
iar pentru ceea ce e esential in conceptia noastril izvoarele
nu aduc deseori nimic. Trebuie s' ne d'am seama &, nu numai
pentru epocile mai vechi, dar chiar pentru secolul al XVIII-
lea, pentru inceputul celui de-al XIX-lea, sint nesfirit de
multe informatii diplomatice, militare, politice, care din
ce in ce ne interesea4 oarecum mai putin i ca in felul
in care concepem astki studiile istorice este ceva care ne
intereseazd mult mai mult, chiar pentru viata maselor, pri-
vitrt in elementele ei materiale, i aceea e : psihologia acestor
mese. ,5i din psihologia majorilAii unei natiuni, influentat
mai mult sau mai putin de personalit'atile superioare, se nate
istoria acelei natiuni.
Dar de cele mai multe ori tocmai informal iile asupra aces-
tei vieti morale a majoritatii unei natiuni lipsesc. Pe di-
naintea noastr se deapiina' toate accidentele care formeaza
biografia individualitatilor clominante, dar aceasta nu e de
ajuns, i atunci pentru a avea ceea ce dorim, pentru a reda
aspectul general al vietii unei epoci, trebuie cautat aiurea
decit in izvoare.
Aceasta poate 'Area absurd. In afara de izvoare uncle ne
putem adresa? ce putem gsi? Un aspuns la aceasta se
poate da.
Evenimentele istorice nu sint decit foarte rareori noi:
dac le privina mai putin superficial, vedem cii se repetil.
Seciologia o kitie de mult i ea crede crt o tie atit de bine,
incit se dispenseaza, nu spun totdeauna, dar in multe cazuri,
de a cunoa0e istoria, pe temeiul crtreia lucreazii. Este foarte
uor sit faci o sinteet pe baza unor elemente care nu au intrat

www.dacoromanica.ro
18
niciodatti in critica personal a celui ce Ina lla frumcasele
constructil de idei care sint sintezele.
Deci faptele se repet. Sint nume care se schimba, acci-
dente care difera, dar in fond este acelasi evenimcnt, acecesi
situatie. Pamintul insusi, care nu se schimba, deteimir
situatii care de la un veac la altul, deseori la fastimp de
mai multe veacuri, corespund perfect intre ele. Existrt in
elementele temeinice ale rasei atribute care dau aceeasi
interpretare unor situatii ale crtror motive se asearnanil.
Dacil nu ar fi decit pamintul si rasa si elementele esentiale
prin care se manifesta fiinta omeneasca In anumite conditii,
ar trebui totusi recunoscutal aceasta corespondenta a situati-
ilor si a manifestarilor istorice, a elementelor, srt zicem
statice si dinamice, ale istoriei. Si daca aceste elemente
lipsesc pentru o epocrt, pentru un teritoriu, pentru o natiune,
pentru un grup de fapte, de actiuni umane, trebuie sa le cauti
aiurea, deseori la o mare deprirtare in timp. Dar pentru a
recunoaste faptul corespunzator trebuie sa cunosti In primul
rind mai mult sau mai putin istoria intreaga, pentru ca:
a nu da o interpretare oarecare este foarte neplacut, dar a
da o interpretare gresit, pentru ca ai folosit o corespondenta
care nu existrt, este Inca mai rau.
In al doilea rind nu numai ci faptul poate fi completat
si In afara de izvoarele in strinsa legaturrt cu dinsul, dar e
altceva de adaugat la ceea ce ne dau izvoarele de-a dreptul:
e acea manifestare, totdeauna egalti, a ratiunii omenesti
si a faptelor care decurg dintr-insa, chiar in imprejurari
care nu se aseamanti in toate elementele lor.
Si apoi e foarte usor s5. vorbesti de locuri pe care nu le-ai
vault niciodata, sti explici ceea ce au facut popoare cu care
niciodata nu ai intrat in contact, sri indici migratiuni pe
drumuri care nu au existat niciodata si pe care tu insuti
niciodata nu le-ai cercetat. Ajungi a scrie in felul acesta
capitole de istorie care se prezinta foarte bine in ceea ce pri-
veste stilul si care sint foarte interesante chiar in afarti de
stil, dar pentru oricine cunoaste locurile, cunoaste rasa,
cunoaste drumurile, cunoaste realitatea lucrurilor, aceste
sinteze nu pot fi perfecte. Cred prin urmare ca primul lucru

19
2*
www.dacoromanica.ro
care trebuie cunoscut inainte de a vorbi despre un rapt sau
despre un grup de fapte istorice, este intreaga realitate
actual care corespunde cu aceea a trecutului care intra
in compozitia acestui eveniment.
Se cere o experienta umank dar aceasta experienta umana
nu e de un singur fel. Ea nu se refer& numai la pamint, la
rasa, la drumuri etc. Ea Be refera in acelasi timp la practica
chiar a vietii omenesti si a vietii politice in general. Sint
persoane care cred ea pot vorbi despre cele mai grele probleme
psihologice, inainte de a fi facut primul pas in aceasta viata
politick despre fapte economice fall a fi fost amestecate
vreodata intr-o mare drama economica, despre fapte sociale
Vara a fi avut vreodata sentimentul ca fac parte dintr-o
anumita clasa, fara a fi simtit vreodata vibrind in sufletul
lor aspiratiile acelei clase.
Cred, asadar, c dac istoria trebuie s. inceapa a fi cunos-
cuta la o anumita virsta, pentru a te incumeta s. faci
interpretari se cere mai intii s cunosti bine viata, pentru
cd daca nu platesti uneori prin suferintk daca nu dobindesti
prin munca ceea ce propui ea explicatie pentru evenimentele
trecutului, risti sa dai doar o schit atunci cind e vorba de
a prezenta cu totul altceva: realitatea trecutului, cu trasa-
turile si culorile ei.
Daca am ajuns sa tratez in felul acesta, mai iniii isttria
tarii si a rasei mole, apoi istoria intregului Orient crestin, a
Orientului musulman mai pe urma, si in sfirsit istoria uni-
versala aceasta se datoreste i caracterului cu totul decsebit
al studiilor mele despre romani. Poi vorbi despre istoria
Frantei fara a cunoaste altceva, in afara de imediata veci-
natate si de contactul direct cu Franta, i cind spun: Frantz,
inteleg in acelasi timp si influenta exereitata de care na-
tiunea franceza asupra diferitelor teritorii i asupra diferi-
telor natiuni.
Dar pentru a studia istoria romanilor trebuie s cunosti
mai intii nu numai istoria tuturor vecinilor lor, ci i istoria
intregii jumatat,i orientale a Europei, si cum &supra acestei
Europe orientale s-au exercitat la diferite epoci toate cu-

20
www.dacoromanica.ro
rentele de civilizatie ale Occidentului, cum Orientul acesta
a trait de la un anumit moment cu traditii, cu idol noi,
care incepind de la anumite date i-au.venit din Occident,
esti dator sa studiezi in acelasi timp o larga parte, o intreaga
laturii a istoriei Occidentului. Asa ca pentru a da o bunit
relatare a istoriei acestei natiuni care cuprinde, cred, ceva
mai mult de treisprezece milioane de oameni, trebuie sit
cunosti in acelasi timp istoria multor natiuni si a multor
teritorii.
Apoi mai e i altceva: izvoarele privitoare la istoria ro-
mAnilor sint foarte putine; sint epoci intregi in care ele lip-
sesc aproape cu desavirsire. Marturia mai veche nu cauta
niciodata sit scoata in relief fapte chiar din istoria rom'a-
neasca; abia din intimplare daca se vorbeste de aceasta
natiune. Sint secole in care nu se pomeneste despre romni.
Persoane care ar gindi filologic ar spune: Daca nu e mar-
turia scrisa, inseamna ca nu sint romni". Existenta noastra
insiisi ar fi sti sufere lacune, pentru ca daca nu ai un docu-
ment pentru a dovedi ca in cutare moment existai, inseamna
cit nu existai. Daca e absurd sa tratezi in felul acesta o bio-
grafie, e tot atit de absurd sa tratezi in acelasi fel istoria
unei natiuni.
Am fost nevoit deci sa cant i aiurea decit in izvoarelo
directe pentru a da o expunere neintrerupta a istoriei roma-
nilor. A trebuit sa tree prin aceasta metoda i sit o fac sa
intro in sistemul meu. Si in sfirsit pentru a gasi interpre-
tarea necesara, si uneori chiar informatda insasi, am lost
silit sa recurg la viata aceasta populara, care are un mare
avantaj. Viola populara aduna in adincurile ei, adesea de
nepatruns, elemente luate din viata istorica, elemente care
nu sint fosile, care se pastreaza vii in forrnele obisnuite,
traditdonale, si in cazul meu anumit, atunci cind izvoarele
nu aduceau informatii asupra vieii claselor dominante,
trebuia sa te afunzi in adincurile acestei yield populare
pentru a gasi elementele suplimentare necesare pentru a
da aceasta expunere neintrerupta a istoriei unui popor.
Am ajuns astfel, datorita acestor cerinte ale primelor
studii de istorie privitoare la natiunea mea, sa intrebuintez

21 www.dacoromanica.ro
acest sistem, i cind te-ai obinuit cu un sistem, incetul cu
incetul capeti curajul de a-I aplica i altor subiecte. L-ana
aplicat la istoria Bizantului, I-am aplicat la istoria impe-
riului otoman, pe care a trebuit sol o refac, .i pe urmd la
istoria generald, cuprinzind i pe aPeea a Occidentului.
in acest sans incere s5. dau aceasta sintezd, ale duel rezul-
tate, ca orice rezultate ale unei sinteze, sint supuse criticii.
Generalitti cu privire la studiile istorice, Bucureti, 1944, p. 149--0.
155.

www.dacoromanica.ro
 CUVNTARE LA DESCHIDEREA IN-
STITUTULUI PENTRU STUDIUL IS-
TORIEI UNIVERSALE
(1 aprilie 1937)

Intemeierea acestui Institut, pe care o da-

torez bunei voint,e a ministrului educatiei nationale, vechiul
men prieten, doctorul Angelescu, nu apartine acelor creatii
care nu corespund unor necesitati incontestabile ale stiintei
si ale culturii si care reprezinta desigur balastul cel mai
impovarator Si uneori mai periculos pentru o societate.
El nu este in intentia mea nici un mijloc de a putea continua
cu o fatada publica dupa plecarea la virsta obisnuita pe
care n-ar trebui s-o inlature nici o lege, de pe catedra uni-
versitaril, a unei activitdti care se poate cheltui tot asa de
Fine prin cmiferint,e, prin cursuri publice de caracter liber
si prin acea ocupatie stiintifica de fiecare zi, cu placerea
d-scoperirilor ne3ontenite, care este filed indoiala nu numai
-Etna din marile pl.aceri ale vietii, dar si insusi rostul ade-
varat al cui este deprins din cea mai frageda virsta s cugete.
Deci nici o opera personala si nici un zadarnic sacrificiu,
alit de modest, in cazul acesta, pentru bugetul, cerut inainte
de toate in alte domenii, al stalului roman.
El nu reprezinta nici imitarea unei forme straine. La
Leipzig exista de multa vreme, ca o creatie a neuitatului
men profesor, indrumator i ocrotitor in ce priveste mani.e
fostarea mea in strainatate, si mai ales in Germania, Karl
Lamprecht, un astfel de institut, al carui sens este foarie
larg, dar a putea zice in alt dorneniu, chiar intr-un domeniu,
cu totul deosebit, acela numai de a verifica teoriile la care
fostul nreu profesor ajunsese cu gindirea lui filozofica, aproape
metafizica, i pentru care se cauta in dezvoltarea tuturor
popoarelor, pin si la poporul japonez, elementul de sprijin
pentru teorii foarte interesante, dar care, ca toate teoriile
de acest fel, au rrunas legate de personalitatea care a ajuns

23 www.dacoromanica.ro
la dinsele, fr al poatl face parte din bunul general al
atiintei ci al gindirii omeneati.
Nu este vorba nici de o continuare a unui seminar uni-
versitar, care din cauza conditiilor vietii mele, din cauza
unei activitti destul de impraatiate, corespunzind unor
cerinte pe care nu le-am putut inlatura i, iarasi, din cauza
unei productii personale care rn-a atras necontenit pe dru-
muri noi, n-a fost un obiect de capetenie ca pentru un Onciul,
al activitatii mele de profesor de universitate.
Nu este prin urmare nici un seminar prelungit, care sl-mi
aduc elevi titre studentii inscriai la Universitate, In afarl
de ceea ce tinerii sint chema-ti sil faca sub acela care tmi va
ur na in cuprinsul Insuai al Universitatii.
Cred ct in fe'ul acesta am inlaturat toate parerile false
care ar putea fi in legaturd cu acest Institut, a ca'rui aka-
tube, adaug, este deocamdata foarte simpla, fiind mai mult
adanarea unui numarrestrins de oercetatori de bune sperante,
in jurul unei biblioteci de peste 50 000 de volume, a chrei
adunare, din putinii bani pe care i-am avut la dispozilde,
reprezinta o adevarata epopee de silinte i un air de InfrInari,
menite s asigure tarii acest tezaur, care prin bunavointa
statului roman va fi asezat in sfirait In conditii mai asigura-
toare ai mai capabile de a permite cercetiltorilor un lucru
liniatit i placut, in conditii mai igienice decit in casa Vara
soare, unde mi-am mincat mai mult de un sfert de veac,
Adevaratul scop este acela pe care in aceste ateva cuvinte
inteleg sal comunic ministrului intemeietor, colegilor care
au binevoit &a fie de fag, confratilor de la sectia istorica a
Acatlemiei Romane ai acelora care poarta un interes acestor
probleme care, trebuie s-o spun ai aici, sint de cal mai mare
interes pentru luminarea chestiunilor actuale in domeniul
legaurilor dintre state ai dintre popoare, Vara a mai vorbi
de tot oe poate rezulta din asemenea studii pentru forrnatia
insaai a unei vieti morale, mai bine orientatl si mai sand-
toasa decit cea pe care generatia mea o vede astzi lasata In
prada tuturor ispilelor ai supusa tiraniet tuturor ratacirilor.
Pentru a ma face inteles mai bine, s. mi se ingaduie sa
recurg la experienta mea proprie, care este lunga, i mi se

24
www.dacoromanica.ro
spune din ce In ce mai mult ca este prea lunga pentru anu-
mite ambitii pe care nu le pot satisface i pentru anumite
pretentii pe care nu le pot distruge. Incepind cu literatura
de care nu rn-am desfacut niciodata sit nu inteleg a ma des-
face vreedata, cautind i astazi a-i da o directie, impotriva
curentelor stricatoare i a jocului nestatornic cu cuvinte
fara inteles, am fost trimis acum. treizeci i opt de ani in
strainatate pentru studii de filologie clasica, de limba greaca,
dei preferam sa ma ocup de atragatoarea lume a ideilor
intr-un domeniu filozofic oarecare, Vara & fi cerut minis-
terului schimbarea sensului bursei Iosif Niculescu, de care
m-am folosit.
N-a putea spune exact cum s-a facut ca am trecut la
studiile istorice de care ma apropiasem. prin mici cercetari
de istorie literara si prin consideratii generale asupra trecu-
tului nostru.
Am gsit la Scoala de inalte studii din Paris mi se
ceruse s asist li la lectiile i conferintele altor zece institute,
ceea ce ar fi insemnat sa-mipetrec toata vremea In tramvaiele
si autobuzele din Paris o coala de eruditie dupa cel mai
strict sistem german din anii 1870-1890, Sorbona nerepre-
zentind altceva decit cursuri pentru examen sau frumoase
manifestatdi de talent literar i retoric.
Cu mult greutate, spiritul meu, care tindea spre alte
orizonturi i era deprins cu o libertate absoluta, spiritul
acestanerabdator a trebuit sa se supuna acelei dure discipline
a cercetarilor metodice de amanunte, foarte potrivite pentru
mintile incete, dar chinuitoare pentru cele mai hrti, pe care to-
tui un Carducci le socotea ca o necesitate chiar pentru forma-
tia literara a cuiva, fixind hotare i taind drumuri sigure.
Fara a uita aplecarile mele literare ki i urmarind i mai de-
parte explicatii, in marginile pe care le puteau avea atunci
cunostintele mele, am dat un Or de lucrari dupa tipul care
mi se impusese i dincolo de care nu indrazneau a se mani-
festa decit reprezentantii unei coli invechite i demodate,
socotita ca beletristica.
$coala pe care o urmasem era insa o coala de istorie uni-
versala, daca nu In ce privete spiritul, cel putin sub rapor-

25
www.dacoromanica.ro
tul orientarii. Astftl, cind, intors in tarn, cea mai fireascrt
aplecare i cea mai imperioasa datorie fata de poporul roma-
nese rn-au dus s ating subiecte care privesc dezvoltarea
noastra istorica, le-am asezat in cadrul de istorie univer-
sala. Este, de altfel, i singurul lor merit si aceasta mi-a
permis nu o data sa innoiesc felul de a vedea o parte din is-
toria noastra, cu singura prtrere de ran c oamenii care nu
s-au uitat ca mine jur Imprejur, n-au putut face. In ge-
neratia mai nou acelasi lucru, cum este cazul asttzr pentru
cutare carte aparuta sub cel mai inalt patronaj si care
nu este alteeva decit reeditarea punctului de vedere de la
1860-1870.
Dar atit necesitatile catedrei de istorie universala pe care
o ocup Inca, pe cit i o curiozitate pe care nimic n-a putut-o
Irnpiedica i obosi, m-au facut sa ma amestec In toate do-
meniile istorice, de la evenimentele contemporane pina la
cele dintIi manifestari de civilizatie, in tirnpurile preistorice.
Fruit sa ma las incintat de teorii ca ale lui Lamprecht,
care sint de fapt un fel de metaistorie, precum metafizica
este fat,a de fizica, am ajuns la explicatii din ce in ce mai
largi, impunindu-mi-se de la o bucata de vreme necesitatea
absolut de a nu cugeta altfel decit pe linii care ar strabate
toata dezvoltarea omenirii, alcatuindu-se in modul acesta
sisteme de felul aceluia pe care 1-am prezentat in cartea mea
franceza Essai de synthse de l'histoire de l'humanit, pe care,
dupa ce voi putea ispravi o istorie a romnilor, ajunsil la
juml.ta te pentru partea cea mai grea a cercetarilor, am inten-
tia s-o prefac intr-o mare istorie universala in romneste,
reprezentand punctul de vedere la care am ajuns in cerce-
tarea si pregatirea deosebitelor probleme.
Trebuie sa spun ca, indata ce am ajuns la aceasta concep-
tie, interesul i simpatia ce mi se aratau in strainatate au
scazut simtitor. S-a intimplat chiar ea am primit din partea
unora dintre tineri, dar nu numai din partea lor, i critici
de o mare asprime, pe care le consider ca nedrepte, ca tot
ceea ce vine de la neintelegerea punctului de plecare i tintei
urmrtrite de un autor. S-au vazut repetilii unde nu era nici
una, obscuritate acolo unde era lumina pe care am voit-o
26
www.dacoromanica.ro
 0 pe care cred ea am realizat-o, un fel gresit de a compune,
care pentru cutare tinar francez infatiseaza ceva mai putin
decit embrionar" si care nu este altceva decit rezultatul
ultim al unei lungi si uneori chinuitoare cugetari asupra
legaturilor dintre faptele si gindurile omenesti de pretu-
tindeni si din toate timpurile.
Rezumindu-ma, incepusem cu obisnuita istoriografie si
am ajuns, in acasta conceptie de unitate absoluta a vietii
omenesti, in orice margine de spatiu si de timp, la ceva care
mi se pare nou si pe care I-am intitulat cu un cuvint care
n-a fost intrebuintat pina acum si care poate multa vrerne
dupa moar tea mea ar putea sa se inscrie in vocabularul curent
al cercetarilor: istoriologie".
Istoriologia trebuie desfacuta foarte neted de acea metais-
torie de care am vorbit mai sus, si de tendinta, intrupata
intr-o indrazneat si frumoasa opera a altui invatator al
meu, Xenopol, de a supune faptele istorice la legi care nu
se pot stabili, nu se pot verifica si, intr-o concept ie cuminte,
trebuie sa cedeze locul la altceva, anume la similitudini,
la paralelisme, la repetitii istorice, elementele insesi din
care se alcatuieste istoriologia de care vorbese.
Mai ales in timpul din urmrt, aici, in tail, ideile mele au
razbatut In destul de mare masura si in anii din urrna am
avut un numar de elevi care, desi spiritul kr este disputat
de lectii facute in alt sens si care trimit la co este mai uscat
in domeniul eruditiei inguste, se aratal preocupatd in studiile
kr de aceste legaturi cu istoria universala.
Cu acesti tineri, dar, cum eu cred si in pregatirea perso-
nala a diletantilor, uneori nepretuild, care aduc rezultatul
cercetarilor lor si al unei experiente a vietii in domeniul
politic si social care este absolut necesara si care, doritori
de a sti necontenit, se poate intimpla sa dea lucruri mai
traite, mai adincite, decit cineva care, cu toata pregatirea
scolara, a iesit abia din anii adolescentei, si cu acestia incep
activitatea acestui Institut.
Generalitti cu pripire la studiile istorice,
Bucureti, 1914, p. 213-217.

www.dacoromanica.ro
 PAPI SI IMPARATI
I
PINA LA IUSTINIAN

Aiurea am arAtat i de mai mate ori

ea istoria evului mediu e, de fapt, nu o varietate de natiuni,
caci natiunile, in sensul modern, i nu in acela de entitAti
constitutionale privilegiate, nici nu existli, ci o unitate de
organizare ci mai ales de conctiint, iar aceastA unitate nu
e decit termenul ultim al unei dezvoltAri a societAtilor antice
pe care cu greu numai le-am putea numi cu termenul, obic-
nuit, de state. Si, iaraci, cu acelasi prilej s-a atras atentia
asupra faptului cA, deci in Apus un impArat stA ling6 papA,
pentru ca apoi numai acesta sA. rarniie, deci un impArat
se ptistreaza i dup5. aceea la Constantinopol pentru
Ras Arit", cum se spune de obicei, aceastA unitate pe care
toatA lumea o simte necesarA, i pe care o profeseazA in
teorie i cel ce o atacti mai esential in practica se intrupeazA
cu adevArat, nu in imperiu, ci in bisoricA, fiindcA aceasta a
pAstrat toate formele imperiale cucerindu-le i adaptindu-le
si fiindcA in sacrul cuprins al organizArii sale imperiul intrA
la un loc cu atitea alte elemente politice strAine de dinsul.
Yu aceastA aerie de cerceari nu este altal intentie decit
aceea de a urmAri legAturile ce existA intre bisericA, tot mai
mult subsumatA in traditia monarhicA papalA, i intre acel
imperiu care, oriunde ar fi, are acela0 caracter, aceeaci
semnificatie qi cuprinde in sine acela0 drept.
Scaunul roman a incercat mai tirziu i a izbutit ping la
ascutita criticA interesatA a ctiintei protestante din vremea
de tot nouA BA dovedeascA", prin falsificatia isidorianA" fli
prin altele, cit de veche e situatia lui de hegemonie venind
incA de la Petru pe a cArui piatrA" Mintuitorul a clAdit
1 Sfaturi dare p atriarhul de Ierusalim, in care se vorbeste de drep-
tul ce i s-a dat, Men vote, de Sf. Petru, actul pap ei Silivestru pentru

28
www.dacoromanica.ro
biserica In realitate, Ia inceput, chiar lira' a se tinea
seamk de coneurenta impkratului prezant, situatia acestui
scaunsi aceasta indiferent de insemndtatea bisericii inseFi, care
pretatindeni creiazd noua ordine de lucruri e foarte mdest.
Roma papei nu e, de la un tirnp, principalulcentru itaIian.
Cind Augustin vine in Italia, din Africa lui, el caut orasul
Sfintului Ambroziu, MilanuL Impkratii veacului al IV-lea
stau la Ravena, care-si are, pe ap, relatiile cele mai usoare
cu noua capital rkskriteank a lui Constantin cel Mare.
R ma, skrkcit, schzut ca demnitate, despoiat de oameni
si de lutruri pentru acci Constantinopol, n-are decit un
episcop cu mijloace putine i, deci, cu autoritate restrins.
Lucrul de ckpetenie rmIne, fr vreo legktur localk i
in afark de orice traditie national, imperiul ins*. Cum o
spune Marcellinus Comes, el eunul singur, in esenta sa, chiar
dupg ce fiii cei doi ai lui Teodosiu se aseaz in dou 5. capitale
deosebite, ilnperium unicum distinctis tamen sedibus. Diocle-
tian f use doar o impartire mult mai hotkritoare, mai radi-
calk desi mai putin durabil, si pentru ea' era numai in-
tiia t-ntativd decit cea de la 395 ; pe dinsul 11 lega de
Diocleia lui, de litoralul baleanic al Marii Adriatice i ins4i
originea; pe de alt parte, el indranise a face din Nicome-
dia asiatick resedinta unui Cesar. Constantin cel Mare
n-a 11-ut decit s revie asupra unei orinduiri care intrase
acum in constiinta publick; creind noul centru al lumii
romane, el avea curajul, pe care nu-1 avuserk altii, de a face
capitala dupa nevoile insesi ale imperiului, pe chid vechea
Roma' se adaptase numai cu greutate, E,;i pink la un anume
punct si la un anume moment, dupg aceste nevoi.
In Apus, dupa" aceastk schimbare a resedintei impiirktesti,
n-a fost vreo pkrere de rau cu atit mai putin vreo protestare:
dack monumentele insesi fuseserk puse pe drum, cu atit mai
mult demnitarii, functionarii, familiile senatoriale. Cind
masura teodosiank aseza pe Honoriu in Italia, a trebuit sa

biserica Armeniei, care avea nevoie de asemenea marturii, reIaii

ale lui Anastasiu I-iu cu episcopii germani i burgu.nzi (400), cores-
pon&nta cu Sf. loan Hriaostorn.
29
www.dacoromanica.ro
se caute ca din nou Capita la pentiu Apus, i Imparatul cel
flair s-a oprit, cum am spus, la Milan, la Ticinum-Pavia,
la Ravena mai mult decit In aceast Romti, pgrasit, sr6-
deslocuitA. Toti se obisnuiser cu ideea c5. existA o sin-
gur legitimitate, fret vreo legAturil cu cele materiale,
aceea care dAinuia In locul unde domina dreptul roman,
unde se concentra conceptia politicA romanA.
Dup6 rAtAcirile lui Honoriul, care face impresia c nu se
poate InrAdAcina nicAiri, mai ales In urma prAdAciunilor
rugilor i vizigotilor la Inceputul veacului al V-lea, Cesarii
occidentali care urmeaz5. lui Valentinian al III-lea, dispa-
rut Inainte de vreme, printr-o crim, shit confirmati, biro-
tonisiti, am zice, de colegii" lor din Constantinopol. Astfel
face Leon pentru Maiorian, iar, dacA Libiu Sever, la 461,
cuteazA a-si lua insusi locul, cu simple legitimare a unei
alegeri de cAtre Senat, acelasi Leon trimite, pentru a-I repre-
zenta oarecum, pe acel Antemiu, care poart un asa de
Infloritor nume grecesc (467). Numele lui Olibriu, urmasul
lui Antemiu, are acelasi sunet elenic, si al lui Gliceriu arat
si el cit de mult se elenizaserA In noul lor Was neamurile
desfacute din vechea Roma*. Ridicat la Ravena, el e silit
de un Depot, Marcellinus, si se fac5. episcop la Ostia. DupA
Iulius Nepos, liber macar In nume de asemenea influeute,
pononianul" Oreste, grec de nume rAsAritean de provenientl,
face ImpArat pe fiul sAu, care se pare a fi fost pregAtit din
IsagAn pentru o asemenea misiune,de vreme ce i se zisese si
Augustus (in satira vremii, apoi, Augustulus).
Exilat In sud, ftr sg-si dea cineva osteneala de a-I ucide
caz unic de ImpArat disprut filrA abdicare i s-ar putea
spune chiar filrA vio1ent5, i 'Imes In viat, la o parte de
orice inheres al contemporanilor cel din urmAL Romulus
e inlocuit, dar numai ca putere material, nu si ca autoritate,
de barbarul Odoacru. Acesta e Ins. numai rex al soldatilor
dupti luarea In stApinire a Italiei ca i Inainte; nimic
teritorial 'akar nu defineste In titlu noua lui situaie, iar
1 Pupilul lui Stilicon, el e pe rind solul fiicelor acestuia, Maria
Thermantia (Marcellinus Comes). La Ravena se pomenea palatul
lui (Liber pontificum .Rapennae, in Muratori, Scriptores, I, p.64).

30
www.dacoromanica.ro
la coroana Cesarilor nu s-a gindit 0 singurl clipti ca' ar putea
rivni. El trirnite la Bizant insemnele impgrtiei, recunos-
cind c'5. este pretutindeni dreptul imparatului ramas unic,
al ckui vicariu se consideral. De aceea Zenon nu crede
citusi de putin ca inoveaza, ca revolutioneaz5 atunci cind
trimite contra acestui vicariu, pe care niciodat5 nu-I recu-
noscuse formal, pe Teodoric, regele" ostrogot, crescut la
Novae ling6 Dunre, ores roman cu toat5 tabra gotilor,
invAtat apoi la Constantinopol si avind acuma o delegatie
formaila de a ocupa o parte din lumea romana rtimasa fara
stapin legiuit2.
Scriderea Romei episcopale se vadeste in multe chipuri.
Nu avem pentru dinsa ca pentru Ravena una macar din
acele Vieti de sfinti care arat si importanta unei localitti;
legata de trecutul pgin, ea nu putea sa.' aspire la capitole
speciale in hagiografia timpului. Miscari prigine, cu care e
in legatura si argumentatia pasionat a Sfintului Augustin,
In Civitas Dei, se observal in clipele grele, capabile de a rris-
coli sufletul insusi al oamenilor, cum a fost asediul lui
Alaric. Venind In Italia, Augustin nu c5uta, am zis, ca
principal centru crestin, Roma unui papa' oarecare, ci Mila-
nul faimosului episcop Arnbroziu, infruntatorul victorios
al lui Teodosiu. Populatia strain5 se mentinea, mai mult
sau mai putin ruinata, cu sirienii si evreii din Trastevere,
in vechea capitalri aplecat5 astfel la eresii orientale. Pe la
sfirsitul veacului al V-lea Inca senatorul Andromah si altii
se gindeau sa" celebreze lupercalele strabune.
i aceasta poate a irnpus papei s5 ia acea atitudine de un
dogmatism imutabil, intransigent, care i-a creat importanta,
fkind din el rostitorul sentintelor inapelabile. Larauriri de
dogma-i cereau episcopi italieni incri din veacul al IV-lea ;
de la Efes i se scrie in legatura cu stabilirea zilei Pastilor.
Pe rind au fost comb5tute din Roma si invinse eresiile
1 In Liber pontifiewn Ravennae uzurp area lui se are ta astfel: qui
regnum Ravennae obtinebat" (1. c., p. 66).
2 In ace1asi izvor Teodoric e novus rex de Oriente veniens" (ibid.,
p. 67). DupA uciderea lui Odoacru solus et sccurus regnavit Romano-
rum more" (ibid.).

31
www.dacoromanica.ro
lui Novatian, lui Corneliu, a Sabelienilor, a lui Auxentiu
de Milan, pentru biruirea earuia s-a cerut qi eoncursul bise-
ricii galicane (369), a lui Iovinian, a lui Priscilian (415),
a lui Pe'agiu, a lui Nestoriu, a lui Pelagian ei Celestian, a
Eutihianilor. Papa Damasus Infrunta pe Maxim Cinicul,
patriarhul de Constantinopol, care tinea la filozofia anticill
(380). Pe aceasta cale se stabilese corespondente cu Spania
pe vremea lui Siriciva, din cauza razboiului cu Arienii.
Patriarhul de Alexandria, Joan, va canta un refugiu la
Roma ; se corespunde cu Scaunul din Antiohia chiar. eta in-
ceputul veacului al V-lea se afirma din Roma ea bisericile
eele mai mari ale rasaritenilor in rosturile lor cele mari
au consultat totdeauna Scaunul roman"2.
Astfel se va putea afirma Inca de la 444 primatul universal
al Sfintului Petru; In anul urmator Ilariu de Arles e depus
pentru ca nu se supunea SfIntului Petru" iji atribuia
primatul asupra bisericilor Galieia, iar la 468-83 Zenon
de Sevila e facut vicariu in toata Spania.
Pretentia lui Anatoliu, de la Constantinopol, de a fi recu-
noscut ca ef al bisericii e formal respinsa, in mipocul tul-
burarilor provocate de zbuciumarile lui Attila. Cind Acaciu,
urmailul lui Anatoliu, consacra un Patriarh de Antiohia,
Roma adrnite numai ca o necesitate a momentului (482),
dar ea-0 permite a consacra pe un patriarh de Alexandria.
Acaciu, episcopul de Constantinopol", spune Liber pond-
ficalis, va fiurmarit de papa Felix al HI-lea (483-92) pentru
eresia lui, ca i tovarau1 in greeala, Petru, patriarhul de
Alexandria, pentru ca, la vestea,data de Imparat, ea greaul
a Mut pocainta, sa se trimeata doi episcopi in cercetare
la Constantinopol, in Grecia", adauge acelai izvor. La 493
se critica de papa raminerea grecilor in a lor inclaratnicie".
1 Philosophorum habitum non convenire incessui christiano",
scrie papa.
3 Maximas Orientalium ecclesias in magnis aegotiis sedem semper
consuluisse romanam.
3 Beats Petro non pateretur esse subiectum, ipsius quoque beati
Petri reverentiam verbis arrogantioribus minuendo.
4 In sua obstinations mansuros.

32
www.dacoromanica.ro
 Cind Teodoric arianul se instaleazg la Roma, aceasta
libereaz5. pe episcopul roman de o suprematie laicg adesea
nep15.cuta i totdeauna primejdioas6, dar numai pentru a-1
apropia vi mai mult de Bizant. Pentru ca s poat da paliul
unui episcop, se tere intli oa imparatul 85.-1 fi recunoscut.
Dac5. Scaunul galic din Arles se area 'tot aBa de nesupus ca
acel din Ravena, i unul i altul admit sentintele venite din
Constantinopol.
Iar, cind lupta cu Teodoric prigonitorul e 16satA in same
papei, pe care acel Constantinopol nu-1 sustine efectiv, pre-
tentiile pa'asite pot deveni i mai mari Sao de imperiu.
Adoptind doctrine biblic despre originea puterilor, de la
Roma se va putea aerie la 496: Dougsint puterile prin care
lumea se eirmuieSte: autoritatea sacra' a papilor i puterea
regara, i cu atit mai greu este rolul preotilor, cu cit ei vor
da seama la judecata de apoi i pentru regi. Stii ca." tu atirni
de judecata lor, iar ei trebuie s fie adui la vointa ta. Cu
atit mai mult trebuie s5. se dea ascultare celor ce st'apinesc
acest scaun, aceluia pe care Ilristes I-a 16sat in locul s'au si
care este mai sus de toate, i pe care biserica-1 are de primat"1.
Si, putin dupti aceea, comunicind impamtului alegerea
sa, Papa Anastasiu al II-lea cere ca Scautml Sfintului Petru
s-Bi pilstreze in toat biserica primatia ce i-a fost incre-
dintata de domnul Dumnezeu"2. Episcopii din Orient sint
invitati srt revie la piatra pe care a fost interneiata biserica",
Bi patriarhul de Constantinopol e rechemat la dreapta ere-
dint. De mult in leg5.tur5. cu Tesalonicul, papa ajunge acum
s5. aib' relatii de stpinire sufleteasca' i cu Dardania, Iliricul
1 Duo sunt quibus principialiter mundus hic regitur: auctoritas
pontificum et regalis potestas, in quibus tanto gravius est pondus
sacerdotum quanto etiam pro ipsis regibus Domino in divino reddi-
turisunt examine rationem... Nosti itaque ex illorum te pendere iudi-
tio, non illos ad tuam velle redigi voluntatem... Quanto potius sedis
illius praesuli consensus est adhibendus... quem Christi vox praetulit
universis, quem Ecclesia veneranda confessa semper est et habet
devota primatem.
2 Ut sedes Teati Petri in universali Ecclesia assignatum sibi a
Domino Deo teneat principatum.

33 www.dacoromanica.ro
3 Scrieri istorice voL II N. Iorga
In partea de ling Panonia (vicinum Pannoniae), cu cei
mai multi dintre traci (plures Thracum). .

In schimb, influente orientale se Intindeau de mult asupra

acestei biserici romane. Vietile, desigur nu contemporane,
dar apartin Ind sfiritului veacului al V-lea i Inceputului celui
de al VI-lea, ale celor dintii papi cuprind cu gramada
cuvinte greceti (thymiaterium metreta, ceratee, pharacan-
tara, ierostrata,scyphus, anaglyphus). Papa Zosim (417 9)
e grec ; Hormisdas poarta un nume persan. La Ravena mult
timp arhiepiscopii fusesera sirienil. Un patriciu Agapit se
Intimping in Roma pe aceeai vreme; un Dioscorus joacA
i el un rol in cetate. De Crciun Inaintea multimii2 se citeau
obinuitele scrisori Imp6r&teti. Se data In cancelaria pon-
tifical& dup anii regelui barber, dar i, mai ales, in linia
Intli, dupa ai Impratului roman de Ra's'arit3.
II
INTRE TEODORIC I BIZANTINI

Totu0 ar fi o greseal s se creada c Intre

regalitatea barbara a lui Teodoric i politica Sfintului Scaun
ar fi fost un antagonism voit i persistent. Biserica remand
era, cu toat statornicia dogmei sale, prea elastica, prea
mult preocupat& de situatii reale i de mijloace practice
pentru aceasta. Hareleuva, mama regelui germanic, cores-
ponda cu papa, care-i vorbea i ei de privilegiile Sfintului
Petru, pe care vremurile bgtrine le-au acordat prin legi
dumnezeieti i omeneti4; de0 barbarii" sint osebiti de
romani, se tine mama' de hothirile regale" (praecepto regio).
1 A tempore B. Apollinaris una cum isto vire omnespraedecessores
sui Syriae fuerunt ; Llbcp pontificum .Ravennae, in Muratori, Scrip-
tores, 1, p. 56.
2 In totius congregations christianae plebis.
3 Ad petram super quam est fundata Ecclesia.
Privilegia Beati Petri que divinis humanisque legibus concessit
antiquitas.

04
www.dacoromanica.ro
 fata de Teodoric el Insusi se cerea doar ca legile impara*,
tilor romani", puse in vigoare de dinsul, sa fie aplicate numai
iind sama de respectul cuvenit SfIntului Petru"1. Caci
Sfintul era stapinul, i locuitorii Ravenei, rebeli la. Incer.
carile de hegemonie ale Romei, invocau hotarirea imperiala
co. uncle e scaun imparatesc, trebuie sa fie si trupul de
apostol" si se plingeau ca, de nu s-ar fi dus la Roma moasteie
apostolului Andrei, orasul lor n-ar fi fost supus papei ro-
man5.
Cind la 498 Scaunul apostolic ramase din nou vacant,
alegatorii se Impart In doua3, unii oprindu-se asupra lui
Simah, alt cleric cu numele grecesc, iar aiii preferind pe
Laurentiu. Atribuindu-si rosturi imperiale pe care nimeni
nu se gindeste a i le contesta, Teodoric judeca' Insusi, la Ra-
vena, procesul deschis astfel. Doi senatori cer regelui un
visitator i se deleaga un episcop ; desi sentinta e In favoarea
lui Simah, cearta urmeaza Intre doi exconsuli, Festus si
Probinus, cel dintli fiind i caput Senatus. Autoritatea cuce-
ritorului Italiei trebuia sa ispraveasca aceasta urIta afacere.
in acest timp Scaunul imperial din Constantinopol era
ocupat Inca de un Imparat indoielnic sub raportul credintei.
Teodoric apare deci, el, ca aparatorul ortodoxiei, i dupa
Indemnul lui4 merg la Constantinopol din nou delegati
pentru o cercetare religioasa. ; eutihianul Anastasiu ii izgo-
1 Certum esse eum leges romanorum principum quas in negotiis
hominum, custodiendas esse praeceperit, multo magis circa reveren-
tiam Beati Petri voile servari ; TaffO, I, p. 93.
2 Nolo tibi eum dare, quia et ubi sedes imperialis est, expedit et
ibi corpus esse Apostoli. Nequaquam nos romani p ontif ices sic subiu-
gassent (Muratori, I, pp. 205-6).
a Ex qua causa superatus est clerus et divisus est senatus; ibid.
Cronica Ravenei (Muratori, I, p. 101) aratd cd Amalasunta (Malas-
vinta") face acolo orfanatrofiul de la mindstirea Sfintului Petru. Era
si o bisericii ariand a lui Teodoric, cu inscriptia: Theodoricus rex
kane ecclesiam a fundamentis in nomine domini nostri Ihesu Christi
fecit" (ibid., p. 108).
Sub consilio regis Thodorici.

www.dacoromanica.ro
35.
3*
neste Inch, declarind c5,,inelege a porunci el, nu a i se porunci
WO, atitudine pentru care, spune biograful lui Sim*
el a meritat s moar'a trhsnit.
Drept-eredincios, de o robusth statornicie de om mtirgi-
nit si incult e lush urmasul ereticului, barinul soldat lus-
tin, care e sups Inca de la inceput vointei nepotubli sari
Iustinian sinfactiunii" neastimphrate a acestnia. Eutihicnis-
mul, care mai bine de trei decenii procurase papilor onoarea
de a ramine legati de dogma traditional, va fi Inlhturat.
De la inceput Roma-i trimite lui Si Imparatesei Eufe-
mia felicithri i urhri de restabiire a pacii prea mult
timp tulburate., Noul arhiepiscop" constantincrobtan e
laudat pentru profesia lui de credintA far nici o greealA.
Se speri in revenirea Scaunelor de Antiohia si Alexandria,
se asteapta i reluarea comuniunii cu Ierusalimul. Leghturile
papalithtii in Orient se intind din noir asupra Tesaliei.
Aceastd atitudine legitimistd mai mult decit o subith sete
de prigonire ariana Men pe Teodoric sh-si schimbe atitudinea
lath de o Biserich pe care pinh atunci o ocrotise. Daeh el
Incuraiase pe Hormisdas a trimite din nou soli /a Bizant2,
care grit foarte bine primiti, partizanii lui Acaciu Inchi-
zindu-se la Sfinta Sofia, data urmasul lui Hormisdas, Joan,
e insdrcinat de regele got en o nou misiune In Orient, con-
flictul nu. va intirzia sh se produch, Joan,. cel dintii papa
care apare pe stradele Romei celei nouh, e intImpinat strh-
lucit, In einstea Sfintilor Apostoli Petru i Pavel" si batri-
nii grecior" (veteres Graecorum)spun c5. de Constantin cel
Mare n-au meritat partile Greciei s prim.easch In slava
pe vicariul Sfintului Petru Apostolur3. Se poate zice despre
Ioan eh el reprezinth fag de Cesarul bizantin acel nomen
romanum4 pe care Inaintasul shu Leon II reprezentase fath
I Nos inhere volumus, nun nobis iuberi.
2 Cum consilio regis Theodorici: Liber pantificalis.
3 In honorem Beatorum Apostolorurn Petri et Pauli... Non meru-
isse partes Greciarum Beati Petri Apostoli vicarium suscepisse cum
gloria; Liber pontificalis.
Liber pontifiealis.

36
www.dacoromanica.ro
de Attila pradalnicul. Iustin se inchina Sfintului Parinte,
II adorV: bucuros ch s-a invrednicit sa vada In vremea lui
pe vicariul Sfintului Petru in statele sale", el cere sd fie
incoronat din nou, ca principe ortodox, de acestal. 0 mare
onoare, desigur, pentru papa, dar In acest act se cuprindea
recunoaterea faptului cg biserica romand aparfine vietii
politice romane, ca Ioan e omul salt Intr-o cetate care e de
drept a sa, i acesta era lucrul pe care puternicul rege
ostrogot nu-I putea admite cu nici un chip. De aici,banuind
o conspiratie, urmarirea i supliciul lui Boetiu i Simah ksi
aruncarea in temnita, la intoarcere, a papei i a suitei lui:
Ioan muri acolo dupa. o inchisoare de nougzeci i opt de zile2.
Noul ef al bisericii romane, Felix al IV-lea, fu numit de-a
dreptul de Teodoric, care-i atribuia tot mai mult drepturile
imperiale, fara a indrazni s& mearg ping la capatul logic
al politicei sale.
In acest moment Iustinian ia motenirea unchiului salt
dupa o lunga pregatire care-i &Muse in mina toate puterile
i mijloacele imperiului.
Inca o data trebuie sa se afirme ca noul imparat, aflin-
du-se el insusi intr-o situatie nesigura, ca unul ce fusese
ridicat pe tron de o factiune", care era, mai mult decit a
lui, a so-tiei lui Teodora, stapina unei factiuni de circ, a
Vinetilor, avind, apoi, de rezolvit chestia bisericeasca,
Inca prea de curind impacata i numai la suprafat, rii In
sfirit, dator sa apere granita rasariteand Impotriva peri-
lor, n-avea dispozitia, cum n-avea putinta, de a incepe o
serie de razboaie mpnite sa restituie imperiul roman In
vechea lui intindere. Nevoile aprovizionarii capitalei sale
peste apele Marii Mediterane, care era infestata de vandalii
stabil-0 in Africa de Nord, I-au dus la o lupta decisiva on
aceasta regalitate barbara: apoi, cuceritor al locurilor unde
fusese Cartaginea, el a fost prins, ca kii stapinii de odinioara
1 Iustinus Imperator tamen gaudio repletus est quia meruit
temporibus suis vicarium Beati Petri Apostoli videre (in) regno
suo, de cuius, manibus cum gloria coronatus est Iustinus Augustus.
2 Izvorul poate fi o viat& de martir, a papei Loan.

6Z
www.dacoromanica.ro
ai acestei regiuni, Intr-un conflict pentru Sicilia cu puterea
care detinea Roma, ostrogotii urma0lor lui Teodoric, In
sfirit, dom.n al Italiei; i-a trebuit, lui care avea ambele
tarmuri ale Marii Adriatice, ti armul opus al Marii Tire-
niene, deci a disputat visigotilor coasta rastiriteana a Pe-
ninsulei Iberice. De Galia franca, unde, cum vedem din
Grigorie de Tours, nu lipseau, pe un pamint adinc roman,
planuri de restauratie imperiala, nu s-a atins, nu numai
pentru ca era bine aparatil, dar i pentru e i fara dinsa
apele mediteraniene ii apartineau acuma, de la malul Ana-
toliei pia la Gibraltar.
Dovada cea mai bung ca el n-a avut idealul" care de prea
multa vreme i se atribuie e i lipsa unei armate capabile
de a Intreprinde o astfel de opera mare i grea ; a trebuit sa
se foloseasc de soldatii pe care, intr-o calitate ca a condo-
tierilor de mai tirziu, ii strinsese Belisariu pentru Ca, la
urma, sa fie cu totul la dispozitia acestora.
Astfel, el care n-a izbutit s creeze ceva durabil, apare,
mai curind decit ca un mare suveran, indeplinitor al unui
plan mliestru, ca acela sub care, prin imense silinti nesfir-
Ote pentru scopuri ce nu se puteau atinge, a inceput deca-
derea lumii romane din Orient.
tare lucrurile pe care le-a impiedicat in dezvoltarea lor
normala a fost i papalitatea ale &aril tnaintari fusesera
In ultimele timpuri, aa de rapezi si care, fata de slabiciunea
ostrogoldlor, sub trecatoarea domnie a fiicei lui, Amalasunta,
0 a uzurpatiei sotului ei criminal, Teodat, Deodatus, putea
foarte bine sa-0 ia revana pentru 'scurta prigonire din
ultimii ani. Aristocratia romana, cu consulii, ex-consulii
patricii ei, simtea o ambitie de independenta pe care
n-o potolisera executiile orinduite de Teodoric.
La inceput, Iustinian, dominus Imperator" pentru
redactorul, acurna contemporan, al biografiei pontificale,
e indignat" pentru uciderea motenitoarei gutilor de catre
sotul ei. Imparatul se considera deci ca acela de care atirna
aceasta regalitate barbara, careia-i poate retrage delegatia
38
www.dacoromanica.ro
acordata odinioaral. Teodat, plin de ingrijorare, roagil pe
noul papa (de la 535), cu nurnele grecesc, Agapit, sa refaca
drumul la Constantinopol, care fusese fatal lui loan. Brevia-
riul lui Liberatus spune limpede ea misiunea lui era sa
lmpiedice expeditia rornana" In Italia, caci Teodat arnenin-
tase ca altfel va distruge pe senatori si familiile senatorilor2.
E primit cu glorie" in cetatea imparateasca, si el isi ingiiduie
a cerceta ortodoxia, care e aflata cu lipsa, a patriarbului
Antim, omul Teodorei, adevarata stilpinitoare. lustinian
ia apararea ocrotitului silu i al sotiei sale, ceea ce face pe
Agapit sa exclame: Eu, pacatosul, am dorit s5 vin la
lustinian, imparatul preacrestin, ci acum am gasit insa pe
Diocletian; dar nu ma tern de amenint5rile tale"3. Cesarul
se umileste" la urma i adora", acceptind ca nou patriarh
pe Menna. Ce s-ar fi intirnplat pe urma nu se poate 1i, c5ci
papa-si isprave,te zilele la Constantinopol (536).
Ca raspuns la aceasta a doua manifestatie pentru Bizant,
la acest iredentism" al papalitatii, Teodat impune pe Sil-
veriu, fiul papei Ilormisdas, ca un tiran" ce este, cu sila,
fara deliberatie de decret"4. Pedeapsa rnortii subite 11 ajunge,
1 Atalaric are pe monedele sale, ca si Tcodoric, chipul Cezarului
bizantin ; Diehl, Justinien et la civilisation byzantine, p. 137. Trasi-
mund Vandalul pare sa infiltiseze pe IIristos intre cloud cruci (ibid.,
p. 135). Si monedele lui Teodat si Vitige au pe Iustinian (ibid., pp.
138-9). Cf . Bulletin de l'Institut pour l'tude de l'Europe sud-orien-
ta/e,1919, p. 24 si nota 1 . Monede vandale cu acelasi chip, Diehl o. C.,
pp. 173-4. Cf . si pp. 183-4, 191. Coroana din moneda Ini Teodat e
irnperia16, deci nu-I poate impodobi pe el. Monede gotice cu efigia lui
Anastasiu ( !) ibid., pp. 198-9.
2 Migne, Patrologia latina, LXVIII, col. 1059: nisi egissent apud
imperatorem ut destinatum exercitum suum de Italia submoveret."
3 Ego quidam peccator ad Iustinianum christianissiinum venire
desideravi; mum autem Diocletianum inveni, qui tamen minas tuas
non pertimesco; Liber pontificalis.
4 Sine deliberatione decreti; ibid. Datina era ca dup alegere,
de cler i popor, sa se subscrie actul (subscribere in eum"), iar apoi
ceful Statului Intdrea decretul" (decretum confirmare").

39www.dacoromanica.ro
ca odinioara pe Anastasiu. Vitige, in pronuntarea ita-
liana, care Incepe a se desemna: Guitigis , li ia locul. Sot
al fiicei Amalasuntei, el intra In ordinea legitimd a succesi-
unii gotice; de la Inceput patrunde cu sila-n Ravena.
Indignarea" noua a lui Iustinian arata insa a la Constanti-
nopol titlul sau nu fusese recunoscut, i Inca o data se amin-
tefp In Liber pontificalis ca Arnalasunta insai fusese reco-
mandata", cornmendata, dupti obiceiul germanic, Impara-
tului, care avea deci i din punctul de vedere al barbarior
an drept asupra Italiei; Vitige era fdra voia" luil. Deci
Belisariu V elisarius, cum se rostea la greci, in ace1a0
izvor, capIta ordin de a libera toata Italia din captivi-
tatea goti1or"2. Aceste cuvinte de la cineva care traia In
acea vreme au o valoare deosebit pentru a prinde sensul
Insuqi al evenimentelor. Intr-un atac energic, generalul
roman" ia Neapole, fard a cruta pe nimeni i nimic: preoti,
calugari, calugarite, biserici3. Pentru numele roman",
pro nomine romano"4, Italia fusese redobindit de acela pe
care In acel moment cei liberati de dinsul 11 numeau, recu-
noscatori, patriciul venerabil". La Roma, papa Silveriu
11 prime*te cu bucurie (benigne)5.
Dar, din Ravena, unde se refugiase, regele gonit revine
in prinaavard. Banuieli cad asupra lui Silveriu ca ar fi fost
prielnic acestei intoarceri ofensive; se descopar pretinse
scrisori ale lui &are Vitige, chemindu-1 la portile Romei6.
Teodora, temuta Augusta', intervine: ea all& prilej sa-si
rzbune pentru scoaterea lui Antim. Papa e somat sa-I resta-
bileasca, sa villa insui la Constantinopol. Antonina, prie-
tena Teodorei i sotia lui Belisariu, ia asupra-i cercetarea
celui invinuit. Fiul ei, Fotie, II face, cu juramint, 65. vie la
i Contra votum domini lustiniani Augusti; Liber pontificalis.
2 Ut liberaret omnem Italiam a captivitate Gothorum ; ibid.
3 Nee ecclesiis pepercit praedando; ibid.
2 i mai jos: nomen romanum; ibid.
3 Data e arritata precis, si prin i ndictia bizantinri.
6 Liberatus, /. c., p. 1039: intentabat ei calumniam quasi Gothis
scripsisset ut Rornam intrarent".

40
www.dacoromanica.ro
palat. Cronica roman infAtiseazI plastic scena: Patricia
Antonina stAtea in pat, si Belisariu se afla la picioarele ei...
<(Zi, doamne Silveriu papa, ce ti-am facut tie si romanilor
de ai vrut s ne dai in miinile gotilorn>". Indat4 papa e
arestat de un subdiacon regionariu" al regiunii" IntIia;
e depus, readus In stare de simplu caluga'r, pentru a fi trimis
la Patara (Licia), apoi in insulele Pontii, in Pontias (Pal-
maria), lIng6 coasta Italiei, unde a murit de foarne, moarte
de martir2.
Vigiliu, contra-candidatul agreat de Teodora si apoi
urmasul lui Silveriu, e ales, din ordinul lui Belizariu, omul
stpinilor, si doar frica de romani" (timor Romanorum)
del va Impiedica de la aceasta. Vitige prins e adus de un
magister militum' la Belisariu si la dinsul"3. Chiar de la
inceput ei se indreaptg. &are acel Antirn de Constantinopol,
originea vrajbei, si &Are patriarhul de Alexandria pentru a
li spune ca a flcut pe placul aceleia pe care o numeste glo-
rioasa doamng si fiic a sa patricia Antonina", c a recunos-
cut cum ca punctul de vedere monofisit, admis si sustinut
de Teodora, e cel adevdrat. Arhiepiscopului de Arles ii scrie
ca nu poate s'a'-i dea paliul Mil voia impOlratului. Banuit
insa ca si el s-ar putea intelege cu gutii4, e chemat la Con-
stantinopol ca s'a condamne, dupa dorinta lui Iustinian si a
sotiei sale, domini filii nostri et clementissimi principis,
eresia celor trei capitole" si a excornunica pe Menna pentru
a-I absolvi numai dupd cererea Teodorei (550-2).
1 Ne pigriteris ad nos venire aut certe revoca Anthimum in locum
suum... Antonina patricia iacebat in lecto, et Vilisarius sedebat ad
podes eius... Dic, domine Silveri Papa, quid fecimus tibi et Romanis
ut tu velis nos in manus Gothorum tradere?" ; ibid.
2 Et sustentavit eum pane tribulationis et aqua augustiae. Qui
deficiens mortuus est, et confessor factus est; ibid.
3 Addnxit ad Vilisarium et ad Vigilium, Romam; ibid.
4 Victor Tunnunensis.
a Propozitiile admise de Teodor de Mopsuest, Teodor de Tir 5i
Ibas de Edesa.

41
www.dacoromanica.ro
 'Acest drum incepe cu adinci umilinte. Un ofiter bizantin,
Antemiu, vine sil-1 ridice, si populatia romang prezint o
plingere in Boris contra lui. Era tocmai ziva liii de nastere
gi fAcea daruri poporului1". Cind sg se urce pe corabia care-I
astepta in apele Tibrului, el vorbeste multimii, care rgs-
punde amin, iar apoi, la plecare, aruncg dupg el cu pietre
si bete, insultindu-1 si urindu-i cele mai rele: rgu ai fgcut
romanilor, rtiu s afli unde vei merge"2. Totusi din Catania
el poate trimite Ioc.tiiIorii sgi la Rome.
In Constantinopol, se sgruttt cu lustinian, ,..si incepurit a
plinge, iar poporul acela cinta psalmi inaintea lui ping la
biserica Sfintei So fii". Discutiile, care dureazg doi ani, II
pun adesea in cea mai mare primejdie. impgratul si Teodora
ii par ca Diocletian si Eleutheria; e pglmuit, invimiit ca
ucigas; refugiindu-se in biserica Sfintei Eufemii, se prinde
de stilpii altarului. Si Teodora Augusta fgcu si i se puie
funia-n git i si fie tras prin tot ()rap] ping seara"4, cind e
inchis in temnit,g, unde i se dri numai pline si apg, ai lui
fiind trimii la munca minelor.
In acest timp Totila5 eaprit g. coroana got,ilor, si el sileste
prin foame pe romani sa se predea. Toatg noaptea sung
trimbitele; a doua zi, poporul fiind ascuns prin biserici;
el intrA pe poarta Sfintului Pavel; dar s-a artat blind,
1 Erat enim natalis eius dies, munera tradens populo ; Liber ponti-
ficalis. i aici avem data exacta.
2 Data oratione, respondit omnis popuhis amen, et mota est navis.
Videntes Romani quod movisset navis in qua sedebat Vigilius, tune
coepit populus iactare post eum lapides, fustes, cacabos et dicere:
fames tua tecum, mortalitas tecum ; male fecisti Romanis, male inve-
nias ubi 14dis; ibid.
* Ad custodiendum Lateranis et gubernandum clerum ; ibid.
4 Fecitque Theodora Augusta mitti funem in collum eius et trahi
per totem civitatein usque ad vesperum ; ibid.
5 Beduam, qui Totila nunoupabatur ; ibid. Pe monede: Badivila
rex; Diehl, 1.c., pp. 191-2.

www.dacoromanica.ro
42
ca un tatil cu fiii sdi"1 Peste putin lug piere intr-o ultimd
luptri de sacrificiu pentru poporul sau. Se cere atunci, de
popor, intoarcerea lui Vigiliu, care e lug la eapritul pu-
terilor sale; moare la Siracusa, pe cale. Iar Narses, biruito-
rul gotilor, instaleazd pe urmasul lui, Pelagiu, care strbate
Roma. In procesie, de la Sf. Pancreatiu la Sfintul Petru.
Ingrijindu-se de Italia prridatd, el declard c anatemizeaza
pe oricine a alcat ca Vigiliu sau va calca oricit de
putin hotdririle sinodului din Chalcedon. Dar, desi supus
ordinelor lui Narses, reclama pentru sine dreplul de a con-
voca sinoade generale; fdril autoritatea lui nici o deeiziune
nu e valabild2. Venetia, Istria, Milanul sint silite a reintra
in vechile legaluri cu Sfintul Scaun. Concursul agentilor
bisericii ii va reclama in tot ce priveste pe un clerk3.
Totusi opera de cucerire bizantina izbutise a rdpi, de rapt,
orice independentd Sfintului Scaun, precum jigniFe si
pdgubise aristocratia roma* trezit din nou la ambitii
politice, i nemultdmise adine populatia, care se bucura
odatrt de pacea lui Teodoric, facind-o srt vadd in orice ostes
i dregAtor al lui Justinian un grec", un strain, un dusman.
Sa adlugia sentimentul de umilint al Romei, capitald a
gotilor, care recddea in situatia unui ores de provincie,
si caracterul antipatic al administratiei bizantine, apdsd-
toare si netrebnicd.
1 Tota enim nocte fecit buccina clangi usque dum cunctus populus
fugeret, aut per ecclesias se celarent, ne gladio Romani vitann
f inirent ; Ingressus autem rex habitavit cum Romanis quasi pater
cum f iliis; Liber pontificalis.
2 Eadem causa non licere ulli particularem ynodum convocard,
sed, quotiens aliqua de universali synodo aliquibus dubitatio nascetur,
ad recipendarn rationem hi, aut sponte ad apostolicam sedem conve-
niant, aut, si forte obstinati et contumaces extiterint, aut attrahi ad
salutern eos necesse esse aut secundum canones per saeculares op rimi
potestates.
3 Ne hoc sola militaris manus sine ullo ecclesiae adminiculo facere
videatur.

43
www.dacoromanica.ro
 III
8FINITUL SCAUN BIZANTUL $1 LONGOBARZII

0 veche legendal face ca opera indeplinit6

in mare parte de Narses s'a fie distrus, Intr-un ceas de ne-
multumire, la rechemarea lui din teritoriul italkn, tot de
dinsul. Multamitti actului de tradare al batrinului eunuc
longobarzii ar fi intrat in peninsula.
De fapt, explicatia noii cuceriri prin acest act al lui Nar-
ses se gaseste lntr-unul singur din manuscriptele care ne-au
pgstrat Liber Pontificalis, biografiile, acum contemporane,
ale papilor. Dup ce se arat cum s-a tesut intriga contra lui,
care n-ar fi voit s6 plece, 86 adauge acolo, la plecarea-i din
Roma in Campania: si a scris neamului longobarzilor sa'.
vie si s5. ieie in stapinire Italia"2. Dimpotriva, In textul
comun se pomenete de interventia papei pe 1ing6 vicariul
imperial, pe cind se afla la Neapole: el mai Intreaba oda-4
ce ran a fcut romanilor, si loan al HI-lea asigur c mai
curind pleac el decit sa iasa din Italia apartorul ei.
Narses revine cu papa ca sa moara ing dup6 scurta vreme3.
Izvorul capital pentru istoria papalitatii arat'a ins6 ceea
ce se itie 0 de aiurea, ceea ce adusese si va aduce catastrofa
dominatieibizantine 0 aiurea, In Dacia, in Siria, de exemplu,
la cea dintli inlatisare a cetelor naVglitoare de barbari:
adinca nemultumire a populatiei aproape intregi cu sistemul
de stoarcere fiscala si de inlntuire a oricarii initiative, de
conservatism imutabil In stricte forme chinuitoare, care
deosebeste administratia romana" a rasritenilor. Intoate
aceste locuri a fostun adevArat plebiscit pentru barbari. Se
1 0 intilnim si in Cronica de la Monte Cassino: AlterIudas
effectuss".
2 Et scripsit genti Longobardorum ut venirent et possiderent Ita-
Ham ; ibid.
2 Dic, sanctissime Papa, quid made feci Romanis? Vadam ad
pedes eius qui me misit ut cognoscat omnis Italia quomodo totis 'girl-
bus laboravi pro ea... Gail's ego vadam quam tu de hac terra egressus
fuisses; ibid.

44
www.dacoromanica.ro
spune in biografia papei Loan ca romanii, Indemnal,i de
ura", au facut pe noul imparat Iustinian si pe sotia mi, Sofia,
nepoata i urmaBa la putere a Teodorei, sa recheme pe omul
indispensabil apararii Ita liei, i se explica aceasta Ora
prin aplecarea lor de a sery/ mai bucuros gotilor decit
romanilor"1. Sau se inlatura guvernatorul, spun aceSti ro-
mani satui de dinsul, san vor trece la barbari2. Jar Narses
se apard: daca am facut ran roman ilor, ran sa ma gaseasca"3.
Longobarzii nu erau, in acest moment, la 568, necunoscuti
Ita liei. Marcellinus Conies inseamna la 552 c Belisariu a
Wirt pe gold cu ajutorul acestui nou neem german ic. Inainte
de aparitia kr sub Alboin cuceritorul, se pomenesc heruli
navalind, cu un rege Sindualf, qi Narses II ucide pe acesta,
subjugind tot neamul herulilor4". Sotia lui Alboin apare
dupd uciderea lui cu multime de gepizi" ea insasi fiind
fiica regelui lor, ucis de sotul ei viitor si de longobarzi"5.
acelasi izvor noteaza ca : In zilele acelea s-a stirnit neamul
avarilor6, de a ajuns in Panonia". Aici se aflau insa gepizii
gotici, cu acea ramura desfacuta din mijlocul lor care sint
longobarzii, barbosii"7: trecerea In Italia a unora i a celor-
t Dupd ce se constata linistea Italiei scapate de noii barbari (erat
ergo tota Italia gaudens"):,,Tunc Romam,-invidia ducti, suggestionem
fecerunt Iustino et Sophiae, quia expedierat Romanis Gothis servire
quam Graecis" ; ibid.
2 Aut certe nos gentibus deserviemus ; ibid.
3 Si male feci Romanis, male inveniam.
Cronica Ravenei (1. c., p. 108) II lauda: Vicit duos reges Gotho-
rum et duces Francorum iugulavit gladio. Sub istius praesulis tem-
poribus abundantia fuit magna et ordinatio in populo Italiae". A
tmpodobit i minastirile. Dar a plecat cu averea Italici, cum divitiis
Italiae. Mai departe: gessit multas victorias in Italia in aanu-
latione omnium Romanorum" (p. 124).
4 Et omnem gentem Herulorum sibi subiugavit ; Liber pontificalis.
6 Cum multitudine Gebedorum et Longobardorum ; Cronica Rave-
nei p. 125.
6 In diebus illis excitata est gens Avarorum: in Pannonia deventi
aunt (ibid., p. 123).
7 Cf. . Zeuss, Die Deutschen und ihre Nachbarstlimrne.

45 www.dacoromanica.ro
lalti, care se impusera ca numar i ca valoare, e deci o sirnpla
consecinta a deslocuirii care se produsese in regiunile pa-
nonice de miscarea, venind despre Rasarit, a maselor uralo-
altaice, refacute sub numele nou de avari. Spre sfirsitul
veacului, de pe urma aceleiasi miscuri, slavii, gens Slavoruin,
ajung prin Istria la portile Italiei.
Sfintul scaun pare a fi pretins, de la inceput, Imparatului
din 'Constantinopol s ia o hotarlre limpede si definitiva
in ce priveste pe longobarzi, combatIndu-i cu forte nou sau
recunoscindu-i de federati", iar pe regele lor ca vicariu In
Italia, cum se Meuse i cu alti barbari mai inainte. Orice
ajutor lipsi insa, chiar i acela de provizii, In mijlocul unei
foamete cumplite, care ajuth esential lntinderea si consoli-
darea longobarzilor, o cetate predindu-se duprt alt cetatel.
loan si Benedict se strecurasera pe Scaunul Sfintului Petru
In cele mai grele imprejurari, parasiti de Oficialitatea bizan-
tina' si priviti rau, ba chiar atacati uneori violent, prigoniti
de populatia romana, care, avind sentimentele pe care le-
arn constatat, cauta intelegerea cu barbarii cei noi, ca una
care, In generatia precedenta, traise foarte bine cu bar-
barii cei vechi. In mijlocul asediului Romei de longobarzi
e ales, astfel, la 577, Pelagiu, al carui tata purta numele
gotic de Vinigild, i ordinarea lui caz unic pinrt atunci
se face, din neputinta comunicatiilor materiale, fara
aprobarea din partea Irnparatului2.
Noul ales trimite la Constantinopol pe notariul Honora-
tus i pe episcopul Sebastian, si anume, duprt Insusi martu-
risirea sa, mai ales pentru ca partile romane pareau a fi
lasate fara nici un sprijin i exarhul ni scrie ea nu poate
gasi pentru noi nici un leac" ; altfel oastea preaticrtlosului
I Eodem tempore gens Longobardorum invasit omnem Italiam
simulque fames nimia, ut etiam multitudo castrorum se tradidisset
Longobardis ut temperare possent inopiarn famis". Pe urma' nurnai
Iustin trimite grtu din Egipt, et sic misertus est Deus Italiae"
(Liber pontificalis).
2 Ordinatur absque iussione principis, eo quod Longobardi obsi-
derent civitatem romanam; ibid.

46www.dacoromanica.ro
neam"1 va ineca ultima insula de stapinire imperiala rarnasa
in Italia, ultimul colt unde exarhul i hartulariul Smaragd,
urmaul grec al armeanului Narses, lupta pentru fericirea
hnparatilor cretini"2.
In aceste imprejurari fu ales papa cu de-a sila un calugar
care, tragindu-se din marea familie Anicia, reprezinta
spiritul, combativ Inca, aJ aristocratiei senatoriale: Grigorie.
Biserica, spune el, era ca o corabie veche i foarte stri-
cata" ; Roma se afla in cea mai mare nevoie ; soldatii neplatiti
se rasculasera, citiva Teodosiaci raminind numai in serviciu ;
dregatorii, iudices, nu infatiau pentru papa decit Inca un
abuz3. Oraele", spune el, sint darimate", castelele sfarinka-
te, bisericile in ruine: nici un plugar nu mai locuiejte In
salaprile lui"4; multimea se refugia in insule mai ferite ;
milanezii se gr5madeau pe litoralul Liguriei ; Sardinia, sub
ducele i juzii ei, parea ca se ridica la insemnatate prin
imbulzeala fugarilor ; Neapole era in primejdie sa cada ;
din Corsica locuitorii cautau un adapost in Sicilia devenitti
longobarda ; Ariulf, ducele de Spoleto, inainta victorios.
I se 'Area lui Grigorie ca. e mai curind episcop al longobar-
zilor decit al romanilor5. Lipsa totala de ajutor e adusa ina-
inte cu mustrare lui loan patriciu 1 questor, care reprezenta
pe imparatul Mauriciu, ale carui recomandatii, spune papa
ironic, samana cu ale cui ar voi sa prefaca o maimuta intr-un
1 Maxine partes romanae omni praesidio vacuatae videntur et
exarchus nullum nobis posse remedium facere scribit... Nefandissimae
gentis exercitus.
2 Pro felicitale christianorum principum." Biserica Aquileii qi
Istriei, pretextind o discutie de dogma asupra celor trei capitole",
dezertase la inimic.
3 Vetusta navis vehementerque 'confracta... Romanae urbis neces-
sitas..., seditio militum... Non Romanorum, sed Long.kbardorum
episcopum factum esse.
4 Eversas urbes, castra eruta, ecclesiae destructae; nullus terrain
nostram cultor inhabitat.
6 Serenissimus dominus imperator fieri simiam leonem iussit.

47www.dacoromanica.ro
leu"1. Odat i s-a oferit sg organizeze Un complot contra re-
gelui, dueller, contilor longobarzi, si el, desi serv" al lui
Mauriciu si al Constantinei, sutia sa,refuzg hotarit, ca unul
ce se teme de Dumnezeu", s. gateasca moartea cuiva2.
De douazeci si opt de ani trgim in acest oras Intre sgbiile
longebarzilor"3. i rgutatea dregatorilor romani, lgcomia
lor faceau, cuteaza a o declara Grigorie, mai rgu decit
sabiile barbarilor.
Ajutorul din Constantinopole hotarIt ea nu-1 are de astep-
tat. Primejdia .continua despre slavi pe linia Dungrii cerea
ea fortele imperiului sai fie indreptate In aceastg directie,
unde, ocnpindu-se teritorii napadite de acesti barbari, se
Impiedica, de altminteri, temuta Inaintare a avariler, domnii
bor. In Asia, din partea persilor era aceiasi amenintare ea in
zilele mai rele ale liii Justinian. Grigorie, asediat in Roma
de regele longobard Agilulf i parasit de cea mai mare parte a
soldatilor Imparatesti, incapabili sa se mai lupte, avea de
ales intre aceste trei directii: s medieze pacea intre barbari
si imperiu, sa incheie el Insusi o Intalegere cu dInii sau sa
recurgg la alti ajutatori din aceiasi lume pe care ajungea
tot mai mult s-o considere In afarg de imperiu si mai presus
de imperiu.
Francii erau, de un timp, In strinse legaturi cu biserica
romang. Liber pontificalis aratg c. in tezaurul vechilor papi
se aflau daruri de la Clovis, de la regele francilor Clodoveu,
crestinul". De atitea ori pentru chestiile de dogma care
interesau pe regii merovingieni dezlegarea se ceruse de la
Roma, izvorul autenticitatii. Vigiliu sta.-Luse in corespondentg
cu Teodebert, rege al Australiei, i pe vremea lui Justinian
afacerile Orientului, ea si ale preagloriosului rege" Cliii-
debert, fuseserg aduse Inaintea arhiepiscopului de Arles;
1 Sed, quia Deum timeo, in mortem cuiuslibet hominis me immit-
tere formido.
2 In hoc urbe inter Longobardorum gladios vivimus.
8 Eius (Romani) in vos malitia gladios Longobardorum vicit, ita
ut benigniores videantur hostes qui nos interimunt quam reipublicae
indices qui nos malitia sua, rapinis atque falaciis in sagittatione
consumunt.

48
www.dacoromanica.ro
Childebert fusese invitat s5. intervie .pe Maga ostrogoti In
favoarea bisericii romane. Discutii aprmse se urmau cu Galia
in ce priveste eresia celortrei capitule", dar aceasta bogata
provincie era considerat ea sorgintea de uncle se putea reface
biserica pradata, pe care Imprejurarile o sileau, dupa sufe-
rintele atitor razboaie, s5. caute in insulele sau loourile
straine"cele de nevo ie pentru a se ingriji de clerul si de saracii
ell. De aid veneau bani, solidi Galliarum, i haine. Biserica
avea propriettd de pamint in Galia. Daca, in ultimii ani,
navalirea francilor lui Leutariu si Bucelin adusese pe acesti
barbari catolici, al carer sef se mindrea de mult cu titlul
de patriciu roman, lntr-o situatie de dusmanie cu Bizantul,
Biserica romana nu adoptase intru toate atitudinea oficiali-
tatii militare i civile. i, daca, pe la 558-60, Papa mentiona,
Intr-o scrisoare &Are patriciul Valerian, alaturi de ti-
ranul Totila", stapin pe Istria si Venetia, praclaciunile france2
Pelagiu al II-lea, adresindu-se &etre episcopul de Autun,
declara c regii ortodocsi ai francilor sint,ca din prevederea
lui Dumnezeu, -vecini sau ajutatori ai orasului Romel si al
intregii Italii", gi-t indemna, prin aceast mijlocire, sa se
gr5.beasca a se desparti de prietenia i legatura longobarzi-
lor". Astfel de cereri Vasa veneau Inainte de vremea chid
li se putea da urmare. Aparitia regelui franc Hildebert contra
longobardului Autharis fu ufl simplu incident si intoarcerea
Iui in 590, aduse numai trecatoarea ocupatie a Milanului
si a Veronei chiar.
Vizigotii din Spania fusesera mult vreme arieni. Dar
tocmai in acest tinap regele Recared, trecind la catolicism,
1 Tanta egestas et nuditas in civitate ista est, ut sine dolore et
angustia cordis nostri homines qnos, honeste loco netts, idoneos nove-
ramus, non possimus adspicere... Romana Ecclesia post continuam
XXV et to amplius amnorum -vastationem bellicam in Italiae regio-
nibus accidentem..., non aliunde nisi de peregrinis insulis aut locis
clero pauperibusque, etai non sufficiens, vel exiguum tamen sti-
pendium consequitur.
2 Francis cuucta vastantibus.
8 Huic urbi vei uniVersae Italiat finitimos adiutoresque... ab
amicitia et coniunctione... Langobardorum... se segregare festinent.

www.dacoromanica.ro
49
4
devenea i e1 un glorisissimus rex", ea i vecinii sAi franci.
Opozitia fag de ocupatia bizantinA de pe coastA fAcea ca
lucrurile sA se opreascA la asemenea acte de civilitate
Pe eind Spania revenea astfel la dreapta credintA, contra
arianismului traditional la stApinii ei, Anglia pagina intra
i ea in sinul bisericii. CillugArul Augustin, din minAstirea
fundatA. de papa insui, era trimes anume pentru aust scop
al convertirii unui popor cunoscut pinA atunci numai indirect,
prin franci, ori in persoana selavilor ce se vindeau pe pietele
Romeil. Recomandatii care regii franci Teodoric i Teode-
bert, eatre toti efii bisericii Galiei, cAtre Arigiu patriciu12,
II intovArAeau in ealea lui lung6 si periculoas. in curind
se primea vestea cA el a botezat peste 10 000 de angli (597).
Se vor crea zece episcopate in cucerirea eurajosului misionar.
Cutare episeop franc cApAta paliul pentru ajutoare date
convertitorului. Regina Berta, regele Etelbert erau felicitati
pentru marea ispravA indeplinitA, 1 acesta din urniA sfA-
tuit sA caute a fi un nou Constantin .
Singura cale de urmat insa in circumstantele grozave era
intelegerea cu longobarzii, cu sau fra voih impAratului din
RsArit.
La inceput, cuceritorii se arAtaser intransigent i.Autharis
oprise a se boteza catolic copiii rAzboinicilor sal. Regina
Teodelinda, care primise crezul roman, se desfAcu de biserica
pe chestia, Inca foarte vie, a celor trei capitole" (593).
Dar, doi ani mai tirziu, Grigorie lua hotArirea de a cere
impAratului sA negocieze pacea intre regele Agilulf i.pa-
triciul bizantin, on sA i se ingAduie lui insusi a incheia o
pace specialA i localA. Mauriciu se plingea, peste putin,
cA papa a vorbit de prostia" ce a fAeut lAsindu-se inrlat
de barbari, dar Grigorie obiecta ca, mai la urmA, prost",
fatuus, este i el pentru cd a consimtit a primi o squat ie aa
de teribilA. In Tuscia, la Perugia, primejdia longobarda
cere, necontenit, putinele puteri militare rAmase in Italia ,
iar lingA zidurile Romei asediate cetatenii fart& apArare sint
1 Acesti tineri de 17-18 ani, care se cumpArau pentru minastiri,
apar i in corespondenta cu episcopul de Arles.
2 Patricius Galilee.

50
www.dacoromanica.ro
trai, ca nite clini (more canum"), cu funia de git i dui
spre vinzare in pietele de sclavi ale Orli francilorl. Mai multd
nddejde e in milostivirea lui Isus care ar veni asupra noastril
decit in dreptatea impdiatului si iardi se inirau suferin_
tele unei populatii nenorocite. Omiliile lui Ezechiil inlocuiau
sbiiie soldatilor imperiali. Roma arde goald de apdrdtori",
se spune la capdtul unel noud tinguiri pentru care se cdulase
tot ceea ce retorica lui Donat avea mai impresicnant2.
Care sfiritul veacului prilddciunile longobaizilor, care
dispuneau acum i de o flota, atinseserd i Saidinia ; dupil
ce la 593 cdpdtase o declaratie de convertire, dupti ce an tori-
zase pe episcopul de Ravena s5. negocieze cu Agilulf (596),
atacat si de avari in Friul, Grigorie izbutete s incheie un
armistitiu, nu ftird gieeutate in ce privete cdpdtarea jur-
mintelor de asigurare (600-1). La 603, Teodelinda, impri-
catd, boteza pe fiul ei, Adelvaid, in legea catolicd, si papa- i
trimitea o cruce sfinit si o Evanghelie. La o pace adevdrat
i durabild nu ajunge frig acela care pdstra toate relatiile
Iui cu Orientul, adupostind pe cutare patriarh pribeag de
Antiohia, intretinind corespondentd urmatil cu exarhul
Africei, trimitind pelerine din aristocratia romand PIA
la Muntele Sinai i indemnind pe mitropolitulArmeniei. Ase-
menea legrituri ii sint necesare i pentru rostul lui in Bal-
cani, uncle mentine sub ascultare Scaunul din Salona i nu
ingaduie a i se rilpi drepturile asupra mitropoliei de la Prima
Iustiniana. Pentru el, regii barbari sint domni peste robi,
iar Imparatul romanilor peste oameni liberi3".
1 Plus de venientis Iesu misericordia quam de imperatoris militia
praesumere... Ecce cuncta in Europae partibus barbarorum iuri sunt
tradita, distructae urbes, eversa castra, depopulatae provinciae,
nullus terram cultor inhabitat, saeviunt et dominantur quotidie in
necem fidelium cultores idolorum, etc.
2 Ubique luctus aspicimus, undique genitus audimus, destructae
urbes, eversa sunt castra, depopulati agri, in solitudinem terra redacla
est. Nullus in agris incola, pene nullus in urbibus habitator reumnsit,
et tamen ipsae parvae generis humani reliquiae adhuc quetidie et
sine cessatione feruntur.
g Reges gentium domini servorum sunt, Imperator vero Roma-
norum dominus liberorum (a. 601).

www.dacoromanica.ro
51
4*
 Dar el rAmine Incredintat c5. e stApinul. lumii in ordinea
duhovniceasca. Nu tiu ce episcop nu i-ar fi supusl". A
recunoate pe episcopul" de Constantinopol ca ecumenic
ar fi a pierde, admitind acest ticalos cuvInt, credinta
1ns6.i"1. Nu numai ierarhia, dar i traditia greceasea-i pare
a fi inferioara celei romane; textele scrise latineqte sint
nault mai bune decit cele greceti, pentru cg ale noastre nu
cuprind Inelaciuni" , spun& el contelui Narses3. Daca /a
Constantinopol nu mai exist un bun traducAtor din 1ati-
neste4", Eusebiu nu se- mai afl In arbivele", In bibliote-
cile" Romei. Scrisori greceti se mai primesc aici, dar papa
declar cg nu cunoWe aceasta limb0, ea' nici n-ar avea,
deci, nevoie de dinsa. Grecitatea era sal tracluesa mai tirziu
scrisele lui Grigorie Dialogul"; el InsuO. nu se gindea,
scriind, la dInsa, ci la lumea lui apuseang, cu caracterul
latin din ce in ce mai osebit, cu cunoSinta cultura16 mai
caracterizat, pe vremea chid citatiile din Virgiliu rrisar
in Cronica episeopilor de Ravena.

Iv
PAPALITATEA IN PACE CU LOMBARZII
*I IN ATIRNARE DE BIZAINT

In trectoarea p6storire a lui Sabinian

(604-5), bunele relalii cu lombarzii, acuma catolici, deci no-
supui osindelor ce ating pe eretici, se mentin, pe cind Con-
stantinopolul e prins In convulsiile tiraniei criminale a lui
1 Nescio quis ei episcopus subiectus non sit (a. 598).
2 In isto scelesto vocabulo consentire nihil est aliud quam I idem
perdere.
3 Romani codices multo veriores sunt graecis, quia nos nostro
sicut non acumine, ita nec imposturas habemus.
Hodie in constantinopolitana civitate qui de latine in graecum
dictata bene transferant, non sunt.
5 Nec graece novisse, nec aliquod opus aliquando graece con-
scrip sisse.

52www.dacoromanica.ro
Foca, ucigasul lui Mauriciu. ln exarhat, patriciul, un eunuc
ca Narses, se proclam6 impArat si e ucis in calea spre Roma,
capul fiindu-i trimis la Bizant. Foca e bucuros s5. primeascA,
In situatia sa, pe so lii laici ai lui Agilulf i s incheie pace
cu ell; trimisii imp6ratesti apar la Ravena. Cronica Rave-
nei afirma' chiar c, pentru a cistiga ci pe papaBonifaciu,
impantul i-a recunoscut calitatea de sef al bisericii univer-
sale2, renuntind la drepturile patriarhului s'du ; i se cedeaza
si Penteonul, rezervat 0114 atunci dreggtoriilor civile.
Dar biserica a cAzut de acum cu totul In sfera de influenta
a Bizantmlui, desi ea-si intinde tot mai mult autoritatea in
Anglia lui Etelwald, lui Eadbald, lui Edvin de Northum-
berland. Cit priveste Bizantul, restaurator al drepturilor
sale In Orient, prin sabia lui Heracliu, In Apusul, cu totul
neglijat, el ofer numai scandalul i primejdia efilor de
provincie revoltat. Loviturile 1ongobarde sub regele Ro-
taris, in Toscana si aiurea, nu servir la nimic.
Sub papa Deodat (615-8), patriciul Eleuteriu rAzbun6
uciderea exarhului Ioan ; du$ ce a venit la Roma i a cucerit
Neapole, el omoar pe tiran". Intors la Ravena, pacific6
ostacii, elementul de neliniste al timpului, dindu-le platal.
Eleuteriu, la rindul lui, va ridica, Dug, sub Heracliu, steagul
r4scoalei, va deveni gi el antarta, rebel, pentru a cklea ucis
ling Roma de soldatii din Ravena. Inainte de alegerea
papei Severin (a. 639), urmaul lui Eleuteriu, Isaac, pa-
triciu si exarh al Italiei, ImpreunA cu subalternul su, har-
tulariul Mauriciu, eel al trupelor neplaite, si cu intreaga
plebe romanti, de la copil la batrin" a puero usque ad
1 Paul Diaconul, IV, XXXVI.
2 Aliquantis annis quieta fuit Italia... Postulante Beato Bonifacio
Papa, statuit ut Romana Ecclesia omnium ecclesiarum et caput esset
et sedes, quod antea constantinopolitana. Ecclesia prima vocaretur ;
Cronica citatil. Liber pontificalis: Hic obtinui apud Phocam prineipem
ut sedes apostolica Beati Petri. Apostoli caput esse omnium Eccle-
siarum, id est Ecclesia Romana, quia Ecclesia constantinopolitana
primamse omnium ecclesiarum scribebat. Tot aga gi In Paul Dia-
conul.
a Data roga militibus, pax facta est in tota Italia.

www.dacoromanica.ro
53
senem , inlaturind pe judecatori (indices), patrunde in
cuprinsul Lateranului si-I prada, trimitind parte din cele
capatate astfel la Heracliu. Motivele mai de aproape ale
acestei confiscari jefuitoare nu le cunoastem: era vorba insa
de lupta clerului roman contra Ecthesei bizantine.
Dup ce aceasta fu retrasa de imparatul murind, Scaunul
papal continua lupta contra tipului" impus de Constantin
al II-lea, papa fiind totusi un grec, Teodor, fiul patriarhu-
lui de Ierusalim. Acum e rindul lui Mauriciu ca sa se rascoale
(intartizare) contra lui Isaac, si castelele din jurul Romei Ii
fac juramint ; i se supun too judecatorii sau oastea romana".
Donus, magistrul mi1iiei i sachelariu, II prinde, si rascu-
latul e taiat in marginea orasului. Si, vazind Isaac capul
lui Mauriciu, s-a bucurat", orinduind ca el sa fie expus in
circul Ravenei. In moartea peste putina vrcme a lui Isaac
InsuO, biograful papilor vede pedeapsa lui Dumnezeu.
In acest timp exarhii au toata infatisarea unor stapini.
Isaac intervine pentru a sprijini la tronul longobard pe
Adalavald, cel botezat catolic, invotriva lui Ariovald, sus-
tinut, si contra papei, de episcopii transpadani. Facind a
se confirma de fiecare imparat privilegiile Sfintului Scaunl,
guvernatorii bizantini dispun dupa voie de sprijinul Romei.
Exarhul Teodor Caliopa vine ca sa cirmuiasca toata Italia"2,
spune biograful papei Teodor. Constantinopolul e pentru
romani orasul imparatesc", regia civitas" ; imparatul e
domnul legitim, princeps.
In schimb, biserica romana someaza, sub acelasi papa
grec, pe patriarhul cettitii imparatesti" sa paraseasca eresia
monotelita, si el cere imparatului ca patriarhul Pyrrhus
sa fie trimis spre cercetare la Roma lui, uncle se va aduna
un sinod anume. Vinovatul se umileste inaintea papei i,
revenind la eresie, e osindit in adunare ; urmasul lui, Pavel,
are aceiasi soarta. Trimesii bizantini, apocrisiarii, sint opriti
de a sluji liturgia in Casa Placidiei". Un shied de o suta
cinci episcopi, chemat de Martin I-iu, afuriseste toate rata-
1 Serenissimi principes", scrie papa, hactenus onmes innova.
verunt cuncta privilegia Sedis apostolicae",
3 Ad regendam totam Italiam.

54www.dacoromanica.ro
cirile Orientului In bloc, si deciziile sint comunicate, si in
greceste, imparatului. Episcopul de Filadelfia, loan, e
trimis ea vicariu in Orient, cu dreptul de a consacra ; la
649, se intervine in patriarhatele de Ierusalim, An hiollia,
Alexandria, ca si in episcopatul de Tesalonic.
Imparatul nu va Lisa, fireste, rebeliunea fara pedeapsti.
E eel dintii conflict cu imperiul, legitim, unic si etern, in
acest veac al VII-lea, in care, cu toata prezent a longobarzilor,
Bizantul porunceste in Italia neocupata de barbari, ea in
zilele lui Iustinian. Exarhul Olimpiu, trimes si el pentru
a administra toaLa Italia" formula se repet fara schim-
bare,- mita sa impuie tipul. Ca prin minune scapa Martin
de arma spiltarului grec, care voia sa-lstrapunga la liturghic.
Dupa pacea facuta cu papa, el moare de boala, In sud, uncle
lupta cu un nou dusman al imperiului, mai periculos decit
longobarzii, saracinii, stapini, ca vandalii odinioarti, ai
Marii Mediterane: Teodor Caliopa, revenind, va duce Insa pe
Martin la Constantinopol. In fruntea trupelor din Ravena
el intra in Roma, depune pe papa, sub invinuirea complici-
tatii cu saracinii, il suie pe o corabie si, prin Naxos unde
sta citva timp, il trace la cetatea cea mare a romanilor"1.
Aici, sustinut de popor, papa declara ea, viu sau mort,
apara credinta" ; el respinge invinuirea legaturii cu saracinii,
carora le-ar fi dat si bani. E excomunicat, aruncat In temnita
ucigasilor. De aici e expediat in Cherson2, unde vin rareori
mici corabii din partile Romaniei spre a se intoarce cu sare"3:
acolo va muri ea martir.
Dar rezistenta urmeaza. Petru, caruia biograful papei
Eugeniu (654-7) ii recunoaste calitatea de patriarh con-
stantinopolitan", e oprit in pretentiile sale de aparitia
formalti a cuiva care a ajuns mai tare si decit Sfintul Parinte,
poporul" din Roma, cu indices i ostasii sai in frunte, care
1 Magna tubs Rornanorum.
2 Iln locum qui dicitur Cersone.
3 Naviculae quae raro veniunt de partibus Romaniae ut sale onus-
tae recedant. Cf.. Kleinclausz, L'Empire carolingien, Paris, 1902,
p. 87 (si dupft sorisorile papei).

www.dacoromanica.ro
53
tree, ca () clasa conducatoare, in locul vechilor familii sena-
tor iale.
Urmasul lui, Vitalian (-672), e mai supus. El cere confir-
marea obisnuit la Constantinopol, preacucernicilor impa-
rati"1 Constant si Constantin, si capata intarirea privilegi-
ilor. In curind el era sd ()add pe Constant I-ia in Italia, En
Roma lui insd4i, potrivit cu noul plan de a fixa, pentru marea
laptd cu saracinii, central de greutate al imperiului in Sictlia.
Priinirea principelui" in Roma sa a fost stralueit: parca
n-ar mai fi lost longobarzi in peninsula. Prin Atena, imp-
ratul venise la Tarent, de uncle trace la Benevent si Neapole.
in ziva de 5 iulie se face intrarea lui solemna in Capita la
de odinioara a lumii antice, restituita astfel ih drepturile
sale politica. Papa-i iese inainte la sase mile de zidurile
Romei si-1 intovaraseste la Sfintul Petru. In zilele urmatoare
el strabate strazile cu oastea lui"; el duce in procesiune
paliul de aur, adus cu sine; el viziteaza Lateranul2. Dupa.
douasprezece zile pleca, nu fara sa ieie arama ce putuse afla
in oras. Asezat in Siracusa, de unde ineearca a rapi ducelui
longobard din sudul Ha liei provincia lui, el reintroduce
aspra fiscalitate bizantina, care stirnea pretutindeni nemul-
tumirile populare2. Va fi ucis in baie, puninda-se eapat
astfel unei lungi stapiniri careia nu-i lipsise nici ambi0a,
nici indrazneala marilor hotarlri4.
Pe urma lui vechea serie de rascoale, de intartiski"
urmeaza. Un anume Mezzetius Incearca, ajutat de unii ju-
decatori", si e ucis, pe cind saracinii prada Sicilia si due la
Alexandria arama ingramadita aeolo de imparatul asasinat.
Totusi legatura cu Constantinopolul a mai strinsa dealt
oricind: Agathon, care pastoreste de la 678, era un grec din
Sicilia. Cind un a secretis imperial ii aduce.din partea treimii
de pe tronul roman", Constantin, Herachu si Tiberiu, ordi-
I Responsales suas cum synodica, iuxta consuetudinem, in regiam
urbem, apud piissimos principes,, significans de ordinations sua,
2 Et lavit se et ibidem traxit in Basilica Iu W.
2 Diagrapha seu capita atque naulicationem.
4 V. i Paul Diaconul, cartea a V-a.

56www.dacoromanica.ro
nul de a veni la orasul Impgratesc" pentru un mare si deli-
nitiv sinod, menit a restabili unitatea bisericii, el isi trimite
macar solii, care slnt adusi de la Casa Placidiei la biserica
Maicii Domnului din Blancherne pe cai lmpodobiti (cabali
strati). In fiinta lui Gheorghe patriarhul de Constantinopol
fp a lui Macarie de Antiohia se tine vestitul sinod in Trullo,
cu o sut cincizeci de mitropoliti,in care Macarie pierde
partida si e exilat la Roma, fiind inlocuit cu un sicilian, si
dogma romangt e admis6 de Gheorghe Insusi. Astfel, spune
Liber pontificalis, cu ajutorul lui Dumnezeu au lost unite
sfintele biserici ale lui Dumnezeu"1. Episcopul de Porto
Rim ceea ce nu se pomenise de doug. veacuri aproape
serviciul divin in latineste inaintea impratilor, pentru ea
too lntr-un glas sg. strige In ziva aceia intru lauda si pentru
biruinta preacucernicior Imprati, cu vorbe latine" (680)2.
Se hotArise cu acest prilej necesitatea confirm5rii la Con-
stantinopol a oricairui nou pap63. Urmasul lui Agathon e
tot un sicilian, stiind greceste, Leon al II-lea. Numai sub
Benedict al II-lea se crut5. trimiterea la imparatul a actelor
de alegere4. Dar si mai departe Roma primeste papi care nu
sint italieni: Ioan al V-lea (685-6) e din Antiohia, Conon,
care-i urmeaza* pe un an de zile, vine din tema asiatic a
tracesilor5 si a fost crescut in Sicilia; clerul roman voise pe
un arhipreot, oastea (exercitus) pe altul, Teodot, care
primit si de too judecatorii si de sefii armatei"6. Conon
e aprobat de exarhul Teodor, si el trimite pentru adminis-
trarea patrimoniului din Sicilia pe cineva care nemultumeste
1 Deo auxiliante unitare sunt Sanctae Dei Ecclesiae.
2 Ut ()runes unanirniter in laudes et victorias piissirnorurn impera-
torum eo die latius vocibus acclamarent ; Libor pontificalis.
s Non debeat ordinari qui electus fuerit nisi prius decretum gene-
rate introducatur in regiarn urbem secundum antiquam consuetidinern,
4 Ut persona qui electus fuerit ad Sedem apostolicam. e vestigio
absque tarditate pontifex ordinetur.
6 Ex parte tracesie.
Omnes iudices cum primatibus exercitus.

57 www.dacoromanica.ro
populatia. Roma e administratrt de judecdtorii" lui Ioan,
gloriosul exarh noel.
Taal lui Sergiu (687-701) era diu Palermo, dar si de
data aceasta Roma, eu organizatia ei locald, se impotriveste,
ridicind inainte si pe vechiul candidat Teodor si pe unul nou,
arhidiaconul Pascal; totusi pentru Sergiu se cltiga awe-
teniile judecraorilor, oastea roman'd (exercitus ronzanae
inilitiae)" si clerul. Pentru /ntroirea lui se amaneteazd coroa-
nele apostolilor: exarhul Ioan Platys alergase in grabd,
ftird a putea fi in timpinat de oaste cu steagurile2.
Un nou sinod, chemat la Constantinopol, de impdratul
Iustinian Rinotmetul, introducind puncte noi de dogma,
aprobate si de trirnesii lui Sergiu, acesta refuzd recunoaste-
rea bor. Astfel, fdr bnuielile de tradare invocate pcntru
asemenea lovituri contra unui Silveriu sau. unui Martin
in cele dou secole precedente, pretospatarml Zaharia e
trimis sr% ridice din Roma pe clericul neascultdtor, care mai
credea cii ortodoxia se poate Intdri aiurea decit in regia
urbs".
Dar acum constiinta de putere a italiehilor a crescut asa
de mult, Inca ea nu mai Ingriduie asemenea silnicii. Pentru
Intlia ()ail puterii i se opune putere. Mila lui Dumnezeu
prevenind i ajutind pe Sfintul Petru Apostolul i cupetenia
Apostolilor ,s,ii pastrind biserica sa neciuntitd s-a atitat
inima ostii din Ravena si a clucatului Pentapolei si a par-
tilor vecine pentru a nu ingdclui ca episcopul Scaunului
apostolic srt mearga in orasul impruittesc3". Pe cind Zaha-
Da, 1nconjurat de soldatii din Roma, cautrt ajutor la papa,
Suis indieibus, quos Romae ordinavit et direxit ad dispen-
sandam civitatem.
2 Ut nec signa, nec banda own militia romani exercitus occurris-
sent ei iuxta consuetudinem in competenti loco, nisi a prepinquo
romanae civitatis.
Sed, misericordia Dei praeveniente Beatoque Petro apostolo et
apostolorum principe suffragante suamque Ecclesiam immutilatam
servante, excitatum est cor ravennatis mint iae, ducatus etiam penta-
politani et circumquaque partium non permittere pontificem Sedis
apostolicae in regi am ascendere tirbem,

58www.dacoromanica.ro
pe care trebuie sa-1 prinda, ascunzindu-se sub patul lui,o0
tea romang intra pe poarta Sfintului Petru i, venind la
Lateran, cere sa' vada pe Sergiu. Astfel e silit sii piece tri-
misul unui Imparat care el insui va plati cu pierderea tre-
nului pacatul sau.
Grecul Ioan al VI-lea, noul papa (701-5), trebuie la
rindul rau s. impace populatia romana i oastea Italiei
intregi" care se ridicase la sosirea in Roma, cu gInduri rele
fata de cineva neintrit la Constantinopol, a exarhului Teo-
filactl. Alt grec, numit tot loan, primete insa ordinele lui
Iustinian tutors din Gazaria Marii Negre cu porniri rasbuna-
toare. Cruntul emul al lui Phocas, care inneca i ardea pe
rug, va pedepsi i Ravena venic tulburata, Wind ca exar-
hut, strategul Teodor, venit din Sicilia, sa prinda pe arhie-
piecop i pe fruntai i sii dea foc oraului2. Peste putin ca-
pul imparatescului criminal era infatiat de-a lungul Ita-
liei3,
Sirienii Sisiniu i Constantin se urcasera pe Scaunul Sfin-
tului Petru. A doua zi dupg teribila executie do la Ravena,
Clnstantin al II-lea e somat s se prezinte inaintea lui
Iustinian al II-lea, care-i amintea de autoritatea marelui
sau omonim asupra bisericii romane. Pe cind exarhul Joan
Rhizokopos vine la Roma ca administrator, pronuntind ii
osinde la moarte, papa debarca in Sicilia, unde lecuiete pe
strategul Teodor. Pretutindeni in cale i se dau onoruri im-
periale4. In Constantinopol ii iese inainte Tiberiu, fiul im-
paratului, cu patricienii i cu toti cei din clasa indyti", ca
ai patriarhul Cir. De la palat la 'ipasa Placidiei, Constantin
merge calare, cu suite, purtind pe cap camilafca, aa eum
1 Cuius adventum cognoscentes militia tones Italiae, tumultuose
convenit apud hanc romanam civitatem, volens prefatum exarchum
tribulare.
2 Cronicaepiseopilor Ravenei. Intre cei Ce maga', Invatatul Ioaniciu,
mester i in elocventa greaca.
a Ibid.
4 Told iudices aveau ordin de a-I primi quasi ipsum presentiallter
imperatorem viderent" (Lacs pontificalis).

59www.dacoromanica.ro
obisnuia la Roma". Salutat indi la Niceia sclz imptirat,
care se afla In Asia, papa se intilneste cu acesta la Nico-
media, si Iustinian sdrutA piciorul oaspetelui sau. DupA
2mbrgisare, el cuminecA din mina lui Constantin si-i Irmo-
ieste privilegiile. La Intoarcere, poporul" salut entuziast
pe acela care-I reprezentase cu atita demnitate2. Iar, cind
Philippikos, socotit ca eretic, ia.locul lui Iustinian, crud,
dar eucernic, tomul" lui e respms i mulOmea omnis
caetus romanae urbis duce la Sfintul Petru, cu o icoan
pe care grecii o numesc votarea", actul cuprinzind hotAririle
celor sase sinoade ecumenice.
Din nou, and Philippikos vrea s-si impuie autoritatea,
Italia se manifest ea ireductibil dusmanA oricarii inovatii
bizantine, privind lucrurile din punctul de vedere, strict
dogmatic, al sefului ei netAgAduit, peste judecAtori", peste
ostasi, peste popor" ea i peste clerici, care e acum papa.
Acest popor roman" (populus romanus) refuzA chipul nou-
lui impArat, banul lui; el nu sufere s-i aud numele pome-
nit la liturghie. Aeel Petru care, pentru a supune Roma, ce-
ruse si captitase, la Ravena, titlul nou de duce" al ei, cre-
indu-se astfel un ducatus romanae urbis", ca acela, mai
vechi, al Veneliei, nu e admis cu niei un pret: partea cea
mai mare,a poporului roman au hotArit c nici decIt nu pri-
mese pe acest duce"2. Un alt duce, anterior, Christofor4, se
opune i d lupta In Via Sacra, lingA palatul papei", care
el insusi intervine. Numai cAderea imparatului aduce recu-
noa,terea lui Petru, care vine acum in numele unni stApl-
Pontifex autem et eius primates cum sellaribus imperialibus,
sell is et fraenis inauratis, simul et mappulis, ingressi.sunt civitatem:
apostolicus pontifex cum caumelaugo, ut solitus est Romae procedere,
a palatio egressus, in Placidiarum usque, ubi placitus erat, preparavit.
2 Et omnispopulus exultavit atque laetatus est". Fireste c Iusti-
nian apare aici ca un bonus princeps" (tanta humilitas boni principis),
ca un christianissimus imperator et orthodoxus Imperator".
3 Magna pars populi romani statuerunt nullo modo hunc ducem
suscipere.
4 Christophorus, qui erat dux.

60
www.dacoromanica.ro
nitor ortodox. De acum inainte, sub Vasile, sub spatariul
Marin', ducatul" Romei se va mentinea.
Dar poate tocmai de aceasta noul papa Grigorie al II-19
(715-31) pare a inaugura o politic longobarda, cum ni-
meni din predecesorii sOi nu crezuserd bine si nu indrazni-
sera a o face.

V
CRIZA BIZANTINA

Rolul longobarzilor in Italia, cu intinderea

lor in Toscana (ducatul de Spoleto), cu dominatia lor par-
tiala in sud (ducatul de Benevent), cu intrarea in valurile
Marii la Reggio a calului lui Flavius Autharis, nu trebuie
sa ne insele prea mult. Intre ei si ostrogotii lui Teodoric,
care sint delegati de singurul imparat existent, cel din
C nstantinopol, care-i infatiseaza, si in ultimele zile ale
luptei pentru Italia, chipul pe monede, este o mare deose-
hire. Fara' a fi rainas un singur lagar in mijlocul unei popu-
atii straine, ei nu se amesteca deit foarte tirziu i foarte
greu cu dinsa, iar, fata de imperiu, pe care nu-1 pot izgoni
din peninsula, ei nu ajung niciodata la o situatie netedg.
Catolicismul pe care-1 primesc nu-i indreptateste de lee a
suplini Bizautul in rostul de protectie asupra Scaunului
roman. Cu toata nesiguranta, destrithalarea, neeficacitatea
militara a exarhatului, el ramine totusi in inchipuirea tu-
turora lucrul legiuit, necesar, indispensabil.
Pe de alt parte, pe Hugh' exarh la Ravena si la Roma, pe
linga papa. in Roma insasi, o forta noug, se Tidied, a sol-
datilor si a poporului", de care adesea atirna toate. Pe in-
cetul se formeaza astfel, de la o rascoala la alta, de la o im-
potrivire victorioasa la alta impotrivire victorioasii, o forta
politica permanenta, sprijinita pe traditii ce nu mai pot fi
uitate, Romania", teritoriul ramas imperiului, intre Ion-
' Marinas, imperialisspatharius, qui roman= ducatum tenebat.
61 www.dacoromanica.ro
gobarzii din Nord si anexa lor din sud, ineepe a se consti-
tui ca un stat.
Papa reprezentase pina la sfirsitul veacului al VII-lea
numai o autoritate universala, care nu simtise nevoia unui
teritoriu, flindea s i Meg aceasta ei puteau sa reprezinte
perpetuarea, in conditii speciale i alaturea de Bizant, a
dreptului politic roman, singurul autentic i valabil in eu-
getarea timpulni. Veniturile de care avea nevoie pentru in-
tretineiea elerului i ajutarea siiracilor ii veneau afara de
darnri si pomeni, de la mosii pe care le avea in peninsula
sau dineolo de hotarele ei, ca In Galia. La un moment dat,
ntai ales lipsind cu totul sprijinul impa'rAtese real, Sfintul
Seaun a trebuit sa simta nevoia unei asigurari mai depline a
izvorulni din care se hraneau nevoile lui materiale.
De aiti, si nu din vreo pornire contra Bizantului, din
vreo conceptie politica nou alaturi de longobarzi vine rem-
noastei ea caci s-a adoptat aceasta forma pentru ea nu
eunava eeva nou sa vie prin barbari, indatoBind feta de ei
biserica recunoasterea, zic, a patrimoniului Sfintului
Petru, patrimoniu pe care, de .altminterea, nu-1 avuserti
niciodata papii, ai earor biografi nu uita nici eel mai mic
adaus la tezaurul Sfintului tutelar.
Duptl ce Than al VI-lea avuse destura trecere la longobarzi
pentru a face pe Ghisulf din Benevent, dux gentis Longo-
bardorum" e o gens", numele cu care se inseamn6 de
regula pitginii, si nu avem a face cu dregAtorul, supus rege-
lui situ, al unui stet vrednic de aeest mime , sa nu mai
prade Campania bizanting, urmasul lui, grecul Joan al
VII-lea (705-7), despre care se spune anume ea era un om
inviltat, deprins a scormoni In acea arhiva", In acele bi-
bliotni" de care vorbea, nu far5 mindrie, un Grigorie eel
Mare, primeste de la neinsemnatul rege Aripert, ai crui
lii vor sfisia unitatea, totdeauna nesigura, a Longobardiei,
patrimontul Alpilor gotieni" (donationem patrimonii,
Alpium Gutiarum"), de la muntele Viso la muntele Ceni-
sio. Era tocmai In moraentul eind in Constantinopol se in-
tmeea, eu ajutortal lui Terbel bulgaral, Imparatul Iustinian
al II-lea, ceea ce biograful stie si inseamna cu ingrijire.
62www.dacoromanica.ro
 Nimic pe urmA in directia vreunei apropieri cu barbarii.
Acestia scad in lupte cumplite pentru coroang, intre regii
ce se urmeazti repede. Pertharit, care cutase un tirnp ada-
post la avari, se deosebeste prin cldiri costisitoare de bi-
serici in Tieinul lui. Slavii sint In Friul, bavarezii, a cgror
putere ereste tot mai mult, intervin In discordiile longobar-
de si instaleazrt pe regele de citeva sapfamini Ansprand.
In acest timp Scaunul roman cistig zilnic ea putere.
Ace lasi pap& Constantin care, ca un supus functionar bise-
ricesc al Bizantului, Meuse, la chemare, drumul la Cons-
tantinopol, mingiindu-se apoi cu onorurile ce i se aduc de
Iustinian tiranul, pentru dinsul un Imptirat bun" si drept-
eredincios", are acum in atirnarea lui Ravena, inainte si
dupg intorsul arhiepiscopului, Felix, orbit de bizantini ea
pedeaps pentru rebeliunea orasului su. Preceptul lAsat
la moarte de episcopal Maurus de a nu se da sub jugul ro-
manilor aici nu vor riminea nevatAmati"/, e acum prsit
cu totul fatil de cerintele espre ale vremii. Milanul longo-
bard, atita vreme f.r legatui cu papalitatea, se supune
la rindul lui: sub Constantin, arhiepiseopul care ocup Sea-
unul Sfintului Ambrosia se prezini la Roma, cerind pen-
tru obedienta lui biserica din Ticinum, capitala regilor
barbari.
In lumea mai de curind cistigat de biserica dincolo de
hotarele Italiei, regalitAtile anglo-sexone slut unite intre ele
si prin respectul feta de Roma mintuitoare de suflete. Pe-
lerinajele la mormintele Apostolilor Incep a se indesi: doi
regi anglo-saxoni sint inmormintati acolo ca pelerini. Nu
peste multa vreme i un duce bavarez, Teudo, va face acest
drum, 1,3i Liber pontificalis inseamnil & era cel dintii din
acel neam"2 care se indupleca la aceasta. Sub Grigorie I-iu
t Non vos tradatis sub Romanorum iugo..., quacumque enim
die Romae subiugati fueritis, non eritis integri". Iar pe piatra
lui de mormint: Hic requlescit in pace Maurus archiepiscopus,
qui vixtt annos plurimos LXVI, qui tempore Constantini Imperatoris
liberavit Ecciesiam swim de iugo Romanarum servitutis"; Cronica
episcopilor de Ravena.
2 Primus de gente eadem.

www.dacoromanica.ro
63
Inca, Intr-o scrisoare &Are episcopul de Arles, recomandin-
du-se inlaturarea simoniei, se vorbeste de partile galiilor
sau Germaniei". In curind aceasta Germanie va inlocui An-
glia in preocupatiile nouhil papa, -tovars de calatorie In
Orient si urnias al lui Constantin, care ia, ca o declaratie
de program, numele vechiului convertitor de barbari si in-
fruntator al barbarilor, intitulindu-se: Grigorie al II-lea.
De la 1nceput, biograful sau Inseamna, ca principala
misiune Indeplinita de Grigorie, predicatia In acele pri
germane a lui Winfried-Bonifaciu, care, desi plecat din lu-
mea franca, indeplineste peste Rin opera pe care Augustin
o indeplinise sub cellalt Grigorie In Britania Mare :Acesta,
prin Bonifaciu episcopul, a predicat In Germania cuvintul
mlntuirii si a convertit, prin invatatura luminii, la Hristos
acel neam care statea in Intuneric1".
Sprijinit pe bunele relatii eu longobarzii ea si pe acelea
cu Odo, ducele de Aquitania", eu ducele de Anstrasia, Ca-
rol Martel, patriciu roman si el si vrednic de a finumit
excellentissimus Iilius", papa reeomanda pe emisarul &au
i gastalzilor" regelui barbar din Italia si ducelui Carol",
i , amintind eredinta in erestinism a turingienilor si a saxo-
nior, care apucasera a fi supusi coroanei merovingienilor,
vechii saxoni"2 , el ii defineste astfel misiunea: -va
predica popoarelor din neamul Germaniei i la deosebite
semintdi care locuiesc pe malul de Rasarit al Rinului gi
oare sint mentinute In ratacirea paginitatii ori au fast im-
piedicate ping acum de Intunecimile nestiintei"3. La 732
papa Grigorie al III-lea, luind masuri contra preutilor ce
sacrifica lui Iupiter" si se hranesc din carnea jertfelor,
contra prezicatorilor, vrajitorilor, augurilor", care eerce-
teaza izvoarele, constata existenta unor episcopate la Re-
r Hic in Germania, per Bonifacium episcopurn, verbum salutis
praedicavit et gente illam sedentem in tenebris doctrina lucis convertit
ad Christum.
2 Populus Franciae Alisaxonum.
8 Ad predicandum plebibus Germaniae gentis ac diversis in orien-
tali Riberia fluviis parte consistentibus, gentilitatis more detentis,
vel adhuc ignorantiae obscuritatibus praepeditis.

64
www.dacoromanica.ro
gensburg, Spira, Constanta, Pettan, Strasbourg (Argenti.
nutn). Totodatrt ducele bavarez Odilo (Otile") ajutrt s se
Intemeieze trei episcopate noi in cuprinsul posesiunilor sale.
0 intreagil oaste de misionari, plecind de la Co Ionia, atri-
buitrt ca rezidenta lui Bonifaciu, strabliteau acuma tinutu-
rile odatti prtgine'.
Fall de acest mare scormonitor de energii, noul rege lon-
gobard, tinarul Liutprand, fiul lui Ansprand, care e ocupat
ad inlature uzurpatta bavarezrt i anarhia ducilor, nu putea
face alteeva decit si intilreasca donatia patrirnoniului Al-
pilor Gotieni"2. Cronicarul venetian Dandolo- arata eti in
aceasta donatle se cuprindeau si orasele Genova, Tortona,
Savona si mtinrtstirea Bobbio3. In schimb, se creiazrt pentru
episcopatele longobarde un patriarhat, recunoscut la Roma,
la Aquileial. Aceasta nu inseamnd nici acuma o aliant:
cind Liutprand atacti orasul Como, papa incearcA a-i impie-
dica si, neizbutind, aduce contra lombarzilor pe ducele bi-
zantin din Neapole, care-i distruge, cu gastaldul lor cu tot.
Imprejurarile-i sustineau autoritatea. 0 mare primejdie
pgin'd loveste din toate ptirtile crestinatalea: la Alexandru
flota bizantira a lui Anastasiu, silit in curind sS. se retragl
in folosul rivalului srur, pretendentul Teedosiu, se luptti en
arabii. 4Iti agareni", cei din Spania, atacli sudul Franciei,
unde-i raspinge Odo de Aquitania5. Constantinopolul in.
susi e asediat de corbiile arabe.
Liutprand caut4 s intrebuinteze acest interegn in Bizant.
De fapt, el, codificatorul legilor poporului silu5, este, prin
aceasta chiar, cel dintii rege in adeviiratul inteles al cuvin-
Unii, necunoscind bine limba Iatin, rosteau formula bolezului
asa: Baptizo te in nomine patria et filia et spiritus sancti".
2 Donationern patriornonil Alp ium Gotziarum.
3 Muratori, XII. col. 132. Cf. Gfrtirer, Byzantinische Geschirhten,
I, Graz 1872, p. tO si urm.
4 Ibid.
5 Ar fi dizut 75 000 de saracini si abia 1 500 de crestini, ut eius-
dem Eudonis, Francorum ducis, missa pontifici epistoIa continet".
6 0 incercare o fAcuse Inainte de dinsul Rotaris (Paul Diaconul,
IV, XLIV),

65
5 Scricrl istorlce www.dacoromanica.ro
vol. xi N. Iorga
lului, acel care intelege s ramiie unde se afba si cauta ai
mijloacele pentru aceasta. Ca sa fie asigurat in Ticin, sa nu
aiba necontenit in fall amenintarea flotei bizantine, care,
de un veac si mai bine, tine blocatA Italia, el simte nei oia
de a stApini Ravena.
Cronica episcopilor fostei capitale a lui Honoriu arata
cum orasul a fost capatat.prin tradare, un cetiltean deschi-
zind poarta se intrebumteaza termenul grecesc pila (cf.
la Ragusa Porta Pile) prin care intrA acesti barbari,
care-si dadeau toata silinta ca sal aparA altfel de cum fusesera
Inaintasii lor. Flota Siciliei alergase substrategul" bizan-
tinh, dar grecii", pelasgii", sint baqi, minuni ameste-
cindu-se pentru a hoar/ soarta acestei mari incercArr.
Cind ei fug, cetatenii, care nu uitasera prigonirea cumplita
din zilele lui Iustinian Rinotmetul, ii urmansc cu vasele
lor, care poarta si ele nume grecesti in acest oras cu carac-
terul oriental asa de pronuntat, cymbae, corabae (corabii)s.
Intrucit se amestecasera vecinii i rivalii venetieni nu se
spune aici, dar ceva mai departe se arata ca Ravena era
suparata de longobarzi si de venetieni".
Atacul intii nu fusese datorit regelui insusi, ci numai du-
celui de Spoleto, Foroald, care va fi In curind silit de un ri-
val sa intre In min5stire, iar Liutprand face sa se restituie
cet tea romanilor"4. Numai pe urnati, dup citiva ani, Ra-
vena ar fi fost ocupata de reges.
Era atunci la Constantinopol noul imparat Leon, restau-
ratorul? Desigur ca da. Incepuse el prigonirea icoanelor
pentru a lovi In minastirile care detineau acolo, cum nu
era cazul In Italia, terenuri imense i ai caror calugari re-
1 Cronica-i spune ministrategus".
2 Pove.,tirea se face dup martori oculari: sicut a narrantibus
audiN i".
3 A Langobardis et Veneticis; ibid.
4 Per haec t,rnpora Faroaldus, Spolctinorum ductor, Classem,
Ravennatium civitatem, invasit, sed iussu regis Liutprandi eadem
Romanis reddita est ; Paul Diaconul, VI, XLIV.
5 Ea teinpore rex Liutprandus Ravennam obsedit, Classem invasit,
atque destruxit ; ibid., XLIX. Ar fi fost in 726.

66
www.dacoromanica.ro
prezentau un continuu element de agitatie In lupie'e poli-
tice, ca, mai tirziu, dervisii in impAigt.a otomand? Nimic
nu ne ajut s fix'am si in acest punct cr nologia.
Oricum, cind ducele Vasile, hartalariul Iordan si sdbdia-
conul Ioan zis Lurion pregt.itesc asasinarea papei, eu compli-
citatea celui care avea atunci ducatul roman", cind pe
urna6 exarhul Pavel caut sa' scape prin aceleasi mijloace
de Grigorie al II-lea, motivul nu trebuie ctiutat, credem,
nici in alianta cu longobarzii, neexistent5, nici in icono-
clasm, care, dac trebuie sa admitem sirul evenimentul
asa curn se d'a in Liber pontificalis, nu se declarase inch'.
Era, probabil, o masuri contra acelui sef al bisericii romane,
care se instalase MA aprobare impirteascg.
Romanii" se hotier'sc insi pentru ac-la in care vedeau
tot mai mult pe seful lor firesc. Iordan e ucis, ca si subdia-
conul ; Vasile e silit si intre-n ministire. In zadar incearcil,
dui:4 Pavel, un alt spitariu si inliture pe Grigorie. Ina-
intea soldatilor de la Ravena se ridici, nu mimai acei ro-
mani, dar si longobarzii, la puntea salarie", la Spoleto
si aiureal. E vorba insi numai de o actiune a ducilor de-
prinsi a lucra independent, si de nimic alta. Cum e sigur cil
papa n-a avut nimic a face In cucerirea Ravenei, tot asa de
sigur e ci regale din Pavia nu s-a miscat pentru ocrotirea
pontificelui roman. Miscarea era inainte de toate romanti,
si oastea din Ravena recuperati, ca si venetienii, nu se
misci.
Numai dupa inliturarea incercirilor de a se prinde papa,
biografia lui inseamni inceputul la Constantinopol al
iconoclasmului pe care Roma era sli-1 respingi cu atita sta-
tornicie fati de dogma si cu atita folos pentru dinsa. Dar
de o rupturd pe aceastd temd nu poate fi vorba bled.
Pentru el se declari, inarmindu-se in contra imptiratului
ca In contra unui dusman, cei din Pentapolea, venetienii etc.
Se aleg pretutindeni duci in Italia si, cunoscindu-se pica-
1 Sed, motis Romanis atque undique Longobardis pro defensione
pontificis in salario ponte, Spoletini atque hinc inde duces Longobar-
dorum, circumdantes Romanorum fines, lin praepedieruni ; Lax,.
pontificalis.

67
www.dacoromanica.ro
5*
to,ania imOratului, toatri Italia ajunse .la pirerea
aleagri un imprirat i sa-1 ducsa" la ConslantmopoP.
Incercarile ducelui de Neapole, care piere lmpreuna cu
fiul, ale ducelui Petru, care e gonit, ale patriciului Paul,
din Ravena, crtre-i pierde iata, nu izbutiserg. Abia scap5.
patriciul Eutihiu eunucul, lost exarh, trimis acuma de Leon,
la Neapole. Atunci, numai atunci, Liutprand se hottiri sal
intervie, chemat, spune Lib(r pontificalis, de oraele insei.
El ha cetitile Emiliei, Bologna, care fa in zddar atacat6
de romani", Pentapolea, Osimo. Ravena crtzu din nou in
miinile lui Hildebrand, nepotul lui Liutprand, i ale du-
celui de Vicenza. Noua confiimare a donatiei ar fi legat
pentru moment pe seful Incoronat al barbarilor cu apha"-
torul bisericilor", papa. Biografia lui Grigorie st6ruie In-
delung asupra intelegerii. Nu se poate spune insd indeajuns
cd acfiunea comund nu e intre rege qi papa', ci Entre longobarzi,
ca populatie catolicd ori chiar sub ducii lor, fi Mire aceasta
noud putere politicd ci teritoriald pe care ajunserd a o prefera
proprittlui lor rege. Planul de a se alege noul impdrat de Matt
Italia termen nou e indreptat i contra regelui, ba chiar
contra regalitdtii lui ci, in fond, el nu se deosebeste decit prin
concursul popular longobard de atitea incercdri ale antar(i-
lor" anteriori. indat dup.' aceasta se i ridica in Toscana
1 Contra Imp eratorem quasi contra hostem (Gregorius) se armav it...
Oinnes Pentapolenses atque Venetiarum exercitus... dicentes nun-
quam se in eiusdem Pontificis condescendere nece, sed pro eius rnagis
d gensione viriliter decertare... Omnes ubique in Italia duces elege-
runt... Cognita vero -imperatoris nequitia, omnis Italia consilium
iniit ut sibi eligerent Imperatorem et Constantinopolim ducerent
Qui [Longobardi] rescripsit detestandam viri dolositatem despicientes,
una se quasi fratres fidei catena constrixerunt Romani atque Longo-
bardi, desiderantes cuncti modem pro defensiome Pontificis sustinere
gloriosam, nunquam illum passuri perfere molestiam, profide vera
et christianorum certantem salute... (Pontifex) ne desisterent ab
amore vel fide Romani Imperatoris ammonebat. Cf. Paul Diaconu,
VI, XLIX: Omnis quoque Ravennae exercitus vel Venetiarum, talibus
iussis uno animo restiterunt, et, nisi eos prohibuisset pontifex, Impe-
ratorem super se constituere fuissent aggressi.

68
www.dacoromanica.ro
un Tiberiu.Petatius, care incerca sti uzurpe Im ro-
mana.'" (qui sibi regnum romani Iinperatoris usurpare cona-
batur) i pe care dezaprobarea papei 11 face a fi ucis. Toata
mi.ycarea pastreaza un caracter religios fdra a se clatina loaia-
Uvula fala de imperiu.
Totusi la 709 acelasi papa facea ca Orso, ducele de Vene-
tia, la care se refugiase Eutihiu, sti-1 restituie in Ravena.
Clici papa nu inlelegea sa se striimute chestia pe terenul poli-
tic, captitinduli un stapin, fdrd drepturi, in vecinatatea lui
Acest loaialism nu-1 admitea insa exarhul, preocupat
de problema religioasa, in care papa era dufmanul. Astfel pe
neasteptate o intelegere intro exarhul, gala sit cedeze in
uncle puncte pentru a-i capata in barbar un aliat si intre
regele, care nu putea BA ierte papei izgonirea dintr-o cuce-
rire aa de mult timp dorit.
Alianta are pentru Liutprand biogiafia pontificahl a
spune explicit , scopul de a supune pe duci, ceea ce a 0
fost scopul principal al politicei regelui creator al unittitii
long barde : pe cel de Spoleto ca si pe cel de Benevent, aliatii
papei, in numele lor insusi ca i al populatiei pe care orepre-
zentau. Din partea lui, exarhul vrea sti aducA pe Grigorie
la situatia de functionar religios al imperiului pe care o
avuse Constantin i, pentru c in rebeliunea lui, Roma",
judeciitorii" i ostasii" de acolo sustinuserti pe apArtitorul
localismului cit i pe al catolicismului, el vrea s aibA Roma,
sA restabileascd acest ducat roman" atirnind de Ravena
lui, care se pare a fi disparut in ultimul timpl.
Partea intii se si pune in aplicare: regele merge la Spoleto
si supune pe duce. El se prezintil. apoi la Roma, dar nu ina_
inteath mai departe decit Cimpul lui Neron". 0 Intelegere
cu papa intervine, i regele depune inaintea moastelor Sfin-
tului Petru ca semn de reverentti mantia, sabia i alte arme,
1 Eo vere tempore Eutychius patricius et Liutprandus rex inie-
rent, consilium n larium ut, congregatis exercitibus, rex subliceret
duces spoletanurn et beneventanum et exarchus Roman est quae pri-
dern de pontificis persona iussus fuerat, impleret; Liber pontificalis.

69
www.dacoromanica.ro
o cruce de argint i chiar coroana lui de aurl-. Voia el prin
ac asta sd se facd vasalul Sfintului Scaun? LAsnm problema
nerezolvatii: in orice caz, nici un alt rege germanic nu 15-
cuse daruri asa de semnificative.
Papa rnmine lns un credincios aIpoliticei de adercnVa
romann. bidet& el si primeste pe Eutihiu in Roma, dar ni-
m;c nu arald cd ar fi incercat nuicar a mom aici. Waseca la
lui Tiberiu Petasius, in acele p'arti spoletane pe care Liut-
prand credea c le-a supus, educe o noun interventie a papei
in snnsul vechii ordini de lucruri.
Dar Constantinopolul nn iartn2. El proclara. fao. eresia
sa: fr scele pretioase disparusera sub a paturn de var._ Ire-
mc'dabili 1 se 1ntimplase.
P la 729 Grigorie aerie lui Leon, m.ustrindu-1 c, In ciuda
sfaturi or patriarhului de Constantinopol, Gherman, a luat
astfel de nansuri. Stii", se apune in cutezAtoarea misivn,
en dogmele Sfintei bisrici nu sint ale imparalilor, ci ale
papilor ; de aceia in fruntea bisericilor sint pusi pontificii,
oprindu-se de la afacerile politice ; deci si ImpAratii 66 se
opreascd de la cele bisericesti si sd se Ingrijeasc5. de cele care
Ii sint 1ncredintate3". Un sinod ecumenic e cu neputinta.
Regii Apusului", care-i primeau cu atita evlavie scrisorile,
le aruncn acuma. i pornirii de indignare contra ereziei ce-
lei noun i se atribuie inaintarea Iongobarzilor si sarmati-
lor (sic) si altora care locuiesc spre miaznnoapte, prndarea
Decapolei, ocaparea Ravenei, asezindu-se pretutindeni du-
cii lor; Roma si alte scaune imparatesti" (sedes regias) sint
in aceiasi primejdie. El, papa insnsi, nu se teme nici dacd va
fi departat: mn voi retrage la dounzeci i patru de stadii in
1 Idantum armilausiam, balteum, spatam atque ensem deaura-
tum, necnon coronam. auream et crucem. argenteam; ibid.
2 Et nec sic Romanis plenarn gratiam largitus et imperator.
3 S-is sancta ecclesiae dogmata non imperatorum esse, sed ponti-
f icum ; idcirco ecclesiis praepositi sunt pontif ices, a reipublicae nego-
tiis abstinentes, et imperatores ergo similiter ab ecclesiasticis absti-
nean t et quae sibi commissa sunt capessant... Longobardi et Sarmatae
( Sclavi) caeterique qui ad septentrionem habitant.

70
www.dacoromanica.ro
regiunea Campaniei; Lu n-ai decit sa mergi atunci si sa
umbli dupa vint1".
Raspunsul imparatului e mindru si intrasigent: Sint
imparat si preot". Griorie afirma, in Echimb, ea, precum
pontificele n-are puterea de a cata irlauntrul palatului si
de a da demnittile regale, asa nici imparaLul n-are drep-
tul de a cata inlauntrul bisericilor si de a sal Ii i alegerile
in cler, nici de a consaera cri de-a administra simbolele
Sfintelor TaMe, ba nici de a partieipa la ele Rua opera preo-
tului". Prigonirea cu oastea -urrneaza., pe cind Leon insusi
eauta a inlocui bisericile en cintece de citara, de flaute, etc.,
ei cu povesti. Papa, ocupat de botezul paginilor, e, de altfel,
gata sa treaca in regiunile extreme ale Apusului"2.
S ib noul papa, un sirian care si el ia numele de Grigorie
pe. tru ca s arate ea se va urma aceeasi politi i, occid n-
tald, locald, italiond, dar fdrd rupturd cu Bi;tn l strategul
op-,ste s ris rile pe care toata Italia" c inea
generaliter le trimite imparatului, la care, de altmin-
terea, se prezentaserd solii noului papa, care, veniti pentiu
notificarea alegerii, nu indraznise a-si indeplini maul mi-
siunii. Un sinod la Roma aduna pe episcopii Apusului,
.2 Hesperia care se iveste in Libcr pontificalis, indata dup
aparitia acelei Italii statornice in opozilia ei unitarA. E
acuma un ducatus romanus", dar, pe cit se pare, deosebit
de exarhat si, dupil marturia biografului pontifical, opus
aeelui ducat de Spoleto", care e reunit cu Corcana lcm-
bardg. Exista o ,,sfinta republica" i o armata de Dunine_
1 Ad qualuor et viginli stadia secedat in regionem Campaniae
roil-rums pontifex: turn tu vade, ventos persequere.
2 Imprator sum et sacerdos... Quemadmodum pontif x. intro pi-
c iendi in padatium p o testa Lem non habet ac dignitates regias deferendi,
sic n^que Impesator in ecclesias introspiciendi et election s in clero
peragendi, noque consocrandi vel symbola sautorum sacramentorum
administrando, sed .noque participandi absqu-, opera sacerdAuni...
Persoqueris nos ac tyrannice -vexas militari carnalique manu... Olio i
sermones, nugae, citharac, crepitacula, tibiae et tricae..., ad fabuiab.

71
www.dacoromanica.ro
zeu iubita"1 unde erau numai imparatii. Opera separdrii de
Bizaq, pe care ambii papi incercaserd a o linpiedica, se grd-
b fte de la sine, prin forta lacrurilor.
Si aceasta lume noua Isi cauta aliatii. Grigorie al III-lea
face un arhiepiscep la Vienne in Galia. i, Intrebuintind
ambitia majordomilor de acolo, el isi aminteste de vechile
dusmanii ale francilor contra lui Grimeald, cind o armata
franca fusese distrusa linga Alpi, i izbuteste a strica relatii
noua asa de intime intre cele doua regalitati barbare vecine,
Melt Pipin, fiul lui Carol Martel, e trimis la Curtea longo-
barda penLru a fi introdus prin taierea parului in rindul raz-
boinicilor vi Liutprand alearga In ajutorul lui Carol Martel
In noua lupti cu saracinii spanioli dupa luarea orasului
Arles3.
0 scrisoare a papei mustr pe Carol Martel ca s-a Increzut
in regii longobarzi Liutprand si Hilprand, tare incerca-
sera a exploata contra intereselor romane decadenta exar-
hatului si-i aminteste ca inainte Ii trimisese cheile con-
fesiunii Sfintului Petru"3.
A interpreta aceasta ca un act de supunere a Sfintului
Scaun ar fi o mare greseala. Pilituri din acesLe lanturi se
trimiteau odata la Constantinopol. Pe de alt parte, aceasta
se Mouse cu un scop anum.it, la un anume moment, ad ro-
gum". E adevarat ca in Cronica lui Fredegariu se vorbeste
de consulatul roman oferit lui Carol, mentiunea, con-
fuza, unita en ideia desfacerii Romei de Bizant, nu se intil-
neste In alte izvoare france, care cunosc numai acest din
urma fapt4. Un singur manuscript din Liber pontificalis
1 In compagine sanctae r-ipublicaie a trine in corpore Christi
dilecti exercitus romani.
2 Paul Diaconul, .VI, LIII IV.
3 Claves confessionis Beati Petri vobis ad 20 regem direximus.
4 Fredegariu: ut a partibus Imperatoris recederet et romanum
consulatum praefato principi Carolo sanciret". Cf.. Analele de la Mois-
sac: sese populus romanus, relicto Imperatore Graecorum et domina-
none, ad praedicti principis defensionem et invictam eius clementiam
convertere cum voluissent".

72www.dacoromanica.ro
pomenqte solial. in orice eaz, nimic nu se schimbase prin
aceasta in situatia de drept a papaltldtii; nu se putea inten-
tiona mdcar aceasta.
In legatura cu noua ordine romana e ales Zaharia (742),
grec, fiul lui Polihronie. Popuhis romanus" e acela care a
decis, si ducele sau, al Intregii otiri romane", fostul pa-
triciu despilrtit de Bizant, Stefan2. Intre alial,ii noului papa
e si lumea ducald longobardd, in lupt. cu regele. Reprezen-
tantul ei, Trasimund, rebel contra lui Liutprand, batut,
fuge la Roma. Romanii II primesc, i, cu toate ca regele
ataca ducatul roman" i ocupa patru ceti, nu vreau sa
deie pe Trasimund, care, cu ajutorul lor, poate intra In Spo-
leto i c4tiga biruinta. Ajungindu-se la o impacare cu Liut-
prand, la o intrevedere chiar in hotarul ducatului spoletan,
papa, Minas, in ce-1 priveve pe dinsul, prieten legdturii cu
imperial, roaga pe rege sa nu atace din nou Ravena, izbu-
tind a face ca orapl sa fie impartit intre cele doua puteri.
In acest moment, i se cere de catre Pipin s raspunda daca
rasa degeneratil a Merovingienilor poate fi inlocuita cu fa-
milia ins4i a lui Carol Martel.
Era in legdtard cu vechile intrebdri relative la dogma pc
care Merovingienii le facuserd la Roma autenticitatii; regali-
tatea fiind sacra, era firesc ca nimio sei nu se decidd asupra ei
fdrd o asemenea consultare: cu imperiul singur era altceva,
fiindca el avea autenticitatea sa proprie, superioara ori-
carii alteia. Si papa aproba, creind pentru InlUa oard o dinas-
tie prin sentinta Scaunului roman.
La aceasta-1 aduce alt factor decit vointa sa ori a romani-
lor, poate chiar decit ambitda acestor carolingieni. Boni-
faciu, care consolidase cucerirea sa germana i cu ajutorul
= A episcopului Anastasio si a preutului Sergio. PartMs Fran-
ciao Carolo, sagacissimo viro, qu tune regnum regebat Francorum...,
postulandum ad praefaturn Carolum ut eos a tanta oppressione Longo-
bardorum liberent".
% Quondam patricius et dux, vel omnis exerciLus romanus". Mai
departe: ducatus rornanus", habito consilio cum Romanis".

73
www.dacoromanica.ro
lui Pipin, al fratelui saki Carloman, i intinsese, din noua
sa resedinta de la Co lonia, puterea i asupra Galiei: Ii ve-
dem cerind de la papa trei palii pentru trei arhiepiscopi
franci i acuzind pe Zaharia de simonie fiindea acordase
numai unul. Propaganda a cucerit Carintia slava, care se
uneste prin hotdrire papala cu episcopatul de Salzburg.
Interesul papei era sa' creeze o noua putere sprijinita pe
Hesperia, crestinatA sau dominata de dinsul, pe un nou
populus christianus", credincios vechilor dogma, intrasi-
gpra, fall de ereziile Bizantului.
Cu longobarzii se Incheiase un armistitiu de dougzeci de
ani. Cad lupta intre duci Incepuse: Hildebrand, nepotul
lui Liutprand, mo-t in mijlocul Intreprinderilor sale, e in-
locuit de ducele Friulului, Ratchis, si, cind acesta ataca
Perugia, mustrarile papei 11 fac sa intre in calugarie, ca si
Carloman fratele lui Pipin, Aistulf, fratele lui Ratchis, ia
Ins5 Pentapolea i Ravena (751-2), fara a se atinge deo-
camdata de Roma, fatd de care se prezinta ca urmasul legiuit
al exarhilor.
Papa a rAmas Inca acelasi partizan al Bizantului. Desi a
Mout pace cu Aistulf, noul rage longobard, care care roma-
nilor un tribut de un solid de aur pe cap, anual, Stefan al
II-lea, un Roman, trimite soli la Bizant, cu indemn de in-
taareere la ortodoxie pentru noul imparat Constantin, dar
si pentru a-I determina la interventia personala in penin-
sula ca s. libereze toat Italia" de muscAturile fiului rau-
tAii".
In schimb impdratul ii care papei, prin si1eniariul loan,
s'a facA pe Aistulf a-si parasi cucerirea. Cind noua pace de
patruzeci de ani a fost ruptA, rindul francilor in Italia a ve-
nit: c4kAtia exarhatului va fi adus5. inaintea lor, de too.
1 Ut cum exercitu ad tuendas has Italiae partes modis omnibus
adveniat et de morsibus f liii imquitatis romanam urbem vel cunctam
Hallam liberet. Cf. Liber pontificalis: ut, iuxta pod ei saepius scrip-
serat, cum exercitu ad tuendas has Italiae partes modis omnibus adve-
nia t".

74
www.dacoromanica.ro
 Aistulf pare a fi fazut, in sfirsit, ca papa e dusmanul cel
mare al intc.meierii unei Langobardii care s ar fi deosebit
de cea veche prin aceea ea, in loc sa fie exilata in nord,la
Ticmum, s-ar fi sprijinit pe tinuturile ce formau exarhatul
si ar fi cautat cindva in Roma capitala sa fiieast a, cohtinu-
ind astfel vechea Gotie a lui Teudoric. El ameninta pe Ste-
fan al II-lea, care, in lipsa de alt arma, face sa se plimbe
in procesiune o veche icoana rasariteana, de care e lipit
tratatul, calcat abia patruzeci de zile dupa inchei rea lui.
In acelasi timp, denunta la Bizant ca el, papa, urmare,'e a
se substitui exarhului, ocupind Ravena si caatile ce s8 tin
de dinsa"1.
In acest moment se face chemarea papei in Franta de
Pipin, pentru incoronare. Episccpul de Mctz si ci-th a to-
varasi indeplinesc misiunea. Ideia lui Bonifaciu, care consa-
erase el pe Pepin, trebuie sii fi fost aceia de a se crea pentru
intlia wird o monarhie crevinil, gird caracter naticnal, path'
in serviciul operei de misiune pe care o incepuse .i o ccntinad
el. Papa ilsti pregatise terenul prin cererile reretate catre
noul rege pentru liberarea Italiei, parasita de imparat si
amel intata de Aistulf. Inca din 753, Pipin declarase formal
pri tr-un trimis al sa'u, ca e gat, la orice vo'nta a Sf ntului
Scaun.
Ce s.nis era sa aib6 aceasta calatorie, o int-lesese de la
inceput longobardul, care, pentru a ingadui lui Stefan sa'
treaca prin statele lui, ii ceru formal sa nu vorbeasca de
Ravena. Liber pontificalis pretind- CA, fard s is 'dire, aceasta
cerere ar fi fost refuzata; asa trebu'a sa. se prezinte urmasi-
lor atitudinea, intr-un ceas asa de h taritor, a s fului bise-
ricii romane. De fapt, ea stia bine sa faca toate concesiile
necesare, atunci ca si mai-nainte2.
Ca odata imparatdi bizantini, Pipin primeste stralucit pe
sacrul sau oaspete. Carol, fiul mai mare al regelui, ii iese
1 Eunclm sanctissimum Paparn esse properatum ob recipiendam
Ravennatium urbem et civitates ei pertinentes; Liber pontificalis.
2 Cronica epis-opilor de Ravena spune: postulans (Papa) tuta-
mina atque prasidia ad expellendos Lonstobardos a Rom-rnorum
finibus, quia Aktulphus rex Hallam acriter opprimerct.

75 www.dacoromanica.ro
Inainte, dupd eticheta reisdriteand. Urmeaz5. apoi adorarea:
Pipin se coboarti de pe cal i ingenunche cu smerenie mare"
(cam nrIgna hamilitate prostratus). Prin acest act ca i
prin sinzplul act al drumului pe care-1 face spre dinsul papa,
care n-a iesit vreodatei din I talia decit pe poarta care duce la
Bizant substituirea regelni franc in drepturile inzperiale
incepe. Corespondenta pontificalri spune ea la acest prilej
Stefan a egptitat fagaduiala de a i se da deosebite cetati si
teritorii ale provinciei Italia"1, iar biografia pontificalti
precizeazil: a fost vorba de a se conceda duptt placul lui,
7 11

exarhatul Ravenei i drepturile sau posesiunile Republicei"

(romane)2. Credem ci aceastd fdgdduintei era in functiune
de acea dubld ungere cu sfintul mir, asemenea cu care este ,
afard de un caz spaniol, in teocratia vizigotri, un singur
exe.aplu, al impdratului Iustin, care desdvir.yea caracterul,
en total non de acuma, al lui Pipin, devenit, dupd datina bi-
blicei a ha Saul uns de marele preot Sanzuil, reprezentantul
autorizat al bisericii, care nu mai putea face nimdnui aceastd
onoare.

Faptul cel mare in istoria papa1itii, cel mai insemnat

fapt nou in istoria intreagil a evului mediu se indeplinise
din aspiratiile de separatism ale Romei, ale Italiei intregi",
ale Hesperiei", din nevoile situatici papilor, al ctiror loaia-
lism fusese pus la suprema incercare, i din creat,iunea, prin
rezuItatele predicii neobosite a lui Bonifaciu, a unei nouri
cre,tinritAti, fdrd nici o legdturd cu trecutul, feirei nici o de-
pendentd de Bizant, care acum li cerea qeful, monarhul, iar
mai tirziu impdratul.
La intoarcere, Stefan viziteaz5. Ravena, unde slujqte;
prima rtm de episcopul Sergiu, ii cheama la Roma i-1 su-
pune judectitii. Aistulf, care intelesese ce schimbare adusese
in situatia lui caltoria papei la franci, face ca i odinioar5
Liutprand: el vizitcaz5. mormintele Apostolilor, aducind da-
Diversae civitates ac territoria Italiae provinciae.
2 Ut jill placituin fuerit, exarchaturn Ravennae et Reipublicae
iura seu loca.

76
www.dacoromanica.ro
ruril. La Ravena noul stapin daruieste blamida sa zugra-
vita cu aur"2 f3i incepe a cladi o biserich noua.
Papa, duprt indemnul lui Bonifaciu3, a creat lima o rega-
litate noua, care e a Sfintului Petru, e a bisericii rornane, e
a lui. Regele din Galia e pentru Sfintul Scaun un fiu du-
hovnicesc", un spiritalis computer. Roma laic i-a aprobat
hotarirea, acea Roma, respublica Ro-nanorum4, liber a-si
alege judecritorii" si in numele careia ,5tefan a creat patri-
cii pe cei doi fii ai lui Pipin ; in caMtoria sa, Stefan al II-lea
a fost inconjurat de fruntasii ostirii" (militiae optimates).
Episcopatul italian sta grupat intreg in jurul lui. La 756
el poate scrie in numele episcopilor, preotilor, diaconilor",
ca i in al ducilor, cartulariilor", contilor tribunensi si a
intregului popor (universus populus) si oaste a romanilor".
Cit priveste Bizantal, sfisiat de chestia, absorbanta, re-
) igioasa, politica si sociala , a iconoclasmului, el nu poate
protesta impotriva actului care se indeplinise si ale carui
consecinti materiale, in dauna imperrului, erau sa iasa la
iveala, de altminterea, mai tirziu numai. Deocamdata noul
imparat Constantin cauta si el sa cistige prietenia regelui
franc, dupri ce acesta capatase consacrarea bisericeasca, de
un caracter atit de revolutionar: o solie bizantina se Infii-
tiseaza in acel deprirtat Apus, aducind ca dar o orga, un or-
ganwn.
Longobarzii incercara o lovitura, ridicind impotriva lui
Pipin ca pretendent pe calugarul Carloman: el e inchis insa
in minastire si dupa citeva zile"5 piere de o moarte miste-
rioas. Indata AistulLe somat sa cedeze exarhatul in miinile
papei, continuatorul, prin credinta fata de dogma, al imperiu-
1 *i eronica pom-nita explica: quia tempus eum non adiuvabat,
2 Cblamidem ex auro pictam, qua erat indutus.
8 Tot lui trebui sti i se atribuie inehinarea bavarezului Tassilo
(in passiatico sc commendantes per mama), cu juramint pe moa,,tele
mucenicilor" Dionisie, Rusticus, Eleutherius, Co-rmanus, Martin,
indatorindu-se si atm fiii lui Pipin (Analele St'. Baran).
4 Clad Aistulf nu cedeaza cetatile, se spune ca n-a dat nec unius
palmi terrae spatium Beato Petro vel reipublidae Romanorum",
5 Post aliquantos dies; Liber Pontificalis.

7Zwww.dacoromanica.ro
11 Li, C2re nu poate fi dccit imutabil ortodox. E datoria lui s-o
fac si, durd o inc rcare pasnicd, trupe'e trance apar in Ita-
lia de N rd, siiind pe longobard sd se refugieze la Pavia,
care e asediatd. Atunci Aistulf se pleacd, dind ostatici,
fdr sfi putem sti exact ce a fdgacluit. Dar, indatd ce adver-
sarul ternut pteacd, ostasii regelui atacd teritoriul roman,
asediind cincizeci si cinci de zile Roma insi. Va fi in za-
dar Insd, el va trebui sd cedeze: ducii lui nu-1 sustin ; popu-
latia tried. mai putin.
Imperiul crede Ins c momentul a venit ca sd-si afirme
drepturile. Joan Silentiariul se imbarcd pentru o misiune
la f anci si, la Marsilia, el cauta sa retie solul pe care papa-1
trimisese cu el la Pipin. In tabdia de la Pavia ei cer birui-
torului ca imparatul sd fie resttuit in drepttrile sale ita-
liene. Pipin stie insh ea datoria lui, ineluctabild, e alta:
cheile c tdtilor italiene, incrcclintate lui, sunt date Vara
zdbavd creatorului puterii sale. Era reinnoirea donatiei
long barde? Poate, dar era m It mai mult d cit atita.
Aistulf, rmas credincios religiei sale, decal nu sefului ei,
moare cu prilejul unui pelerinaj ( veneratio), trdsnit, cum
nu uit sd insemne Liber pontificalis. Ducele de Spoleto,
de Tuscia", Desideriu, fdrd vreun drept dinasticl si care-
ca e consideratdi dinastice se impuseseid si la longobarzi
uzurpg puterea impotriva lui Ratchis, care-si pdrdseste
minditirea Sfintului Scaun i se cere sprijinul de care Desi-
,
deriu si, cu invoirea delegatului lui Pipin, el se acordd,
luptittori franci intovdrasindu-se cu partidul lui Desi-
deriu. Pentru intlia oath', dupd ce Ratchis aluggrul e
inldtui at prin presiunea morald a papei, un rcge longobard
e incoronat, cu binecuvintarea per manus Beati Petri ,
in prezenta lui Folrad, fidelul lui Pipin, considerat astfel
ca suzeran2 dup datina germand, defi, nu cu intervfntia per-
sonald a papei. Ducatul de Spoleto, Beneventul slut sub
ocrotirea Scaunului roman. In schimb el capat cetdtile
patrimoniului: Faenza, Imola, Ferrara, Osimo, Ancona,
1Quidam dux Lonsebardorum, qui ab eodem nequissimo Aistul-
pho Tusciae in partibus erat directus; ibid.
2 1i,tu1f devenie tributar al francilor.

78
www.dacoromanica.ro
Umano, Bellagno, ducatul Ferrarei" Intreg, creiazil
E3i

astfel un teritoriu politic pentru a sa respublica", pentru

poporul lui Durnnezeu", dorninica plebs supusa lui de:a
dreptul, ca unuia de o sam6 cu ingerii, coangelicus. Din
aceea0 dominica plebs" printr-o legaurd de autoritate,
face parte lush', dacd Desideriu e suspect ca orice longobard,
Pipin el insuqi.
Acest ocrotitor chemat, obligat e InsA departe. Poporul
roman", acela hotArgste pentru moment. Aceasta s-a i va-
zut la moartea lui 5tefan.
PAPI I IMPARATI Bucureti, 1921, p. 5-59

www.dacoromanica.ro
 BEDA

Personalitatea reprezentativil despre care

e vorba aici a fost eel mai invatat om din apusul Europei
In decursul veacurilor al VII-lea si al VIII-lea (672-735).
Bede, zis Venerabilul, nu e un om de pe continentul euro-
peen, ci din acel colt retras de lume, care Inca de pe vre-
mea aceea ajunsese, prin miscarile de populatie germanl
de pe la 500, o Anglie. Era el insusi, in aceastil tara cu ve-
che baza etnicil bretong, un anglo-saxon de singe, si chiar,
cum se va vedea, principalul reprezentant al nationalitatii
anglo-saxone in aceast noua patrie. Crici, de fapt, acest
ern, care rezumil rasa lui in culmea triumfului ei politic,
religios si cultural, este eel dintii dintre barbari care poate
fi mindru, nu de regele silu, nu de armata acestui rege, nu
de cuceririle care au fost indeplinite sub steagurile si In nu-
mele lui, ci de lnsgsi nationalitatea sa. Pentru intlia card
In evul mediu, si deei in lume, caei antichitatea n-a eunos-
cut acest sentiment, se vede o mindrie de rasa, in afara de
stat, aproape cu ignorarea si dispretuirea statului. Este eel
dintii scriitor care prezintg, in dezvoltarea literaturilor
medievale, un exponent national.
Un anglo saxon, si nu un englez, caci natia engleza se
va forma dupa si prin ngvalirea normanda din 1066, ca
popor mixt, mai ales in ce priveste sufletul. Beda a fost,
de la inceput ping la sfirsit, de eind a prins condeiul in ming
si a exprimat un gind al sau pina ce oboselile 1-au sfirsit
In cea mai blinda dintre suferinti, vorbind aproape si In
clipa din urrna cu ucenicii sgi, un simplu, ealugar in mangs-
tirea lui de la Jarrow, linga Durham. Nici n-a dorit sa fie
alteeva decit un calugar. Ambitii episcopale ori alte riv-
niri i-au fost cu totul strgine. Chilia lui, cartea lui, condeiul
hui, rugaciunea lui, in acestea se rezumg toatg viata lui Beda.

80
www.dacoromanica.ro
Un om care n-are biografie fiindca n-a vrut. Inaintasi ai
lui, pregatire pentru ruperea legaturilor lui cu lumea nici
nu exista. Biografia lui, chiar pentru eine ar dori sa-i dea
mai mult spatiu, nu se poate scrie. Carti le lui, spiritul care
se desface din ele, acesta este Beda.
Scrisele lui sint multe. Intli lucrri imitate dupa ale
sfintului leronihi, adic explicatii ale Sfintei Scripuri.
Interpretarea Vechiului Testament a fost in acea epoca un
lucru care a tentat multa lume, cedind i nevoii de a da
acestor pagini aspre si crude o interpretare potrivita cu
morala nouti a altor timpuri, de a introduce put in din bilnda
suflare evanghelica in norii aceia de fum, ridicati de pe
jertfe singeroase, care sint partea ebraie, exclusiv ingust
si crud ebraica, a Bib liei.
In afara de aceasta Beda a scris istoria manastirii sale, a
redactat vieti de sfinti. Viata sfintului Felix, compusa in
versuri de Paulin, el a prefacut-o in proza. A tradus slab
el insusi o spune din greeeste viata sfintului Anastasiu.
A alcatuit un martirologiu. Ca si Boetiu, a seris i carti de
stiinta.
Ce ne intereseaza aici e insa numai istoria Angliei de la
Inceput ping in timpurile sale, carte alcatuita dupa izvoare,
cu o prefata, dedicata unuia din regii anglo saxoni.
E o sincera marturisire, caci, dupa insasi spusa lui, de-
scrie lucrurile care s-au intimplat in adevar si care sint n red-
nice de lauda si care pot sa fie spre folosul cititoru1ui"1.
El spune vorbind de erezii: a disparut tendint a acelora des-
pre care vorbesc, dar, cu toate acestea, ca istoric, nu se
poate sa_nu ma ocup de aceste lucruri intimplate si sa nu
studiez atitudinea morala a cuiva fata de miscarea din care
a facut parte".
Cineva care cugeta in felul acesta despre istorie, natural
c. va cauta sa se informeze bine. Si in adevar c Beda s-a
si informat din belsug. Traia pe vremea aceca, pentru a-1
himuri i indrepta, un abate Albin, care era el Insusi uce-
1 Pentru latina lui Beda citatiile originalului se impun mai pu tin
declt pentru frumoasele texte clasice ale celor dintli pdrinti medie.
vali. Le i lasdm deci la o parte pentru uwrinta citirii.

www.dacoromanica.ro
81
6
 nicul arhiepiscopului Teoder si al abatelui Adrian, perso-
nalitati foarte insemnate prin predicatia lor si transforma-
rile aduse de dinsa. Fara acestia Bede n-ar fi scris niciodata
opera sa si nici culture infatisata intr-insa n-ar fi existat.
Se poate zice ca toata partea in care Bede tiateaza despre
cei doi initaatori partea de capetenie in conceptia lui
e luat a. din povestirea urmasului ler Inca in viata. i deoa-
rece el admite legaturi intre anglo saxoni i Scaunul roman
Inca de pe vremea papei Grigorie Dialogul, a trimis pe
cineva extraordinar lueru in acest secol 1 tocmai la
Roma ca sa caute documente; de aici pretinde ea i s-au adus
scrisorile care s-ar fi schimbat lntre papa si crestinii din
insula. Daca aceste acte, care-i folosesc asa de mult pentru
teza lui originea romana a bisericii anglo saxone sint
sau ba autentice, e neaparat, altd chestie. A intrebuintat,
in gall de aceasta, fel de fel de opere sacre i profane. Citise
pe sfintul Vasile, pe Cesar, De bello gallico; cunostea pe
Eutropiu, pe sfintul Augustin, pe sfintul Prosper de Aqui-
tania, pe Gildas, jaluitorul pieirii bretone (De excidio Bri-
lanniae liber querulus).
Caci acest om foarte invatat, care risca etimologii, ex-
plica anume termeni germanici si face jocuri de cuvirite,
sirnte nevoia de a prezenta opera sa In forma in care aseme-
nee. opere se prezint-n antichitatea clasicd.
Va face intii cadrul geografic, aratind ce au fost i sint
insulele britanice. Dupa paginile de introducere, urmeaza
antichitatile din Britania-Mare, timpurile romane, intrucit
putea sa le stie cineva pe la anul 700, pentru ca peurma sa
intre in insusi miezul lucrarii sale, adica viata bisericeasca
a Angliei sub raportul legaturilor religioase.
In cartea aceasta, ca si in celelalte, Beda e, fireste, ea si
scriitorii analizati pina acuma, un umil servitor al lui Dum-
nezeu, care atribuie divinitalii tot ce e bun in om, care e
gate sa primeasca pedeapsa cerurilor pentru tot ce se ames-
teca ran in viata. Trdieste si el in lumea plin i pentru din-
sul de evenimente supranaturale i asteapta glorioasa linite
a celor de dupa moarte. In pagini care sint un fel de preves-
tire a Infernului i Paradisului lui Dante, el povesteste ce
a gasit un om oarecare dintre ai sai dincolo de temutul ho-

82 www.dacoromanica.ro
tar pe care trebuia sa-1 trecem. Coborindu-se spre iad, acel
om a vazut intii fiinte cuprinse de gheturile cele strasnice,
care se repezeau in foe, pentru ea de acclo sa fie aruncate
din nou spre gheturi. Apoi dintr-un git de cr.ptor iesea ne-
contenit un foc strasnic cu mires inabusitor, i strigkele
necontenite ale acelora care se chinuiau inlauntru arkau ea
in adevar acolo este locul celor mai mari suferinti omenesti.
Dup ce inceteaza suferinta, in lumi mai fericite, sint li-
vezi admirabile, in care oarneni imbracati in alb se plimba.
Dar raiul este mai departe, caci aici stau numai aceia pen-
tru care ne rugarn Inca. In locul Vara saman de unde se inalta
cintari de slava dintre florile cele mai frumoase, cu mires-
mele cele mai dulci, acolo este raiul.
Boda nu rivnea decit sa ajurga la mijloc, in cimpiile
care incep a inflori pentru aceia a caror desavirsire sufle-
teas a nu e dusa pia' la capat. Se infkiseaza totdeauna ea
un r b al lui Hristos si ca un merit preot. In sufletul lui
am spus nu e nici o ambitie. In casa liii n-are nici o
avere. Inainte de a muri, lasa ucenicilor shi doar, intr-o
cutruta, piper, tamiie i citeva carti de rugaciune. Ultimele
lui cuvinte cuprind aceeasi neskioasa aspiratie care con-
fundar ea cu Dumnezeu, care reprezinta ultima expresie a si-
lintilor sufletesti din acest timp. Cupio dissolvi et esse cum
Christo", doresc s rra imprastiu i sa fiu cu Hristcs".
Totusi, in aceasta linistita, senina i Impacath cu sine
cugetare a lui se amesteca elemente de critica fag de socie-
tatea contimporang. Observ ironic c era odatti o vreme
cind oamenii vietuiau asa cum Invatau pe altii. Alta data
pomeneste Ca pe vremea aceea ei nu traiau pentru mincare,
ori ca preotii erau primiti pretutindeni ca robi ai lui Dum-
nezeu, fiindca intreaga lor viata era intrebuintata pentru
raspindirea credintRi. Atunci n-avean bogatii oamenii de-
cit cu de-a sila". Cutareregina de odinioard nu suferea hainele
de in si hile calde, ci petrecea toata vremea in biserie5;
minca o data pe zi,si,murind de dureri de git, a recunoscut
ca i se cuvenea, fiindca purtase prea multe lanturi scumpe
in jurul aceluiasi git. Ii pare rail dupa vremea cind episco-
pul traia en clerul sau i abatele statea impreung en calu-
aarii Vorbind de ra5nastirile de femei care au fost pedep-
b

www.dacoromanica.ro
83
6*
site cu foc, el arata cum casutele acelea, filcute pentru rugti-
ciuni si pentru cetire, se prefacusera in lacasuri de petre-
cere si calugdritele teseau haine subtiri i impodobite si
aceasta in mare parte din cauza unui lucru care se chearna
prietenia barbatilor de afarP. Dar spiritul lui ramine blind
si natura sfinta il face a uita de fatalele neajunsuri ale
omului.
in prefata geografica pomenita gasesti, in adel ar, incin-
tatoare tablouri. Sint asa de frurnoase, de limpezi, de lu-
cide, noptile de vara la noi, incit te intrebi dacd a Minas
ceN,a din lumina serii sau mijeste cea dintii lumina a dimi-
netii". in Irlanda", adauga el, iarna este umedd i calda,
asa tacit nici n-are nevoie cineva sal taie fin vara pentru
iarna nici ed. deie addpost vitelor". Si, intre poeziile lui
razl4e, avem o bucata delicioas, dialogul dintre iarna. si
primavara: Zdbavnica iarna, totdeauna gata s doarme,
spune: Sa nu vie cucul, caci acela aduce munca la cimp ; el
trezeste repaosul, el Imprdstie linistea iubita, el tulbura
tot pe pamint i pe ap. Iar eu, iarna, am bogatie, eu am
veselie, mese intinse, eu am linistea dulce si tin foc in sobe.
primavara., de dincolo: Doresc ea vie cucul mieu, pasti-
rea cea mai mbita: veniat cuculus, mihi carissima avis. Vie
cucul, pilstorului dulce prieten, i pretutindeni s izbuc-
neasca pe dealurile noastre din nou ierburile 'nalte,siramuri
verzi sit dea umbra celor obositi si sa vie caprele cu ugerul
plin in staul, i pretutindeni sa vie dulcea iubiie, oaspete
forvrte pldcut tuturora".
Fata de autoritAile constituite, am zice noi, fata de pa-
tetile lurn.ii isi poate cineva inchipui care e atitudinea liii
Beda. Ea este conditionata de actele regilor, si de ale ace-
lora care poruncesc alaturi cu dinii, in raport cu morala
crestina. Regele bun, regele care nu se lupta, care iartil,
care se jertfeste, regele gata de moarte, acela este stapini-
torul iubit de Beda. Lingusiri asemdnatoare cu acelea pe
care Casiodor le indreapta care Teodoric, toata acea reto-
rich' ingenuncheata a italianului, gata sa sarute }mina sta.-
pthitorului intocmai ca robii din Stambul mai tirziu poala
sultanului, sint cu totul necunoscute acestui indraznet spi-
84 www.dacoromanica.ro
nit liber, acestui din& in care traieste un ostag, en toatl
nobleta i vitejia lui. Povesteste cu indignare faptele regi-
lor pgini, cari refuza sa primeasca pe raspinditorti credin.
tei crestine, carora nu li inteleg rostul, i cari, la impartirea
nafurii, striga sa li se dea i lor, cu toate ca nu sint crestini,
amenintind pe apostoli cd-i arunca dincolo de granita, dud.
nu vor. Lauda pe regii aceia pe vremea carora era asa de
mare linistea, incit o femeie cu un copil in brate putea sa
mearga de la un capat la altul al regatului. In tablouri fru-
moase ni se infatiseaza regi de felul lui Osvald, care sedea
la masa si, cind la poarta i se infatisau saracii, 1i intreru-
pea ospatul, lua bucatele lui simple si le impartea evanghe-
lie flaminzilor de pe pragul lui, care nu se multameste insa
cu atita, ci, superior acelui rege francez care fura din casa
de la el lucruri ca sa le impart:A celor lipsiti de avere
simtind cum i se taie podoabele scumpe de pe imbracamin-
tea lui, de cutare hot sarac, ii lasa s facti, superior zic, ace-
lui rege, insusi Osvald sfarmd in bucati talerele scumpe de
argint ci imparte fragrnentele lor la cersetori. Atunci, de
linga dinsul, un cleric cu cuvintul facator de minuni spune:
Mina aceasta sa nu putrezeasca niciodata". i, in adevar,
el cade in lupta cu dusmanul, tot trupul lui se taie in bucdti,
dar mina ramine intreaga, neatinsii, moaste ale regelui
sfint si bun. Ii plac regii cari inaintea unui episcop cad in
genunchi, pocdindu-se fiindca intrasera in casa unui excomu-
nicat, pe care-I iubeau. liplac regii cari calatoresc la Roma,
cari ramin acolo, cari se fac calugari, pe ale caror morminte
figureaza modeste nume crestinesti: calugarul Petru, care
a fost cindva rege al Angliei". 1i plac regii invatatl in scrip:
turi cart sprijina numai crestinismul, aceia cari sint mai
mult episcopi decit domni, precum se bucuril ca, in vremea
noastra, mai curind se face cineva calugar decit ostas".
Un David, asa trebuie sa fie seful incoronat al anglo saxo-
nilor.

St venim acum la sensul operei lai Beda. Ce a vrut

el cu aceasta carte si cum se oglindeste peste ce a vrut sit
spuie si poste tot ce vrea sa ascunda, adevarul In ce priveste

www.dacoromanica.ro
85
cea mai veche viala din Britania Mare in epoca arglo sa-
xona?
Ce se observa intii la Beda este, cum. spLneem de la in-
ceput, marea lui iubire pentru Anglia sa si pcporul corcc put
de dinsul ca unic, cu toata impartirea politic, acc.dtnial,
in sapte regate, care locuia in acaasta tara. E Ln nationa-
list" de la inceputul secolului al VIII-lea, o savarit cuge-
tare cuminte, care, fall nici un interes personal, intelege c
totusi ternelia lucrurilor omenesti se reduce, in ce prrveste
pe oameni i aspiratiile lor, mai mari decit dinsii, la iubirea
unei bucati de pamint si a fratilor cari traiesc pe bucata
aceia de parnint. A scris el insusi versuri in limba anglo sa-
xona. i un biograf al lui, care-i povesteste moartea, spune:
si in lirnba noastrg anglica a alcgtuit poezii", reproducind
chiar unele din ele ca urmatoarea: inainte de sfirsitul fi-
resc nimeni nu poate fi socotit intelept i prin urmare tre-
buie sa. se astepte vreraea aceia ca sg se hotarasca rcstul
ultim. al unei vieti omenesti". A tradus pentru cred.ncicsii
cari nu stiau latineste Evanghelia sfintnlui Ioan. Vorbeste
de legile regelui Ethelred asternute in limba pcperului si
ni infatiseaza intr-un frumos capitol pe calugarul poet in
limba nationald, Cedmon, care a scris cu talertul pe care
Dumnezeu i-1 dase cind gratia Lui s-a coborit asupra-i.
1ngrijea de caii manastirii i cinta ; calLgarii ceilaltr s-au
minunat cind au vazut cum acest Gm dispretuit, fr nici
o invataturg, cinta asa de frumcs lucruri neauzite ping
atunci, si el a marturisit atunci binecuvintarea de care f u-
sese atins. Ar fi bine", urmeaza povestirc a, sa se reproduca
astfel de cintece ale lui, dar cintecele, erica de bine ar fi
alcatuite, nu se pot preface dintr-o limba in alLa limba
far stricarea frumusetii lor si a demnitcifii cuprinse intr-in-
sele". *i altii au luat model de la dinsul", incheie Beda,
si de aici inainte s-au tot facut poeme religioase in neamul
anglilor".
Anglia lui el o stia ca n-a lost de la inceput asa sub rapor-
tul national. Mai stia ca pamintul acesta al Britaniei Mari,
ca si insula vecing. a Irlandei si alte insule mai mici, d'n
imprejurimi, a cuprins alt rasa cindva. Cetise caitca lui
86
www.dacoromanica.ro
Gildas despre pieirea acestei rase. Rasa aceia n-o iubea. Si,
cum face de obicei un om care nu iubeste, el atribuie celti
urit sentimentele pe care el insusi le are fatA de dinsul. Nu
ne inbesc celtii, zice el, bretonii crestini si-au ascuns cre,
tinismul de noi; fat de anglo saxoni ei n-au avut decit
-dispret.
Se crede Ca' anglo saxonii au fost chemati de indigeni,
dar, oricum, nu ca s rmiie. Ei ar fi venit sub Hengist si
Horsa, a cAror existent este astAzi pe dreptate contestatd,
fiind persoane legendare, izvorite din poezia populard, cum
le dovedesc i numele. Oricum, colonistii rAzboinici, che-
mati" provizoriu, au rAmas aici si s-au luptat multa vreme
cu rasa indigen6. AceastA rash plinti de paezie, de o nem'ar-
ginit'a credintal In lucrurile misterioase, de o evlavie adincA
si neldmurit incA pentru noi fata de ascunsurile naturii,
-rasa druizilor, filozofii din pdurile sfinte, pe care cucerirea
i-a desfiintat foarte rApede, n-a fost In stare s'd se apere de
fr'ul greu, aruncat cu mina' tare, al navAlitorilor. Era dar
imposibil ca in veacul al VII-lea i reprezentantii rasei sA
iubeasca." pe aceia care se stabiliser pe partea cea mai largai
cea mai infloritoare de pe pamintul lor. De aceea si Beda-i
uraste, cum am Spus, si la fiecare pas Ii denuntA.
Ca'ci bretonii nu disp6ruser politiceste cu totul. Inca
dup6 500 anume sefi ai lor se foloseau de discordia dintre
anglo saxoni, se ridicau Impotriva cut6rui rege, se luptau
cu el, 11 biruiau, 11 ucideau. De cite ori apare cite unul din
acestia, Beda Inseamn6 Urania" bretonA, cruzimca" bre-
tona. Cuvintele cele mai aspre din vocabularul sAu latin
servesc ca s. critice pe ultimii din rasa indigenA, cind se
revoltil Impotriva rasei cuceritoare. Toate favorurile talen-
tului s'au si toat binecuviniarea chemiirii sale slinte le re-
vars, exclusiv, asupra anglilor sAi.
Dar din mediul acesta breton s-a ridicat la un anume
moment o inaltA Inv6tatur. In Wanda s-au intemeiat mri-
nAstiri foarte simple, pe care Beda le zugrriveste pios, ma-
nitstjrj Mcute din lemn i acoperite cu papurg, cu totul deo.
sebite de clAdirile mai tirziu ale englezilor, de modri ro-
man6, din piatr sau car5mida. In mAnastirile acestea,

www.dacoromanica.ro
87
asezatc, prin locuri singuratice, unPori in insule, se grama-
dean diugari care duceau o viata potrivitd cu timpurile
apostolice. Dupa Tebaida de nisip a Egiptului era aici o
Tebaida de neguri. Ossian n-a existat niciodata: nurnele lui
a slujit doar talentului lui Macpherson pentru a scrie lu-
cruri fruraoase, dar, dad ar fi existat lumea lui Ossian, ea
ar fi samanat cu tablourile acestei vieti monastice. Trdiau
sub rin abate: abbas", i acesta era cel mai venerabil titlu
pentru irlandezii din evul mediu. Era ca un rege, un repre-
zentant al lui Dumnezeu pe pamint. Cu totii formau astfel
o societate de sfinti, o insuld a fericitilor".
Cum s-a ajuns ca in manastirile irlandeze sa patrunda o
asa de curata stiintd a limbii latine, o asa de larga culturil,
aceasta o Intelegem numai cind ne dam sama de dezvoltarea
pe care o luase comertul gratle dilor ramase libere, pe mare,
in veacurile al VI-lea si al VII-lea. Cu toate acestea ramine
qi o parte misterioasa. Monahii acestia aveau mari biblio-
teci, traditii scolare vechi: se trimetea din Anglia, ca sa
thy* la ei, copii care stateau timp inde'ungat, priminci
stiinta cartilor i Invkaturi morale prin care se Intorceau,
transformati. Erau asa ae vestite lacasurile acestea irlan-
dew, inclt din Galia insasi, care nu se poate zice ea, i pe
vrernea merovingienilor, era o tara inculta, venea cineva
ca s. ingenunche ca un umil ucenic pe pragul de pamint al
chiliilor irlandeze.
Lui Beda nu-i plac nici irlandezii, alti bretoni. Nu-i
poate condamna, nu-i poate critica; erau crestini asa de
buni, niste invatatori asa de generosi, Inca nu puteau sa
fie tratati ca un sef salbatic de luptatori, care vars singele
sacru al regelui anglo saxon. Dar el insinueaza impotriva
lor. \Traa lor totusi nu era canonicd. Traiau ca inainte de
sfintii phrinti, ca In evanghelie. Noi am zice: cu alit mai
bine, cuvintul fiind mai presus i decit autoritatea, datina,
legea. i calugarii aveau i un alt pacat: nu serbau Pastile
in aceeasi zi cu ceilali, urmind ritul sfintului Ioan, si nu
al sfintului Petru.
Obiceiul lor trecuse si in Britania Mare. De doua ori in-
tr un an se sArbau Pastile in acelasiregat, dad, sd zicem,re-

88
www.dacoromanica.ro
gele era crestin de doctrina romana, papala, iar regina de doc-
trina irlandeza, scota, hiberniana. Chestia aceasta a Pasti-
lor jodc6 un rol foarte mare la Beda, calculatorul, materna-
ticul epocii sale. Si el o rezolva in sensul roman, dei cu alle
argumente decit acel rege anglo saxon, care convocase un
sinod pentru impacare si aderentilor sfintului loan le-a pus
intrebarea urrnritoare: daca acestuia i-a spus Bristos ; ca
tu esti piatra si pe aceasta piatra voi cladi biserica mea",
adriugind: Dar, cInd ma voi duce, pe lumea cealalta, slin-
tul Petru nelasindu-ma sil intru, Imi va deschide poarta
sfintul loan?
Dar pe lingai forma aceasta de crestinism vechi, importat,
vine in Britania Mare si influenta crestina din Galia mero-
vingienilor. Era un mare avint catre sfintenie In Galia
aceasta. Se aflau si acolo manastiri infloritoare. Beda insusi
ne spune ca anume regi isi trimeteau fetele ca sa invete
morala crestina, ba ca sa si rarniie in lacaurile din Galia,
la Chelles, la Andilly, care au cuprins un destul de mare
numar si din aceste principese anglo saxone.
Prin Galia se hien si legatura insulelor britanice cu Roma.
Regele Pipin insusi a lost un mare ocrotitor al acestor calu-
gari care plecau din Anglia: un Wilibrod, un Winfrid si
altii, ca sa predice la frisoni si la germanii pagini de dincolo
de margenile statului franc. Si Beda spune lucrul acesta cu
recunostinta. Pomenind de autoritatea adevarat regala a
lui Pipin 11 nurneste prea-gloriosul duce al francilor". Ba,
la un moment dat, recunoaste si imperiul francilor". A
avut legaturi personale cu Scaunul din Arles.
Precum se vede, era un curent puternic si din aceasta.
parte. Nici aceasta insa nu-i place lui Beda. Nu pentru ca.'
ar fi fost si aici Inca un curent celtic, Galia fiind germani-
zata si, Inainte de toate, romanizatrt, ci pentru ca indepen-
denta insularrt a Marii Britanii ar fi fost atinsa in dezvol-
tarea ei istorica daca s-ar fi atribuit Inriuririlor venite din
Galia un rost hotaritor in ce priveste primirea crestinis-
mului.

89
www.dacoromanica.ro
 Atunci, fiindca vedea numai religia crestina, dar a ramas
toga. viata lui anglo saxon, el trebuia sa aduca de alt-
undeva acest crestinism. 11 va aduce de-a dreptul din Roma.
Si vrea sa-1 aduca din vremuri foarte vechi. De aici indoiala
ce se naste si in ce priveste autenticitatea corespondentei
papei Grigorie Dialogul cu regele din Kent. E foarte cunos-
cuta povestirea lui: papa ar fi vazut cindva pe o piat din
Roma niste robi cum nu mai intilnise: albi, cu parul blond,
foarte frumosi. I-a intrebat ce sint. Sintem angli. An-
gli, prin urmare angeli (ingeri). Din ce ar sinteti? -- Din
Deira. De ira"? Deci sint chemat sa va scot din aceasta
minie a lui Dumnezeu". Oamenii de atunci gustau foarte
mult aceste apropi ri verbale.
Se hotaraste ca papa & trimeata pe un evangelizator.
Alege pe Augustin, calugar benedictin din Bari. Misionarul,
s sind pe acele coaste reci, intilneste pe regeleEthelbert,
care avea de sotie o crestind, franca', Bertha. 1i anuntil c a
venit sa predice o religie noua. Regele se temea insa grozav
de vraji. Nu-si poate inchipui cineva puterea pe care o exer-
cita vraja in terile acestea nordice, de intuneric, de furtuni,
de ceaVa. Ethelbert declara ca nu va sta sub un acoperamint
cu strdinul, fiindc acesta-1 vrajeste. S-au intilnit in aer
liber, i barbarul a auzit Crezul. Ne tinem, a spus el, de
multa vreme de alt religie, totusi religia voastra nu ne
este necunoscuta. Dar crestinismul apusean stia s razbata.
Sada pe un colt de coasta, el patrunse incetul cu incetul,
pina ce a trecut din bisericuta celui dintii ceas la marea
biserica de la Canterbury.
Acesta ar fi i cel dintii simbure al unitatii nationale
anglo saxone, dupd expunerea lui Beda, care vrea el, in pa-
triotismul sdu, acest lucru. La inceput ar fi fost o unitate reli-
gioasd pentru ca pc urmd sd vie i unitatea politica'. 5i expune
CU cita greutate papa a cucerit pe acesti regi, unul cite unul,
la distante de atitea decenii, si de cite ori, dupa moartea
cutarui rege atras la crestinism, a venit alt rege,
de cite ori din cutare colt rmas necredincios, s-a stirnit o
puternica reactiune, care a maturat toate urmele religiei
celei noua.
90
www.dacoromanica.ro
 Poate Insa ca si Seaunului roman ii, trebuia un singur rege,
gata sa piece genunchii inaintea sfintului Petru.
Dar predieatia a mers tot inainte. Cutare apostol format
in aceastil scoald a patruns prin regiuni departate, ca in
Northumberland, unde regelui Edwin, si el sot de crestind,
i se face propaganda crestina de apostolul religiei celei noi
in aceleasi imprejurari in care s-a racut aceastd propaganda
lui Clovis Francul. Regele era in razboi, si-i trebuiau aliati.
I se pane, lui ca zeii cei vechi sldbesc, se clatind si in locul
lor voia un zeu puternic, in stare s deschida portile biruin-
tei. Daca'-mi merge bine, spune el, imi botez fata avea
o fata ; dacd-mi merge si mai bine, ne botezam si noi.
Vazind cd Hristos se tine tare fat de zeul pagin, el convoaca
un sinod de intelepti. Este intreabd numai el bund
sau ba religia aceasta? *i. un inteept raspunde: Asa mi se
pare, rege, ca viata oamenilor acestora de pe pamint, in
compare tie cu timpul care ne este necnnoscut, este ca si cum,
stind tu la cind. cu vitejii si dregatorii tdi pe vreme de bruma,
si aprinzind focul din mijlecul caminului, si cald fiind in
odaie, pe cind afara se infurie pretutindeni virtejurile ploi-
lor de iarna ori ale zapezilor, o pas:are zb ar iute prin odaie,
si intrind pe o usa, iese indatd pe alta. In acea vreme chiar
cit este inauntru, ea nu se atinge de vremea rece. In* dupa
ce intr-o clipd a strabatut acest prea mic spatiu senin, indatd,
intrind din nou in iarna, piere din ochii Vai. Asa aceast I viata
a oamenilor o clipd apare. Cit de putin insa stim macar ce
urmeaza si ce a fost inainte ! Deci, dac accastd ncua invdfd-
turd aduce ceva mai sigur, pe drept ea trebuie sd fie urmata".
Iar preotul batrin, care servise o viata intreaga zei or, nu voi
s lase nimanui altuia dreptul de a-i distruge.
Totusi, cu predicatia aceasta asidua in toate colturi'e,
biserica nu era pe deplin organizata. *i. atunci iata c se
trimete la Roma, in a doua jumdtate a veacului al VII-lea,
pe la 660, de doi regi, dintre care unul e energicul Oswin,
o mishme pentru a se aduce un arhiepiscop. Acum ne gasim
In plina autenticitate. Teodor din Tars si un Hadrian din
Nisida tree astfel, cu greu, prin Galia, unde erau bdnuiti
cd au scopuri politice in Anglia, aducind cu dinsii o invill-

91
www.dacoromanica.ro
tur5 lna115: de metrica, de astronomie, de aritmetica si, in
ace'a*i timp, o cunostint4 perfecta a limbilor laLin i greaca.
Cultura anglo saxonti pleaca din acest moment. Si im-
preun5. cu cultura pleaea i un sentiment de unitate. Biserica
fiind itnitarri, alcatuitri sub un arhiepiscop, si statul trebuia
sti se modeleze unitar, dupti forma care a capatat-o biserica.
Acesia este actul eel ntai mare din istoria Angliei. Incep
timpuri cu totul deosebite de trecut. Teodor tine sinoade.
La unul din ele asistd regi din Northumberland, din Mercia,
din Kent, din Estanglia. Teodor se intituleaza din gratia
lui llumnezen arhiepiscop al Angliei si al cetatii Canter-
bury". Impune sinodul ca mijloc de guvernare al statului,
cere din Roma, de la papa Agathon, cintareti, si i se trimete
loan arbicantorul. Cind regii se iau la lupta, el intervine qi
le impune pacea. Sapte episcopi stau in jurul lui i-1 ajuta
sti hirotoniseasca. Cind moare, la 692, el lasti o alt5. Anglie,
in ordinea culturalti ca si in ordinea poliLici. Citi au venit
pe urma, 1-au imitat fara sa-1 poata ajunge.
In adevar este o alta. Anglie. E interesant sa se vada in
documentele anglo saxone din aceasta vreme cum se respecta
cuviinta greceasca, pelasgica", precum zice Bede, pina si
in formele de stil ale documentelor bizantine. Caci primiserd
totodata si iubirea catre unitatea politica romana in forma
Bizantului. La fiecare moment Beda spune eine era imparat
la Constantinopol, 0ei acum deptirtata Anglie se indreapta
in ordinea politica dup schimbarile de stapinire intimplate
ia captitul lumii rasaritene. Un rege se numeste astfel basi-
leus", titlul imparatilor. din Bizant. Cutare alt rege Ii
zice monarchus" (sic), tot dupd datina orientala. Si episco-
pii, gasind numele lor prea banal, il prefac de-si zic catas-
copus". Unul din ei confundri, cum confundau vladicii nostri
din Ardeal rostul arhidiaconului, arhimandritului cu al
mitropolitului sau i arhimitropolitului, episcopul cu arid-
mandritul". i toatri forma actelor engleze in acest timp este
a eancelariei bizantine. 0 deplin5. transformare cultural,
i acPastti transformare cultural, factor esential al curente-
lor care vivificti istoria universala, va avea o inf1uen15.Si
92
www.dacoromanica.ro
asupra culturii carolingienilor, contribuir d poate s. destepte
in mintea regilor franci din secolul al VIII-lea ambit,iile
imperiale pe care le-au capritat si din Ron..a, dar poate 0
pe aceastillalta cale.
Prin ceea ce cuprinde, ca si prin ceea c pregateste acea
cultura anglo saxona, cartea de capetcnie a lui Bede, care e
expresia ei sinoptica, merita s fie asezata intre carcile
representative ale omenirii".
Cifi reprezentative in viala omencrii, vol. 1, Bucureti, 1921,
p. 142-157.

www.dacoromanica.ro
4. mai
FRANTA CRUCIATELOR

Nu se poate spune Indeajuns cit de mare a

fost influenta cruciatelor asupra dezvoltrii poporului fran.
cez.
Ping la aceastal isprav 5. cornun5. a francezilor", Gesta
Dei per Francos, spun cronicarii incalziti de un superior
entuziasm, fiecare localitate, dar mai ales fiecare teritoriu,
cet te", episcopat, comitat sau ducat, dup toate aspectele
sale, trise deosebit. CM6toriile erau putine; negotul eel
mare, fkut, mai mult de strini, evrei si orientali, nu
contribuia la cunoasterea reciproc si la constiinta pe care
o putea produce. Locale, teritoriale erau i bilciurile, tirgu-
rile de sarbdtoare (foire din feria: cf. bilci insusi, din ung.
bursa, pelerinagiu ; nedeie de la slay. nedelie, duminic6), a
caror inflorire e, de altminteri, tirzie. *con centrale, care sl
adune ucenici de pretutindeni, lipseau.
Dqr continuele cMatorii spre Locurile Sfinte Mceau pe fie-
care s'a" striThat tinutul altora. Inca inainte de cruciate ele
aveau un caracter impunator, prinzind societatea intreaga.
Glaber scrie despre dinsele, impresionat de mretia fenome-
nu!ui; care era produs de groaza anului o mie, anul pieirii
care se apropie, precum urmeaz: Pe vremea aceea incepurd
aproape toti cei care din Italia si din Galia doreau s
mearga la mormintul Domnului in Ierusalim a pa'r'asi
drumul obisnuit , care era pe mare, si au lua calea prin
aceste regiuni (per huius regionis patriam). Din lumea
toatA a inceput srt curga" la mornaintul Mintuitorului In
lerusalim atita lume, cit4 nu putea nadajdui pina atunci ni-
meni. Ctici intii pornir oameni din poporul de jos, apoi de
cci de mijloc si la urma si cei mai mari regi i conti si print i...

www.dacoromanica.ro
94
Erau si multe femei, cu lume mai sAracia. Cei mai multi
doreau s moar inainte de a se intoarce acasti".
Cruciatele, izbucnind la 1096, nu fcurzi decit s. intareased
aceast'a miscare. Oamenii ajunser a-ai cunoaste Ora, a-si
da seama crt in cuprinsul ei se vorbeste aceeasi limba ori
dialecte asemiintoare, c Sudul insusi, de alt grai, e pe
acelasi mare teritoriu geografic, are aceleasi interese si intre-
buin1eaz6 totusi o limb6 de aceeasi esenVa.
Pe de alt parte, se Lunoscu Bizantul, cu formele lui romane
perfect Ostrate, cu ordinea lui imperial neatinsg, cu cen-
tralismul lui covirsitor i civilizatia lui intreag. Cei intorsi
de acolo ajunser a-si face alt idee despre un rege i despre
supusii si. Si, in acelasi timp, ei aduceau cu dinii, dupri
dec64erea artelor acas6 la ei, o conceptie superioard a arhitec-
turii macar, care pe atunci reinnoieste tipul vechi al basilicei
si-i aclauge ornamente sculpturale, In care se recunoaste
usor acelasi spirit de sintezd oriental care a impodobit
vestitele stofe pe care le trimitea Bizantul in Apus si care
acopereau in viat4 i dup'a' moarte trupurile celor mari si
bogati. A fost si la inceputul evului mediu o renastere por-
nit din Bizant.
Si lupta cu pdginii a mai produs un mare rezultat sufle-
tesc, factor esential pentru dezvoltarea poporului francez.
In avintul acestor razboaie pentru credint4 cintecul epic in
limba vulgara s-a trezit. El unea, in poerne pe care lumea le
admied i astzi si care si-au aflat cea mai frum.oas6 form,
a Ipr ceva mai tirziu (Gestes Garin, Girart de Vienne, Aimery
1 Tune temp oris coeperunt paene universi qui de Italia et Galiis
ad S-pulcrum Domini Hierosolymis ire cupiebant, consuetum iter,
quod erat per fretum maxis, omittere atque per huius regionis patriam
transitum habere... Ex universo orbe tam innumerabilis multitudo
cvpit confluere ad S-pulerum Salvatoris Hierosolymis, quantum
nallus hominum prius sperare poterat: primitus enim ordo inferioris
plebis, deinde vero mediocres, posthaec permaximi quique reges et
comites ac praesules... Mulieres multae, cum pauperibus... Pluribus
eniin erat mentis d^siderium mori priusquam ad propria reverterentur.
Pp. 646, 680.

95 www.dacoromanica.ro
de Narbonne, Guillaume d'Orange), vechile traditii de lupt5.
ale Sudului cu necredinciosii de dincolo de munti, amintirea
veneratii a lui Carol cel Mare si caldura de entuziasm a earn-
paniilor in Shia'. Eroii, meridionali in cea mai mare parte,
vin din alta lume nationala i, trecind in nord, se transforma,
un fenornen asernanator cu acela care a adus din sudul sir-
bese in nordul nostru figurile eroice care in Dalcani purtau
numele sef ilor slavi legendari, dusmani ai turcilor.
Contiinta necesittii unei puteri centrale bine si ideal
organizate strabiltea societatea inainte de a-si gasi teoreti-
cienii. Relatiile de comert, mult mai largi, care iesirii din
acele miscari, transformind, de fapt, toata viata economicil
a evului mediu, cereau si ele o garantie.
Deocamdata insil regele nu lua si nu putea lua nici o ini-
ia iva . Regii francezi din veacul al XII-lea, pina la Filip Au-
gust, vor fi numai niste teoreticieni ai regalitii, cu oarecare
tendinte spre absolutism, dar care se supun unor cerinte ale
societatii, care ea ii cere, Ii aduce cu sila la o nouii datorie.
1ntr-adevar este o miscare foarte serioasa, care in unele
imprejurari poate s5. provoace cu mijloace mici rezultate
mari. Ea apartine insa bisericii i fenomenului religios cu
consecinte economice si sociale pe care ea I-a provocat si
1-a condus. Putem spune, intr-o formula, ca biserica este
aceea care creeaza natiunea franceza si natiunea franceza
este accea care creiaza regalitatea.
Oricine se apropie de izvoarele pentru secolul al XII-lea
trebuie s constate o foarte mare deosebire 1'a ,5. de secolul
precedent. Acesta, am vazut, este epoca marilor feude, care,
insii, nu cuprind in ele cal* de putin ideea de opozitie
necontenita, sprijinita pe eine stie ce principiu separatist,
impotriva autoritatii regale. Regele se gases-Le bine cu acesti
feudali, si acesti feudatari, afara de cazul ducelui Notmandiei
cind ajunge a fi si rege al Angliei, se gasesc foarte bine cu
persoana regald, la care recurg in anume momente si de Care
sint legati sub anurne raporturi.
Pe larg, In a noastrri Istorie a literaturilor romanice, pc care
sperarn a putea s-o tiparim in curIncl.

93
www.dacoromanica.ro
 Acesti marl feudatari exibt ftirti indoiai. si in secolul eel
nou; li intilneste cineva aproape la fiecare pas in paginile
izvoarelor. Lucruri foarte insemnate sint indeplinite prin
actiunea acestor puternici, pe care regii ii comand numai in
anume expeditii, de mare insemntate peniru toatil viata
francez, ori ii convoacii pentru a cilpata de la dinsii anutne
sfaturi.
Dac5. Champagne s-a imptirtit in douti rarnura do cape-

(1-1154) ,
tonic, stingindu-se la 1125, iar cealalt, cea de Blois, care
thidu si un rege Angliei, un sef de cruciatti, pe tefari de Blois
dacrt Vermandois trece la Hugo de Franta tti,
apoi, definitiv, la Flandra, daca multe comitate mttrunte
s-au contopit prin ctisatorii, in schimb Flandra, Normandia,
Aquitania,rmin ca formidabile puteripolitice. Chiar atunci
rind regele Ludovic al VII-lea, fiul lui Ludo\ ic al VI-lea,
se ctistitore,te, cu solemnitate extraordinarti si cu un senti-
ment general al insemntitatii acestui act, luind pe Ali-
nor, fiica lui Gulielm, ducele Aquitaniei, pentru ca, dupa
cruciat5 sa se despart5. i sil se mnite cu IIenric, regele
Angliei, el se numeste doar, atita vreme cit este sotul Alie-
norei, si duce al Aquitaniei-. Prin urmare regele Franciei
insemna una, si ducele de Aquitania alta. Sint douti teritorii
reunite, asa cum era, aiurea, reunitti Normandia cu Anglia
in titlul regelui englez, fair5 ca pentru aceasta Normandia
'ot Nat parte din regatul englee, Sint doi termeni , care stau
alaturi si nu se pot adit,iona.
Dar, in afarti. de Normandia si de Aquitania, care sint
neconfundabile cu autoritatea regelui Franciei, existau o
sumedenie de feude care intimplator s-ar putea reuni, in
anume forme durabile, cu autoritatea regalia. Ina 1111.11
poate ascunde cineva un lucru: c5. aceste feude mari, care
existti, i se manifesta, si bot5rasc in anume momente, nu
mai sint lucrurile de capetenie in viata local. Separatismui
politic francez, care nu e un separatism de opozitie, nici de
revolt, ci umil de necesitate, acceptat de toat lumea, :ji
de regele insusi, care asteapta dezvoltarea unui fenomen
1 Northmania quae est pars Galliae", spune cronicarul; Suger,
ed. Migne, p. 1232.

97
7 Scrierl istolice www.dacoromanica.ro
voL II N. Iorga
organic in ems de progres si nu incearca a-i face violenta
grabind lucrurile sau smulgind prin albia lor obiceiuri nor-
male, anumite, elemental cel noa in separatism este format
de castele. Natural, nu fiecare in parte: pentru aceasta erau
prea multe si prea slabe, dar castelele laolalt sint acelea
care domina intreaga viata politica a veacului al XI-lea.
Izvoarele vorbese la fiecare pas de dinsele, descriu, arata
c m se intemeiaz. Cutare alege un loc potrivit, linga un
drum frecventat, favorabil pentru actiuni militare; pe
acela ii intareste cu palisade, ridica in raijloc o dilma, o
moue si cladeste pe dinsa un castel asemenea cu o casa din
1) rtile noastre si din Balcani; cladiri secundare ii stau la
Element le castelului sint indicate de izvoare cu o curiozi-
tate care arata c aceste cladiri din veacul al XII-lea sint
totusi un lucru nou, ca in veacul precedent ele n`u existau,
ca numai g neratia aceasta noug, care se ridica dupa anul
1100, se gaseste inaintea noului element de viata politica
ce e te castelul. De unde s-a luat ins modelul castelului?
De la castelul roman, spune arheologia curenta. Dar acest
castel era cunoscut si in Apus, fara intrerupere. El n-are,
in orice caz, decit un sens militar. Sensul de autcncmie ju-
diciara, politic trebuie cautat aiurea.
.5i atunci rasar in minte acele castele din Siria, semanate
ici i colo, intre dusmani si in mijlocul pustiuluil avind
nuniai o legaturd nominala cu regatul de lerusalim, cu du-
catul de Antiohia, cu comitatul de Tripoli. Acolo autoncmia
se impunea, si ea trebuia sa fie asigurata prin tcate mijloa-
cele. Sistemul s-a parut comod i pentru imprejurarPe
din Apus, si el a fost stramutat deci acolo.
Castelul formeaza o individualitate politka, el este eredi-
tar, este o hereditaria militiae possessio": fiii i urmasii ii
mostenesc. E nu numai o organizatie militara, ci are si un
rost politic deosehit, si am adauga c si sub raportul judiciar
este un element deosebi tor. Nici o lege generala nu se intinde
1 V. un castel tipic din aceastil epocil in Caumont, IIfanual d'ar-
chologie Cf. Suger, p. 1293: mota, scilicet turris lignea superior
N. i p. 1298.

98
www.dacoromanica.ro
asupra tuturor locuitorior castelelor, ci fiecare dintre
prin provocare la duel, prin lex duelli1, pentru vreo socoteala
personals sau de pamint sau politica, Ii creiaza el justitia
lui proprie. Prin urmare zidurile acestea ale castelului nu
cuprind numai o mica armat5.3, o forta politica independenta
ereditara, dar cuprind i o justitie inclividualizata perso-
nal, fara traditie, Med. teorie si 15.r5. indreptatire fata de
nimeni.
regele insusi accepta aceasta 1Pge a duelului. Intr-un
moment, in lupta impotriva ducelui Normandiei, se propune,
de ambele armate, ca, in loc sa se bat ele, sa se incerce
_regele Angliei cu regele Franciei, ca in lliada, i singura
obiectie pe care regele o infatiseaza este ea locul, un pod
subred, ar fi nepotrivit.
De jur imprejurul castelului se intind domeniile care
apartin castelanului in calitate de proprietar, cum am zice
astazi., si care in acelasi timp Ii furnizeaza i soldaii, razboi-
nicii. De obicei se crecle ca in luptele castelanilor se intrebuin-
leazil forte militare de caracter nobil. Izvoarele contempo-
rane arata ca toti taranii din raza de inriurire si de amen in-
tare, de terorizare, a castelului, erau siii i de la o bucata
de vreme sila se preface in obicei, in datina s mearga
sub ordinele seniorului. De altminterea regele insusi n-avea
trupe care s se deosebeasca de ale unui senior, ci numai cete
de casnici i doar, in plus, citeva masini de razboi rudimen-
tare, mangunele"3. i in luptele pe care regele, in calitate
de vecin cu un castelan, el care e si posesor de mai multe
castele, le poarta, se intimpla foarte deseori ca el sa fie
biruit. Cu toate silinele lui Suger, abatele de la Saint Denis,
prietenul din copilarie si sfetnicul lui Ludovic al VII-lea,
iar mai tirziu regentul Franciei in cursul expeditiei pe care
Ludovic o face in Orient, de a masca lucrurile, infringerea
regelui, care s-a lovit de zidurile unui castel i n-a fost in
stare sa-I ia, este evidentit. In aceasid cronica regele e fScut
1 Ibid., p. 1282.
2 "Nativi terrae in o1ae" stau la dispozitia castelanului; p. 1286-
3 li'undibulare"; ibi 1., p. 1288, Pentru curiales", domestici"
ai regelui, p. 1279.

99
7* www.dacoromanica.ro
ci vorbeascg de cutare turn care i-a rapit linistea si 1-a imbg-
trinitl.
Cu toate silintele lui, de jur imprejur ii stau, in clildirile
ler de piatra, oameni a cg.ror micime sub raportul autori-
tritii este evidentg, dar a caror putere sub raportul concret
este foarte 8111101.5. pentru rege. Stan toti acestia care-i sli-
deaz5. autoritatea, care-i taie drumurile, care irnpicdica orice
circulatie liberg. in provincia regalli.
Ni se spune, de exernplu, ea' regele nu putea sa mearga ping
la Dreux, localitate foarte apropiatti de centrul provinciei
sale, fara s5. se loveasc6 de acesti castelani pe care nu era
in stare sa-i inlature decit numai cu silinte de ani indeungal i.
Cronica priveste ca un moment glorios in cariera regahl
acela cind el izbuteste a intatura acest ghimpe din mina chiar
a regalitatii, care era micul senior din vecingtatea capitalei
sale.
S5. aducem Inca un caz: Od.o, micul senior de la Corbeil,
un castel de lingg, Paris, credea ed el ar putea deveni rege si,
in momentul cind se pregiltea de expeditie si altcineva voia
sad incinga cu sabia, el spune soliei sale; nu, trebuie s ma
incingi tu, pentru cit plec castelan s,i mit voi intoarce rege.
Prin urmare in infringerile necontenite ale regalitatii, mar-
gin.itit la un teritoriu asa de mic, dispunind de rnijloace asa
de putine, se poate naste la unul mai indraznet si mai there-
zator, cum era Odo de Corbeil, si parerea cti regalitatea insgsi
poate fi cilpgtatil de castelanul care stie sti reziste autcritalii
regale si s-o umileasci12.
Dar eine ar credo cg. asemenea castele se gasesc numai pe
teritoriul regelui, care e slab si pe teritoriul altora nu, s-ar
insela foarte mult. In orice provincie feudala e tot esa. Tot
asa in Aquitania, in Flandra, in Anjou, in Normand'a chiar ;
numai cit, dintre toti feudatarii, este unul in stare, prin
situatia lui cu totul particularg, aS. zdrobeascii pe acesti
t Turris cuius devcxatione pene consenui, cuius dolo et fraudu-
leata nequil ia nunquam pacem bonam et quietem habere potui";
y. 1261.
2 Ibid., p. 1297. 0 armat a regalil de 700 de oameni abia, p. 1261.

100
www.dacoromanica.ro
stapinitori de castele. Si acesta eld exemplul regclui, acesta
II .invatti ce ar putea sa fang el insusi Impotriva acestor
microscopice individualitati politice, care, insa, prin nu-
marul lor i prin situatia regalitatii faVa de dinsele, izbuteau
sa aiiba la dispozitia lor intreaga viata politica a regatului.
Acel singur feudal care poate incepe actiunea impotriva
farimirii extreme in care ajunsese secolul al XII-lea fran-
cez in ce priveste puterea politica, este ducele Normandiei,
ajuns rege al Angliei. El, in Anglia, are subsidii din partea
oraselor infloritoare; acolo, in Anglia, e cuceritor, toate
baronatele care se gasesc in insuld nu sint anterioare inter-
ventiei sale militare, ci el le-a acordat, el, care, ca duce al
Normandiei, a biruit la Hastings, a darimat statul anglo-
saxon, si din pamintul care intrase In posesiunea sa si a dinas-
tiei sale, a Mout, sub raportul politic, ce A oia. A dat mosii
credinciosilor, i-a tinut mai mult sau mai putin in jurul lui,
a fost totdeauna in stare sa-i conduca i, daca nu voiau sii
fie condusi, sa-i loveasca, sa-i distruga. El are, prin urmare,
in afara de imprejurarile particulare ale Franciei, care sint
aceleasi i pentru rege i pentru oricare dintre feudatari,
imprejurari particulare dincolo de strimtoare, in Anglia.
El e acel ce poate Intretinea o armata permanenta, care nu
e redusa la contingentele gratuite, datorite autoritatii sale;
el poate sa intrebuinteze constringerea, fiind, la inceputul
unei ordini politico, creatorul i dominatorul acesteia; el
poate scoate unei tari intregi, cind doreste i cum doreste,
toate mijloacele ei pentru a le arunca In luptele pe care le
provoaca ambitiile i planurile sale.
in privinta aceasta avem marturii de cel mai mare interes
in Suger. El ni spune cum Henric de Anglia a distrus aproape
toate turnurile i toate castelele foarte puternice ale Norman-
diei, sau a introdus in ele pe ai sai si le-a ingrijit din propria
sa visticrie1. Prin urmare este vorba sau de prefacerea acestor
castele in mijloc de stapinire al lui sau de totala lor inlatu-
rare.
1 Fere omnes turres et quaecumque fortissimo. castra Northman-
niae aut eversum iri fecit, suos intrudens et de proprio aeraris procu-
rens aut, si dirutae e3sent, propriae voluntati subiugavit"; p. 1282.

101
www.dacoromanica.ro
 Am spus insa eti regele nu se lovete numai de aceasla auto-
nomie a castelelor, pe care adeseori nu le poate rapune
pe care, cind le rapune, el considera aceasta ca un act esential
al stapinirii sale, inaintea caruia cronicarii stall, In uimire
ii zugra'vesc hyta dintre citeva Bute de oameni asa cum
zugraveste Polibiu sau Titu-Liviu una din marile lupte
ale Ronaei, dar i cti autoritatea regard, daca ar tinde sti
mearga mai departe, s-ar lovi nu mai vorbim de biserica,
de loc dispusa sa cedeze terenul, dar de viata localti, foarte
puternica pe aceasta vreme. Asa-numitul pagus, sau asa-
numitele partesl, care nu inseamna decit oras, sau orasul
cu satele din jurul sau, teritoriul acesta, deci, Ii pastra o
autonomie i putinta de actiune politica si militara proprie,
care se poate urmari foarte bine in cursul acestor domnii de
inchipuita concentrare care sint ale lui Ludovic al VI-lea
si L ido ic al VII-lea. Ora,e ca Limoges, Bourges, Parisul
insusi, Chartres, Blois, pot sa organiz ze, cu inconjurimea
ler impreuria, adevarate otiri, cuprinzind pedestrirne ei
cavalerie2; ele pot sa incheie aliante.
Vechea cetate galica, prin urmare, traieste, acea cetate
care se intilne,te sub atitea raporturi la originea vietii
franceze de mai tirziu.
Cetatea aceasta continua sa aiba episcopi de care asculta,
sanctuare in jurul carura se gramadesc toate sperantele
de unde pornesc toate indernnurile, relicvii ocrotitoare, ase-
menea cu divinittiile sau puterile miraculoase ale orasului
ant ichitAtii3.
0 viata oraseneasca, in intelesul oamenilor de mai tirziu
incepe s apai a in vremea lui Ludovic al VII-lea si in regiu-
nile flamande: alaturi de fel de fel de anabitii personale, de
cadeti de famiie care doresc o mostenire, de intrigarrti poli-
tici din nobilime, se vede cum incepe a pulsa viata aceasta
nouri a burgheziei. Contele de Flandra de la 1127 a lost omo-
1 Ibid., pp. 1375, 1296.
2 Ibid., p. 1293: carnotensis, blesensis et clumensis exercitus";
p. 1292; comiurnitates patriae parochiarum", cu preotii In frunte.
3 Cinma mticei Domnului, Dei genitricis camisia", la Chartres;
p. 1311.

102
www.dacoromanica.ro
nit de prepositul de Bruges, i regele Franciei a trebuit sa
facg o expedille pentru a pedepsi orasul cu ingrozitoare
suplicii: tragere pe roatg si cite altele.
Prin urrnare ar crede cineva ca., de vreme ce castelul do-
ming si indrgzneste a sta in MO regelui si-lumileste, II invin-
ge si-1 amenintg in evercitiul unei puteri regale cit de res-
trinse, &, deci, aceasta societate nu va putea fi scgpatl din
dez rdinea fireased pe care o provoacg parlicularismul
local si tendinta aceasta de vialg deosebitg a fiecgrui col.
Ei bine, nu: erau influente mull, mai puternice care trebuiau
sg so ape Franta, teritoriul galic de odinioarg, de relele urrniiri
ale particularismului.
*i iatg care erau anume influentele care sileau pe rege sil
joace rolul pe care el insusi, din propriile sale sentimente
si cu propriile sale mijloace, n-ar fi lost in stare sg-1 joace.
intii, este im foaite puteinic element de unitate care s-a
pristrat 'Inca din vremurile caroliugiene: amintirea lui Carol
cel Male nu dispgruse de loc. Aproape nu e cronicg care s nu
aminteasca in cuprinsul san, cu cutare san cutare prilej, de
viala glorioas, linitit, p]ing de o sening culturg pe care
toate regiunile supuse marelui impgrat o avuserg citeva
veacuri in urmg. Atitea drepturi locale erau prin urmare in
legaturg cu Carol cel Mare: cutare min6stire, cutare Scaun
episcopal sau arhiepiscopul avea o traditie care incepea din
vremea carolingiana. Cind era vorba de leggturi cu papa,
vechiul impgrat se ridica in toatil amintirea donatimaii pe
care o fcuse Scaumil roman, si de la aceast donatiune
porneau raporturile de acurna intre Scannul roman si viata
cea noug a Franciei. Se recunostea si in veacul al XII-lea
ca din cauza lui Carol cel Mare in autoritatea regelui Fran-
ciei se amastecase caracterul imperial, cg. regele stgpineste
si judecri imperialiter", cu caracterul acesta impargtesc.
Pentru aceia mai presus de toate gradele pe care putuse sil
le atingil. in dezvoltarea sa, feudalitatea, se fixa aceasubli-
mitas" pe care regalitatea o avea mostenita de la Carol eel
Mare.
1m1)artaliter in ins trahere, p. 130.
Ilex et lex ean,Inn imperandi aecipiant maiestatem; p. 1283.

103
www.dacoromanica.ro
 Carol traia prin prestigiul pe care o mare personalitate
istorica 11 pilstreaza, prin influenta pe care o exercit In le-
gatura cu acest prestigiu veacnri intregi dup disparitia sa.
Sint anume figuri de care nu se poate libera omenirea; este
o nobila i binefacatoare obsesiune care se desface pentru
epocile urmatoare din faptele indeplinite de astfel de oameni
sau din faptele care li se atribuie, pentru c ei ajung, de la
o bucata de vreme, o personalitate rezumativa. Tot ce se
petrece Intr-o anume epoca se stringe in amintirea numelui
lor. Precum vechea viata de libertate, de vilejie, de glorie
a Moldovei se aduna sub numele lui Stefan cel Mare, precum
toate drepturile de pe vremuri ale Angliei sint cuprinse in
notiunea, devenita legendar, a regehii Eduard sau toata
droptatea din bunele timpuri ale Ungariei este concentrata
in personalitatea, ajunsa fabuloasa, a lui Matias Corvinul,
asa tot ce reprezenta ordinea, unitatea, garantia social, cul-
tura era Carol eel Mare. Dar poporul, in gall de traditiile
orale, are Insa un milloc de a 'Astra amintirea unei astfel de
personalitati exceptionale: legenda i cintecul. Am vazut
ce rol mare joaca vechiul Cesar in eposul francez cel nou, care
vorbeste multimilor admiratoare de anume personalitati
din epoca eroica: Roland de la Roncevaux, arhiepiscopul
Turpin, de anume scene: calatoria lui Carol cel Mare la Locu-
rile Sfinte, luptele hii cu saracinii. Tot ciolul carolingian nu
apartine vreunei epoci apropiate de zilele marelui imparat,
ci unui timp cu mull mai nou. Aceste frumoase povestiri
nu sint contemporane nici cu dinastia lui Carol, nici macar
eu cei dintli regi capetieni, ci i prin singurul fapt ca sint
redactate In limba franceza, fie si in laza ei incbpatoare,
ele aratil epoca lor tirzie.
E si natural sa fie asa. Veacul al XII-lea era, prin conti-
nuitatea expeditiilor cruciate, prin faptul ea aproape nu era
feudal care sil nu fi facut drumul la Locurile Sfinte, care O.
nu fi purtat lupte Impotriva saracinilor, care s nu trag 5. cea
mai mare glorie din aceste calatorii In Orient Robert de
Normandia e un atlet ierosolimitan", Fulco de Anjcu
ajunge rege la Ierusalim, seniorul de Puiset devine vestit
104
www.dacoromanica.ro
prin participarea sa la intlia cruciata1 strabtitut de ideile
ca si de sentimentele ce sint cuprinse in aceasta bogat poezie
erica. Prin toate aceste ispravi se largise orizontul spre aven-
turi si ideal, se produsesera si1ini cu mult superioare vielii
politice obisnuite.
Se formeaza deci atunci atinosfera vastd de care eposul are
nevoie qi care in veacul al X-lea sau al X.1.-lea nu exista. Marile
person* ale epopeii se puteau misca in libertate; se gasise
thodelul dupa care cintaretul popular putea sa-si croiasca
propmile scene de razboi. De altminteri, Inii acesti cinta-
reti populari nu puteau sa apara dent in veacul al XII-lea,
care el creeaza necesitatea lor social. Carol cel Mare avuse
pentru statul sau roman" marea schola palatii", scoala
vntrala de cultura, la care veneau invatati din toate partite
si care reprezenta inssi vastitatea imperiului sau. De aici
se trecuse la viata culturala mai marginita din mintistiri, si
apoi din centrele episcopale. Cu toate ca aceasta viata con-
tinua si in veacul al XII-lea, iata ca se creiaza i pentru so-
ietatea laica un mediu potrivit culturii; un nou mediu
cere cultura sa proprie. Acest mediu este castelul. Orice
castel trebuie s. aiba din cind in cind vizita joculatorului",
(din care s-a facut jongleur"). Era un cintaret, vagabond,
Ore cauta inainte de toate, si care nu putea sa caute altceva,
atmosfera aceasta, plina adeseori de atita sursa melancolica,
venita din viata celor de acas, care, ei, erau fara orizont,
fara evenimente. Deci in aceasta viata, pe care trebuia sa o
varieze, s o minglie, sa. o impodobeasca, joculatorul" ii
gasea rostul. Aducea oamenilor care vedeau doar pin5. la
8tr*n6, cintece de aces-tea ce se pierdeau in vastitatea ceru-
rilor Orientului; ba chiar si oamenilor care nu vtizusera
decit incaierarile eventuale intre Varanii castelului vecin
ai castelului lor, le &idea spectacolul maret al luptelor
pe care marele imparat de odinioara, cu mu i mii de oameni,
le purtase cu intreaga imensa putere pagina din Rasarit.
0 data insa ce Carol cel Mare traia in cintece, trebuia stt
se iveasca "tocmai fiindc5. figura lui era asa de frumoas
ei actiunea lui aparea asa de utila oamenilor acestora, pra_
1 Ibid., pp. 1287-8, 1303,

105
www.dacoromanica.ro
dati la fiecare pas de o nouil oaste, dintr-un nou castel,
dorul de a-1 avea ln viata actuala. 5i, astfel, nu regele voia
st samenc cu Carol epl Mare, ci societatea 11 condamna pe
reg sd,. toace, ci slabele lui mijloace, uneori caricatural,
umilitor pentru dinsul, rolul strabunului.
Flinclea ae Carol si de dinastia lui, de intregul trecut do-
minat a-6 marea Iui figura', era legat numele de franc, regele
Vecea, eiriunde aparea Inaintea altei puteri, ca reprezentan-
tul, am ziC-4, al francita, pe cind cei1a1i nu puteau at
Incapn in aceastd notiune. Daca regele pornea en cite\ a
sute de oameni ca sa atace un caste], in castelul din Puiset
sau Coucy erau oamenii din Puiset sau Coucy, iar acele
citeva sute de familiari" ai regelui, acelea emu francii;
el era rex Francorum", .,rex omnium Francoruml", avind
un exercitus Francorum". In acele neinsemnate ostiri
improvizate se cuprindea toata traditiunea militara
politica' a Franciei biruitoare i stgpinitoare din vremuri.
5i tot de la Carol cel Mare, de la amintirea luptelor lui
contra popoarelor vecine, pe care le-a biruit, le-a supus, le-a
dominat, s-a pastrat In acest stat cu caracterul amcstecat
totusi notiunea 8uperiorifiltii de rasa a francilor asupra
celorlalti. Tot acestui fapt i se datoreste ivirea constiintei
nationale a poporului francez. AceastA constiint,6 nu vine
din prezent, pu e smulsa' timpului de fa.15 prin asteptarea
unui viitor, ci ea vine pe calea traditiei din epoca lui Carol
cel Mare. Marturiile sint Intr-ade-var foarte interesante:
linpotriva ducelui Normandiei, ajuns rege al Angliei, un
Suger nu poate an aiba' o patima puternica si continua;
de atitea ori ducele regal se Impaea si se aliaza en regele
Franciei; 11 serveste. Cu toate aoestea in constiinta acelui
cromear, dar i In constiinta regelui tare e laudat si ale carui
fapte tie povestese de ciare dinsul, acel duce al Normandiei,
ln plitatea lui de rege englez, reprezinta ceva strain. Caci
Leta ce se spune odata, en ocazia unui conflict intie regele
Angliei si regele Franciei: Nu e nici euvenit, nici natural
c francezii sa fie supusi englezilor, ci ca englezii sa fie
sup* francezilor".
2. Ibid., pp. 1289.

106
www.dacoromanica.ro
 Si. aiurea spune Suger: Nu cred ct trebuie s povestese
anume lucruri, fiindea mi-am pus in minte sa pdsticz pentru
amintire faptele francezilor, si nu ale englezilor". El stie
cd Normandia este o parte a Galiei; el are constiinta c5.
unirea ducatului normand cu coroana englezd nu insearnna
0 smulgere a Normandiei din cuprinsuI gecgrafic fixat si
de Biserica, prin organizatia ei galicand, al Galiei unitare,
iar fiindca i Normandia intr in alcatuirea geograficd si
bisericeasca a Franciei, Franta este una, Anglia alta, Lota-
ringia alta. Si, cum spune cronicarul aiurea, .Franta este
chemata a conduce toate aceste teritorii yen ne ; ea este
aceia care, in orice imprejurdri, trebuie sa pdstreze unitatea,
intiictatea: terraram domina Francia"1.
Prin urmare iat un element de unitate: elementul care
vine din trecutul carolingian. Alaturi intilnim altele tot
asa de puternice. Intli e marea influenta a bisericii, i prin
aceasta inteleg nu numai influenta Bisericii locale, galicane,
ci influenta superioard bisericeasca pe care o exercit papa-
litatea. Si una i alta au nevoie de regele Franciei. Biserica
galicana are nevoie de regele Franciei stapin pe tot teritoritl
francez, care sa garanteze prin autoritatea lui politica unica
organizarea unitara a bisericii. I se pal ea ca nu s-ar putc a
apara contra unor anume atacuri, unor anume tendinte de
Inclcare decit cu o regalitate care sd-i corespunda in ordinea
politica. Regalitatea trebuie s. se modeleze deci dup ros-
turile bisericii galicane, pentru ca ea insgsi sa se simtd asi-
gurat in prezentul i viitorul ei, i regele p5streaza, ca si
in veacul al XI-lea, inainte de toate caracterul de mare
ocrotitor al Bisericii, ecclesiarum et pauperum defensor"2.
Aceasta e misiun.ea liii cea dintii. Suger nu uita saspuie
la fiecare capitol n, daca regele a intreprins o expeditie
impotriva castelanilor neastimparati si obraznici, n-o face
numai din interesul lui ca rege, si n-o- face in rindul intli
din interesul lui ca rege, ci fiindc 5. acestiseniori, in cea mai
Cf..,i p . 1283 : glorioasa d. regis Francorum liberalitate ducatum
Northamaniae tanquam proprium feudum recepisset"..
I Ibid., p. 1272.

107
www.dacoromanica.ro
mare parte salbatici, care incbideau pe episcopi, taiau dege-
tele ce purtau inelul ca s prade aceasta podoaba, care pro-
fanau bisericile, care saraceau bunurile episcopilor si mana-
stirilor vecine, ale sfintilor tutelari, s-au atins de st6pinirea
sau de prestigiul bisericiil.
Regele e dator s5 intervie fiindca el continua sa fie un
advocatus ecclesiae"2.
In privint a aceasta desigur c trebuie facuta o comparalie
intre situatia regelui francez, dator sa intervie oriunde un
episcop era atacat, oriunde o biserica era profanata,.oriunde
drPptul de stapinire al unei minstirii se grtsea in prlmejdie,
intre situatia facuta de biserica la Ierusalim, dupa intiia
cruciatil, conductitorului ostilor cuceritoare. Si Gcdefioy
de Bouillon a fost numit advocat al Bisericii Sf. Mormint".
Biserica se socotea stapina asupra statului care izi orise din
cruciata ; statul era al ei, i numai pentru ca ea nu putea sa
exercite anume drepturi ale ei, sa le prefacd in realitati,
de aceea recurge la un astfel de vechil cum era Godefroy
de Bouillon. Si, chiar cind el a primit titlul de rege, a con-
tinual a fi inainte de toate, nu regele cuceririi sale, ci advo-
cat" al acelei biserici care ea ordonase cruciata, ea organi-
zase expeditia, ea trebuia s. beneficieze de rezultate. In
fond, sittiatia lui Godefroy de Bouillon nu era deosebita
de situalia pe care Ludovic al VI-lea sau Ludovic al VII-lea
o aveau pe insusi teritoriul francez, care era inainte de toate
teritoriul bisericii galicane, fata de care el nu era decit
un vechil.
Prin urmare biserica galicana are, Vara indoiala, nevoie
de o autoritate regala cit mai intins, cit mai puternica;
dar si papa din Roma are acea nevoie. Veacul al XII-lea
inseamna aceasta lupta inversunata intre papalitate si intre
regalitatea germanica, care de la Otto I-iu inainte a resta-
,. Ibid., p. 1305.
2 Re.Aituire de castel Deo et Sancto Dyonysio". Regele insusi
e feudatariu al martirilor (ipsi sancti martyres duces et protectores")
pentru asa-zisul comitatus Vulcassini".
3 Dominus Papa, manu erigens ecos, tanquarn devotissimos
aposloeorum filios"; ibid., p. 1268.

108
www.dacoromanica.ro
bait imperiul de Apus. Imparatul cere toate drepturile
asupra episcopilor care se gasesc pe paminturile sale; el
Intelege sa ii dea feudele, sa continue a fi seful real al deli-
eilor ca si al nobililor laici pe paminturile sale. Si, cum se
stie, papalitatea, animata de miscareanoua de reforma din
iniinastirea franceza Cluny, se impotriveste acestei
Imparatul ar vrea s faca din papa un capelan, iar papa din
imparat numai un ostas care cu sabia lui sa-i apere autori-
tatea. Lupta aceasta, foarte violenta, a durat timp de mai
multe secole. Papa, in lupta lui prea grea, avea nevoie de
aliai, si aliati naturali ai papalitatii Impotriva impara-
tului german nu erau numai cetatile din Italia, amenintate
in autonomia lor, dar i regalitatea aceasta, vecing, a regelui
Franciei. Un sir intreg de papi au venit sa-si caute adapostul
pe pamintul francez.
S-au repetat prin urmare in veacul al XH-lea anume scene
pe care le intilnim in veacul al \ III-lea, cind se stabilesc
legaturile intre papalitate si familia carolingiana. Pascal
cauta un sprijin la regalitate si la biserica galicana" in
1107; Gelasiu se refugiaza aici la 1119; aici e ales Calixt,
fost arhiepiscop de Vienne si ruda a reginei; aici apare, la
1130, papa Inocergiu. Papa izgonit vine pe teritoriul fran-
cez ; e primit cu deosebita simpatie de rege, de fiul sau, cind
acesta este unit in stapinire; ei se prezinta inaintea papei,
i se inchina la picioare, primesc binecuvintarea apostolilorl
II intovarasesc pe drum. Un sinod special se tine pentru a-i
fagadui ajutor; toate mijloacele de care dispune regali-
tatea franceza sint intrebuintate in acest scop. Si, cind
papa izbuteste sa lege relatii politice cu imparatul german,
simplu rex alamanicus" sau imperator teotonicus" pentru
francezi, cu regele Angliei, vizitele facute pe teritoriul fran-
cez aduc oarecare spor si in ce priveste prestigiul regalitatii
franceze fata de acesti vecini.
Si astfel de vizite nu erau, lath indoiala, fara urm.e in
ceea ce priveste insasi conceptia pe care regele Fianciei
putea sa o aiM despre drepturile lui i despre autoritatea
lui. Cind papa venea la dinsul, cind nu-i cerea numai ada-
1 Ibid, pp. 1263 i urm. 1330 5i urm.

www.dacoromanica.ro
1 (9
post, dar si sprijin, si sinatea teritoriul francez sub picioa-
rele sale, el, invinsul, izgonitul, eel lipsit de sprijin, prindea
puteri noi pentru lupt5.. Aceasta .insemna ca in sufletul sail
recunosea tor, care iv m st de traditia carolingiana,
trebuia sa se formeze idela ca, daca s-ar Imparti imperml
unitar al lui Carol cel Mare, s-ar putea ca legitirnitatea, ca
binecu% intarea Sfintului Petru, ca garantia de viitor s nu
se ga,easca in partea rasariteana, germana, dnsmana biseri-
cii, ci in aceastalalt parte, apuseana, franceza, care con-
tinua sa acorde sprijinul sau puternic si loaial papalitaiii.
P.Ipa si-a atribuit totdeauna dreptul de a crea imparati;
el rintea deci sa-si aibil Inca si alt atribut, acela de a fixa
ill de este salasul eel adevarat al acelei puteri unitale care
fusese odata in miinile lui Carol eel Mare, care se faiimase
in ale iirrnasilor sdi si pe care germanii pretindean sii o stringa
acum intreaga pentru teritoriul lor de dincolo de Rin.
.5i, deoarece nu se putea prevedea sfirsitul luptei dintre
papa si imparat, cel dintii trebuia sa doreasca totcleauna a
avea un rege francez puternic, stapin pe tot teritoriul sau,
dispunind de toate fortele regatuhii sail, ea aliat permanent
in lupta pe care o ducea impotriva pretentincr imp( riale.
Prin urmare iall ca si biserica galicank si papalitatea
miliaria, ea si instinctul popular in legatura cu traditia lui
Carol eel Mare, aveau interes ca regalitatca aceasta sa fie.
Dar mai era ceva care trebuia sa creased puterea regelui
francez. i iata anume ce : In luptele pe care regii Franciei
le duc impotriva castelelor, lupte adeseeri nenorceite, ei
intrebuinteaz6 puteri din cale afara de restrinse. Nu se
gindeste nieiodata marele feudatar sa-si trimita ostasii ori
sa se prezinte el insusi cu tot prestigiul situatiei sale pentru
a servi pe Ludovic al VII-lea in lupta purtata pentru deschi-
derea drumurilor sale, pentru razbunarea urilor sale si ser-
virea intereselor sale de familie. Cu total altfel este insii
atunci cind regele Franciei e atacat in Insilsi autorii atea sa,
fa prestigiul sail, in situatia sa internatiinala de unul din
acei dusmani de peste hotare pe care traditia lid. Caiol eel
Mare ii aratil ca straini. Nu se poate spume indeaji ns ce

www.dacoromanica.ro
110
enorm folos a adus regalitiii franceze regalitatea engleza
prim interesele ei in Normandia, prin tendinta ei de a lrgi
cit mai mult aceste interese, prin dorinta ei evidenta de a se
substitui ea in anume domenii regelui Franciei. 0 gelozie
feudala s-a ridicat pretutindeni impotriva feudalului celui
mai puternic deeit t140, care incerca s smulga" regelui drep-
turile lui si sd-I impiedice de a indeplini misiunea lui. Caci
regele nu dispune nurnai de citeva sute de oameni, de pala-
tinii" sai, de credinciosii sai, nu dispune numai de fortele
minastirilor, de fortele cetatenilor si orasenilor de pe p'dmin-
turile sale, ci el dispune intr-adevar de generalitatea for-
telor politice i militare ale regatului sau.Toti feudalii aleargd
sub steagurile regale pentru ca s. impiedice o stapinire
eventuald a normanzilor asupra lor, cu atit% mai mult, cu
cit feudatarii ii dadeau seama ea altfel era stapinirearege-
lui, dispuind numai de fortele lor, forte care se puteau acorda
si se puteau retrage sau refuza, i altfel ar fi fost stapinirea
regelui Angliei, care, considerat ca strain, ar fi facut sa
apese mijloace mai puternice de dominalie asupra si pusilor
sdi. Regele acesta, cu bani, cu armata permanent, cu un
baronat absolut supus ordinelor sale, ar fi fost In stare s'a'
stabileasca pe teritoriul francez cucerit o situatie aseruenea
situaldei din Anglia lui.
Aceasta se sirrutea instinctiv de feudatarii.francezi. Nicio-
data apelul pentru lupta impotriva Angliei n-a lamas za-
darnic. 5i, chiar fara de acest apel, ei de la sine s-au grupat
sub steagul Sf. Dionisie, care era steagul regilor Franciei,
In 1eg5tura cu minastirea unde se ingropaser cei mai insem-
nati dintre dinsii si cu care, cu martirii" de acolo, cu
moastele sfintului de acolo, regalitatea avea, cum am mai
spus-o, cele mai strinse legaturi religioase. Iata, Intr-una
din aceste campanii, regele este ajutat de Robert de Flandra,
de Teobald de Nevers, de ducele Burgundiei; Intr-alta expe-
&tie, Foulques de Anjou alearga in ajutorul regelui. Nu
mai vorbim de marele feudatar de Vermandois, ruda a rege-
lui.
Arhiepiscopii i episcopii, toata Biscrica galicana se gra-
bese a-i da sprijinul. i, la urma urmei, regele poate sa
conteze si pe contingentele populare, fiindca in masa popu-

www.dacoromanica.ro
111'
lartt se simtea greu apasarea micului senior, care lua pentru
avaritia lui, niciodata saturata, pentru pof tele lui de animal
de prada in ordinea politic, pentru mica lui Curte, pe linga
parazitul cel mare din castel, fiind 1 parazitii mai mici
care cereau sa fie saturati si ei; Taranii erau multutniti eu
stapinirea bisericii, care cerea numai dijma, erau multumiti
cu ocrotirea regelui, care respecta drepturile bisericii si
nu cerea nimic pe linga aceste drepturi, pe cind feudalitatea
aceasta de castel, aceasta anarhic a. feudali tate, suparatoare
pentru rege ji pentru feudalitatea mare, era, in acela0 timp,
zdrobitoare pentru interesele economice ale taranimii. Ea
lua tallia, la taille, in grille, dijma, daruri de tot felul 1.
Daca regii Angliei n-ar fi atacat Franta, poate ct regii
francezi ar fi mucezit in collul lor din Ile-de-France *i nu
s-ar fi ridicat niciodata la insemnatatea pe care o eunoatem
mai tirziu. Aceasta dusmanie le-a dat puteri pe care ei mnii
nu le nadajduiau, i, fiindca atacurile engleze erau foarte
dese, s-a ajuns a se preface un exercitiu de autoritate, de
natura mai mult ideal, intr-un fenomen permanent, de
oidine politica reala.
De altminteri, fenomenul acesta 11 putem vedea i in-
tr-alt ocazie. Intr-un moment din anul 1124, dupa. o buna
primire a papei, dup un sinod la Reims, in care imparatul
german a Lost anatemisat, regele de dincolo de Rin, care
purta coroana imparateasca, hotarttste sti_pedepseascil locul
uncle s-a tinut conciliul. Se iau atunci masuri de apamre
a teritoriului francez.
Consiliul la St. Denis cu palatinii", aducerea moa0elor
pe altar pentru a se lua astfel indatorirea, in caz cind alttt
Ora ar indrazni s navaleasea in tara francilor2". Se alca-
tuieste o imensa expeditie de aparare a Franciei intregi
(tota Francia), inaintea careia regele de dineolo de Rin n-a
indraznit inceapa atacul. Fenomen foarte interesant3.
Si atunci se proclamil stapina pamintului Franta".
1 Suger, I. c., p. 12111 i urm.
2 Si regnum aliud regnum Francorum invadere audeat.
a Ibid., pp. 1318-9.

112
www.dacoromanica.ro
 Deci i aici constiinta unei natiuni nu se produce sub
efectul amabilitatilor dulcege ale vecinilor, ci sub loviturile
acelea crude care se indreapta Impotriva principiului insusi
de viatA al acelei natiuni. Cea mai mare binefacere pe care
o poate primi un popor este zguduirea de energia cuceritoare
a altui popor ;.aceasta creiaza viata, care pe urma se intre-
line singura din izvorul care a fost pentru intiia oara trezit
atunci: toiagul lui Moise din Biblie,care face ca din stinca
stearpa s iasa izvorul de viata este ura franca, pornita pe
distrugere, a unui popor dusman.
Atunni apar contingentele tuturor provinciilor, tuturor
episcopatelor i arhiepiscopatelor, a oraselor tuturor regi-
unilor Franciei: Flandra, Aquitania, Bretania, Anjou, si
se poate zice ca niciodata, in tot decursul veacului al XII-lea,
nu s-a uitat momentul acesta mare care fusese. Steagul
Sf. Denis nu era numai al regelui, dar al Intregului regat,
ca element de prezent i ca aspiratie de viitor.
Cu mult mai putina influent:a a avut cruciata. Ludovic al
VII-lea s-a simtit dator s conduca in persoana o cruciala.
Intreprinsa cu voia arhiepiscopilor si episcopilor si cu
sfatul fruntasilor rii, precum i cu invoirea papei"1, ea a
fost foarte nenorocita. Primit mai bine sau mai rau la Con-
stantinopol, el a condus foarte rau armata lui in Asia ; a
intrebuintat aceasta expeditie mai mult ca prilej de petre-
core, din care a iesit pe urma divortul lui de sotia lui, de
Alienor, i consecintele rele sub raportul politic ale acestui
divort. A zabovit foarte mult in Italia de Sud, a trecut prin
Roma, unde sta o zi. In tot acest timp, regatul a lost admin is-
trat de Suger. Se poate zice ca importanta acestei expeditii
din punctul de vedere al regalittii e nul; regalitatea pierde
mai curInd prin aceasta cruciata nenorocit, la care, cum
am spus de la inceput, se raliaza numai o pal te foarte mica
din feudali. Si e foarte interesant de constatat acest fapt:
feudalitatea franceza se uneste cu regele atunci cind e vorba
de lupta, de nevoile timpului impotriva Angliei sau impo-
Archiepiscoporum et episcoporum de regni optimatum consilio,
nec sine domini Papae assensu; 1. c., p. 1358.

113
8 www.dacoromanica.ro
triva imperiului ; aceiasi feudalitate nu se stringe de loc in
jurul regelui, nu-1 duce la biruintA nu-i ridicA prestigiul,
clad e vorba de o modal devenit acum zadarnicA, amesteeath
cu atitea petreceri compromigtoare: a expeditiilor la Ieru-
salim. Dar regenta indelungat a lui Suger, care avea ca
tovaeas un castelan credincios regelui si un alt cleric, regenta
aceasta , care se pdstrd mai multi ani de zile si mentinu linistea
in regatul francez, este primit asa de bine, incit se vede
cite un feudatar de importanta contelui de Anjou care de-
c1ar5. lui Suger ea' el este dispus sa serveascA pe rege in orice,
stind la indemina lui la cel mai mic semn pe care-1 va face'.
Prin urmare regenta aceasta de liniste, de ascultare, de biru-
int asupra micilor tilhari2 din castele, care, macar in mo-
mentul cind au vzut un abate ca regent in fruntea trii, se
incumetau a face ea revie trecutul, aceasta insearnn6 un nou
si puternic serviciu pe care biserica il educe unitatii frau-
ceze sub rege. Se poate zice ca, dac'd Ludovic al VII-lea a
lovit in autoritatea sa, in prestigiul su prin nenorocita
expeditie din Locurile Sfinte, lipsa lui din regat a adus un
mai mare sorviciu in acei citiva ani de zile, decit ar fi adus
prezenta lui.
Caci in acest timp biserica a putut s joace pentru Intlia
card un rol pe care pina atunei nu avuse prilej s-1 joace:
rolul de a inlocui regalitatea, creindu-i, prin actiunea sa,
inspirat5. de vechi, puternice si sacre principii, o situatie
la care ea friss* nu s-ar fi putut ridica niciodat.
I toria poporalai franrez, Bucureti, 1919, p. 109-137.

1 Si necesse fuerit, vocetis me ad servitium regis, et cerlissime

habebitis me paiatum ad omnia quae voluerilis ad servitiurn regis,
pp. 1365-6.
2 Coeperunt latrunculi per regnum passim erumpere; ibid., p.1201.

114
www.dacoromanica.ro
 STATE 5I DINASTII

LUPTA CU TURCII. I. PINA LA CADEREA

CONSTANTINOPOLULUI

Papalitatea i imperiul nu se distruseserg

asa de mult intre sine prin lunga lor luptg, in care foarte
adeseori se m3rsese alaturi de principiu, in legatura cu alte
vitalitati ce fusesera atinse, cit cedaserg pe incetul unei in-
cete transformari in spiritul omenirii apusene, care, dupa
conceptia medieval, era obisnuit sa nu parscasca formele
ping la totala lor istovire, ping la dovada, deplin facuta,
ca. nu li se poate inspira un suflet nici prin adausul factori-
lor morali ai timpului non.
Conciliul de la Basel ajunsese a se declara formal contra
papei unic, a lui Eugeniu al IV-lea, care nu putea admite
ingustarea veniturilar sale si Inca mai putin supunerea acti-
unii sale la controlul i revizia conciliilor generale. Acel
care se considera ca singurul sef indrituit al Bisericii lui
Hristos chemase la Ferrara de unde a lost stramutat apoi
la Florenta un alt Conciliu, al sda, i mai rneral", fiindea
era sig reieie opera de Lyon, unirea cu crestinatai ea rasari-
teana, i izbutise sa aduc la dezbateri in acest sens sub
pii lentia sa pe imparatul total ruinat al C-mstantinopolei
necontenit asdiate, Joan al VIII-lea, pe patriaibul lui,
Iosif, pe frunLasii clerului oriental, intre care 1;.i mitropolitul
moldovean Dainian, si, dupg citeva luni, acolo la Florenta
so incheie actul de unire tare biserici, care trebuia sa
ridice esential prestigiul Remei papale.
Pantru pg.rintii de la Basilea" 'Ma era vorba numai de
un canventiculus", si holgricea Inr de a merge pina la capat
contra tiranului nu fu influentata de o adunare care era
privita ca o simpla demonstratie ilegala. Statuintkle unor
prelai francezi ca Allernant vabird deeiziunea plina de
raspundere, care facca din mid papa cc trebnia sa fie ales
simplul delegat. on puteri margin ite, al unei republici
115
8*
www.dacoromanica.ro
cre;Line ce-si avea Parlamentul. Astfel, dupa actul de depu-
nere din 25 mai 1439 ducele de Savoia, Amedeu al VIII-lea,
om cu multe rude si cu atltia prieteni, fu ales,pentru impor-
tanta sa politica si aceasta excludea tocmai putinta rolului
bisericesc, si consimt,i, se resigna mai curind, a primi Intreita
coroan sub numele de Felix al V-lea. El nu era s reuseasca
niciodata a-si crea legaturile necesare i a-si impune autori-
tatea.
Intrebarea era care va fi atitudinea puterilor crestine, a
regalitatilor nationale, elementul viu al epocei.
Carol al VII-lea se foloseste pentru a impune bisericii
Pragmatica de la Bourges. In Germania, dup moartea
Imparatului Sigismund, dicta de alegere a succesorului su
se declartineutr. Actul de depunere al lui Eugeniu e infirrnat
de dicta de la Maienta; ideia unui nou Conciliu general
apare chiar ; deocamdata pregatire pentru epoca iiii
Luther Wile germane vor fi conduse sub raportul biseri-
cesc de singuri episcopii lor. Iar la 1446 se face impacarea
lor cu papa inlaturat pe nedrept. Urmasul lui Eugeniu,
Tema de Sarzana, ca papa Nicolae al V-lea, va fi aplecat
si incheie un concordat si cu printii de peste munti.
In aceste imprejurari, cu o papalitate amenintata, dus-
manita, insultata, care iese i dupa imprastierea Conciliului
eu o evidenta scddere de prestigiu din toate incercarile la
care fusese supusa, nu poate fi ceva mai firesc decit ca acea-
sta crestintitate, deprinsa a tali impreuna, sa-si caute aiurea
acea unitate cu care de atitea veacuri era deprinsa.
Unde putea ea sa fie aflat?
Intli in lupta contra turcilor.
Cind acestia intra la inceput in conflict cu crestinatatea
de la sfirsitul evului mediu, ciocnirea are loc in Asia Mica,
cu acelea din ramasitele statului_selgiucizilor care aveau
tarmul anatolic al Mediteranei. In luptele de la Smirna
(13'i6), la care pgrticipa deosebite elemente crestine, ale
unei adevarate Ligi, e vorba insa, evident, numai de o
continuare a cruciatelor, pentru a servi anumite interese ale
comet tului italian ori pentru a feri pe ospitalierii din Rodos

116
www.dacoromanica.ro
de o lovitur din partea vecinilor dusmani. Cutare povestire
privitoare la biruinta noilor cruciati contra ostasilor lui
Umur-beg nu uita minunea, neapitrata', care s-a produs in
folosul luptatorilor rntru Hristos, dar turcii nu apar ca
tint6 de Opetenie a unei lupte. menite a inlatura prezenta
lor protanil de pe un t,.ritoriu care de drept, in puterea celor
mai departate amintiri i celor mai mari traditii, ar fi al
reprezentantilor civilizatiei contra barbariei. Ei sint numai
turci infideli", i atit. E un incident dintr-un vechi foi
urias razboi pe care altii, ca Lusignanii din Cipru, ii poarta
tot asa de bine contra acestor pgini, ca si contra celor din
Egipt (atacul regelui Petru I-iu contra Alexandriei, la
1365).
Totusi la 1365 ospitalierii captita, altiiri cu alianta
rnovezilor, interesati in aceste regiuni, a marchizului de
Montferrat, cu pretentii orientale, pentru a se izgoni, anume,
turcii cei noi din emiratul lui Osman, si in special din impe-
riul de Constantinopol, unde, chematd de Joan al VI-lea
Cantacuzino, tinutd, pentru usurintil, intr-un lagar de dis-
ponibilitate, ei ocupasera Galipoli, apoi drumurile de comert
la vest si nord-vest, asezindu-se, de curind, i la AdrianopoP.
Peste citeva luni Amedeu al VI-lea de Savoia, Contele Verde,
sP imbared, in fruntea unei cruciate cu elemente aparti-
nind mai multor natiuni, pentru ca s. ajute in aceasta re-
giune a inaintarilor turcesti pe ruda sa,imprirateasa Ana,
mama liii Joan al V-lea Paleologul. El va lua Galipoli, de-
pozitul flotcd emirului osmanliu Murad, va rtci in Marea
Neagrri, intr-un timp cind Cesarul constantinopolitan vede
la Buda pe regele angevin al Ungariei, Ludovic cel Mare,
iiitreldne relatdi de prietenie cu o parte din bulgari i poarta
dusmanie altei parti: Ioan trece spre tdrile sale prin Banat,
unde-i fac primire de cinste, lui si regelui, cnezii romani
de la Caransebes. Coalitia crestina contra noii i marii pri-
medjii incepe astfel a se desemna.
In Apusul garman iromanio n-a venit incol vremea pentru
ca o constiinta' clara a acestei primejdii sri se pronunte. La
I lorga, Philippe de Mjzires, Paris, 1895, p. 272.

117
www.dacoromanica.ro
1389 se planuia o expeditie numai pentru a scoate pe turcii
asiatici din Armenia Mica, al carii rege prihegea prin Apus1.
Emirul osinanliu era considerat ca un bun viteaz, ca un per-
fect cavaler, din nenorocire pagin, poate numai Inca pagin,
si fart nici kin sentiment de respingere se vorbea acolo de
Murad-beg, I'Amorat Bacquin", care tot cistiga tri"2,
si mai tirziu de fiul sau, Baiezid: Baldasar-bacquin".
Cruciata contelui de Eu fu numai o incercare de ajutor
facuta in folosulregelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg,
pe care-I stiau ruda de aproape a Case de Franta3. Pentru a
izgoni pe uzurpatori se porni marea expeditie care fu oprita
la Nicopole, desi se stia ca trebuie s. rnearga spre Varna,
pentru ca vase venetiene sa duca pe cruciati la Constantinopol,
unde asezindu-se Sigismund, s-ar fi realizat acel vis de nou
impriu latin pre care-I avuse Ludovic4. Cind cavalerii
francezi ai lui Jean sans Peur, conte de Nevers, fiul ducelui
Burgundiei si viitor duce el insusi, uniti cu unele contin-
rnte g-rtnane, intre care se afla i Hohenzollernul de la
Nannberg, se aruncara asupra spahiilor lui Baiezid, la Ni-
copol, pntru a se zdrobi, in plin avint, de cetatuia, aparata
m--,4t0pgit, a ienicerilor aceluiasi, rasunetul fu mare in
Apus. Atitia dintre luptatorii crostini fusscg hacuit,i, din
zori i pina-n seal* pe locul bl5jiei, cei1a1i erau tinuti
in pcinsoare, warindu-se de la ei un mare pret de eascum-
parare. Sigismund ajunsese, pe la Chilia i prin gurile Du-
narii, nurnai ca fugar la Constantinopol pentru a reveni in
statele sale prin Dalmatia, dupd inconjurul intregii penin-
sule a Balcanilor; dar parerea generala la occidentali era
aceea pe care, ca dupil Poitiers, viteazul invins o are despre
cel Invingator, o tabtlril a cavalerilor timpului despre cea-
lalta, doar cu ovbireareligiei. Totusi de Mzires va plInge
Ibid., p. 466.
2 Ace1a0, Thomas de Sauces, p. 187, no. T.
3 Ibid.
Ace1a0, Venetia En Marea Neagrd, in Analele Academiei Romane,
XXVI, p. 1089.

118
www.dacoromanica.ro
marea rusine a credintei si a cre;tindta4ii"1, si va indemna
la reluarea lupbei cu ajutorul Ungariei si al ostasilor cres-
tini de la hatarele Ungariei si de aiurea"2. Se si incepu strin-
gsrea 'de mijloace pentru a ajuta crestindlatea din Grecia
si din celelalte parti rasaritene"3.
In aceste regiuni unstat avea interese decisive: republica
Venetiei. Ea nadajduia s stringa sub steagul slintulul
Marcu toate mitile formatiuni bakanice, in discordie, sit
rntru aceasta i se prea c noul element de zbucium, riou
factor de slabire pe care-1 aduceau turcii, a caror rtipede
inaTire nu putea fi macar biruilii, ar putea s. fie de oare-
care Solos.
Deci, in cele dintii timpuri, Murad e privit ca prea iubitul
pristen al domniei neastre, cu care se doreste pace desa-
virsita si prietenie frateasr.il.". I se trimit clini, din cei care-1
plac, cum var placea sultanilor din secolul al XVI-lea, si,
la tin inDrasnt dat, ii s-a parut chiar, acestor turci, ca vene-
inii ar fi gata sa ii acorde un ajutor militar. Pe de a1t4
parte grscii aratau pentru navalitori, care ar putea sa-I
apere ds cu-srirea latinilor", odiosi pentru deosebirea con-
fesionala', o simpatie deosebita, si Teodor Paleologul intre-
tinea in M weia lui cele mai bune legaturi cu
Cind, inaintea unei coalitii slave, la care ia parte si Mir-
cea munteanul, Murad e ucis la Cosove, in mijlocul biruintei
lui, Signoria arata prin ambasador parerile ei de rau: Arn
avut cunostinta de moartea acelui print Murad, si am sirn-
tit mare nemultilmire,caci 1-am privit totdeauna ca pe un
prieten deosait, si 1-am iubit pe dinsul i tara lui". hiai
departe: Precum am iubit sincer pe tata, astfel iuba.
sintem aplecati a iubi pe fiu i stapinirea lui si a-1 privi ca
pe un prieten cu totul particular".
t Li grant v,r,pingn- de la fey ei de la crestient ; Philippe de
..11M;ieres, p. 501.
2 C's gens d'armes erestions des frontieres de Honguerie e d'ail-
lours; ibid., pp. 493-1.
3 Pour sA-Durir et alder la ehrestiente de Grbee et des au tres parties
oliotalos; ibid., p. 501.

119
www.dacoromanica.ro
 P.,ste putin ins. Baiezid arata de ce este in stare. Venetia
ingrijoreaza ; ea incepe a vorbi In numele crestinAtatii:
Puterea lui Baiezid", spune guvernul repuVicii, a 9rescut
malt si pare ca tre.buie s creasa din ce in ce, pentru cea
mai mare pagub.5. a crestinatitil, pe uscat i pe ape. La
1.393 se arata chiar teama ca nu cumva ernirul s'a. se aqeze
in Conbtantinopol. i iat6 indemnul care pap#, care fin.-
paratql de Apus si chiar ctre alti regi 1i printi din lume".
Cind acestia alearg`a in sfirsit pentru a se prsabusi la Nico-
pol, \ enetia-i vede mergind biruitori spre Varna. Uitind
d claratiile de sineer6 afectie", bazate pe iubirea traditio-
nala", filcute de curind lui Baiezid i baronilor" lui, ea se
olnile;te .la cazul cind regele Ungariei ar veni in pArtile
C just an tinopolei"1.
Dupd catastrof6 entuziasmul cade subit, din ambele parti,
qi din partea Venetiei, dar Baiezid nu mai e acurn, ca In
ajunul expeditiei, impeiratul turcesc" i prietenul", ci
prea-ticAlosul turc, dusmanul numelui crestin qi setos al
singelui crestin, pentru pieirea religiei si a credintei cres-
tine"2. Concentrarea creFitina' se arata astfel In mers, ti In
mind actiunea de simpl apgrare deocamdata, speranta
de un nou asalt, de alta parte, menit a libera tinuturile
ocupate, se coloreazti de motivul care va insemna si mai clar
noul element de unitate intre natiile desp'artite prin limba
ca si prin hotare: spiritul Renasterii.
Sa-1 cercetra deocamdat5 numai in ce priveqte acest
raport cu ideia noii lupte crestine care numai In rare cazuri
va mai vorbi, ca ultim scop, de acel Ierusalim de pe pamint
care trebuie cucerit inamte de a se ajunge astfel la splendo-
rile fericite ale celuilalt Ierusalim din ceruri3.
1 Casu quo rex IIungarie veniat ad partes Cons tantinop olis ; Venetia
tit Marea Neagrd, p. 1090.
2 Immanissimus Turchus, christinai nominis hostis et christiani
sanguinis sitibundus, exitio religionis et fidei catholicae: cf. ibid.,
p. 1090.
3 Iorga, Notes et extraits, I, partea 1-iu,p. 96 i urm. i Num)
Archicio Veneto, XI, I.

120
www.dacoromanica.ro
 Lasind la o parte deocamdata constatarea, devenita co.
muna, ca Renasterea nu incepe la momentul care se fixa
odinioard pentru revolutia in spirite produsa de dinsa, vom
releva a a dona zi chiar dupil Nicopol locurile ocupate de
turci preocupau pe multi, chiar simpli negustori in alatorie
de afaceri, din punctul de vedere al amintirii clasice, capa-
bile de a stringe pe toata lumea contra profanatorilor.
Un venetian mergind la Tana cauta, citind versuri din
Virgil, pre tutindeni ramasi tele antice: ale lui Pius Aeneas",
ale lui Priamides Elenus", ale lui Ulise, care i se pare a. fi
fost prin Cefalonia, ale lui Homer, care ar fi din Arcadia,
ale Lacedemoniei, odinioara Infloritoare", ale lui Menelau,
grecul acela care a fost sotul nenorocit al frumoasei, dar
lascivei Elena", ale acestei Elene insesi, care si-ar avea tern-
plul la Citeron, ale lui Apo lon la Delfi. La Troia vede
ramasitele cctalii puternice, muntele Ilicn, in care rasar
uriascle semne ale zidurilor, rasare o mare parte din palatul
regelui care n-a fost Inca distrus din temelie; aici sint in el
grinzile de marmuril, i figuri admirabile se vald sculptate",
Cu durere inseamna pretutindeni ca lucruri actuale paraclise
modeste, adilposturi salbatice de calugari, cimpii pline de
scai si de maslini salbatici" rubeos et virentes oleastros
pradaciune, pustiu, tainite de fiare. Barbarii care s-au sire-
curat In aceste tinuturi Ii umplu de revolt.
Caci respectul acesta pentru marile lucruri vechi, scirba
fall de profanarea moderna face pe scriitorul anonim sa
taxep de barbari pe noii locuitori, prin cucerire, ai acestor
locuri. i el vorbeste cu spaima parc de flota din Galipole,
a emirului osmanliu, gata de a porni In fiecare moment
contra erestinilor, ale caror interese i-ar fi adus aici altfel
decit ca pe niste smeriti prieteni.
Peste citiva ani, la 1416, conflictul ce se putea astepta
intre turci i venetieni, care-si dadusera sama in sfirsit cal
nu pot astepta nimic folositor pentru expansiunea ca si
pentru comertul lar de la puterea pagina, in vesnica sporire,
care rasarise in Orient, se producea. Capitanur flotei
venetiene, Petre Loredano, cistiga, la Galipole chiar, in
aceasta gura" a Constantinopolului, o mare biruinta, pe
121
www.dacoromanica.ro
tare in frumos stil latin o cintard lui Lauretanus", in leg5.-
tura cu laurii dobinditi de dinsul, cei de acasd.
Dar lumea crestin 6 Mil a mai vorbi de impantul b izan-
tin decdzut, ai ctiror supusi preferau si acuma pe necredin-
ciosii latinilor rdmase cu totul indiferent6 fag de aceastd
izbindg. Imptiratul Sigismund denuntase la Constanta pe
venetieni ca intelesi cu p6gInii'.
Nimic in cronici, nimic in corespondent, diplomatic6,
nimic la pap litatea dezbinat6. La propunerile timide ale
In i Manuii pentru binele cre;tinilor", se rdspundea. de Signo-
rie, la Inc putul anului urm6ter, c6 republica e dispusd doar
s6 dea (fond cor6bii, dacri se d6 cite una de cei direct amenin-
tat i de cram o mai mare intindere a turcilor: ospitalierii,
ducele Arhipelagului, genovezii din Chios si Mitilene, iar,
dacii acestia mug pind 1adou6 galere, ea va da dublul. Ar
f i o liga pe doi, trei anicu caracter public, ei ident pentru a
incerca sd intimideze pe sultan, impiedecindu-1 de la alte
ache de ostilitate2. astfel nu se Rim nimic. Venetia mergea,
grdbit6, spre-pacea cu Mohammed I-iu, incheiatd la 1419, si
in curmd relatiile ei cu Impdratul de la Bosfor erau SA se
strice.
Acesta din urmd incercd, la 1420, o alta aliantd, intre
repubhc6 si regele Ungariei. I se r6spunse de Grigorie c6
papa Martin, ca si regele Poloniei, ba chiar burgraful de
Niirnberg, credincios traditiilor de la Nicopol, au st6ruit
In zadar pentru o impriedre cu acest vecin unguresc, care se
afla in luptd pentru Dalmatia. De acuma inainte impdcarea,
fireste, nu mai putea sd insemne acea luptd comun6 in care
araiata de uscat a unuia ar fifost sprijinita de puterea navald
a celeilalte pdrti3. Impriratului Manuil, asediat de turci,
In 1422, i se recomanda din Venetia, pinil la un ajutor con-
tinuu zdbovit, o aIiantd cu Genova, cu ospitalieni i cu
tat ii care i se vor 'Area" ; astfel Republica e gata s6 se
+. Notes et extraits, I, p. 236.
2 Cf. Dardwelele, In Analele 1ci1ermiei Romdtie pe 1915, cu Notes
et extraits, I, pp. 258 9.
41Ibid., p. 301.
www.dacoromanica.ro
122
ofere ca mediatoare fata de sulian1. Turcii putura in voie sa
sparga zidul bizantin de la Corint, Heximili n, si sa prade
in Moreia2.
Numai putinta de a se aseza in Salonicul pe care Pa leo-
logii nu-1 mai puteau tinea aduse o noua rupturd cu turcii.
Orasul fu atacat de sultan, dar in cursul lungului asediu
nieairi in Europa occidentala nu se acorda cea mai mica
atentie primejdiei in care se gasea, in acest Orient bizantin,
al doilea oras dupa ConstantinopoL Venetia insasi asigura
pe imparatul grecesc ea Salonicul n-a fost ocupat decit numai
pentru a impiedica stabilirea acolo a altor cre,tinineprielnici
bizantinilor insisi: era vorba de genovezi, in dusmanie as-
cunsa cu vechii lor rivali3. Dace'. imparatul cellalt, care era
si rege al Ungariei, Sigismund, se oferea sa incheie cu dogele
o liga in care el ar lucra pe Dundre si pe mare, pregatind,
cu mesteri venetieni, si o flota osebita a sa, daca el propunea
ca al treilea rnembru intr-o HO foarte strinsh" pe ducele
de Milan, vechiul sail aliat, i se ceru ca o conditie coborirea
lui insusi in Grecia" cu caste puternica", si pina la Salonic
(1425-6)4, ceea ce el nu va putea & fac5.6. Si, pierzind Salo-
nicul, republica va incheia cu sultanul o nou'a pace de
abdicare (1430).
Sigismund, care alezase in Banat, Inca de la 1419, pe un
florentin, Filippe de'Scolari, care, ca span, conte de Timi-
soara, era cunoscut acum sub numele de Pippo Spano, sta-
tornic luptator contra turcilor, era asteptat in Grecia",
,cu romanii ocrotitului sau, noul domn muntean, Dan al
II-lea, la 1427, cind facu o expeditie, prea curind intreruptd,
dincoace de munti: in aceasta campanie, cu vddit caracter
de cruciata, el avea linga dinsul si pe don Pedro, print
portughez, venind din Venetia6. La 1429 imparatul-rege
1 Ibid., p. 323.
2 Ibid., p. 335.
3 Ibid., p. 394.
4 Ibid., pp. 409-10, 431-5.
5 V. somatia veaeliani ia acesi sens, ibid., p. 493.
6 Ibid., p. 452 i nota 3.

123
www.dacoromanica.ro
aseza la Severin pe teutonii lui Klaus de Redvvitz1. Dar in
arelasi an el declara ea a fost silit a incheia cu dusmanul
un armistitiu de trei ani2. i dupa aceea negocieri urmar6 la
Florenta, dar Venetia refuel absolut sa trimita vasele ei pe
Dunare, ambele maluri fiind in puterea turcilor3. La urma,
in ajunul chiar al catastrofei, Republica admisese in sfirsit
ca , in cazul expeditiei personale a regelui, ea O. expedieze
o parte din flota oriunde intre Dunare si Mare"4.
Dupil pierderea Salonicului, genovezii rnerg asa de de-
par te in ura lor fat a de venetieni, incit cer concursul turcilor
contra acestor rivali crestini, la Tenedos si ainrea, unde s-ar
pulea incerca o lovitura. Ei se hucura ea vase turcesti au
a tacat din nou, la 1432, pe cele venetiene, a Mind astfel
foeul patimei.
Prin Sigismund al Ungariei se filen, in 1437, cererea lui
Ioan al VIII-lea, noul imparat bizantin, de a fi ajutat de
venetieni ca sIt ia parte la sinodul din Florenta pentru unirea
bisericilor. La Venetia venisera si soli de la parintii din
Basel, care voiau ca sinodul de Unire sIt fie adunat de ei
prin Friul ori la Padova7. Se zvonea si de aducerea impara-
tului grecesc pe vase proventale, pentru ca sinodul sa se
tie la Avignon. Prelati din Orientul intreg venira la Ferrara,
apo i la Florenta cu Ioan i patriarhul lui, Ios if :sireprezentanti
ai bisericii moldovenesti, pe linga ai Rusiei, ai Armeniei, ai
Georgiei. Impacarea intre cele dou5. biserici trebuia sa con-
tribuie la forrnarea unui spirit unic in lupta generala a cres-
tinilor contra primejdiei comune care erau turcii.
Ea zabovi. Sigismund nu mai era acuma in viat.a, i noul
impaiat-rege, printul austriac Albert, care luase, in dietele
1 Bulletin de l'Institut pour l'tude de l'Europe sud-orirntale, 1920,
p. 65.
2 Notes et extraits, I, pp . 492-3. Venetia-i dAduse urine (ibid.).
3 Ibid., p. 494.
4 Ibid., p. 504.
5 Ibid., pp. 546-7, 552.
5 Ibid., III, pp. 11-2.
7 Ibid., p. 12, nota 1. i Udine fusese in discutie.
8 Ibid., p. 16.

www.dacoromanica.ro
124
de la Nurnberg si Maienta, partea reformatorilor bisericesti
(1439), nu dainuise mult, perind in lagrul scos contra
dusmanului ereditar". Cu greu regale Urgariei care urma
de fapt lui Albert, polonul Vladislav, pus de loan Hunyadi,
romanul care ajunsese adevratul sef al regatului, va fi adus
a rupe o pace abia Incheiat cu turciil.
Inca din 1442 un sol bizantin aratase in Apus reaua stare-n
care se gasea Ungaria si toata crestinatatea"2, dar Venetia
nu rdspunse alta decit c5. asteapta sa vada ce va face noul
impa'rat german, din aceeasi Casa de Austria, Frederic3.
Initiativa n-o putea lua decit papa, care avea tot interesul
la aceasta, cum 11 avuse Urban al II-lea in proclamarea
intiii cruciate. Ca staruitor se gasi un prelat de o mare ener-
gie, cardinalul de Sant'Angelo. Inca din 14/12 era vorba
de vechiul plan al taierii la Dardanele a comunicatiilor
intre turcii asiatici si europeni4. Ungurii si romanii lui Hun-
yadi singuri ramin sa se lupte cu turcii navalitori prin pa-
surile muntene i ardelene. In 1443 intro Frederic, care avea
si el pretentii asupra Ungariei, i Vladislav se face o 1nte1e-
gere pentru cruciata, care trebuia sa apnea prin Tara Roma-
neasca3. Expeditia se facu insa prin Serbia, cu singurele con-
tingente unguresti i sirbesti: cardinalul de Sant' Angelo,
intovarasind, dadea caracterul de cruciat5.3.
in 1443 era vorba ca dieta din Nurnberg s',1 imeasch sfor-
Varna imparatului si ale electorilor7. Caneelariul Schlick
era pentru alipirea la expeditie ; el recunostea ci aceasta o
reclama, nu numai gloria i onoarea lui Frederic si a natiei
germane", ci si datoria Imparateasca": un intreg pro iect
era alcatuit de dinsul. Crestinii ar trebui cu totii sa alba
pentru legea lor caldura pe care dusmanii o arata fat5 de
1 Ibid., pp. 182-3, 187.
2 Ibid., p. 83.
Ibid., p. 83. Cf. p. 101, no. 3; p. 103, no. 1.
Ibid., p. 100.
5 Ibid., p. 107.
6 0 scrisoare a lui, ibid., p. 107 i urin.
7 Ibid., p. 111.
125
www.dacoromanica.ro
 Revenind asupra acestei teme, Schlick anunta
doriwta lui ca Frederic insusi sa' ia crucea i, in acelasi timp,
sa se ceara participarea lor erestinilor din Franta si din Anglia.
Printr-o actiune energica s-ar putea libera ci Asia2. i pentru
ideie era si acel curios spirit, a toate cuprinz6tor i chinuit
de neastimpar, odrasla Piccolominilor toscani, Aeneas-Syl-
vins (na'scut la 1405 In Cossignano), care fusese secretar al
piiiiilor de la Basel, ajutase pe Frederic in misiuni la
Roma, Milan si Neapole, pentru ca apoi, pgrasind pe Felix
al V-Iea, s fie numit episcop de Eugeniu. Cutare corespon-
dent al cardinalului de Sant'Angelo vorbea de interesul
comun (commune incendium), de intentia scitilor", a
sarmatilor obsceni", a monstriIor" umani de a lua mnsi
Italia (regnum Italiae)3. Venetia stAruia inca din 1443 pentru
paeificarea Italiei4. Se spera ajutor naval, de la regele Ara-
gonului6 si de la ducele Burgundiei, care si-ar trimite gale-
rele de la Nizza6. Venetienii Isi ar6tau fatis credinta c.
turcii s-ar putea sa ias6 din Grecia"7. Se astepta luarea
Galipolei si a Salonicului, a Maroneii i Panidului, a Tani-
nei, Avlonei, Caninei, Argyrokastrului In folosul lor.
Va fi o rscoala a crestinilor supusi, scrie venetianul
Cocco: teama e numai sa' nu fug' turcii prea lutes. La ple-
care cardinalul de Sant'Angelo spunea cu incredere ca' poate
se va sfirsi anul acesta cu turcii dincoace de mare".
La Varna, spre care tintiser cruciatii de la NicopoP, o
catastroM astepta ins pe crestini, in oastea carora se aflau,
iartgi, unguri i alti luptgtori ai lui Hunyadi, flota cre,tin5.
neputind intervenilo, iar genovezii dind trecere turcilor.
Ibid.
2 Ibid. p. 112.
3 Ibid. p. 157 i urrn.
4 Ibid. pp. 121-3.
6 V. . ibid., p. 177.
Ibid. pp. 116, 131 (armarea vaselor de la NiLza), 167.
7 Ibid. p. 151 (pp. 177-9).
8 Ibid. p. 160.
9 Era vorba ca oastea si treacA pe acolo chiar; ibid., pp. 175 G.
Pentru acest defeclus" v. ibid., p, 196.

www.dacoromanica.ro
126
Intr-un asalt cutezator, tinarul rege fu ucis ; cardinalul de
Sant'Angelo clisparu, omorit poate, spune Aeneas Sylvius,
de unguri chiar, care-i atribuiau dezastruP.
Inca o dat5. pentru atita nenorocire emotia fu prea slaba
in Apus. Poggio insusi, dar singur, plinse pieirea nobilului
cardina12. Se stia deocamdata atita, cd Hunyadi, impacat
cu munteanul Vlad, se gateste de o noua lupta3. In aceasta
erau gata sa-1 ajute papa, venetdenii si ducele Burgundiei.
Flota, care se ilustrase In 1444, aparu in sfirsit pe Dun'are,
sub comanda lui Wavrin si, atacind in cale, sub ochii roma-
nilor lui Vlad, pe turcii din Silistra, Turtucaia, Nicopol,
luind legatura cu pretendentul turc Saugi, merse s5. caute
la gura Jiului pe Hunyadi, care nu putu veni. Aparenta
cruciatei, sub comanda unui nou cardinal-legat, era Inca
pastrata. Dar solidaritatea Apusului crestin rminea de
dovedit, cu tot steagul burgund care flutura alaturi de al
papei pe galere4. Insa un sol aragonez aparuse la Buda in
acest an5.
Ciliva ani dup lupta de la Varna, clucele de Burgundia,
stapinul unui intins teritoriu, de la Alpi la ocean, care fusese
cu totul crutat de razboiul de o suta de ani, lua asupra-si
propunerea unei ligi de solidaritate crestina contra primej-
diei turce.,,ti, adaugind la nevoia curatirii teritoriului euro-
pean de acesti navalitori si amintirea vechiului ideal de
cruciada pind la Ierusalim. Era vorba, in adevar, nu numai
de ajutorul credintei contra turcilor", dar si de prigonirile
poruncite de Sudan la Locurile Sfinte, de tinguirile caluga-
rilor de la Sfintul Mormint si de la Muntele Sion, de arestarea
patriarhului Indiilor", de luarea cetatii asiatice Castelrosso
si de primejdia in care se aflau ospitalierii de la Rodos.
1 Ibid.
2 Ibid., p. 190.
3 Ibid., p. 114.
4 V. ibid., pp. 125, 128-9, 162, 167, 173, 179, 185, 203.
6 Ibid., p. 202.
6 Subsidium fidoi contra Thurcam; ibid., p. 312 5i urin.

127
www.dacoromanica.ro
Ca sa. impiedice lovituri si mai grele aduse crestinatatii, ar
trebui srt se cistige ajutorul crestinatatii intregi, desigur,
si se amintea colaborai,ia dintre Conrad germanul i francezul
Ludovic al VII-lea contra necredinciasilor. 0 Hata' trebuia
sa apara in Arbipelag pentru a impiedica acea circulatie
a turcilor din Asia in Europa care oprise pinrt atunci orice
actiune serioasii contra lora.
Cei doi trimesi ai ducelui se adresau, nu papei, ef firesc
al oricarei cruciate, ci impdratului. Acesta din cauza amin-
tirii, inca proaspete, a sfortarilor pentru cauza crestina
ale lui Sigismund, a jertfei facute de Albert pentru aceiasi
cauzg, murind in apararea ei, dar si din cauza acelor legaturi
dintre Burgundia si imperiu care trebuiau sa ducrt putin
mai tirziu la ideia incoronarii lui Carol cel Cutezator ca
rege al acestor regiuni mijlocii, lotaringiene. Nu e mai putin
adevrtrat ca in dorinta oamenilor din secolul al XV-lea de
a-si gasi un sef pentru lupta contra pgginilor i preservarea
comuna, in lipsa papalitdtii, care null. revenise "Inca dintr-o
lungd crizd, atitia se gindeau cd Tudor acest imperiu ar putea
fi trezit pet-am vechea Fi marea lui misiune ntedievald.
in acest 7bucium dup gasirea elementului activ de uni-
tate crestina, altii cautau pe regele Franciei insusi, al carui
succes in reunirea sub sceptrul sau a intregului teritoriu
national putea si deie sperant.e. Cunoscutul reprezentant
al spiritului Renasterii, Francisc Filelfo, care cunostea
bine locurile rrtsaritene, ca unul ce statuse un timp pe
linga irnparatul Manuil (+ 1425), arata lui Carol al VII-lea,
vorbindu-i, cu toata nepotrivirea, despre Carol cel Mare,
ca i despre Slintul Ludovic si despre Godefroy de Bouillon,
ca regatul francez, iesit cu lobos din lupta seculara cu Anglia,
are in sarcina sa aprtrarea intregii lumi apusene, amenintata
de cea mai mare primejdie, caci nu mai e vorba acum de re-
cuperarea Ierusalirnului", ci de posibilitatea ca Roma insasi
sa se piarda2. E de razbunat, dup. vechea fabula, cauza
r *i la 1432 ducele de Burgundia trimisese, la Venetia, pentru
seopuri de cruciatil, na ambasador, seniorul de Croy (ibid., I, p. 553).
2 Noi tam de recuperandis Ierusalimis sperandum esse videatur
vain formidandum de amittenda Roma (ibid., IV, p. 82 nota 1).

128
www.dacoromanica.ro
froienilor. E de stabilit influenta economia a Frt noiei In
Levant, In vremea intreprinderilor, ay. de Intinse si de
rentabile, In Orient ale lui Jacques Coeur, argintarul",
tegelui. Pe cind la Constantinopol noul imp6rat e un om
Pios si vitea t1 crestinii balcanici (si Arianite albanezul,
Sirbii, getii" nostri pot fi Intrebuintati contra turcilor,
care nu-i primesc In armatele kr), pginii slut obositi,
eful lor, tinaruI sultan Mohammed al II-lea, e stricat si
betiv, iar armata asa de temut, pe care, la fata locului,
el a putut-o socoti ca reprezentind doar 60 000 de oameni,
e compusl In mare parte din ciobani si tarani.
Peste putin Ina ciobanii i Varanii", sub conducerea
tIn5.rului celui betiv" i stricat", luau capitala imperiului
bizantin, Paleologul Constantin pierind in aplrarea ziduri-
lor ei. Crestinatatea nu miscase: poate i In credinta c
zadrnicia atitor altor asedii se va repeta i acura. Iar sul-
tanuI, cetitor slrguincios al Alexandriei, voia s6 impiedice
prin aceast cucerire miscarea de cruciat'a, care, mai ales
din cauza prezentei unui Constantinopol de mintuit,Incepuse
la Nicopol pentru a se innoi, de curind, la Varna. Singuri ye-
netienii din cetate i soldatii, rnatrozii genovezului Giusti-
niano Longo, care astepta ca rAsplaU o feuda' la Lemnos,
daduser g. concursul. lor imperiului care murea.

LUPTA CU TURCII. II. DUPA., LUAREA

CONSTANTINOPOLULUI

La vestea catastrofei, 0 mare emotie cu-

prinsese pe aceia care, In momentul decisiv, 1ipsiser6. de la
datoria lor, desi, mai aproape, ei aveau o datorie de inde-
plinit, mai folositoare pentru dezvoltarea omenirii: s inlo-
cuiascA haosul medieval prin monarhiile absolute, ocrotitoare
ale muncii i ocrotitoare ale gindului popoarelor moderne.
De pretutindeni rsarir povestiri unele din ele absolut
fantastice plingeri, indemnuri, predici, ca epistola lui
Bernard de Krayburg, foarte mult eispindit0. Misionari
1 Ibid., p. 54 i urm.

129www.dacoromanica.ro
9 Scrieri istorice vol. II N. Iorga
de cruciata se prezentau la curtile regilor latini. Astfel
episcopul de Cafta amestecat si in viata religioasa a
tarilor noastre , care veni la noul rege unguresc, Ladislas,
acuma un Urar viteaz, pentru a-i spune suferintele grecilor
si ale armenilor, pentru a-i denunta intentiile de Alexan-
dru Machedon", ale lui Mohammed, imbatat de triumf, de
a lovi Italia si de a distruge pe totii regii si printii crestini-
foe. 0 intelegere, spunea el, e absolut necesara intre Un-
garia, Boernia, Polonia si toate tarile germane2. Astfel de
exhortatii veneau, prin legatul loan de Castiglione, si de
la Papa, care declara ca, puind dijm5, pe told crestinii, si
pe averile bisericesti, e gata sa dea pentru noua cruciata
totul, afara de ce e absolut necesar gospodariei sale. Se
repeta temerea ca sultanul, fiara cea cumplita (fera pessima),
vrea imparatia de Apus si, daca printii nu se unesc pentru
a-1 impiedica, ei bine, se va ridica impotriva lor, indignat,
neastimparul celor de jos, din ale caror osteneli sintem
stralucitori"3. Indat5 dupa aceasta aparea decretul lui
Ladislas, care, amintind de stralnica navalire tatareasca,
anunta hotarirea sa de a trimite pe loan Hunyadi contra
dusmanului comun4.
Nicolae al V-lea voia in adevar lupta. La anumite obser-
vatii pesimiste ale unor trimisi italieni el raspundea miscat
ca noi din partea noastra n-am ajuns Inca la aceastA despe-
rare, ba speram Inca in Dumnezeu si In dreptate"5. Dar
mijloacele lipseau prea mult Sfintului Scaun, abia scapat
de o opozitie care nu crutase nimic ca sa-1 compromita.
Venetienii incepusera negocieri cu fiara cea cumplith",
iar genovezii se grabisera a-i smulge un privilegiu pentru
1 Eruere omnes reges christianorum et principes; ibid., p. 63.
2 Cf. . i cuvintele episcopului loan de Oradea-Mare, ibid., pp. 64-5,
66-8.
3 Popularis instabilitas, cuius laboribus splendidi sumus; ibid.,
p. 75.
4 Ibid., p. 85.
5 Nuy non eravamo desperati, ymo speramo pui in Dio et in la
iustitia; ibid., p. 74.

130
www.dacoromanica.ro
Pera lor. Raminea ca putere maritimg aragonezul din
Neapole, Alfonso. i, Inca, Italia era dezbinata, de la Vene-
tia la Genova, de la Venetia la Florenta, de la Milan la
Neapole, de atitea discordii, vechi si noi. Abia in noiem-
brie 1454 era s'a se poata proclama acea pace italicO, acea
Lig6 de la Neapole, necesard alcdtuirii flotei de cruciata,
care nici cu aceasta nu s-a putut Injgheba niciodat.
Ce raminea atunci decit acela pe care intentiile clucelui
de Burgundia 11 arOtaser Inca de mult, impdratul, i,
anume, oricine ci oricum s fie el?
Strins din multe parti, tiganul" Frederic al III-lea, care
numai cu trei ani Mouse cdltoria lui italiana ci se simtea
recent indatorat a-ci dovedi vitalitatea in aceastO calitate de
Cesar crectin, convocase o diet la Regensburg, invitind ci
pe regele Francieil. Cind insa adunarea fu deschis, pe ling6
printii germani Ludovic de Bavaria, Albert de Branden-
burg, pe ling solii ducelui Albert de Austria ci ai ordinului
teutonic, pe lingo, delegatii oracelor, era numai Enea-Silviu, ci
episcopul de Pavia, reprezentind pe papa, un trimis al regelui
Poloniei, altul al ducelui de Savoia si ducele de Burgundia.
Discutiile nu se prelungir prea mult. Rezultatul lor fu
decretarea unei armate crectine care trebuia sa se adune
in april undeva, linga turci, pentru a-i goni din Europa",
sub conducerea unui cOpitan purtind i steagul bisericii ci
al ImpOratului, care avea singur dreptul de a-1 numi. i, in
locul scrisorilor papale de cruciata, avem Indemnul lui
Frederic Insusi, care anunta alor sal cu de-amsdnuntul ce
s-a hotOrit In aceasta diet, considerata Inainte de toate ca
un parlament national german, dar nu Vara participarea
strOinilor interesati ci cu intentia de a stringe cit mai multe
forte negermanice sub acel steag de cruciat al apitanului-
general.
Vorbindu-li-se principilor si oracelor, invitati la o pace
pe cinci ani, de datoria lor de-a participa la aceasta expeditie,
potrivita pentru trei ani, argtindu-li-se in ce conditii se va
face recrutarea prin case mari provisori", recomandind ca,
1 Ibid., pp. 82, 88 i urm.

www.dacoromanica.ro
131
9*
dupa exemplul care daduse regelui Franciei o noug i sigura
armata, s. e aleaga mg.car la fiecare treizeci de oameni
un calarel, sau doi pedestri, ea sa fie, de toti, 200 000 de
ostasi din iraperiul singur, i acordind, ea papii, odinioarg,
Boutin de dobinzi celor ce vor pleca in expeditie, Cesarul
germanic asigura ca la razboiul de aparare cresting. in Apus
vor lua parte papa subordonat deci, unui plan pe care nu-1
elaborase regele Aragonului, Venetia si Genova, formincl
irnpreung. flota care va aparea la Galipole si la Mitilene,
dar si crestinii din Balcani: Ragusa, bulgarii, albanezii,
dalmatii, croatii, slavonii, apoi crestinii din Asia, regele
Iberiei caucaziene si imparatul din Trapezunt, si, In sfirsit,
chiar i rivalul osmanliilor In Asia Mica, paginul Caraman".
Regele Ungariei va ajuta in chip firesc, si flota pomenita
mai sus se va uni cu fortele lui de uscat si de Dunare.
Viitoarea dietd de la Frankfurt trebuia sd aibd un caracter
de solidaritate cre.vind fi mai pronunptd. Se va scrie tuturor
regilor Apusului, piri'a la Scandinavia si Navara, si, pe linga
ei, si Delfinului francez, viitorul Ludovic al XI-lea, caruia
nu-i lipsea zelul pentru cruciata In timpul cind nu era el
insui1. Se spera in prezenta la aceastalalt adunare, nu
numai a lui Filip de Burgundia, ci i a ducelui de Savoia,
poate a regelui Poloniei. Inca o data papa apare, nu ca $eful
creftindt4ii, ci /xi unul din membrii ei, supus chemdrii impd-
ratului. Se spune verbal ca: se va face cerere Sfintului
nostru Parinte si papa ca si el sa fie tinut a trimite solia
sa la dieta, pomen Ad mai sus., de la Frankfurt sau Niirnberg"2:
Dacg. solii regelui aragonez se infatiseaza in Germania,
mergind la imparat pentru republica crestina" (ad lin-
peratorem pro republica christianorum)3, la Frankfurt, in
septembrie-octombrie 1454, se gasira, pe linga participantdi
obisnuiti la o dietg. germana Enea-Silviu, legatul, episcop
de Pavia, cite un trirnis din -Burgundia, Savoia, dar si din
1 Ibid., p. 98.
2 Und das an unsern Beiligen Vatter und Bapst begertwerde das
er ouch zu dem obgenanien Tag zu Frankfuert oder Nuremberg sol
gehalten warden -sin Bottsohafft schike; ibid., p. 97.
a Ibid., p. 101.

132
www.dacoromanica.ro
Mantova, Ferrara, Modena. Pacea In imperhi fu redus6 la
doi ani. Se orinduirl posturi, rugciuni, protean. Dar,
pentru a se lua ultimele hotgri`ri cu privire la combaterea
ngpIrcii celei mari"-, a omului diabolic Mohammed"1, se
decise o a treia adunare, aceasta pur germang, la Neustadt,
la care regele Ungariei, de nu va veni personal, va trimite
pe guvernatorii ambelor sale regate. Papa e asociat impdra,
tului la organizarea expeditiel, dar privilegiile se dau tot
numai de acesta, 51 numirea cdpitanului, a celor patru consi-
lien Ii apartine. Concursul francez va fi cerut mns prin
Sfintul Sc aunk
De0, in noiembrie, se ajunsese la pacea italian, aa de
necesar63, sperind a se intrebuinta In Orient marele condot-
tiere Iacob Piccinino, dieta de la Neustadt, din februarie
pin la aprilie 1455, 1nsemna a sfdtuire acasd la impdratul,
care de aceea, pentru intIiai ultima oard, asistd. Arhiepiscopii
de la Rin, electorul de Brandenburg, Enea-Silviu, care
tinu Inca un mare diseurs, se Intanir aici cu solii, acuzu
obipuiti, din Ungaria i Po Ionia, ri ameniqate, din
Aragon i Burgundia, curti cu simpatii pentru cruciat5..
Pe ling multti retoria Infac'arat g. se auzied numai cuvintele,
i dureroase qi in adev'gr folositoare, In Bens practic, cauzei,
ale sohlor unguri. Amintind c pe dinii iti arde focul care
atinge numai pe ceiIalti, ei se ridicau 1mpotriva oratorilor
care vorbisersa de intinderea turcilor In Asia i Europa,
cunoscut5. prin Anale 1 vulgarizatl, de caderea Constan-
tinopolei, articol de program. in rico1i4, de faptele vechilor
tinpara0, de care Frederic n-are nevoie. In acest timp,
dotikeci de luni pierdute, sultanuI a ocupat Abaia, Epirul,
Mesia-de-sus" sirbeasc5.; ar fi lovit i Dunarea, dacti nu s-ar
fi impotrivit vremea, i Italia inssai e amenin4at5.. Ori se
1 Magnus colubris..., dyabolicus homo Machmetus; ibid.,
pp. 101-2.
2 Ibid., pp. 101-3.
a Ibid., pp. 104-6.
4 Vel scolasticis pueris cottidiana prope declamacione; ibid.,
p. 106 i urm.

www.dacoromanica.ro
133
porneste ceva serios in momentul cind turcii sint slAbiti de un
sir de expeditii, oprindu-se prin ofensivg un atac posibil si
urmind prin aceasta exemplul romanilor si al tureilor insisil,
ori Ungaria, liber acum dupg. incetarea vechilor treve, va
fi silit sg incheie altele noi.
SA nu mai fie deci adunki togate, ci armate. Totul cade
in sarcina Cesarului, care e dator sg se arate adevgrat cres-
tin si August adevgrat"2. Iardi conducerea papei e inldturatd.
Se spune literal: Nu e nici un motiv BA asteptm pe papa
roman... Rolul lui este excomunicarea, al Ulu sabia. SA-0
poarte el cheile ca un paznic pacific, iar tu scutul ca un
ocrotitor rkboinic"3.
$i totusi, pe lingA neintelegerile lui Frederic, candidat
la mostenirea Ungariei, cu regele Ladislas, pe Rugg consta-
tarea cg. in imperiu e putin g. ascultare, ca. e de temut ca
nirneni din imperiu sA nu se supuie planului", cold. pretu-
tindeni e gilceavA si nictiiri pace", ceea ce fu invocat de
Frederic pentru ca BA amine expeditia ungureascA, pentru
care Hunyadi cerea doar 40 000 de auxiliari si chiar mai
putin4, pin in primgvara anului 1456, la Ingltare, fu
moartca bunului papd .Nicolae.
Totusi, in septembrie 1455, printii si episcopii germani
se adunau la Frankfurt pentru a rgspunde cererii de ajutor,
din cauza atacului turc la Belgrad, a Ungariei, adusg. si
prin noul papa, care fdcuse jurdmintul strapic cd f i viata
si-o del pentru rdzboiul sfint. MAcar 20 000 de cruciati ii
trebuiau lui Hunyadi ca fig reziste, apkind crestingtatea
apuseang. amenintat, prin Bosnia, de turci, cu care altfel
pacea se impunea. Se fAcea un energic apel cdtre impdrat,
ca el sd vie la dieta, pldnuitd, din Nurnberg. Asigurarea cg.
1 Utilius est autem aliena expugnare quam: propugnare domes-
tica.
2 Nunc manifesto ostendes si vere christianus, vere Augustus es.
3 Nec est cur romanum antistitem omnino exspectemus... Illius
factum exconlunicacio est, tuum gladius... Gerat ille claves ut paci-
f icus custos, tu clipeum ut bellicosus protector pacis.
2 Ibid., p. 115.

134
www.dacoromanica.ro
flota italiantt se va Infatia, c regele Aragonului ii va da
partea, trebuie stt-1 Indemne a Indeplini o datorie care era
ci de onoarel. El declarase frig ca, i daca pacea ar domni
In imperiu, el nu poate conduce personal expeditia
redusese rolul la o interventie pe lIng potentatii italieni2.
Fata de falimentul iniiativei i conducerii din partea
Impratului, noul papa numise, Inca de la 7 inauar 1455,
pe cardinalul Ludovic de Aquileia capitan de cruciata ci
legat al flotei italiene; in mart-april el pleca spre Rasarit i,
data aceasta, S fintul Scann Endonna pe Frederic sd-fi facd
datoria, participind la expeditie3. Un nou cardinal de Sant'
Angelo, spaniolul loan Carvajal, se &ea In curind la Buda,
unde Ioan Hunyadi se impacase acum ci cu regele gi cu
ali dusmani ai sai. In dieta din Buda, el aparu cu o stet-
lucitoare suita, gata sa inceapa razboiul sacru pentru ap-
rarea Belgradului. Carvajal tagadui ajutorul burgund i
aragonez, pe care ci fostul guvernator al Ungariei II ceruse
personal. Se hotAri o expeditie In toamna, dupii stringerea
recoltei, votindu-se si veniturile necesare. Cind se auzi
de atacul la Belgrad, pornirea de cruciata fu si mai puter-
nica: se spera ca si Scanderbeg, noul cef albanez, va putea
fi intrebuintat, i flotei italiene i se desemna misiunea de a
Incerca un atac asupra Constantinopolului Insu04.
Din toate acestea nu era sa se aleaga Insa nimic. Reprezen-
tantul ideii de cruciata la Dunare n-avu nici sprijinul cre-
tinatatii, cum o va spune insuci scriind unui principe ger_
man5, nici macar al regelui su macar, caci, sfatuit de ri_
Ibid., pp. 117-8, 122-6. Dogele Genovei arat'a c sint in
primejdie i locurile cirmuite de cetfiteni ai republicii sale, ca insula
Chios (ibid., pp. 121-3).
2 I1 . ibid., P. 119, no. XXVII.
3 Ibid., pp. 154-5.
4 Horvath, Geschichte von Ungarn, pp. 321-2, mai ales dup5
Historia critica a lui Katona, la acest an.
5 Licet enim Serenitas Vestra omnibus scripscrit exercitualiter
penes nos pro defensione regni venire, sciat tamen Vestra Serenitas
quod nullus paenes nos venerit. Fuerunt omnes crucesignati et Ioannes
de Capistrano (Notes et extraits, IV, p. 135).

www.dacoromanica.ro
135
valul sdu Hermann de Cil ly, Ladislas Postumul se retrAsese
la Viena, In clipa celei mai mari primejdii. Ba cMar noli-
lii unguri, din gelozie, refuzarA concursul bort.
Armata pentru despresurarea Belgradului i salvarea
regatului unguresc, iar, ImpreunA cu dinsul, a Intregii
lumi crestine din Apus, fu deci o creafiune personald a lui
Hunyadi, cu prietenii lui, cu oamenii lui, cu banii lui, o
crealiune populard, i alAturi de aceste elemente militare
improvizate, cu ,caracter de cruciald mai mult decit de oaste
nationald, se adause alt element, al maselor, fdrd deosebire
de nationalitate: acela pe care-I aducea, de pretutindeni,
calduroasa elocventA de predicator sdrac i umil .pentru
multimile umile ci sdrace a alugarului Joan de Capistrano.
Al*area lui, tinzInd a Inlocui lipsa de interes real ci de
capacitate luptAtoare a principilor i a oraplor, trebuie
pusA in legatur desigur cu Intreaga miccare misticA i
pauperistA Inceput prin doctrina simpl, naiv a sfIntului
Francisc, continuatA prin fraticelli, frAtiorii", care nu
recunocteau cleat sfintenia spiritului, i dusa pind la bol-
nava exagerare a procesiunilor fanatice de oameni Insinge-
rati de care flagelanti, sau prefdcutd In comunismul patri-
arhal, ca pe vremea agapelor crestine, de fratii vietii co-
mune" ai lui Gerard de Groot, la gurile Rinului. Profeti ci.
agitatori, !ph de oNti entuziaste rdsar, cum am vdzut,
In decursul marii crize bisericecti: Sthita Brigitta, Sf.
Antonin, Sf. Vicentiu Ferrer, etc. Asupra unor cete de cre-
dincioci prini de frigurile poc5.intei, de pasiunea jertfirii
Sfintul napoletan va lucra cu najloacele acestor rebeli ai
ofioialitiitii eclesiastice, acestor Innoitori democratici ai
erestinismului militant, conceput ca o noud forma a bisericii
fdrd deosebire de hotare fi de neamuri,
Ioan, cel de-al doilea loan cdci, In povestirea supre-
mei lupte pe care o clOigard, lumea vorbea de cei
doi Ioani", fusese un laic de famine bung, crescut in ccolile
Inalte ale timpului ci care ajunsese guvernator la Perugia,
cind 11 atinse Duhul Sfint. Aici, dupd vildirea devotatA a
1 Horvigh, 1. c.

136
www.dacoromanica.ro
dispozitiilor sale, el intra in ordinul franciseanilor. In
curind ajunge a lua apararea sfintului Bernardin de Siena,
prigonit de elementul conservator din vechea biserica, si
se va declara de acum inainte ucenicul lui, purtind si acolo,
la Belgrad, steagul de indemn la jertfa al sfintului Bernardin.
lar de la un timp va Incepe un pelerinaj de reformator al
moravurilor In largul crestinatatii intregi, pretutindeni
vorbind oamenilor In stilul Inteles de dinsii, aparind papa-
litatea, de la care e Inceputul milei lui Dumnezeu, dar
dind cea mai larga interpretare democratica" unui cresti-
nism pe care-1 In teleea
u viu si activ1. A strabatut astfel,
spune biograful sau, ''Ioan de Tagliacozzo, Fraga, Spania,
Catalonia, Germania, unde indeamna pe Frederic sa fad
drumul la Roma pentru a primi o data cu coroana Cesarilor
si misiunea lor de set' al crestinatatii. De aici, unde ridi 'a
asemenea sfintului Bernard odinioara dougzeci si
patru de minastiri, el trecu In Polonia, In Boemia, contra,
husitilor, cistigincl dintre ei 16 000" de suflete. Asista,
cu sentimentele ce se pot 1nchipui la adunarile de zadari
nicie din Frankfurt si Nurnberg i apoi trece acolo unde se
pregatea lupta cea adevarata, In Ungaria lui Hunyadi/
cu care sta. alaturi la theta din Buda, dup ce, In Ardeal,
convertise, izgonind pe episcopul grec Than de Caffa, asezat
acolo ca )716dica, nu mai putin de 1.1 000 clintre ai nostri.
La Buda Carvajal li d5. o cruce 1n numele papei confirmIn4
du-1 astfel Intr-o mislune pe care batrInul il beato vec-
chio si-o luasel la Inceput, numai de la Duhul Stint, ..--
La Belgrad el se prezinta cu 8-10 000 de oameni de rind,
ainfeltigs Volk"21 fail arme In parte, amestecati cu femei,
ea In miscarea popular5. care Incepe Intila cruciata, Than
de Capistrano juand aici rolul unui Petru ermitul. Acelasi
numar de ostasi si simpli" 11 aducea Hunyadi. Din partea
lui, Mohammed comanda o armata tare dupa sototeli reale
se putea ridica la de &ma ori pe atIta (In Belgrad el intra
,
1 Notes et extraits, IV, p. 158 1 limn.
2 Ibid., p. 146.

137
www.dacoromanica.ro
cu 15 000)1. Era si o paternicl flota turceasca pe Duran"
gi pe Sava.
Ea fu surpring si Imprastiata. Apoi o lupta inversunata
se da pentru cetatea Belgradului, pe care turcii, care pre-
facuser orasul Intr-un cimp deschis, n-o putusera smulge
Inca garnizoanei hotarite puse de Hunyadi Ins*. loan de
Capistrano izbuteste prin contagiunea credintei sale sa
stabileasca o disciplina, de care, se spune, soldatii de In-
timplare ai guvernatorului Ungariei n-ar fi fost In stare2,
ii sa Ii insufle un irezistibil avint. In fruntea tuturora,
dispretuind primejdia, el Inainta cu crucea i steagul In-
viltatorului sau In mina. Glasul lui se auzea, inspirat,
strigind, In latineste si In populara lui italiana: Haidem,
haidem, a noastra e acuma biruinta", Isus, hue, victorie,
victorie". Gine se teme, sti fuga... De aceea am venit...
Patruzeci de ani am cautat acest vad i aceasta bucatica
(sic), i tu vrei sa ma Inlaturi... Aceasta e ziva ce o
asteptam"3.
Ostasii cu miinile goale, cu bete, cu seceri Ingenucheau
In eale-i. Mohammed trebui s cedeze terenul, opreasca
Intreprinderea, sa se retraga, furios, pretinde unul din
izvoarele directe, ea a trebuit sa paraseasca lupta din cauza
unertarani`% a fratilor" (Pruedern), a crutiatilor sgrmane i"
(crucesignati poverelli), a aceltora de a caror fapta se uimi
1umea4, SI increderea Invingnorilor era asa de mare, incit
Hunyadi pute scrie ca, de s-ar porni cum era planuit,
atunci, eu ajutorul lpi Dumnezeu, am putea dobindi toata
Tara Turceasct pentrtt ca el si-a pierdut sub cetatea aceea
-
O Ibid p, 133, Acest izvor da 32 000 de oameni lul Hunyadi.
a De Iohanni Bianco governatore no curavano, solo allo padre
obediana (Tagliacozzo ibid,, p, 138)t baz ainveltig Krevcztvolk"
spune Bernard de Krayl?urg, a ap4tat biruinia (ibid., p. 146).
3 Andamo, Andamo, lam victoria est flostra... Qui timet fugiat.
Ad hoc veni. Quarant,' ann4 ho cercatq questg passo et questo
bocchone, et tu me no voi leyre. Hec &'st dies quam expectabam"
(ibid., p. 161). Cf si ibid., iS 141.
4 Ibid., p. 139. ,

138www.dacoromanica.ro
toat5. putereal". Imparatul ar fi scris de la Neustadt ca
flota lui Ludovic de Aquileia si a regelui Aragonului sta
biruitoare Inaintea Constantinopolului2.
Navalitorii asiatici adusesera Insa ciurna cu dinsii. Huny-
adi-i cadea victima douazeci de zile dupd aceasta, In tabara.
Din partea lui, peste alte citeva saptrimini, Sfintul se simli
prins si el de neiertatoarea boala. La Ujlak el facu o ultimrt
slujba bisericeasca, plingind i amintindu-si de Abruzzi
nasterii sale. Apoi adormi asa de dulce ca pruncul ce adoarme
In bratele maicii sale cu laptele pe buze3". ?

La fiul lui Hunyadi, Ladislas, alergara (noiembrie)

d-spotul sirbesc, cu 1 500 de cai, iinii seniori boemi si
caste din Ungaria: se zvonea de venirea regelui Ins* In
ArdeaL Certele din regat Ins, pieirea tlnarului Hunyadi
zadarnicira aceste intentii4. Apelal la cretindtatea intreaga
devenea iar4i o necesitate comand,
Expeditia de la Belgrad n-avea deci nici o legatura cu
Impratul i cu datoria de cruciata defensiva care se impunea
acestuia. Dimpotriva papalitatea, cealalt putere de con-
centrare medievala, putea s reclame pentru dinsa ceva
din meritul unei ispravi Indeplinite sub steagul crucii de
un cleric, aparator al drepturilor SfIntului Scaun i Impodo*,
bit cu calitatea de delegat al acestuia, fie si indirect. ,
Cu atit mai mult putea sa pretinda Roma ca. a ei este
initiativa i deci ei i se cuvine sa traga concluziile, cu city
Inca de la 1458, Enea-Silviu mostenise pe Calist al III-leat
devenind Piu al II-lea.
La 13 octombrie din acest an, Insusindu-si directia data
de cei doi inaintasi ai sai, el indrepta care crestinatate o
1 Ut, si contra ipsum insurgeretur, prout motum erat, extunc,
Deo concedente, totum regnum Turciae obtinere possem valde leviter,
quia omnem suam potentiam ipse amisit sub predicto castro (ibid.,
p. 135). Cf. si ibid., p. 142.
2 Ibid., p. 144. .
3 Si dolcemente come el mamoline se adormenta in braccia alla
sua matre, con lo lacte in boccha (Tagliacozzo).
6 Ibid., p. 149.

139
www.dacoromanica.ro
ctemare la lupta In care e vorba de Inceputurile crestinet
de predicatia pagin a lui Mohammed profetul, de pierde-
rea Ierusalimului, de vechiul razboi sfint pentru liberarea
lui, de recentele Inaintari ale osmanliilor, pIna In Serbia
cucerita, In Bosnia pug la tribut, In Ungaria atacat ca
si Epir, Albania. Nu se uit nici dominatia saracing" asupra
credinciosilor. intr-un timp cIncl, de altfel, totul e confuz
si tulburat"1, Belgradul a fost scapat numai prin puterea
entuziasmului religios, de putini cruciati far5. arme si
goi"2. Papa ia asupra-si opera, chemind p reprezentanta
crestinatatii, pentru ziva de 1-iu iunie la Udine sau la
Mantova, locuri care se par mai potrivite.La aceastd adunare
poate veni ci impdratal, care deci e convocat el acuma, En loc
sd convoace mai departe factorii posibili ai unei eructate.
La 1459 drumul la Mantova al celui mai stalucit, i prin
situatia sa, dintre oamenii Renasterii fu un triumf. El
gasi aici, pe ling trinaisi ai printilor din Germania, pe
linga ducele Borso, care era de gazda, pe cel de Milano, pe
seniorii de Forli, Carpi, Correggio, Mirandola, chiar penn so).
al Portugaliei i pe unul din departatul Caucaz, din partea
lui Gorgora" (Grigore), duce de Georgia, tare, printr-un
misionar, Ludovic de Bologna instiinta pe SfIntul Parinte
ca a cistigat si pe alti stapinitOri de acolo si din Mingrelia7
care vor da cite 20 si 40 000 de oameni, ca are speranta si In
cutare print armean, In Imparatul grecesc din Trapezunt,
a carui pieire era aproape, i In solul musulman al fiicei
acestuia, Uzun-llasan, turcomanul din Persia. S-ar putea
da astfel Anatolia venetienilor i cruciatii ar fi In stare
s atace Constantinopolu13.
Imparatul, din parte-i, ceru rivalului Eau In condu-
cerea lumii crestine ca pacea s-o faca acesta care va
pregati printr-o dijma generala peste toi cei ce nu vor
pleca la lupta mijloacele necesare expeditiei. Frederic
promitea, din Germania Iui, 32 000 de pedestri si 10 000
de Ware-0 ; capitanii Insa vor fi numiti tot de Sfintul
a Confusa omnia atque turbata: Notes et extrait, IV, p.164 si um.
2 Pauci crucesignati, inermes ac nudi._
a Ibid., pp. 172-3.
140
www.dacoromanica.ro
Scaun. Amanuntele se vor fixa in Post, clnd la o dieta tinuta
din nou la Curte a imperiala va ha parte si legatul pontifical.
Dar printii defineau mai bine situatia. In Ungaria, La-
dislas, Cul eel mai marre al 43roului de la Belgrad, fusese
adus, aparindu--se contra oontelni de Cilly, sa provoace
moartea acestuia si, eaTedeapsa, regele -ordonase uciderea
tingtrului razboinic (1457). in acelasi an murise si postu-
mut" Ladislas, i Matias,f inl cel mai mic al Corvinulur, fusese
ales, la cincisprezece ani, Ie o dieta cu eseracter de partid,
Med a se putea Impaca Insa dusmanii lui ori a se capata
coroana din miinile lui Frederic al III-lea el Insusi, care
aparea acuma, ca odinioara Sigismimd, cu caracterul dutlu
de Chesar i craiu" (1458). Asa fiiud, reprezentanlii stApini-
torilor de paminturi din Germania far1ruitata 1nvirmiau
pe unguri, care au tratat rpe truciatii de la Belgrad mai rail
decit turcii insii, i i pretindeau ca Papa sa afle iniiloeul de
a impaca pe seful lor nominal cu acel tinar pe care -ei nu
voiesc a-1 intitula altfel dec1t Mafia care-si zice rege in
Unaaria" sau Matias de Ilunyad, conte de Bistrita1",
&Inform cu hotartrile de la Mantova, Piu al II-lea numea,
Inca de la 15 ianuarie 1460, ca legat pentru cruciata pe un
alt fruntas al Renasterii, care era interesat in lupta prin
toate legaturile lui de acasa, vestitul cardinal Yisarion,
Bessarione, zis Cardinalul grec", care fu expediat indatO,
In Germania2. Episcopul de Niceia, nascut In Trapezunt
fost membru rasaritean In Sinodul de Unire de la Ferrara
si viitor patriarh latin de Constantinopol (1463), era desigur
un om cam, nu numai ca putea sa inspire respect, dar purtal
pare-se, in el lnsusi garantia succesului ce se astepta,
In timpul cind legatul celnou pregA tea drumul in Germania,
o intiie adunare se chema la Nurnberg (martie) : In scrisoare4
lui din 11 iunie 1460 papa arata c putini au fest de faca si
c5. legatului i s-a dat ascultarea cuveniti13. In lumea germang
se voibea de intentia pe care ar avea-o Sfintul Scaun de a
1 Ibid., pp. 165-8.
- a Ibid., 13. 177.
2 _Bari illue eonvenerunt, ham quos parum est exauditus; ibid.,
p. 180.

www.dacoromanica.ro
141
face bani pe seaMa lui sub pretext de cruciatal. Clnd dele-
gatii oraselor si triniiii printilor se strinsera apoi la Viena,
duprt Invoiala, In mai, legatul expunInd situatia si imparatul
Insusi luind cuvintul de dou ori, se facura constatari
triste: dintre Indernnatorii la cruciata rnurisera Dietrich
de Maienta i Iacob de Trier. Ungaria era Inca neasezata.
Germanii nu puteau lua singuri asupra lor toata sarcina
cruciatei: aceasta nu e o opera a unei singure limbi, a unui
singur regat ori a unei singure tari"2. Numai daca se stabi-
leste pacea In imperiu, daca se capata trecerea prin Ungaria
si ajutorul acestei taxi, daca flota italiana se pregateste de
lupta si Franta, Burgundia, Po Ionia se unesc la expeditie,
scopul poate fi atins. Dar si atunci trebuie luate severe
masuri de disciplina i supraveghere, hotarindu-se dinainte
cum sa se irnparta cuceririle si, In caz de Infringere, care
sint masurile de luat3.
o dieta in septembrie se aduna iarasi in preajma lui Fre-
deric, fiind de fata si soli din Burgundia, din Mantova 8i
Montferiat. Si aici greutatile iesirit la suprafata: neparti-
ciparea ungurilor, ivirea unei Boemii separate sub Gheorghe
de Podiebrad, razboaiele din Germania. Data aceasta Insa,
Impdratul apare din nou ca feful necesar, care va trebui sd
piece, ldsinduli <masa' un vicariu. Si poate se va ajunge,
daca Dumnezeu Sfintul (la noroc sa se biruie turcul, a se
Incerca i cucerirea Sfintului Mormint, cum au facut-o mai
Inainte imparati i regi crestini, cu ajutorul poporului cres-
tin"4. Si imparatul, cilruia ducele de Burgundia-i oferea
4 000 de pedestri si 2 000 de &Mari sau un subsidiu de 8 000
de galbeni, declarri c primeste deciziile de la Mantova
relative la un generale passagium.
1 Ibid., pp. 177-8.
2 Solhs nit ein Wergk ist aines Getzungs, eins Kunigreichs uder
eins Lands (ibid., p. 176).
3 Ibid., Cf. si ibid., p. 180, no. 113.
Ob Got der Herr das Glicke gebe das man den Turgen obleg, ob
man ferer trachten solt zu erobern das Hailig Grab, als denn vormals
christlich Keiser und Kunige mit christlichs Volks getann haben.

www.dacoromanica.ro
142
 CI noug dietg. si cu regele Ungariei se anuntase, dupg.
ce 80 din cei 110 de printi chemati fuseserg la aceasta.
Frederic cerea, data aceasta, grabg, indiferent dacg anumiti
din sprijinitorii expeditiei nu mai sint in vigg. Cearta lui
Cu Ungaria nu mai existg. Cu papa impreunrt e gata a res-
tabili pacea-n imperiu si a preggti flota, si va scrie pentru
concurs si In Franta, in Burgundia, in Bosnia, Albania,
Germania, ba pin5. si la tatari, care se zice ca' nu sint ma-
hommedani"lin ce prive.,ste cdpitanul-general, el se va mind
in intelegere ea papa. Dar aceste faggduieli nu multumirg
pe legat. El stgruie in ideia cg nu trebuie discursuri, ci
arme. Cum si regele Boemiei e cistigat, se pot stringe 24 000
de cglgri si un numgr corespunzglor de pedestri, si plecarea
nu poate zgbovi, aci turcii au luat ping acum patruzeci de
orase si au capturat 30 000 de prinsi, afarg de cei 20 000 din
Ungaria. Papa a cheltuit, din partea lui, 150 000 de galbeni
ping atunci. Cu 60-70 000 de luptgtori s-ar cistiga si
Constantinopolul.
Dar printii, care inci de atunci cgutau sti fnlgture pe
Frederic, care era sg aibg, ca rivali, la 1461, pe ducele de
Burgunia si pe regele Franciei2, se opuserg. Ei merserd asa
de departe, incit tgggduirg' valabilitatea pentru ei a botd-
ririlor de la Mantova, unde ,,natia. gerrnanicP (die germa-
nische Nation) nu fusese reprezentatg.3.
Atunci papa lug asupra-si opera sacra.
La 11 octombrie 1460, el se adresg intli energic &are
impgrat, amintindu-i tocmai acele hotgrlri, conform cu
care ei ar fi trebuit sil ia comanda expeditiei. Acuff', cind
rgzboaiele au Incetat in Germania, cfnd dorneniile lui
austriece nu mai sint tulburate, cind pacea domneste, trebuie
sg-si indeplineascg. misiunea. Astfel ea poate trece cu titlul
de vice-cgpitan la Frederic electorul palatin, peste clteva
luni un rival la coroana imperialg. Fiindcg. Germania ar
fi dezonorat dac g. ar cgdea in nimic atita asteptare", Impg-
ratul s admitg aceastg inlocuire eventualg, cAci desigur
1 Die nicht machmetisch sollen sein; ibid., p. 185.
2 Iorga, Antoine Plarini, in Mlanges Monod, p. 449.
2 Notes et extraits, V, p. 187.

143
www.dacoromanica.ro
nu e nimia mai necuviinciog decit s nu voiesti a se face
prin nimenio ceva bun"L.
Dat W., mai 1461, la Maienta, nu se vorbea decit de abuzul
%ant de papa. au dijmele pent= a extermina pe turci".
polul liii Frederic se incheiase pentru moment. In 1462
oferta francez& pentr4 cruciat& apare tormal, iar In 1461
Anton Marini din Grenoble, inginerul, mventatorul, asezat
ling& regale Gheorghe, discuta situatia crestinAratii sub
rapartul primejdiei turcesti, Inf6tifind cele trei posibilitAti:
sau revenirea la putere a papei i imparatului, sat o lig&
de principi, sau 6atastrofa, Cea dint1 solutie se excluded
prin deaderea adinc a puterii celor doi sefi dupg. datina,
care pot avea doar sarcina unei vizitatii septenale, cea.de-4
doua prin neascultarea poporului de jos, conciliul general
era imposibil si din cauza stricalciunii clerului, si deci nu
rtunine decit o fraternitate a crestint4ii impartite pe pro-
vincii, cu parlamente ce s-ar aduna pe rind, la cinci ani,
Incepind cu Venetia, unde vor veni soli din Franta si Bur-
gundia, din Boemia, Ungaria i Bavaria2.
La 1463 Venetia Incepea elzboiul pentru Moreia. Era o
cruciat contra turcilor" si pe steagul ci crucea al capi-
tanului general stnea deviza lui Constantin cel Mare: In
hoc signo vinces. Liga despre care vorbea Marini se forma'.
Mtn RepublicA, Papa, lingerie i ducele de Burgundia;
cardinalul grecesc" aparea la San-Marco.
Desi atacul la istmul de Corint nu izbuti, pierzlndu-se
i unul din cei mai buni conductori ai Italiei, papa anunta
la 26 octombrie c eI va veni ca sef al flotei cresting. Alegin-
du-se un nou cpitan general, i se d'a de Visarion, la 21
decembrie, un steag de brocart aura, iar la Inceputul anului
urmbltor se armeazg flota expeditiei, cu vase plAtite de legat,
de cardinalul de Franta, de patriarhul Venetiei, de Modena,
Bologna, Siena, Lucca.
1 Erit sine honore Germania si ad nihilum recidet tanta expec-
tatio.., Nil certe,est indocentius cpiam per nnllum velle boni aliquid
fieri (ibid., p. 189).
2 Antoine Marini, 1. c.

www.dacoromanica.ro
144
 Papa trebuia BS fie la Ancona, uncle se astepta si Filip
de Burgundia, la i-iti iunie 1464; el zabovipntin. In momen-
tul eind File lfo si Laura Querini redactan noi memarii
contra turculuii i regele Gheorghe de Boemia isi filcea de-
claratia de aderenta, dupa planul lui Marini, cu colegii"
ce s-ar strInge pe rind la Basel, In Franta, in Italia, cu un
conciliu, un presedinte, un tezaur pentru liga compusa din
Franta, Germania, Italia Spania2, flota venetiana se pre-
gatea sa imbarce pe- doge. Steagurile de aur si matasa Hutu-
ran pe canalul San-Marco t doul galere cu camere- pentru
papa si doge nteptau la Lido. La 30 principele venetian
se suia pe vasul su i cu optsprezece galere naergea la Pola,
de uncle la Ancona.
Clnd Insa papa insuvi veni aki, el era bolnav, si la 14
el se stingea In orasul uncle un superb arc de triumf amintea
expeditia lui Traian In acel Orient pe care Piu a/ II-lea
nu era sa-I vada niciodata3.
Moartea hal Piu aI II-Iea aduse prasirea ideii de cruciata,
ceea ce arata c intensul celorIalti participanti nu era alit
de mare, Inelt s sa }rata lipsi de factornI principal. Noul
papa, Paul al II-lea, se crezu Indatorat sa continue el sfor-
Intrerupte.
Dar neizbinda marii tentative de Ia 1464 a slabit esential
prestigiul SfintuIni Scaun. Astfel, deka ideia trebuia reluata,
Imparatul apare acum In planul Intii, chiar claca el e o
personalitate asa de trivial de practica, asa de meschina
In urmarirea unor scopuri marginite c a Frederic de Habsburg.
Paul Insusi pare a Q recunoaste eind torimite In Germania
pe episcopul Iaventinue fa 20 ianuar 1465 si chid acesta
se ihdreapta catre Irohenzollernul din Brandenburg4. In
scrisoare el aminteste banii pe care i-a cheltuit papa dinclu-i
ungurilor si italienior. Acestia cer Iamurit ca Imparatul,
chiar i fara. unguri, sa atace. Dar lovitura sa fie data altfel
LIbid., pp. 221, 234 i urm.
2 Ibid., p. 222 i urm,
3 V. i ibid., pp. 203-11.
Ibid., pp. 244, 248-9.

www.dacoromanica.ro
145
decit in trecut, cind se culegeau la intimplare trupe rele
si comune", atrase numai prin predicatii si indulgente. De
altfel Frederic se declara gata, dac4-1 ajuta electorii si tot
imperiul. Iar electorii pretind ca la o dieta viitoare, in
Nurnberg sau Regensburg, seful laic al lurnii crestine B
vie personal sau sa-si trimit solii. Fara a pierde din vedere
puterile latine din Apus, episcopul se gindea s Impace
Intii ordinul teutonic cu regele Poloniei.
Se 'Area ca acest nou plan de lupta al Centralilor si Rasa-
ritenilor, sub conducerea Cesarului germanic, va putea fi
adus la indeplinire. Trecind peste neintelegerile sale cu
Matias, regele Ungariei, Imparatul se intelege cu dinsul
pentru alegerea ca suprem conducator de fapt a lui Ulrich
de Grafeneck, care era indicat pentru o asemenea sarcina
si prin aceea c avea In miinile sale Belgradul i cetatile
vecine la Dunare si la Save.
Dieta se aduna. la 1466, in noiembrie. Se anunta ca 40 000
de oameni vor pleca la unguri, care dau din partea lor 5 000,
cu tunuri, i ca sprijin local Belgradul, Salankemenul,
Orsova, Severinul, imparatul acordind ajutor banesc.
Deocamdata jumatate din ei vor alerga, in vara anului ur-
mator, sub steagul cu crucea al lui Grafeneck, i vor sta sub
arme ani in sir. Papa orinduieste o pace de cinci ani in
imperiu, sub aspre pedepse, cere Venetdei Ca nu Incheie
pacea, i anunta ca va face sa se stringa o diet italiana; va
cere ajutor si de la francezi, englezi, burgunzi, care primisera
un ajutor de 34 000 de florini de la danezi i poloni2.
La noua dieta din iunie 1467 se anunta c venetienii pot
oferi patruzeci i patru de vase mari, pa linga altele, ca
Milanul doreste o pace pe treizeci de ani, c. vestitul condot-
tiere Colleoni se ofera si el pentru cruciata. Era vorba si de
0 reorganizare complecta a Germaniei, in vedcrea luptei
apropiate, cu pacea pe cinci ani, cu un suprem tribunal
impAratesc, In care numai trei din doisprezece membri ar
fi numili de imparat, cu o moneda cornuna pentru imperiu
ca i pentru Ungaria. De fapt Frederic impiedica razboaiele
1 Ibid., p. 250.
2 Ibid., pp. 251-5.

www.dacoromanica.ro
146
private, dar Grafeneck avea de lucru cu husitii lui Pottle-
brad, iar hotaririle definitive se aminau pentru o alta
adunare tot in Germania.
Prinsi ei insii In lupta cu cehii, ungurii protestara, in
noiembrie 1467, contra acestei compromiteri prin nesfir-
site zabtivi a ideii care tinea Inca impreuna, pe o vreme cind
Franta regala se framinta cu Burgundia ducala pentru
realizarea unitatii nationale, iar Anglia se sfisia in lupta
dinasticA dintre cele dou5. Rose", popoarele Europei ere--
tine. Un popor mare, ca gerrnanii, spun ei, trebuie Bali
faca datoria. Sistemul ca dintr-o dieta s tot rasara alta
Semper dieta dietam parat nu mai poate fi mentinut.
Vizitarea acestor diete zadarnice nu mai are sens. Iar, dna
e vorba ca intreaga crestinatate sa piar, regele Matias tine
sA nu fie cel dintiil. E absolut necesar ca din imperiu sa se
dea la o suta de barbati un calaret si un pedestru sau macar
si un singur soldat, care sa serveasca patru ani. Regele ar
adaugi 40-50 000 dintre ai sal. Riurile Ungariei ar putea
fi intrebuintate pentru transporturi2. In acelasi moment
insa, Cazimir de Polonia declara rdzboi lui Matias, in care
vedea un prieten al turcilor si o piedica pentru cruciata3.
Marea lovitura care dildu turcilor insula Negroponte
aduse pretutindeni aproape o desmeticire. Inimicul la a
carui distrugere se gindeau crestinii era deci in stare sa
continue metodic, Para nici o grijA, inaintarea sa. Din nou,
ca dupa caderea Constantinopolei, se ridicarA tinguiri
pentru suferintele celor care cazusera astfel in miinile bar-
barilor. Ochii celor amenintati, mai ales in Italia, se in-
toarsera iarAsi catre papa. Spaniolul Rodrig de Calahorra
respinge Conciliile; singur Sfintul Pilrinte, sef unic si
monarh al republicei crestine"4, are misiunea de a stringe
oastea razbunatoare. Pentru aceasta trebuia ostasi, care sa
1 Si pereundum sit, saltem Sua Maiestas prima non fiat ; ibid.,
p. 269.
2 Ibid., p. 270.
2 Ibid., nota 1.
4 Unicum caput et monarcha reipublicae christianae ; Ibid., p. 279.

www.dacoromanica.ro
147
se lupte, nu episoopi, care s6 discute in zadar, mile eontra
pastorului. Din asemenea dezbateri pot iesi hotariri neprac-
tice si se pot 1ncuraja cei de jos" (de yaruo statu), al earor
spirit e aplecat acum spre tulburari.
Astfel, pe clod Imparatul aemnala .atacuri turcesti contra
pruninturilor germane'', se Incheia, cloud zile dupa un apel
desperat al dogelui2, Liga italiana .contra ofensivei turcesti3.
Toti sintem" spunea regele Neapolei, ale carui coaste erau
amenintate, In aceiasi corabie si, facindu-se naufragiu,
acei ce slut la pupa ori in milocul vasului, cit i cei de
la prora, desi acestia s-ar p6rea intrucitva inai aproape de
stinci, obisnuiesc a se 1neca in valuri si a fi 1nghititd de
dinsele". Cardinalul de Niceia, Visarion4, prevestea aparitia
ienioerilor la Brindisi, la Neapole, la Roma. Pentru a se
Impotrivi pericolului se vor stringe deci douzeci i cinci
de coralii napoletane i zincizeci vengiene. Liga va Li
inoit la 22 clecembrie, iar la 1-iu ianuarie din Ruin urmtor
regele Ferdinand va Incheia un pact cu Aucuna, cu Tocco
din Cefalonia i Epir, cu ducele venetian al Arhipelagului,
cu mica republica a Ragusei, cu ospitalierii din Rados si
regele francez din Cipru, cu printii balcanici in agonie,
Vladco Bosniacul, sirbul din Zenta, Ivan Balsici,ba
chiar cu deOrtatul duce al Burgundiei5.
Venetienii li avura reprezentantli la noua dicta din
Regensburg, In acest an 1471, care hotArl pacea generala In
imperiu, formarea de cercuri administrative, numirea de
judecatori, instituirea de comisari imperiali, recrutarea unui
contingent de cruciata. Duce le de Burgundia si sviterii,
invitati, nu aparusera.
Totul Ina Para rezultat. Glasuri se ridicau contra impa-
ratului. E incapabil de a-si apara provinciile propru
+ P. 283.
2 Ibid., pp. 283-4.
3 V. Iorga, Venejia in Marea Neagrd, II.
4 Notes et extraits, IV, p. 307 i urna.
5 0 scrisoare a lui Mohammed al II-lea care Ferdinand, ibid.,
IV, pp. 286-7.
www.dacoromanica.ro
148
necum crestinatatea intreaga, Carintia, Carniola, in curind
Salzburgul ; el nu poate fi deci advocatus Ecclesiae", man-
datarul armat al crestinatatii. Un rege crestin va Ii acela
care va indeplini meritoasa opera sacra, si profetiile Sibilei
erau intrebuintate pentru a designa pe Matiag al Ungarieii.
Deocamdata, in 1472, acesta cerea, desperat, ajutor
pentru ea s5. poata si mai departe sa se meatie in defensiva,
gi i se &idea numai sprijinul diplomatic in conflictul sail
cu Polonia2. Dieta imperiala din acest an n-avu niciun rezul-
tat ; masurile hotarite In aceia de la Augsburg in 1473, din
acelasi loc in 1474, tot aga de putin. Convocarea armatei
prevazute se suspenda fail termen3.
Lupta parea localizata in Rasrit, gi, dupa incercarea cu
papa, cu imparatul, din non cu papa, apoi cu Liga italiana,
care nu poate sal se alcatuiasca pina la 25 april 1479, apararea
amine in sarcina celor vizati: Ungaria lui Matias, cu care
Venetia face o HO In 1.473, mai putin Polonia regelui Cazi-
mir, tare cerea 6 se deie o mare lupta decisiva pe uscat4
(aliat el Ins* cu grecii din Mangup, cu genovezii din Calla
Crimeii), Moscovia, careia papa-i da in 1472 o principesa
In persoana Paleologei Zoe, dar in rtndul intli Moldova
lui -tefan eel Mare, care astfel, Inca de la 1474, intra in
rolul ei de istorie universala. i acesti printi crestini, adusi,
cu toate interesele opuse in atitea direclii, sh se ajute contra
marii primejdii comune, afla in Asia un puternic aliat in
energicul print turcoman din Persia, Uzun-Hasan, care,
din partea lui, avuse legaturi cu imparalia greceasca din
Trapezunt, o princesa din casa Comnenilor de acolo, sotie
a hanului, puntnd la cale ea insasi legatura razbunatoare
contra lui Mohammed al II-lea. Se spera, en naivitate,
gi concursul tatarilor din Crimeia. Un sol al prietenului
pagin pleca de la Venetia in februarie 14725.
I Ibid., pp. 312-3.
2 Ibid., pp. 316-7.
3 Ibid., p. 350 i unit.
4 ibid.., p. 307 i urm.
5 Ibid., p. 314.

149
www.dacoromanica.ro
 In februarie 1475 papa Sixt al IV-lea, un om energie,
dar preocupat de aezarea politica a nepotilor sai, e solicitat
de Matia, care-i pune in perspectiv aparitia turcilor, pe
care Ungaria nu-i mai poate opri, In Italia. Se capata numai
bani. Chemat de Sixt, ducele Burgundiei, nu intervine. 0
cerere bavareza e tot ap, de putin norocoasal. Luptele de la
Vaslui sau Podul Ina lt (1475) i de la Valea Alba (1476),
ca si cele unguresti de la abat, sint astfel acte romaneti
din marea tragedie a crestinatatii veacului al XV-lea. Seri-
soarea de biruinta, din ianuar 1475, a lui *tefan, adresata
care stapinitorii franci din Apus, soliile lui la Venetia,
la Roma, la Florenta o dovedesc indeajuns. El nu cerea tin
ajutor ca o binefacere, pentru tara sa numai, ci ca o datorie
pentru acea unitate crestind pe care avea consliinta Ca o serveste,
cd nu se poate sd n-o serveascd. In acest sens, papa-I numea
atletul lui Hristos".
La 1479 situatia din punct de vedere al solidarittii cre-
tine era mizerabila. Fiecare", spunea eineva, cauta ajutor
numai contra inamicilor sai proprii2". Papa e atacat de Liga
italiana, formata' pentru cu totul alt scop ; 1ntre Ludovie
al XI-lea i imparatul izbucnete cunoscutul conflict la
Rin. Pe cind amenintarea turceasca face pe membrii imperiu-
lui sa ceara lui Frederic, din nou, intelegerea cu papa, impa-
ratul lipsete de la o noua dicta, 8i Venetia are de lupta
In partile germane cu unul dintre printii de Austria, Sigis-
mund. Matia Corvinul, dusman al Boemiei, ataca acum
si pe capetenia laical a cretinatatii In aceiasi calitate de
print austriac. In zadar trimesul unguresc la Nurnberg,
Sigismund de Posing, aratind starea deplorabila a lucrurilor
cretine, oferea o 1ntelegere. Soliile ce se schimbii In 1481
n-adue nici un rezultat. In astfel de conditii Mohammed al
II-lea putea sa 1nchida ochii cu iluzia cit ai sai vor stapini
lumea3.
1 Ibid., pp. 371-6; V. pp. 4, 35, 37.
2 Quilibet auxilium, exoptabat contra inimicos suos; ibid., pp.
51-2, 53.
3 Ibid., pp. 53-4, 55-6, 77-9, 82, 93, 104-6, 112 gi urm.,
116, 122 gi urm., 128 gi urm., 132.

www.dacoromanica.ro
150
 llegele Matiq incheia insa pacea sa cu sultanul cel nou,
Baiezid, citiva ani dupa ce steagul lui Mohammed se ridi-
case la Otranto, pe zidurile cetatii napolitane cucerite, iar,
cind .5tefan, la 1484, pierzind o data cu Chilia i Cetatea
Alba contactul pe mare cu cretinatatea, trimitea pe unchiul
sail" constantinopolitanul Ioan Tzamplakos, la Venetia pen-
tru a-i vesti nenorocirea, el denunta iqirea Moldovei,
ceea ce insemna a romnismului intreg, dintr-o solidaritate
crestina pe care ai notri singuri n-o puteau sprijini. Ce
insemna aceasta erau s-o vada. in curind germanii prin necon-
tenitele invazii ale achingiilor in Tirol si Bavaria, iar
Venetia, care de mult parasise turcilor, cu Scutari i Albania,
tot rostul sau la sudul coastei dalmatice, tot vechiul vis
de hegemonie balcanica, prin rezultatul final al unui nou
1 razboi care, luindu-i Coronul i Modonul, o izgonea din
Moreia insai, lichidind astfel intreaga stapinire a republicei
In apele orientale.
In cursul acestui ultim razboi ideia unei lupte unice
contra osmanliilor nu mai putu fi inviata. Sfaturile regelui
Poloniei prin cunoscutul aventurier Filip Buonaccorsi
Callimachus nu cuprindeau nimic real in ele1. Mai tirziu
nu se vor mai intilni decit proiecte bine intentionate, dar
de un caracter pur teoretic mai mult mijloace de-a ras-
punde in aparenta la o cerere de actiune care nu putea fi
indeplinita in fapt, ca acelea care putin inainte de 1520
aveau ca autori pe cei doi capi ai cretintitatii dupa traditia
evului mediu, papa Leon al X-lea i imparatul Maximilian,
precum i cel mai puternic dintre regii noilor monarhii
absolute, Francisc I-iu al Franciei2.
Lumea cretina europeana trebuie sa-i caute in alt do-
meniu unitatea.
State gi Dinastii, Bucureti, 1922, p. 5-44.

1 Venetia En Marea Neagrit, II.

2 Zinkeisen, Drei Denkschriften, fiber die orientalische Frage, Gotha,
1854.

151
www.dacoromanica.ro
 CE E BIZANTUL

Intrind In domeniul conferintii, pe care

o datoresc bunkvoiatei doarnnei Cantacuzino, care m-a
invitat i mi-a propus s'a deschid conferintele privitoare la
Bizant, am ales ultra materiile care se pot trata una la care
cram Intrudtva Indreptatit prin multe decenii de chid
Istoria Bizantului, atit de strins legat de istoria poporului
nostru, ra5. preocupa intr-un chip care pate fi putintel
deosebit de felul preocupatiilor multor altar persoane.
Pregait In cea dintii tineret a mea ea medievist occi-
dental, sint deprins s merg totdeauna la izvoare. Se poate
intimpla, din dud In dud, s neglijez lucruri importante
care au venit pe urma, i, atunci dud am vreme, caut,
natural, 86 v'ad i ceea ce s-a &lams prin cercetarile acelora
cari m-au precedat, asa c. slut totdeauna gata, daca' este o
scapare din vedere, s-o acapgr, dar eu incep totdeauna cu
cercetarea izvoarelor. Asa Incit a fast un timp, pe atunci
avem patruzeci de ani mai putin ca aeurna, cind toate iz-
voarele istoriei bizantine mi-au trecut sub ochi pentlu ca
sa scriu o mica istorie bizantina redactat5. In frantuzeste,
care a aparut si in limba engleza' si a cistigat un num6r
foarte restrins de cetitori, dar dintre cei mai buni. Nu s-a
vindut complet nici p1n6 acum, desi am o vag idee ca
exemplarele ce se mai vind acuma fac parte din alt editie
decit cea dintii. Mai tirziu am avut norocul, si mai ales
rgazul, rbdarea i increderea, de a relua textul francez
si de a-1 transforma cu desavirsire, pentru a face cele trei
volume din Istoria virf ii bizantine. Aceasta, ca i unele cer-
cetari de amanunte, m-au putut recomanda pentru a mi se
lncredinta aceasta. conferinVa. Adaug c, in ce priveste
aceasta carte, Istoria viefii bizantine, care este In librarie de
cinci ani de zile, care a costat ca tipar vreo trei sute demii

www.dacoromanica.ro
152
de lei si din care nu s-au vindut nici vre0 mie de exemplare
in tara i Inca mai putin in strainatate, am ramas i pina
In momentul de fata cu impresia el a fog, ignorata de mai
toata lumea, dar si cu araintirea sumei cheltuite. Acestea
shit, as zice, daca pot sa intrebuintez un termen atit de in-
drznet, micile mele drepturi de a trata o chestiune de o
asa de mare intindere si de o asa de mare greutate cum este
aceea a definitiei Bizantmlui.
Definitia Bizantului a fost data de mai multe ori, in
deosebite epoci si sub influenta unor anumite curente si
mai ales sub apararea unor anumite prejudecati. Bizantul
este un lucru care s-a salvat in timpurile noastre, i s-a sal-
vat, nu de istorie, ci de filologie. Un subiect istoric salvat
de filologi se resimte ins de aceasta. Nu stiu intrucit s-ar
resimti un subiect filologic tratat de istorici, ma tern ca
Inca mai mult. Dar Bizantul a fost salvat de filologi in timpul
nostru dupa ce un numar intreg de Ntorici 11 denigrase.
Sa incepem din cele dintli tirnpuri cind Bizantul era
considerat ca un subiect de archeolokie. Aceasta s-a facut
intr-una din marile tari europene, care avea in trecutul ei
o legatura cu Bizantul, prin cucerirea la 1204 a Constanti-
nopolului de cruciatii cruciatei a IV-a, in care erau venetieni
si lombarzi din Italia de nord, dar erau in mare parte fran-
cezi. Francezi din Franta, din ce se putea numi Franta
atunci, ea si din regiunile franceze de prin imprejurimi;
s-a facut in Franta dintr-un interes de eruditie archeologica
si sub influenta unui curent de mindrie franceza. Mindria
aceasta franceza foarte rareori trece dincolo de hotarele
teritoriului francez, ceea ce este o mare seadere in istorio-
grafia franceza, care se opreste la toate anecdotele de la
curtea regala, rareori la viata din evul mediu, care si sub
raportul artei are o asa de mare importanta, mai rareori
atinge viata provineiilor, care multa vreme au avut o exis-
tenta cu totul autonoma; se opreste deci asupra unor anu-
mite puncte, mai ales din istoria moderna, neglijind si is-
toria contemporana, care dincolo de Napoleon este, fireste,
foarte interesanta si totusi si pentru epoca lui Luclovic-
153
www.dacoromanica.ro
Filip si pentru a lui Napoleon al III-lea, nu se dil tot ceea ce
subiectul este capabil sa dea.
Dar s-a intimplat cii Ducange, care era 0 un perfect
stapinitor al limbii greceti medievale, chruia ii datoram
si un adrnirabil instrument de munch In acest domeniu,
cu poste douii secole inaintea operei, foarte criticabilh, dar
foarte practica, a unui grec din America de Nord, care isch-
lete Sophokles, s-a intimplat ca Ducange, cu aceasta pro-
fundh initiare in toate rosturile vietii bizantine, avind un
spirit foarte larg i mai ales acea vigoare spirituali care
deosebete pe cercetatorii francezi din secolul al XVII-lea,
foarte indrizneti In riscolirea domeniilor noi i izbutind
sri intereseze o societate intreagh prin astfel de lucriri, a
inceput i tiparirea izvoarelor narative ale istoriei Bizan-
tului, Intr-o foarte frumoash editie de bizantini (...).
Intr-o epoch in care se adunau izvoarele acestea, care au
fost retiparite pe urm. pe o hirtie mizerabili, cu o critich
insuficienta i cu o traducere latina adeseori de neinteles
i in general nu deplin corespunzhtoare cu textul, asa Inca
cercetatorii romani cari nu stiu greceste i cari lucreazh
pe traducerea edit iei de la Bonn se expun la cele mai curioase
greeli, s-a intimplat i cu cineva care nu mai tralete
acum. Diculescu, care Meuse un studiu foarte intins despre
gepizi, cetind necontenit textul grec, dar, la un examen,
cind 1-am rugat sh traduch, a declarat ch nu e in masura
s-o faca, deoarece el nu filcuse decit sri Intrebuinteze tradu-
cerea elevilor lui Niebuhr, insarcinati sa dea editia aceasta
din Bonn. La Bruxelles s-a produs apoi initiativa admirabilh
a unui om, care in toate domeniile dh lovituri de o indriz-
nealh extraordinari, si cu rezultate mai totdeauna fericite,
Henri Gregoire.
Deci, inainte de opera filologilor germani de la 1820,
eu un secol inainte de opera, care se va putea tiphri cindva
cu mai mult ripeziciune, a lui Gregoire, inainte de traducerile
ce se fac la Paris in momentul de feta 1 care sint uneori
criticate, pentru cite o aproximatie care intrece marginile
inainte de aceasta Ducange a inceput sa cerce-
teze istoria Bizantului, prezintind in Constantinopolis Chris-

154www.dacoromanica.ro
tiana cu foarte frumoase ilustratii sapate in arama, rezul-
tatele putdnelor cercetari archeologice ce se facuser pina
atunci. Evident ca el nu putea sa prevada vremea, asa de
fericita, in care s-a permis sa se faca lucrari de cercetari
arheologice in Sfinta Sofia, precum se fac astazi mai ales
de americani cari au fast i pe la noi, asa Welt el se multa-
mea cu ce se putea sti atunci.
Ducange a inceput serios, Fara preocupatii nici de lauda,
nici de denigrare, dar fr nici un fel de idei generale, cerce-
tarea istoriei bizantine, i rasunetul operei lui in Franta si
Europa a fost foarte mare. Asa de mare, incit In aceasta
epoca s-a facut traducerea, foarte buna, in limba fran-
ceza, a celor rnai multe din izvoarele narative ale isto-
riei bizantine. in biblioteca Institutului de istorie univer-
sala am, printr-o donatie, aceasta traducere, foarte elegant
prezintat, la care nu trebuie s'a recurga cineva pentru cer-
cetari de arnanunt, dar, cind vrea sti se informeze In general,
pentru a ajunge apoi la lucrul ce-1 preocup5., farti indoiala
c5. este foarte folositoare.
Ce s-a intimplat insa de la o bucatti de vrerne? S-a ivit
notiunea asa-numitului Bas-Empire", care inseamna
imperiul roman de mai tirziu" i s-a trecut la conceptia
c este vorba de un imperiu degenerat, de un imperiu con-
rupt. Notiunea aceasta a tinut foarte multa vreme, ping.
la inceputul secolului al XIX-lea si chiar ceva mai tirziu
decit atita. Este, pe 'WO o alta lucrare care-si pastreaza
valoarea i pino. acum, a lui Lebeau, care a avut si a doua
editie, tot sub acest titlu, o istorie a imperiului bizantin
Mcuta pentru publicul mare, cu ilustratii frumoase, pe care
o aveam eu, cind eram inc 5. in scolile secundare, cartea lui
de Sgur, foarte cetit pe vremuri: e un scriitor foarte placut,
care a intrebuintat in mare parte traduceri, 616 nu avea
competent5 in domeniul literelor postelenice.
Dar si la ei, ca i la inaintasii lor, conceptia este aceasi a:
a unei lumi gram5.dite in jurul unei curti, iar curtea aceasta
este degenerata: acolo se intilnesc tot felul de vicii, tot fe ul
de porniri crude, asa ca traieste cineva intr-o vesnic5 revo-
lutie, pe ling care multi au legtituri pe care nu le ingaduie
155
www.dacoromanica.ro
nici ortodoxia, nici orice alta forma a credintii crestine.
Tot felul de lingusitori, de exploatatori ai slabiciunii des-
potilor bizantini furnica pe acolo. Un urit amestec de ennuci,
de generali grosolani, ridicati din rangurile cele mai inculte,
cele mai brutale ale armatei, de carturari naivi, cari pot sa
aiba o importanta in ce priveste domeniul studiilor, cum
este cazul lui Psellos, dar, alaturi de aceast competenta
In domeniul cunoasterii antichitatii elenice si de capaci-
tatea de a imita, se intilneste, in ce priveste caracterul,
tot ce poate fi mai injositor pentru demnitatea omeneasca.
Deci cine impartaseste aceasta. parere, natural ca. trebuie
sa ajunga la concluzia eal bine au Mout cruciatii de la 1204
ca au cucerit Constantinopolul, unde n-au introdus decit
jaful WS. pareche, incapacitatea de a intelege societatea
ce stapineau si o astfel de slabiciune, nealimentata prin
izvoarele de energie din Apus, deunde veneau, hien la 1261
a fost de ajuns un detasament venit din Asia, intr-un moment
cind era o vintoare linga Constantinopol, pentru ca sa in-
lature pe apuseni. Iar, pe urma Bizantul a revenit la ori-
gine, dar intr-o forms. intunecata, religioas, fanatica,
exclusivist.
Sint multe lucruri care se gasese intr-o probleraa istorica,
numai cit ce este principalul nu trebuie amestecat cu ce
este secundar, caci ceea ce intereseaza este sinteza insasi
si valoarea ce poate sa aiba ea in dezvoltarea civilizatiilor
umane. Trebuie s se tie sera's: de aceasta pentru a intelege
de ce, pe linga noii bizantini lipsiti de bani, gasim
acuma pe toti italienii acestia, din Venetia, din Genova,
din Pisa, din Florenta, cari tineau toate izvoarele de
venit si in mina carora era toad bogatia pe care n-o stiau
exploata reprezentantii, foarte amestecati, ai rasei de sin-
teza bizantina, cari intindeau mina, imprumutau de ici,
de colo, in Italia, se duceau la Avignon ci treceau la credinta
catolica, impotriva schismei, sau, dupa trecere de aproape
un secol, ajungeau la Ferrara si la Florenta si acolo, in
dauna tuturor traditiilor lor, se inchinau inaintea latinita-
tii, Mind oroare bisericii lor de acasa, pentru ca, intorsi
www.dacoromanica.ro
156
acolo, FA se rosteasca acele cuvinte, raportate de izvoare,
ca mai bine turcul decit latinul, decit catolicul.
De unde a venit acesta conceptie, pe tare n-au avut-o
Ducange i traducatorii entuziacti ai izvoarelor privitoare
la Bizanl? La mijloc este secolul al XVIII-lea. Cind o socie-
tate incepe o lupta ci lupta aceasta, din cauza unor anumite
constringeri, n-o poate duce acas, atunci cauta undeva un
teren geografic strain sau un teren strain istoric, si atacul
il da acolo. Prin urmare, precum, pe la 1820, cind voia sa
se faca opozitiei lui Ludovic al XVHI-Jea ci nu se putea
face in Franta, unde, cu toata cearta constitutionala, expri-
marea cugetarii libere era oarecum impiedecata, cum fusese
impiedecata de foarte mult vreme, Ludovic al XVI-lea
intrebind, intr-un moment, pe ducele de Richelieu: Dum-
neata ai trait sub trei regi; care este deosebirea"?, ca sa
auda: Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea nimeni nu spunea
nimic, pe vremea lui Ludovic al XV-lea se spunea la ureche,
pe vremea maiestatii voastre se striga tare", ci sub Ludovic
al XVIII-lea, fratele restaurat al lui Ludovic al XVI-lea,
se striga in adevar 1 de la tribuna, deci cu oarecare copse-
cinte, prin urmare tine vroia sa reprezinte ideile liberale
revolutionare se inscria intre luptatorii pentru libertatea
grecilor, combatindu-se, astfel, regimul din Franta prin
aceea ca se inscria cineva in rindurile filelenilor ci mergea
sa apere poporul grecesc In lupta lui pentru independen0.
In secolul al XVIII-lea era tot ap. Atunci domnea asa-
numita fiozofie, careia i s-a atribuit un rol foarte mare ci
care este, de fapt, profund antipatica in persoana oamenilor
cari-i stau in frunte, caci n-a existat caracter mai ordinar
vreodata decit al lui Voltaire, nici oameni mai pretenOosi
decit lumea in tare traia Rousseau, nici teoreticieni mai
deosebiti de realitate decit Montesquieu, ale carui manus-
cripte s-au vindut azi cu multe sute de mii de franci, sal-
vindu-se Spiritul legilor, pentru Biblioteca Nationala, cu
900 000 de franci.
Pe vrernea cind se dadea lupta impotriva oricarii religii,
considerata ca superstitie, impotriva oricarii autoritati
regale considerata ca absolutism, Bizanlul era acolo ca o

www.dacoromanica.ro
157.
tintA, si se spuneau Bizantului toate lucrurile care nu se
puteau spune acelora cari stApineau societatea francez
atunci. Gine vroia El duc razboi impotriva fanatismului"
si a despotismului" avea Bizantul la indeminA.
Gibbon, care era englez, dar traind in Franta, de unde
s-a intors cu spiritul complet transformat, Gibbon, care
scria in Elvelia, unde avea anumite aplecAri sentimentale
cittre viitoarea Madame Necker la care regasea lumea filo-
zoficA de la Paris, natural ca.' a tratat astfel Bizantul.
Pe urma a venit acei filologi cari n-au putut salva Bizantul,
caci eine cetea oare textul grec al editiilor lui Niebuhr
ori traducerea latin'a asezata jos? Cartile acestea au avut
o rispindire mica si pentru cii erau prezentate asa de fau sub
raportul tipografic, germanii avind ambianta curioasa sii
rispindeasca si cartile cele mai folositoare pe hIrtia pe care
o aveau la Indemina.
A venit insa un timp, in Franta, de la Rambaud inainte,
care a scris o admirabili opera' despre imperiul bizantin in
secolul al X-lea, opera care ar merita sa. fie popularizata
si tradusa In multe limbi, pina la Charles Diehl, care a
adus intru invierea Bizantului insusiri cu totul superioare
de vorbitor si scriitor literar, in care aceasta lume bizantina
se apropie de noi altfel insufletitA. Bizantul datoreaza enorm
cercetarilor lui Diehl, dar datoreaza Inca mai mult acestei
forme asa de atrigatoare a scriitorului francez care, de curind,
a reluat istoria Bizantului, desi intr-un moment cind ochii
nu-1 mai servesc destul si printr-o adevarata minune inv.&
tatul acesta uimitor a putut reveni asupra operei sale de o
viata intreaga, ca sa-i dea o forma plina de noutate si pAs-
trind tot farmecul literar pe care 1-a avut scriitorul in toata
desfasurarea operei sale. Dar si la Rambaud si la Diehl,
In Figurile bizantine ale sale mai mult cleat, In Istoria impe-
riului bizantin" ori In noua prezintare despre care am vorbit,
interesul asupra Bizantului se indreapta si asupra unei
parti putintel exagerate de cerinta publicului din aceasta
istorie.
Evident ca in Bizant sint multe lucruri curioase, pe linga
foarte multe lucruri pitoresti, dramatice: prin urmare ceea
www.dacoromanica.ro
158
ce iniluentRaza mai mull pe un cetitor, partea aceasta facea
ca Bizantul sa apara din nou in prima linie a preocupatiilor
publicului si perrnitea ca subiectul sa fie reluat intr-o forma
in care niciodata, nu fusese tratat a. ping. atunci aceasta parte
asa larga' din istoria omenirii timp de mai bine de o mie de
ani. Dovada c. asa este, e si foarte largaraspindire a cartilor
d-lui Diehl, ca i marele succes al d-lui Diehl ca vorbitor,
conferentiar, caci pretutindeni in Europa unde a calatorit
conferintele sale sint cerute insistent si urmarite cu o adeva-
rata pasiune.
Bizantinologia german luase si ea in stapinire Bizantul.
tin om de o putere de munca extraordinara, care a sfirsit
prin a-I uza i distruge la o virsta relativ tinara, Krumbacher,
a deschis o scoala in Germania, care este reprezentata acuma,
cu cunostinte foarte adincite si cu o incintatoare modestie
In felul cum prezinta studiile sale, de Dolger, care este una
din podoabele congreselor de bizantinologie care aduna pe
toti cercetatorii studiilor bizantine din toate tarile Europei.
Krumbacher a scris i o istorie a studiilor bizantine, care
este un repertoriu admirabil, la care s-a adus in editia a
doua si contributia cercetatorilor in domeniul teologiei
bizantine. Dar, in ce priveste teologia bizantina' , mai sint
Inca. lucruri de spus, sint interpretari care se pot prezinta
in ceea ce pare o masa informa de discutii za.'darnice in
jurul unor chestiuni care nu pot fi lamurite niciodata,
pentru ca sint intr-o lume transcendental, avind o atingere
profesionala cu preotii si nu o atingere sufIeteasc S i cu noi.
Da, in domeniul acesta al teologiei bizantine se pot gasi
si lucruri de mare interes.
Iat ce s-a crezut de Bizant, iata' felul cum a fost inter-
pretat i tratat, iat 5. categoriile de public care au considerat,
in feluri deosebite, ceea ce a fost Bizantul. Dar a considera
Bizantul ca un obiect de archeologie, a-I considera ca o
materie literara cuprinsa in cronicari, inchisa in doctrine
teologice, parafata in opere diplomatice, a trece pe urma la
conceptia Bizantului infam, vicios, vesnic tulbure, care
insira in dezvoltarea sa toate faptele rele ale despotismului

www.dacoromanica.ro
159
 pedepsele care asteapt pe aceea cari au servit despotismul,
pentru ca pe urm& teologia sal se prindA de unele nvoare
curiozitatea public5. sA caute anumite taine n Iumea,
si a barbatilor, dar mai ales a femeilor, din Bizant, pentru
ea, In sfirsit sA furnizeze unui om de mare talent materialul
care este ala de bine tratat istoric, Inca, cu o singurti exceptie,
a lui Paul Adam, nu s-a gAsit nimeni care BA aibA indrAzneala
sA creeze i romanul istoric privitor la Bizant, fiindca
valoarea literar& a d-lui Diehl inlAturA putinta de a cistiga
succes in domeniul acesta, Inca nu ajunge.
D ea. un sub iect poate s treacA prin toate formele araltate,
s fie interpretat cind intr-un fel, Out in altul, s5. atragal
curiozitatea publicului in domenii asa de deosebite, aceasta
inseamna. c defini0a lui se aqteaptd Encd. Fiindc atunoi
cind este definit un fapt, un mare fapt istoric cum a fost
Bizantul, cind un lucru care reprezintA asa de mult ajunge
s5. aibA o definitie, definitia aceasta mArgineste i inchide
pe acei cari vin pe urma.:. nu se mai zburd& tn dreapta al
in stinga si nu. se mai poate intrebuinta ea o iucArie eeea ee
este un concept. istoric asa de respectabil i de venerabil
cum este Bizantul si care nu poate servi pentru urmarirea
unor scopuri ce n-au nimic a face cu esenta lui.
Definitia la care de mult6 vreme m-am. oprit si pe care
am avut curajul s-o prezint In multe locuri, cindva si in
Barcelona, unde era un interes pentru Bizant, si din cauza
legAturilor pe care odinioar le avusera eatalanii, la sfir-
situl secolului al XLII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea,
cu posesiunile imperiale din Asia MicA, la acea epocA In
care oamenii plecau din Catalonia ea sA ajung cezari bizan-
tini i s5, ia in casaltorie princese din dinastie este aceasta:
Bizantul e o sintezd de elemente foarte deosebite,. oenite de
pretutindeni, care rdmine to tdeauna deschisd, pind ce ideia
Ensai bizantina a dispdrut. i intr-o carte publicatA acum
citiva ani, care a fost primitti en oarecare interes si care se
cheamA Bizantul dupa. Bizant", am arAtat apoi c, de fapt,
Bizantul trece mult dincolo de anul 1453, and Constantino-
polul a fost luat in stApinire de Mohammed al II-lea si ideia

160
www.dacoromanica.ro
bizantina trece acum la anumite popoare din sud-estul
Europei, apzindu-se de la o bucata do vreme si la noi, cu
toate elementele sale de artl, de conceptii politico, de drept,
dar se pastreag si in Constantinopol, unde patriarhul nu
este cleat un continuator al Imparatilor bizantini de odini-
oara, purtInd ca o dovada a rolului Ban vulturul bizantin
pe piept si adunind la serbaHle cele marl ale crestinatatii,
inn numai tooth' lumea, greceasca de acolo, dar toata constiinta
ortodoxa a popoarelor rsaritene, Inconjurindu-1 de altmin-
teri de un respect care mergea 'Dina In Rusia Romanovilor,
legata de lumea greceasca prin aceasta comunicare ortodoxa.
Pasti le la Constantinopol pe vremea stpininii turcesti,
sub sultanul Mahmud chiar, prin anul 1830-40, era, In
ce priveste formele, acelasi lucru care se Intilnea pe vremea
Imparatilor bizantini, pIna.Intr-atlta, Incit, In zilele Pas-
tilor, grecii puteau face orice. Cum este obiceiul In Orient,
mai ales in lumea greac, fiecare putea trage cu pupa In
acele trei zile, Inaintea unei lumi turcesti, care nu era decit
o reeditare, on alta religie, cu alti demnitari i cu sprijini-
rea altei clase militare, a Bizantalui de odinioarA.
Pgrerea opastrez i pina acum, si ea este opusa parerii
pe care turcismul actual Incearca s-o impuna, si care nu se
va impune niciodat.
Este un istoric turc, Kprilltizad, care este propagatorul
unei teorii ce plead, de la hititi, considerati ca prim popor
creator de civilizatie, gi trece la dominatia selgiucizilor
In Asia Mica. Pe alaturi se observa, In aceasta iluzie, a nu
este popor in Europa care sa nu alba ceva de la turci, punin-
du-mi-se, de un simpatic cercetator ture la un congres de
istorie, aceasta Intrebare: 5titi sau nu ca turcii au cucerit
cindva Roma? Caci eine a venit cu Odoacru? Scirii, rugii
i turcilingii, iar acestia nu Inseamna decit turci". Iota
ping unde se merge In servirea unui interes national respec-
tabil, dar peste masura de exagerat. Si atunci se spune ca
Bizantul n-ar avea a face cu imperiul otoman, care a fost
creat prin vointa poporului turcesc i, deci, reprezinta
felul lui de a fi: n-ar avea decit s examineze cineva formele
161www.dacoromanica.ro
11 Scrieri istorice vol. II N. lorga
vietii de stat ca sa vada ca este o transmisiune selgiucida
care nu are a face cu Bizantul.
Nu este adeviirat. Bizantul apare la noi in toate formele
sale i in toate manifestarile din deosebitele domenii ale
vietii publice, dar, in acelai timp, Bizantul era in Constan-
tinopol, prin viata populara a grecilor, ca si prin viata de
stat a stapinitorilor otomani.
Prin urmare avem a face cu o sinteza care este compusa
din mai multe elemente, dar care rarnine capabila de a
primi elemente noi. Astfel, noi avem biserici a caror forma
este bizantina, dar a caror ornamentatie e gotica, imprumu-
tata din Ardeal. La Minastirea Dealului si biserica episco-
pair din Curtea de Arge se intilnete, trecuta prin Serbia,
arta bizantina', cu cite o lature pe care arta sirbeasca n-o
are, dar, in acelai timp, sint podoabe care vin, cum a
aratat-o foarte bine odinioara Bal, in parte, la Arge din
Armenia i, pe de alta parte, la Dealu, din influente apusene,
trecute prin Dalmatia. Inscriptia de la Dealu, ca i inscrip-
tiile de pe mormintele de la Arge ale domnilor, are caractere
cirilice care sint modelate dupa formele scrisorii latine,
ca in Venetia.
Este deci o greeala a prezenta Bizantul nu ca lucru
ispravit, fail a intelege de unde aceasta aparenta. Ea vine
din anumite conceptii care nu se pot manifesta insa decit
in forma' de arta.
Bizantul a fost deci intr-o continua prefacere. Sint atitea
perioade de istorie bizantina, cu atitea feluri de infiltrare
bizantina i in vecinatate, incit aceasta dezvoltare nu este
intru nirnic inferioara dezvoltarilor pe care i arta le-a avut
in lumea europeana catolica, in lumea din Apus.
Care sint elementele ce au intrat in sinteza bizantina i
care a fost soarta acestor elemente? Noi zicem: Bizantul,
dar niciodata terminul acesta n-a Lost aplicat la altceva
decit la cetatea de odinioara, Bizantul nu este o irnparatie
greceasca sau orientala, ci, in conceptia sa fundamentala:
imparatia romana, Basileia ton Romaion (ccatXcEcc 1.1;i6
Tuy.cacav). Grecul insui a ajuns, rli In viata popularl, 85.

162
www.dacoromanica.ro
se considere, nu ca elenul de odinioaril, ci, in acceptia aceas-
ta populara a cuvintului, ca Rhomaios, Romeos, de uncle
Romeo din Romeo f i lulieta, care nu inseamna decit gree,
cum, de altfel, Desdemona este in legatura cu o figura elenica
trecuta prin influent:a' italiana si inseamna ceea care se teme
de demon" (8octacaccEv.wv), precum si Othello si Ofelia sint
In legatura cu sarpele, cu ophis", asa Melt in aceste mime
este o veche origine greceasca, ce ar trebui eautata si In
mediul italian de unde s-a inspirat Shakespeare.
Deci Imparatia aceasta a fost a Romeilor", cari se consi-
dera ca romani, nu admitind cu supunere o ingenunchere a
lor, ci reclamind cu mindrie apartenenta fata de imperiul
roman. S-a pastrat, astfel, la Bizant limba latina, care
apare pe monede 'Ana intr-o epoch' foarte tirzie, ea s-a pastrat
si in ce priveste dreptul, la scoala de drept din Berit, de care
s-a ocupat cu atita staruinta Paul Collinet, limba greaca
fiind numai pentru interpretari, pe cind textele se prezin-
tau in limba latina.
Imparatii din Constantinopol nu s-au considerat nicio-
data ca imparati ai unui teritoriu, ci ca imparati ai lumii
intregi. Tot ce se spune ca Imparatii din Bizant, au recunos-
cut pe imparatii germani din Apus sint numai inchipuii i
provocate de mindria occidentala. Niciodata n-a recunoseut
vreun imparat din Bizant Ca exista un alt imparat la Roma,
la Aachen, la Paris sau aiurea. Pe Otto I-iu, Otto al II-lea
si Otto. al III-lea, care acesta era pe jumatate bizantin
fiind fM1 principesei bizantine Teofanb, ii considerau cei
din Bizant ea pe niste regi ai Italiei, desi imparatii acestia
germani pretindeau a fi succesorii romanilor de odinioarA,
si, and venea un sol al celor doi primi Ottoni la Constan-
tinopol, in secolul al X-lea, el era asezat, cum cerea proto-
colul, dupd solii bulgari, pentru ea dinastia bulgareasca
era aliata cu dinastia din Constantinopol si bulgarii erau
prietenii", cpiAol., ai bulgarilor, iar aceasta insemna o si-
tuatde superioara. Se spune ca, intr-un anume moment, o
1mparateasa din Bizant, Irina, ar fi fost dispusa sil se marite
cu Carol eel Mare. N-are decit sa'. mearga cineva la izvoare
ca sa se convinga foarte rapede ca in aceste izvoare bizantine,

www.dacoromanica.ro
163
11*
mai mult sau mai putin dubioase, este vorba de invinuirea
adusa unui ministru, care el ar fi avut de gind sa-propuna
nu stiu ce legaturi, de fapt imposibile, fiindca Irina pe
monede se intituleaza imparat", si nu -se putea marita un
Imparat cu alt imparat. Ea era implirateasa pentru dinsa,
ca femeie, dar, in ce priveste imperiul, era imparat.
Impartirea In dou a lumii crestine: una a Apusului, alta
a Ra'saritului, aceasta era inadmisibil pentru Bizant. Bizan-
tul putea accepta o situatie provizorie, dar isi rezerva
oricind sa se intoarca.
Prin urmare avem a face cu un imperiu roman, si dreptul
de aici este dreptul roman, mindria cea mare a tuturor
imparatilor bizantini este sa pastreze si sa continue acest
drept. Iustinian a savIrsit o opera anacronica: el conducea
o societate crestina si a imprumutat dreptul roman, spri-
jinit pe idei pagine, care nu avea a face cu situatia de atunci
din imperiu, precum Napoleon,inspirindu-se de la Iustinian,
a imbracat multiplicitatea de interese a societatii
moderne intr-o forma absurda, care se pastreaza, din nenoro-
cire, in cea mai mare parte, si acum.
Alaturi de aceasta, fail indoial avem ortodoxia. Al
doilea element este ortodoxia. Ortodoxia aceasta a patruns
adinc in sufletul bizantinilor de originile cele mai deosebite
si a servit ca legatura intre dinsii. Biserica aduna in jurul ei
arta, poezia este inchinata aproape exclusiv scopurilor
bisericesti, o poezie care a fost judecata in multe feluri
si pe care teologia si filologia o exagereaza extraordinar.
Noi uitam, cind cetim poeziile din vremea aceea, ca erau
intovarasite de o muzic in stare sa le recomande si sa le
mentina. A examina operele de teologie este foarte obositor:
se culunda cineva in discutiile acestea fara capat, de o ori-
ginalitate foarte relativa; nu Ira inchipuiti ce greu se poate
prinde un element de via.14: am incercat-o strabatindu-le
pentru a scrie Istoria vie-tii bizantine. Dar teologia bizantina
nu este asa de indiferenta cum ar parea. Pentru istorie da,
dar felul insusi de a se prezenta problemele nu este decit
164
www.dacoromanica.ro
a
un capitol al cugetarii elenice, este continuarea cugetarii
greceti din epoca alexandrina.
In afara de aceasta este Oriental. Desigur Orientul acesta
a existat ca element de sinteza de la inceput. Mutarea la
Constantinopol, aceasta insemneaz acceptarea influentelor
care trebuiau sa villa din mediul grecesc. Constantin cel
Mare a vrut, e drept, altceva; a vrut sa faca Roma nou5.
asemenea cu Roma de odinioara. S-a intimplat ins a. un lucru,
i, fa'r1 interventia acestei schimbaH, evident ca dorinta
lui Constantin s-ar fi putut pastra. S-a intimplat ca partea
european a imperiului s-a pierdut. A venit navalirea sla-
vilor, incursiile prdalnice ale avarilor, gezarea bulgarilor
intr-un fel de stat de contrafacere i de concurent, lnstr-
inarea atitor parti din imperiul bizantin in mina unor
apuseni, cari se prezintau ca adversari ai imperiului bizan-
tin, ea doritori de a lua Constantinopolul. Bizanpil a fost
Entors, astfel, cu fata edtre Asia. Se adauga i faptul ca Insi
Roma primise Ora acura la dinsa atitea influente care
veneau de la monarhiile rasaritene de odinioara. In lupta
cu Persia, aceasta primise foarte putin de la romani, dar
romanii primisera foarte mult de la peri. Pentru basileus-ul
din Persia romanii aveau foarte mare respect: aceea era doar
monarhia a toata lumea" i romanii nu puteau fi cleat
imitatorii tirzii ai acestei forme.
Daca. Bizantul n-a alunecat Inca mai mult catre Orient
i nu i-a pierdut caracterul roman, aceasta se datorete
invaziei arabe. Cind arabii au inlocuit pe peri, intre repre-
zintant,ii unei stapiniri de caracter popular i intre imparatii
bizantini n-au putut fi legaturi ca intre regii persani i
imparatii de pe vremea lui Iustinian, i, cind au aparut pe
urma turcii peste arabi, caracterul mult inferior sub rapor-
tul civilizaiei i esenta deosebita a turcior a impiedicat
aceste legaturi.
A crede Insa Ca bizantul s-a rupt de Apus, de viata vie
a Apusului nu de traditia juridica i de amimtirile istorice,
este o foarle mare grepala. Intro Rasaritul bizantin i
Apusul incaput in mina multor neamuri, unor natiuni
rasiirite din lumea romana, a fost o continua interpene-

www.dacoromanica.ro
165
tratie. Marfurile din Rasarit veneau pina in adincul Franciei
merovingienilor si carolingienilor, si Carol cel Mare a lost
imbracat in stora bizantina si asezat asa in mormintul sau
de la Aachen. Tot ce era obiect de lux si elegarrta venea,
nu nurnai de la ConsLantinopol, dar si din Antiohia. Atitia
dintre papi au fost greci: acuma chiar, cind s-a facut
socoteala predecesorilor lui Piu al XI-lea, s-au vazut multi
papi greci i chiar sirieni. Si arta romana din Apus a trecut
printr-o forma bizantina'.
Se vorbeste de indoita schisma a lui Fotie, in jurul careia
continua discutia i acum, desi ar trebui sa se faca o inte-
legere internationala ca s nu se mai discute chestiunea cu
Fotie, in care ortodocsii i adversarii lor isi mentin punctul
de vedere, dar schisma lui Fotie si apoi a lui Mihail Cerula-
riul, la jumatatea secolului al XI-lea, n-au insemnat ruperea
crestinatatii in doua. Intii, ca nu hotara papa si patriarhul
ci irnparatul din Bizarit. Dacti. impratul avea nevoie, sub
un anurne raport, de lumea apuseana, nu avea decit sa tri-
meata in exil pe patriarh si s. reia legaturile de odinioara.
Ortodoxia este un luau de irnperiu mult mai mult decit
catolicismul, care, desi este un lucru al imperiului din Apus,
dar, in imperiul acesta din Apus papalitatea 1i avea
rezervele sale de energie, pe cind in Rasarit totul era concen-
trat in mina imparatului.
N-a lost niciodata o rapturd intre biserica Rasaritului
si a Apusului. De aceea fura i posibile incercariledeimpa-
care, care s-au facut de atitea ori si care, indatti ce s-au
asezat cruciatii, la 1204, in Constantinopol, au fost un lucru
la ordinea zilei. Iar imparatii Comneni Intretin vechea
stralucire a imperiului, ca acel Joan, care, ranit in Asia
de o sageata otravita, cind era vorba s. i se taie mina, a
raspuns prin cuvintele pe care cronicarul latin al cruciatei le-a
pastrat si in care se cuprinde toata esenta imperiului bizan-
tin : Non una manu romanum regitur imperium". Si a
lasat sa moara, ca s nu ramlie cu o singura mina, inca-
pabil de a stpini imperiul. Acestia sint insa cavaleri apu-
seni, insurati uneori cu princese care yin din Ierusalimul
francez, din lumea germana; ei merg personal la razboi.
166
www.dacoromanica.ro
ImpAratul bizantin era, in esentA, sacru: trebuia s apard
numai In anumite imprejurAri; era un zeu, si de aici omori-
rea lui tocmai pentru cd era sacru si nu putea fi
indreptat i mustrat. Imptiratul era inst odinioarA ca
un idol nemiscat, ca un sfint crestin inchis In racla sa de
aur impodobita cu pietre scumpe, dar acuma el se suie cdlare
pe calul de rdzboi, care-si are un nume, intocmai ca numele
marilor cavaleri, ale acelor preux ai legendei eroice occi-
dentale: se bate personal cu turcii i arat, ca Alexe Comne-
nul, cu mindrie scutul In care s-au infipt atitea sdgeti
pornite de la necredinciosi. Acesta nu mai este clasicul
impArat bizantin.
Paleologii au luat in casAtorie princese apusene pin i
din Monferrat, i de aceea au ajuns marchizii acestia sd
fie std.pinitorii coroanei bizantine si a trecut titlul de imp-
rat al Bizantului la Casa de Savoia, asa ca-1 poartA azi
regii italieni prin mostenirea venitA de la Monferrat. Influ-
enta occidentalti a lost asa de puternicd, Melt odinioar
am putut scrie cri aceia ce a cazut sub lovitura turcilor lui
Mohammed al II-lea n-a fost imperiul bizantin, ci forma
latina, forma italiand, in care, incetul cu Incetul, prin
aceastai continuA infiltratie, se prefacuse imperiul odinioara
roman de esenta i strdbtut de conceptia oriental a basi-
leilor, pentru a cddea apoi cu desAvirsire in puterea spiri-
tului acestuia, plin de initiativa, al Apusului.
Dar yeti zice: prin urmare acesta nu era imperiul bizan-
tin. in ce priveste faptele, acuma, nu. In ce priveste toate
formele sale, chiar In momentul cind pictura de la Cahrib
sau de la Mistra, care este aceeasi cu cea de la noi la Arges,
este una in esenta ei cu pictura italiand din aceeasi vreme,
cele cloud lumi avind necontenit contact Intre ele i italienii
imbogatindu-se la Constantinopol ca s5. mom% la Florenta,
sau invers, chiar in vremea aceasta nota fundamentald ro-
mand a acestui imperiu n-a dispdrut.
Si, cind, la Atena, acum citiva ani, cu ocazia unui con-
gres de bizantinologie, un invAtat italian, cu mindria ce-i
Insufleteste rieamul astdzi, a spus: aceasta este Roma
noastrd", avea dreptate acel tinAr Invritat italian, caci
167
www.dacoromanica.ro
elementele celelalte se altur numai la conceptia juridicti
roman5., ramasti Iris pin' la sfirit.
daca Bizantul acesta s-a putut apropia de noi, aducind
devierea noastr de la viata populcul veche i de la viata
occidental, venit prin unguri qi poloni la crearea statelor
noastre, dactt Bizantul s-a putut instapini pe noi, aceasta
n-a fest prin caracterul srtu grec i nici din devotiunea
noastril special pentru ortodoxia pe care de multg. vreme
am prefacut-o ap cum corespunde cu sufletul nostru, ci,
dactt el s-a apropiat de noi qi noi ne-am apropiat de acest
Bizant, s-a Mut pentru c5., prin ctitoria roman. rarnas'a
in instinctul claselor populare ale noastre, care ele au creat
domnia, noi ne recunoatcm in baza romana a lui.
Bucure,ti, 1938.

www.dacoromanica.ro
 DEZVOLTAREA EXTERNA A VENETIEI

Acest ora de provincie al Italiei, Vara mili-

onari, fara oameni de petrecere, fara o mare faima actuala
de arta cu toate expozitiile artistice care se organizeag
aiei i aduna atita lume straina, fara deosebite rosturi
oficiale, i in care o buna parte din viata i cea mai mare
parte din c4tig yin de la afluenta, aproape continua, a
strainilor, a avut un rol mare In istoria universal, un rol
imperial. N-are cineva decit O. se uite la pictura din veacul
al XVI-lea, pastrata in palatul dogilor, i care glorifica
Republica Venetiei. In aceasta minunata opera a lui Vero-
nese, pe linga frumusetea liniilor infatiqate de cel mai mare
cunoseator al tainelor trupului omenesc intre artikstii Rena-
terii, e tli o ideie: nu ideile deosebite, ci de multe ori contra-
zicatoare, care se intilnesc astazi In galeriile de arta, ci
una singura, care domina In sufletul melterului, ca i In
sufletul tuturora, ceea ce poate fi mai sanatos intr-o socie-
tate: ca toti oamenii sa se uneasca i In ceea ce privecte
creatiunile artistice, ca un singur gind sa fie i in realizarea
operei de arta, care devine astfel cea mai inalta ccoala cet-
teneasca, a imperialisrruzlui venetian. Se vede Venetia, In
chip simbolic de regina ci era regina, In Creta, In Cipru,
deci acasa era Republica, gata a primi omagiul popoarelor
supuse. Si iata-le dincolo, In tabloul lui Tintoretto: amba-
sadorii persani cu turbanele lor, eu bonetele lor tuguiate,
cu caciulile lor frigiene, desfaurind covoare aducind
lucruri scumpe inaintea dogelui, tablon care prin vastitatea
lui nu poate fi uitat de eine 1-a vazut macar odata; trimell
din toata. lumea apar ingenuchiati Inaintea Venetiei, adu-
cindu-i ceea ce au mai scump ea bogatie, ca agonisit a
muncii, ca devotament. Aceasta inseamna ca Venetia se

www.dacoromanica.ro
169
considera atunci, in veacul al XVI-lea, in realitate ca o
Imp6rdteas a marilor, ca o Oceana mai veche decit An-
glia, desi, cum se va vedea, pierduse atunci in mare parte te-
meiul pentru acea splendida infatisare. De aceea, laVeronese,
vesmintul de hermina pe care 11 poarta s tap initorii incoronati,
de aceea sceptrul, pe cind, la picioarele ei sprijinite pe insusi
globul terestru, leul lui San Marco, patronul Republicei,
stapin mai puternic decit &rice alt magistrat i decit toate
rnagistraturile impreung, arata ct aceasta marire vine din
binecuvintarea cereasca. De o parte si de alta, se apleaca
dour' femei, Dreptatea i Pacea, dar ele ar putea s repre-
zinte i cele cloud parti de lume asupra carora a trecut in-
fluenta si a ramas stapinirea negotalui venetian.
Deci iata sub ce raport trebuie considerata Venetia in
legaturile ei teritoriale, in relatiile cu vecinii: sub raportul
visului de stapinire asupra marilor raaritene si a teritoriilor
din jurul acestei man, vis pe care a izbutit sa-1 indeplineasca
printr-o munch', a carii intensitate, a carii statornicie cre-
dincioasa, a carii putere de jertfa si a carii buna economie
practica sint fart pareche, aceasta bunt economie fiind
elementul indispensabil in toate socotelile pe care un popor
le face fata. de viitorul sau. Romantismul individual poate
Ii foarte interesant si stralucitor, dar aceasta bunt chib-
zuiala a fiecarui moment din viata fiectrui om care face
parte dintr-o societate, aceasta este esentialul, i, in Vene-
tia, pina i cel din urma hamal care pe Riva degli Schiavoni
ajuta descarcarea, carind pe umerii lui bogatiile aduse de
vasele venetdene, si el avea constiiata insemnatttii Vene-
tiei i constiinta datoriei pe care i-o impune lui, amen],
umilul, dispretuitul, aceasta insemnatate, Inca o dovada ca
popoarele se ridict numai prin valoarea lor morala, traiesc
numai prin aceasta valoare morala i, oricit ar vrea, ei
orice ar avea, ele inceteaza a mai fie fiinte respectate 1
organisme independente cind aceastu valoare morala a
disparut.
Acestea spuse, sit intrarn in materic.
170www.dacoromanica.ro
 Se zice de obicei i aici se poate stabili
incti o leg5tur intre noi i venetieni c5. Venetia s-a lute-
meiat atunci cind, Attila psaltrunzind, in veacul al V-lea
si in regiunile din nordul Italiei, s-a inspalmintat atit de
mult populatiunea de acolo intelegeti bine ca erau oameni
foarte ou1i, foarte delicai, foarte bogati acei locuitori din
nordul Italiei, s-au inspimintat, zic, asa de mult de apari-
tia regelui hun se pare c5 pentru dinsii era neasteptat
s apara Attila; n-or fi auzit niciodata de existenta lui si a
hunilor 1 incit, prins de o fric nebun5, s-ar fi refugiat
in insulele unde e asttizi Venetia. Noroc crt au ggsit insulele,
c5ici altfel ar fi fost dispusi mai degrab6 st`i se inece cu totii
decit s primease6 jugul" lui Attila si al barbarilor 1
Conceptia aceasta istoricA o cunoastem i noi. Acei cari
au invalat numai pe bncile scolii istoria romnilor stiu c5.
str5anosii nostri romani toti romani autentici intr-o
inalta stare de bogatie cultural5 i intelectual, cind au auzit
c5" vin barbarii, s-au speriat i s-au retras deci cu totii in
munti, de au stat acolo secole, uitindu-se cu ochianul s5.
vada unde mai sint s5lbaticii, si, numai dup ce o tirzie
generatie s-a asigarat c5. pi cel din urm din ei s-a retras,
s-a inters in stepa, cumai atunci a indraznit, dup acea tre-
cere de citeva veacuri, sli ia din nou in stpinire paimintul
partisit de dinsii.
Acestea sint conceptiuni cu totul naive. Attila, in Panonia
lui, avea doar apucaturi de rege: el cladia case de piatr,
avea Idudtori in latineste, artisti romani, avea, nu numai
o multume de prinsi de reizboi, dar i o multime de elemente
care de bunli voie venisera la curtea lui, in tara lui, pentru
ca aveau acolo mai mare cistig si mai multa siguranta cleat
acas. i nici Attila n-avea de ce EA' se uimeasca.' de civili-
zatia acestor populatii din nordul Italiei, de la gurile riurilor
italiene, cum nici ei nu puteau sa se umple de groaz 5. nesfir-
itil in ceea ce-1 priveste pe Attila. Toata lumea stia ca bar-

171

www.dacoromanica.ro
tarul urmeaz5 drumurile, si n-ai decit sa te dai In laturi
din drum ea & nu-I Intilnesti, iar, daca te intilnesti cumva
cu el si te prinde, n-ai decit sa-i platesti pretul de ascumpa-
Tare.

Astfel originea Venetiei nu trebuie cautata citusi de putin

In fuga aceasta a gloatelor ingrozite. Trebuie cu totul alta
explicatie ca sil o Intelegem.
Locuitorii ascunsi in lagunele de aici erau oameni foarte
graci: pescari i agricultori In acelasi timp. Speta nu e rara
nici la noi, cci avem i noi pescari cari fac In acelasi timp
agricultura. Acesti oameni simpli au avut deci totdeauna
legaturile lor si cu lagunele. Nu sare omul ca broasca In apa
fara s tie ce se &este acolo, ci ei stiau foarte bine ce e
laguna, in care luntrile lor umblasera o multime de vreme
pind atunci. Astfel, f5.r5. sa fie nevoie cltusi de putin de
Attila si de navalirile lui, e explicabil de ce anume elemente
din partile acestea de la rsaritul Ita liei s-au refugiat in
laguna, unde, daca i-ar fi gonit o navalire, ar fi stat numai
ping. la incetarea ei.
Lagunele de altminteri, nici nu 0:It marea intreaga, ci o
jumatate de mare": sint lagune moarte, In care, apa libera
nu mai vine, si slat lagune vii, pe care ea le cerceteaza in
fiecare zi, le improspateaza, le asaneaza, le invioreaz6 si
care cuprind insule capabile de a primi ziduri, terenuri
capabile de a fi fixate, miluri in care se pot infige parii pe
cari s5 se sprijine clS.diri. Populatia de aici trebuie sa fie pe
jumatate marina, pe jumatate continentala, pe jumatate
cautind bogatdile pamintului ca agricultori, pe jumatate
explorind bogatiile marii, ea marinari.
Orase asezate In asemenearegiuni se mai Intilnesc si aiurea,
fara. sa.fi avut viitorul pe care 1-a avut Venetia. Intrebarea
cea mare ce se pune, e aceasta: de ce, Intre toate orasele de
felul acesta, numai unul, Venetia, a putut 85. cucereasca
atitea teritorii, a putut sa. faca a pluti pe mare atitea cor5.bii
si sa ia In stapinite teritorii atit de Intinse? Intrebare
foarte naturala, la care nu stiu sa se fi dat un raspuns satis-
172
www.dacoromanica.ro
fditor, care totusi trebuit s'a se gaseasa Ia Inceputul istoriei
Venetic i.
Acura in urm, un tnva'tat german, Henric Kretschmayr,
care a cetit, fireste, tot ce s-a saris despre tnceputurile Vene-
tiei, ne-a dat o carte In care gasim multa invritaufa, dar,
din scrisul s'au, ceea ce am don s5. tim: de ce Venetia a
fost ceea ce a fost, mai mult cleat, un oras, mai mult declt
o provincie, decit un stat, mai mult cleat tin regat, tot nu
stim. Fiindc6 acesta ar fi aspunsul ala'turi de situatia
ei particular: in fundul ferit al unei nari larg deschise la
capbitul cellalt i deschise, In acelasi tirnp, i asupra bazinu-,
lui occidental si asupra celui oriental al Mediteranei, mai
trebuiau i anume traditionale de rag i, pc de altd.
parte, anume legituri politice. Venetienii acestia sint un fel
de amfibii in chipul cum tra'iesc; ei bine, tot amfibii tre-
buiau s5. fie si In legaurile lor politice: pentru o persoara
politic6 e desigur tin lucru detestabil s5. fie amfibie, dar
pentru un stat, In unele imprejurari, e foarte bine sg. poat fi
amfibie, s. poat6tr,li, va s zic, dup plac, in dou5. medii
deosebite.
Venim 1ntli la rasa'.
In Venetia, oricine stsa destul de mult ca s6-si deprinda'
ochiul cu aspectul populatiei, deosebeste usor mai multe
tipuri. Este urrul, venit de pe continentul italian, cu gItul
scurt, cu acele splendide fete largi, senine, luminoase, care
au servit In cea mai mare parte de modelepictorilorvenetieni
din veacul al XVI-lea. Venetienii, venetienele pe cari-i
zugraveste Veronese, slat persoane on gitul tare, cu figuri
rotunde, cu umerii puternici, pe care-i simtim cu mersul
legainat. Ei nu sint reprezintanti ai vechiului tip venetian,
care dispare, napadit de acesalalt tip italian. Acela e mult
mai subtire, mai Inalt, cu legaturi mai elastice pgrul
blond-rosu, vestitul rosu venetian, ochii verzui, de mare,
sint un accesoriu. Noi cunoastem acest tip, caci ii intilnim
si pe malul cellalt al Adriaticei. Cine crede ca Italia a fost
locuita totdeauna de italieni, chiar cu rezerva etruscilor
din Toscana si a grecilor din Sicilia si Grecia Mare, se

www.dacoromanica.ro
173
insalii. A fost o vreme cind rasa latin se intindea numai
pinii la Apenini, de unde era alt ras, pe care noi trebuie
sA o cunoastem foarte bine pentru c5. avem si noi legnuri,
directe si indirecte, cu dinsa. Aceast rasil e cea iliricg, si
ea inasi face parte din marea familie traco-iliric6. Noi
sintem mai mult traci decit iliri; elementul iliric se ga'seste
insrt la aromni destul de puternic, iar albanezii sint mult
mai mult iliri decit traci. Aceasta formeaz6 ca o legritur
de rasri intre noi p,d venetieni. Acestei puternice rase ilirice
ii era supusil in intregime Marea Adriatick si de o parte si
de alta. (...) AceastA mare a fost 'Ina cindva mare iliricrk.
tiu foarte bine ca. este si alt5 teorie, recent, dup '5. care
venetii vechi ar fi venit din partile Balticei, dar sil ne ferim
de exagertirile etnografilor cari muta" popoarele dintr-un
continent intr-altul cum nu s-ar muta astrizi, cind avem
trenuri si atitea mijloace de comunicatie si emigrare. Dupg
aceast5 teorie nouil, albanezii ar fi venit de la Marea Ballic,
pentru c5. limba albanezii ar fi o limbil lituanianri. Teoria e
1mpiirtsit5. Ina de doi-trei cercetritoril, dar cea mai mare
parte dintre invtati recunose cd venetii de odinioar5. erau
ilirieni.
Aceast5. rag, crizind intro rasa lating, la Apus, si rasa
greceasc6, la Rtigrit, era menitil s6 joace un rol insemnat.
Intr-o conferin t5. tinutrt la Venetia, si care va aptirea in
curind, am insistat mai pe larg asupra acestui lucru cd ilirii
din Peninsula Balcanic6 au incercat intii sa' fundeze un stat
propriu, care ar fi cuprins si regiunile venete; inainte de
Hristos, sub trei regi, Teuta, Agron, Gentius, s-a incercat
st se fac5. din Marea AdriaticA Marea ilirica despre care vor-
beam. Dar romanii au biruit, si au inceput astfel opera lor
de latinizare in Peninsula Balcanicri peste iliri si peste traci,
ambele rase cu totul supuse, pin ce influenta latin5. se
intinse pin 5. la malul sting al Dun 6rii, iar, la rdsdrit, pinri
pe la mijlocul Bulgariei si dincolo de vile Macedoniei, cu
rosturile ei administrative oarecum deosebite. Pe urm6 1ns5,
prin na'Allirea slavilor, s-a rupt lumea aceasta in dou'a, i
1 V. Cordenons, Iscrizioni veneto-euganee, Feltre, 1912.

174www.dacoromanica.ro
noi am ramas de o parte, venetienii de alta parte, aa incit
aceasta vasta unitate a fost sfarimata pentru totdeauna.
Dar ramasese la aceste populatii contiinta c reprezinta
o rasa, ca aceasta rasa are drepturile ei, ca este o mare care-i
apartine din vechi, ca ele se pot Intinde asupra acestei mari.
Contiinta aceasta traia si in acei bieti pescari ai lagunei.

II
Insa, pe ling teritoriul potrivit, pe ling6
contiinta de rasa, mai trebuia un lucru: concordanta im-
prejurarilor politico. Evident venetienii, o mina de oameni,
nu erau in stare sa se impotriveasca singuri statului care ar
fi inaintat contra lor pentru a distruge, nu autonomia Re-
publicei, care nu exista, vom vedea-o, decit ca un fel de
autonomie patriarhal, ci germenii unei mari vieti politice
viitoare.
Aceasta se datorete faptului ca In preajma Venetiei se
intilnesc mai multe puteri politico rivale decit in orice
alt colt din Europa. Cind mai multe puteri Isi exercit 5. ins./
influenta asupra unui teritoriu, se ajunge totdeauna la rezul-
tatul ca, In loc ca acela asupra caruia tabaresc toti sa fie
zdrobit, el scap 5. tocrnai prin echilibrul de forte care se
creiaza din aceste silinti necontenite. Stim i noi ceva despre
aceasta, noi cari traim de pe urma echilibrului ce s-a stabilit
din dor in ta de a ne cuceri a vecinilor notri In toate timpurile,
rivalitatea lor continua insemnind permanenta vietii noas-
tre nationale. Dincoace, s-a intImplat exact acelai lucru:
i aceste ramite ilirice s-au pastrat prin echilibrul de forte
creat din rivalitatea tuturor navalitorilor. Dar cu un ele-
ment avantajos pentru dinii, care ne-a lipsit noua. Nou5.
o data paitrati, ni s-a fixat qi cercul de actiune politica,
dincolo de care n-am putut merge mai departe. Singura data
cind poarla s-a intredeschis pentru noi, a fost pe la 1360
400, cind Bizantul pierea, cind disparea Bulgaria, Serbia i
cind Ungaria nu era destul de puternica' pentru ca, scoborin-
du-se din nord, sa le inlocuiasca, trecind peste trupul nos-
175
www.dacoromanica.ro
tru, sfarimIndu-ne. Romanii de pe vremea lui Mircea, lui
Vlaicu, aveau. ambitiuni imperiale, ori cel putin acetia
au simtit in sufletul lor putinta de a restabili imperiul de
Orient. Atunci au venit ins deodati turcii, disciplina admi-
rabila turceasca, neinvinsa putere moral& a fanatismului
creclintei lor, spiritul de organizare fr pareche al sulta-
nilor, care a Inchis pentru toate veacurile, pIna azi,putinta
noastra de expansiune. In Venetia Insa aceasta putinta de
expansiune a existat.
Sil aratam acum cari au fost dumanii ce i-au dat int11-
nire in aceast regiune iii cum prin rivalitatea lor s-a putut
pastra qi a putut creq,te Venetia.
Din Apus se coborau francii: Inainte de Carol cel Mare,
francii lui Pipin, chemati de Papa pentru a face rinduiala
Impotriva longobarzilor din Italia. Veneldenii nu i-au primit.
Au avut un sentiment instinctiv ca primejdia mai mare
poate veni de la aceOia, cari soseau cu perspectivele lor de
organizare feudala, cu sistemul lor de cirmuire reala i cu un
lucru Inca: vecindtatea lor imediata; nu un potop care de
sine se retrage, o acoperire, cci din regiunile lor galice i
pina la Venetia era o continuitate de viata politica: Italia
de nord nu pentru intiiali data era legata de Galia. i vene-
tienii au facut tot ce le-a stat In putinta ca sa nu se confunde
cu statul franc.
Pe de alta parte, in Peninsula Balcanica era imperiul
roman de rasarit. Venetdenii s-au considerat de la Inceput
ca supu0 ai acestui imperiu, devenit bizantin, i-au dus pina
la exagerare aceast atirnare a lor de 1mparatii din Constan-
tinopol ; purtau titluri romane" de consuli-hipati,
unul iscalete: imperialis hypatus et humilis dux Venetia",
sebafti, hipersebafti, protospatari (c. 950); dogii lor erau
incintati cind Ii pofteau la Constantinopol, ei iniiii ii tri-
miteau copiii In Bizant ca sa Invete moda constantinopo-
litanA; dace.' aduceau i o sotie Inrudita cu Cesarii bizantini
cu atIt mai bine era pentru stapinirea lor mai departe.
La 820 se face omagiu. Bizantului, un co-doge se cheama
Iustinian, i sotia lui constantinopolitana poartal numele
de Romana. Chiar titlul de doge nu 1nseamn deeit duce
176
www.dacoromanica.ro
bizantin, cum a fost la genovezi i In Italia de sud, cum a fost
in Asia Mica, In Siria. Cine e acela cu atit de putine cunos-
tiute de literaturg macar, care sa nu-si poata infatisa pe do-
gel imbracat In vesminte Imparatesti, mergind dupg toate
regulele etichetei bizantine i Mc:51nd incunjurul Pietei San-
Marco, pe dogele trecind din palatul sau, pe drumul personal
pe care-1 aveau la noi domnii, Intre curte si paraclis, in basi-
ilica San-Marco si preziclind ceremoniile de stat de acolo,
sau pe dogele strabatind valurile Mgrii Adriatice pentru ca,
intr-o ceremonie simbolica, sg arunce inelul de aur In va-
lurile Adriaticei, insemnind astfel casatoria Republicei sale
venetiene cu apele care-i clgdeau boggtie i glorie?
Pare cg ai ceti pagini dintr-un de Caerimoniis" al Orien-
tului greco-romanl Doge le este astfel de origine numai un
functionar bizantin, care a ajuns sg stapineasca independent
Un oras aparte si care, dupg ce orasul, prin aristocratia lui,
a capgtat o Infgtisare republicang, ajnnge sg prezideze nu-
mai, cu drepturi totdeauna contestate, activitatea interng
si externg a acestei aristocratii. Dar rostul bizantin de la
inceput a famas, cu toate schimbgrile de mai tirziu, in po-
doaba cea mare a Venetiei in basilica Sfintului Marcu, care
e si patronul Alexandriei egiptene, in marmora colorata, In
mozaicele vechi, in toatg rinduiala interioarg sub cupolele
multiple. Un element obisnuit al caselor venetiene, balco-
nasul care se intilneste i In casele grace ale venetienilor,
are un nume in dialect care deriva din greceste, liago,
din heliakon, spre soare", o dovadg mai mult ca nu
numai sus, dar ping in adincime Bizantul isi coboarg influ-
enta.
De Bizant avea cea mai mare nevoie Venetia ca sg se
mentie impotriva francilor, i Bizantul 1nsui avea o mare
nevoie de venetieni, nu exclusiv din punct de vedere militar,
dar si din punct de vedere material, fiindc g. flota venctiang
11 ajuta sa reziste la doug mari primejdii care-1 atingeau,
nu numai In Marea Adriaticg, ci, prin Marea Mediterang,
puteau sg atingg Constantinopolul Insui. Intii primejdia.
arabg sau saracing. Flota venetiang in veacul al IX-lea,
la 842, aparg, de si invinsg, Bizantul irnpotriva arabilor
177,www.dacoromanica.ro
12
pirati. 0 a doua mare primejdie era cea normanda. In Ita-
lia de sud pe la 1060 s-au asezat normanzii de origine fran-
cezi, Intii in Apulia si Calabria, apoi in Sicilia, pe teritoriu
ducal bizantin, i au intemeiat cel mai indraznet stat care a
existat vreodata In cuprinsul IIiirii Mediterane. Stat condus
de o ras a. de pirati trecuti prin civilizatie ri ramasi astfel,
ca i vichingii din rasa legendara cintata de Ibsen in dramele
sale, pirati cari nu odata au debarcat In Peninsula l3alcanica,
au cucerit Salonicul si au incercat sa ia in stapinire Constan-
tinopolul insui, reprezintanti ai semintiei admirabile care
a dat Angliei fata ei nationala de astrtzi, care a dat Rusiei,
slavilor de acolo, cea dintii notiune de stat, care, prin cava-
leri Para frica, infrunta pe turci din castelul lor in Asia Mica.
Pentru apararea Marii Adriatice, i, in acelasi timp, a insesi
vietii imperiului, legata de pastrarea Capita lei, era necesara
flota venetianal.
Dar Venetia stia un lucru, i aceasta i-a folosit enorm:
stia ca Bizantul e bun pentru legitimitatea pe care o acorda,
pentru titlurile pe care le imparte, pentru valoarea politica
pe care o poate da acelora cu cari e In legatura, el inaltind
prin legaturile sale imperiale pe toti cei cari aveau contact
cu dinsul. tia Ins i aceea: ca Bizantul nu e In stare sit'
patrunda de fapt In Marea Adriatica. Prin urmare Venetia
putea sa aiba toate foloasele si nu putea s aiba nici o paguba
de pe urma lui, caci niciodata' nu va patrunde in regiunile
adriatice o flota bizantina care sa Incerce a reduce Venetia
la o atirnare mai strinsa de imperiu. Dacrt e vorba ca flota
sa plece din Constantinopol, ar intimpina atitea greutali,
incit nu si-ar putea atinge scopul: daca e vorba de o flota
pornind de pe malul balcanic, aceasta a fost o imposibili-
tate secole intregi, si WA de ce.
Venetia Incepe a se organiza de fapt pe la 700-800
prin urmare tine cam o mie de ani dezvoltarea Republicei,
de oarece lnainte de 1800 ea a disparut prin gestul brutal al
lui Napoleon; ea-si capat deci autonomia tocrnai In mo-
1 V. *i memoriul meu Dowl tradigi istorice in Balcani; a Italiei

fi a ronanilor, in Anakle Acadentiei Ronatine pe 1913.

www.dacoromanica.ro
178
mentul cInd imperiul bizantin e complet inlaturat din aceste
regiuni. Intii venisera aici slavii, cari au luat toata coasta
Marii Adriatice, slavi cari aveau in fruntea lor numai cneji,
voievozi, mici principi, ca Muisav, ca Drosaici de la Narenta
si altii, incapabili de a stabili un stat cu oarecare insem-
natate i duratil. Ei au fost deciusor intrebuintati de altii,
de bulgari, cari se coboara in Peninsula Balcanica pe la
670 si au tendinta de a merge &are Constantinopole, fireste,
concentrind in aceasta directie toate puterile lor. Ca s-au
intins si asupra terilor noastre, este o curata legencla: ce
erau s caute in baltile i padurile dacice, dud inainte le
mijea splendoarea aurit a Constantinopolului, i niste biete
bande barbare erau ele capabile sA-gi indrepte atentia asupra
tuturor hotarelor lor? Prin urmare bulgarii au tins catre
Constantinopol, ceea ce nu i-a lmpiedicat insa sa lege relatii
cu slavii de la Marea Adriatica. Cind hag bulgarii ajung ca
dominatie la Marea Adriatica, erau atit de slabi, incit,
precum voievozii slavi nu fusesera in stare s Intemeieze o
flota, tot asa n-au putut-o face In aceasta mare nici bulgarii.
Si, in acest timp cind bulgarii 11 indeptirteaza de aici,
Bizantul, are pin pe la 900, In rasarit i sud lupte grele cu
arabii: cite cordbii puteau stringe, toate erau indreptate
impotriva marelui dusman ridicat prin Siria, care si el
tindea s cucereasca Constantinopolul, de atitca ori asediat1.
Iatti deci cum Venetia cistiga sub toate raporturile de la
Bizant, fara ca Bizantul O. fie in stare vreodat s coboare
situatia de mindra autonomie a acestui oras. De aici, din
aceasta situatie, venetienii ar fi putut capata foarte usor
imperiul Marii Adriatice stapinirea aminduror malurilor
acestei mari.
Ce putea face Venetia? Sa cucereascil Istria, sa se intinda
In Dalmatia si s se opreasca in acest punct unde incepe influ-
enta normanda i atunci, din Marea Adriatica, stapinita
politic, sa continue cuceririle sale economice pin unde i-ar
fi ingaduit mijloacele. Dupa ce luase croati in serviciul
dogilor (veacul al IX-lea), dupti ce, la 839, atacase insula
1 V. cartea mea Chestia Mediteranei.

179www.dacoromanica.ro
12*
Cherso, dui:4 ce se frgmintase cu noii pirati slavi la Caorle
(842). Capodistria e supusg, la 932, unui tribut in naturg;
marcgraful Gunther, episcopii Istriei smut siliti la inchinare.
Inca din apropierea anului 1. 000, o iota venetiang apare
In adevgr in aceste regiuni i inceard. sti supuie Dalmatia,
care e, de fapt, atirntoare de venetieni in deceniul ur-
mator. In cur1nd coasta Albaniei va fi atinsa de expansi-
unea lor i, ub Alexie Comnenul, pe care-I ajuta esential
contra normanzilor lui Robert si Boemund, Durazzo e un
centru venetian.
Venetia In Dalmatia inlocuise pe croati, al cgror regat,
coborindu-s6 spre sud, fusese oprit de un alt candidat posibil,
care, pe urma, a distrus i rolul natural al Venetiei pentru
a o impinge in fel de fel de aVenturi. Acest adversar, venit
din stepa Oepartata a Panoniei, slut barbarii asezati la
Dungrea mijlocie i Tisa, in apropierea anului 900: ungurii,
maghiarii, eari-si intind stapinirea asupra regatului croat
Inca de pe vremea lui Crescimir, 1nainte de 1 000, atr5gind
Intli pe croati prin legaturi de 1nrudire cu familia kr domni-
toare, ping ce, pe urmA, regatului acestora i se substituie,
printr-o unire personal, regatul unguresc (1102, sub rege-
le Coloman).
Anexarea Dalmatiei e punctul urmator din programul
Arpadienilor: ping atunci venetienii trgiserg in reIatiuni
foarte bune cu ungurii; se incheiaser5. chiar aliante de fami-
Iii, i un fiu de doge venetian si de principesg maghiarg
ocupg tronul Ungariei, Petru (1038-46), un Orseolo dupa
tatg. Nehgnuind cal regatul croat, destul de comod ca vecin,
o sa fie inlocuit prin altul mai agresw, Venetia nu-si luase
precautiunile necesare, i rezultatul a fost c5. ungurii au
putut sa ajungg la termul MArii Adriatice. Stabilirea jui
Coloman I-iu nu era pe departe asa de temeinica, incit ye-
netienii, concentr1ndu-si toate puterile, sg nu-1 poata izgoni.
Ungurii au avut, In veacul al XI-lea si al XII-lea, o serie
intreaga de dusmani, unii vechi, alii not; a0 de tari,
1nelt s-a Pus de Mesa ori 1ntrebarea chiar dad. regatul
Ungariei va putea frai ea formaliune Politica independenla
www.dacoromanica.ro
180
sau ba. Era de o parte, imperiul german, care daduse Unga-
riei civilizatia sa, iar rasa germana din imperiu nu numai
elementele culturale, dar si oarnenii din acest singe cari
aduceau cu i astfel de elemente, toata Ungaria nordica si
apuseana fiind cuprinsa de orasenii germani i chiar de
nobili germani, asezati pe paminturile Ungariei, spre a nu
mai vorbi de mai tirzia. colonizare a Ardealului cu sasi
randri", adusi de pe malul Rinulni, fr cari niciodata
nu s-ar fi consolidat dominatia ungureascA pe pamintul voie-
vodal romanesc al Ardealului.
o data Ardealul consolidat, era o tendinta firease de a
se trece pasurile muntilor de partea cealalta, i astfel se
deschide conflictul Impotriva barbarilor stepei, ungurii
fiind inferiori cumanilor i pecenegilor, pentru ea' ei stilt
acum niste barbari slabiti in energia lor ofensiva. i, pe
Iing greutatile acestui Drang nach Osten, de alt parte
Bizargul va ajunge sub Manuil Comnenul a face din Ungaria,
dupa 1150, aproape o provincie bizantina, cu regi pusi si
tolerati de el. Venetia si-a facut, desi tirziu, toata datoria
de aparare In Marea Adriatica, i intr-un moment Bizan-
tul a Ingaduit-o, fiind foarte bucuros sa aiba aici pe vasalii
sai maritimil. La 1116, dupa moartea lui Coloman, Ungaria
parase,te Zara, Zara Vecchia, Spalato, Trau, Sebenioo,
Arbe. Daca tefan al II-lea reia, in 1118, contra dogelui
Orde'afo Falier, care cade In luptal, Dalmatia afara de Zara
dar dogele urmator continua a se intitula principe al
Dalmatiei i Croatiei" Michieli intra ca biruitor in
Zara la 1125, fail a putea pa'stra insa cea mai mare parte
din provincie. Cu tot conflictul din 1128, sub Ioan Comne-
nul, si cel din 1171 cu bizantinii, imparatul Manuil, care-si
zice stApinitor al Dalmatiei, Croatiei, Ungarieisi stia foarte
bine pina unde-si poate intinde autoritatea In realitate,
judeca, in chip real, ca, decit aceste teritorii adriatice sa fie
in mina unuia capabil de a seridica Impotriva imparatiei,
era mai bine BA fie pastrate de venetieni, cari, desi de fapt
independenti, totusi declarau c nu sint decit vasalii im-
periului sau. Pe la 1160 un nou atac unguresc aduce luarea
1 V. 4i conferintele mele italiene despre Venetia.

181 www.dacoromanica.ro
cetatilor Spalato si Zara, dar Manuil reia in urma posesiunea
lor. La 1186, ungurii reocupa insa Zara si deci, cind apuse-
nii, in cruciata a patra, pleaca spre Rasarit, la 1204, vene-
tienii intrebuinteaza aceasta expeditie, care va devia spre
Constantinopol, ca sri smulg5. Ungariei aceasta frumoasti
Capita la a Dalmatiei.
Daca s-ar fi oprit aici Venetia, ar fi pristrat pentru tot-
deauna stapinirea Marii Adriatice i, cum ziceam si alta
data, acolo chiar, ea ar fi transmis ca zestre Italiei stapini-
rea aminduror malurilor acestei man i influenta asupra
Intregii Peninsula Balcanice, ca un drum desehis pentru
energia economica, pentru initiativa culturala a Italiei
noua.
S-a intimplat insa si altceva. Inca de la cruciata intii,
de la 1089, Venetia gasise prilej said Intrebuinteze puterile
In Asia Mica, In Siria. Cruciatii venisera, batusera pe tur-
cii selgiucizi, cucerisera o multime de teritorii in Anatolia,
care au lost cedate din nou imparatului bizantin; porturile
siriene ajunsesera a fi porturi vii, insa nici Bizantul n-avea
puterea de a exploata economiceste aceste tinuturi, nici
aceF,Iti principi latini biruitori nu erau dispusi sa se apuce
de negot. Dar negotul trebuia, i venetienii, tocmai prin
caracterul kr amfibiu", erau foarte potriviti pentru acest
rol. In Asia Mica ii pof tea imparatul, iar in Siria ii doreau
principii latini, ca pe niste negustori din Apusul lor, din
lumea lor, demni de toat5. incredera, de toata protectia,
buni catolici In mijlocul paginilor si shismaticilor. Astfel,
ca vasali greci, au putut ei sa vie in Asia Mica si in insule, si,
ca tovarasi de religie, au putut sa se aseze in Siria. La 1100
ei sint In Haifa, la 1110 In Sidon, la 1124 In Tir.
Atunci o mentalitate de parvenit s-a trezit la vechii vene-
tieni: si-au pierdut socoteala; au crezut ea bazinul de Rasa-
nit al Marii Mediterane ii e asigurat pentru toate timpurile,
si s-au putut intreba atunci de ce 8ri se pastreze intre Metro-
pola i posesiunile siriene imperiul Bizantin in decadere,
supus capriciilor de lacomie si violenta ale Imparatilor?
Dar dna acest imperiu bizantin s-ar inlatura? i mai ales:
www.dacoromanica.ro
182
dar dad. 1-ar inlatura ei, i ar pune in loc o contrafacere
latind, pe care ar intrebuinta-o apoi pentru scopurile lor?
Si astfel la 1204 venetienii au intervenit In certurile dinas-
tilor bizantini, au inlaturat pe uzurpatorul Alexie, dar
s,ipe impd.ratul batrin Isaac, si pe cei ridicati atunci impo-
triva dinastiei Anghelos, iar, cind a fost sti se impartd im-
periul, Venetia, cu socoteald negustoreascd, foarte bine
pregatita dar, cum .stim: socoteala din tirg nuse potri-
veste cu socoteala de-acasrt, zis: In Constantinopol sd
fie unul dintre seniorii latini, contele de Flandra, ldsat,
In ce priveste ajutorul, in seama papei, care ins, de a doua
zi, a cerut sal trimeata cit mai multi bani din dijma clerului
oriental. Pentru ei, venetienii si-au luat sfertul sijumdtate,
si, fiindc 5. aveau un fel special de a im.pdrtd paminturile
marinarilor si-au anexat, pe sdrite, toate regiunile ce Ii erau
de trebuintd: in Creta, in Arhipelag, In Moreia, pe lingd
Durazzo, Corfu si teritoriile vecine, asa mutt toate posesi-
unile celorlalti, ale baronilor", erau prinse in reteaua de
puncte de exploatare ale Venetiei.
Dar latinii din Constantiopol erau pe moarte a doua zi
dupri intemeierea statului lor, i cincizeci de ani au fost
de ajuna pentru ca o bandd de greci, din Niceia, ssa. poat'a
lua Constantinopolul de la Impilratul latin, iar, In ceea ce
priveste provinciile, a fost totdeauna cineva ca s le ocupe
sau s. le tulbure. Asa II:1dt Venetia s-a ales intr-adevr on
puncte importante; numai cit ele nu erau l'asate in voia ei,
de multe ori, posesiunea unor anume puncte, a fost spre
paguba Republicei, care a trebuit sii-oi istoveasca toate pu-
terile pentru a-si pdstra situatia in Orient.
Natural cd. la Dalmatia, la Albania nu se mai gindea
atita, preocupatd, cum era, de pdstrarea mostenirii imprird-
testi, asa de grea de sprijinit. La 1227 Andrei al II-lea,iregele
Ungariei, intors din cruciata, e primit solemn In Spalato,
dar de fapt orasele i contii" trdiau mai mult de capul lor,
en toat 5. presiunea noului duce de Slavonia, din singe regal.
In vremea tatarilor, Dalmatia si insulele addpostird fami-
lia lui Bela al IV-lea fugar, pe care-1 urmareau biruitorii,
183 www.dacoromanica.ro
Acum venetienii aparura, li pacea din 1244 li asigura Zara;
mai tirziu ei supusera i insulele Lesina si Brazza. Noul
rege angevin, Carol-Robert, debarca, la 1300, in Spalato,
dar lupta pentru tron aduse in Dalmatia ungara anarhia;
o revoltd in Zara chem g. in aceasta cetate pe unguri: ea fu
insa pastrata de venetieni. La 1322 ei capata Trau i Sebe-
nico, apoi, peste douazeci de ani, si Spalato. Numai Ludo-
vic cel Mare izbuti sa-si supuie, la 1345, pe contii" rebeli
ai, asedie, in anul urmator, si Zara. Campania din 1357 fu
defavorabila venetienilor: Dalmatia era pierdutd.
Ceea ce a lost si mai eau decit atita e ivirea In Rastirit a
genovezilor in calitate de concurenti. Genova, asezata pe
coasta apusean a Peninsulei Italice, n-are putinta de a se
intinde in bazinul occidental al Mediteranei; din toate
pailile ea e incojurata de state in stare de a se apara; in
Africa nu se poate cohort, Sardinia si Corsica nu sint atra-
ga'toare, salbatice atunci, cum sint in parte si astazi. Prin
urmare, in chip firesc, ea vine si incearca a se substitui Ye-
netiei in Orient. Chiar stabilirea Paleologilor, refacerea
imperiului grecesc de Constantinopol nu e decit opera de
razbunare a genovezilor. Pera, partea din Constantinopole
dincolo de Cornul de Aur, care fusese o bucata de vreme
venetiana, devMe genoveza: asezata mai sus decit Constan-
tinopolul insusi, admirabil inzestrat cu ziduri, care do-
minau cetatea imparateasca, ea sileste pe imparat a deveni
aproape vasalul genovezilor, de cari are nevoie necontenit,
si sub raportul brinesc, ca unul care la 1394 se ruga de vene-
tieni sa-i faca un ultim imprumut, spunind c e in stare i
acorde ca Zalog vesmintul Mintuitorului; cu bani de la
genovezii din Pera s-a tinut in mare parte imparatia. In
dorinta de a-si reckAta libertatea, imparatul cheama pe
venetieni, mai vechi prieteni, ca 014 apere de stapinii cei
noi, si a inceput astfel o serie de lupte intro venetieni si
genovezi, purtate si in Orient si in Occident.
Linga Trapani Giacomo Dandolo cistiga biruinta navala
din 1264. Peste douazeci de ani, dupa caderea Acrei siriene
in mina saracinilor, razboiul reincepe, pentru Marea Neagra,
unde Tana venet,ianti i Caffa genoveza erau sa-si stea fata
www.dacoromanica.ro
184
In fat mai mult de un veac: in lupta de la Maiaszo biruiesc
genovezii, dar rkbunarea venetienilor ajunge ping In fata
Perei; in Marea Adriaticg ei shit Insg. zdrobiti ling+. insula
Curzola. La jumgtatea veacului al XIV-lea, un nou rgzboi
se inseamng prin luptele de la Bosfor si de la Cagliari, in
1352-3, al cgror ultim rezultat sileste Genova s se puie
sub protectia Milanului: Curzola, Lesina sint. apoi luate de
genovezi, cari inainteazg ping la coastele Istriei; lingg. in-
sula Sapienza Niccolo Pissni e nomplet bgtut, la 1354, de
Paganino Doria. Lupta pentru Tenedos, deci pentru Dar-
danele, educe Intilnirile de la Capo Anzio, de la Pola si,
dupg asediul Venetiei de Pietro Doria si luarea Chioggiei
(august 1379), succesul lui Vettor Pisani si Carlo Zeno in
aceste ape, in iunie 1380, cu predarea coriibiilor ce ame-
nintau Venetia. In cursul acestui rgzboi, venetienii Inner-
carg. in zadar, apgrind la Zara si Trau, recucerirea Dalma-
tiei contra regelui Ludovic, aliatul genovezilor: pacea din
Turin permitea numai o libertate de comert conditionatg
In Adriatica. Nici anarhia, care izbucni indat in Ungaria,
nu schimbg aceastg stare de lucruri, care durg ping la recu-
cerirea din 141.9-20 (afarg de Fiume, Segna, Scardona,
Cnin si Clissa).
Patru mari rgzboaie se purtaserg deci pentru comertul
Levantului, din care cel din urm g. a umilit pe genovezi pentru
totdeauna, cu toatg marea victorie intimplatoare din 1379;
nici o datg. Genova n-a rnai fost In stare a' joace rolul de
putere independentg, iar Venetia, desi Invinggtoare la
sfirsit, a fost, dup riizboiul din Chioggia, mult timp uzatg
de greutile ce indurase, ceea ce are interes si pentru stgpi-
nirea Marii Negre, eaci eine doming Pera e domn si peste
strimtori si are drum deschis In Euxin unde colonia vene-
tiang de la gurile Donului, Tana, a fost foarte rgpede nimi-
citg. -ca influentg de Caffa genovez.
Ei bine, In rnomentul cind procesul secular cu genovezii
se mintuie, Venetia culmea nenorocirii pentru dinsa
www.dacoromanica.ro
185
se gaseste Inainte a doua probleme mari, amindouti ingrozi-
toare i prezintindu-se In acelasi moment.
Se mintuise evul mediu, era de autoritate In care, dupa
cum zice proverbul nostru, eine avea carte avea parte, eine
avea documentul avea puterea, deci cel mai vechi, cel mai
bine lnzestrat cu acte mai adevrxrate, acela se aseza in rill-
dul intli. In epoca moderna biruieste cine va avea o stapi-
n ire, o organizatie, o putere mai mare. Venetiei i se cerea
prin urmare teritorm. De unde sk-1 ia? De unde putea capata
teritorii noi Venetia, care pink atunci nu stapinise decit
laguna i puncte cu totul neinsemnate pe uscatul din regi-
unea Padului? i tocmai pe vremea aceasta se Tidied in
partile vecine trei case de tirani, dintre care dou'a au fost
extrem de periculoase pentru dinsa, iar cea de-a treia a Mout
imposibil Intinderea Republicei pe continentul italian.
In Verona unde si astazi intre cele mai stralucite monu-
mente de arta sint mormintele lor, admirabil sapate, in
piatra Casa della Scala, cu Cane I, Can-Grande, care,
avind Padova, Vicenza, Treviso si alte orase vecine, a opus
destula rezistenta Venetiei pentru ca, In momentul cind ea
a captat, in sfirsit, din mostenirea lui, Treviso si Bassano,
sa nu mai fie in stare sa le intrebuinteze pentru scopurile
sale. Caci, cind 's-a luat familiei della Scala Padova, la doi
pasi de Venetia, la capatul lagunelor, aici se ridica Fran-
cesco Novel lo, din Casa de Carrara, unul din cei mai starui-
tori si mai perfizi dusmani ai Venetiei, trite les cu Milanul
pentru a-i lua Verona si Vicenza, Republica a cbeltuit averi
intregi, a jertfit clt a putut ca mijloace militare, ca si-1
zdrobeasca. A incheiat eu Gian-Galeazzo Visconti (t 1392),
Milanezul, o aliantA care dadu acestuia cele doua cetkti
dorite si, pe linga ele, Padova. La moartea ducelui de Milan,
Francesco reclama o mare parte din teritoriile lui, dar
Venetia-1 prinde si-1 arunca, Impreuna cu fratele Iacob,
In inchisoarea de unde n-a mai iesit cu viata. Indata dupil
aceasta se anexeaaFriulul, ca si Brescia si Bergamo, contra
Milanului. Rzbolul Ferrarei, contra unei coalitii generale
italiene, In care intrase i regele Neapolei, adauge Rovigo
si Polesina (1484).

www.dacoromanica.ro
186
 Cind, astfel, Venetia, dup.' silinti fard plireche izbuteste
a-si completa si asigura teritoriile cucerite din nou,
o adevaratd mare provincie continentald, doud puteri
mari se coboard cu osti nemaivdzute pind atunci pentru a
stdpini peninsula: de o parte, francezii, ehemati de dinsa
chiar, si, de cealaltd, spaniolii. Si aceasta nu ajunge, Casa
de Austria trimete aici pe Maximilian, care va ajunge mai
tirziu imprirat. In sfirsit, Scaunul roman, in epoca lui Ale-
xandru Borgia, care tr5ia ca un militar, care lupta, bea si
petrecea aldturi cu mirenii din jurul sdu, incearcd sil inte-
meieze, pornind de la Roma, o mare putere italiand, care
era menit si ea sd loveascd in tendinta de expansiune a
Venet iei.
Signoria a fdeut atunci o politica' meschind, dar care era
necesard, o politicd de schimbare de aliante din an in an
dar care se mintui In neincrederea tuturor fatil de istetul
care vrea sd insele pe toad lumea. In 1484, cu Franta contra
Milanului si Neapolei, in 1495, contra Franciei cu Spania
si Austria, in 1498 si 1508, cu Franta contra Milanului si
Austriei, pind ce, la 1508, o ligd europeand, liga de la Cam-
bray, se formeazd pentru a o pedepsi si distrucre, prin exco-
municatie sit rdzboi: infringerea de la Agnadello pdrea in-
ceputul sfirsitului. Facile de la 1523 si 1529 ii garantau
numai granita riului Adda.
Vdzind, cd nu izbuteste sd capete destul de rapede pd-
mint suficient in Italia, pentru a se sprijini pe dinsul in
urmrirea marelui vis imperialist de odinioard, Venetia
si-a propus s-1 caute in Peninsula Balcanied. A Inceput
luind prin intelegere cu locuitorii, la 1387, insula Corfu,
apoi cumpdrind de la diferitd seniori albanezi, greco-alba-
nezi, slavo-albanezi, Durazzo, Alessio, Budua, Dulcigno,
mai tirziu Dagno, Croia, Scutari. Se dobindeste, pe o cale
sau pe alta, de la deosebiti seniori.latini, lipsili de bani ori
amenintati de turci, Argos si Nauplia, Atena, Lepanto,
addugindu-le la cele doud Insemnate posesiuni de la sudul
Moreii, Coron si Modon, si la Negroponte; mai tirziu, de la
un print bizantin lepros si imbecil, ea va cumpdra Salonicul.
www.dacoromanica.ro
187
Astfel, pe la 1430, dominatia venetian se intindea asupra
intregii regiuni apusene a Peninsulei Balcanice.
In vremea aceasta insa turcii patrundeau aici. Intrati
in Europa la 1354, indata dupa aceasta (c. 1362) slut stapini
pe Adrianopole; la 1371 captita Macedonia, prin infringerea
gi moartea gefilor ei sirbi. Craiul Vucagin gi despotul Ugliega ;
la 1389 biruiesc pe sirbii Dunarii in lupta de la Cosovo, pe
CImpul Mierlelor, in care a perit craiul Lazar ca gi sultanul
Murad ; apoi, la 1385, pe albanezii si slavii din vest, iar la
1396 pe unguri, romani gi cruciati in catastrofa de la Nico-
pol. Reuniti fiind turcii intr-un singur stat, dup peirea
lui Baiezid de Timurlenc, sub Mohammed I-iu vind condu-
catorii de prima ordine, cum au fost Murad al II-lea birui-
torul de la Varna in 1444, si Mohamed al II-lea, cuceritorul
Constantinopolei, natural ca Venetia era absolut incapabila
sa opuna o rezistenta indelungata si pling de succes acestei
forte politice noul, care lupta, nu cu mercenari, ci cu oameni
a caror ratiune de a fi era credinta fag de sultan. Ope-
rele mari se fac, nu cu rezerveletrecutului, ci cu ceea ce fiecare
moment pregategte pentru momentul care vine. S-a zis, i e
foarte adevarat, ca un popor care nu inainteaza e un popor
care decade, &lei un popor care sa se pastreze cum este, e o
imposibilitate. Deci nici rezervele venetiene n-au putut
sa reziste avintulai osmanliu gi, intr-o serie de razboaie,
s-a pierdut totul.
In lupta de la Galipoli (1416), venetienii bateau Inca flota
otomana. Peste citiva ani lug (1430), ei pierdeau Salonicul,
faira sa dea o noul lupta navala. La 1453 asistau la peirea
Constantinopolei cregtine, Vara ca flota venetiana sa fi
cutezat sa vie inaintea cetatii imparategti, atacind pe a
sultanului. Indata, la 1463, pornegte, cu toate silintile
pagnice ale Venetiei obosite, un lung razboi impotriva tur-
cilor, contemporan cu al lui 5tefan cel Mare, cu luptele
lui de Ia Podul Inalt gi Valea Alba 1 inainte de pierderea
Chiliei si Cetatii Albe, razboi in care venetdenii au lost go-
niti aproape din toata Moreia gi din Albania Scutari n-a
fost cucerit, dar venetienii furl siliti s4-1 cedeze la pace.
Ei incercarl cum vom vedea, sa intrebuinteze pe tefan ca

www.dacoromanica.ro
188
element ofensiv, care sa atragg atentia in alta directio, cum
au incercat sg utilizeze pe persii" lui Uzun-Hasan turco-
manul i pe tatarii hanului. Supt Baiezid al II-lea, cuceri-
torul Chiliei i Cetatii Albe, intr-o nou campame ince-
puta la 1499, venetienii pierd Lepanto, Corm si Mo Clon si
Ii rgmine numai Nauplia i Malvasia. Intr-un penultim
razboi deschis la 1536, se anexeazg. aceasta si o parte din
insule, i ei se multamesc o n-au pierdut in acelasi timp
insula Corfu, pe care o asedie, in 1538, insusi So liman cel
Maret, cea mai stralucit figura din istoria imperiului oto-
man.
Prin urmare, dupg pacea din 1540, Venetia rgmine nu-
mai cu Ciprul pe care-I capatase prin urmgrile cgsatoriei
ultimului Lusignan cu vestita Caterina Colman, trecuta
in domeniul legendei de romanele in fascicole, frumoasa fatg
de patrician venetian care rasa, in 1488, Republica in sta..-
pinirea insulei. Ciprul a fost tinut aproape un secol de ye-
netieni, spre marea nemultamire a grecilor, carora ii cereau
bani si auxiliari pentru corabille lor. De aceea a si cgzut
dominatia venetiang aici la cea dintli loviturg, data de
turci la 1571; doar Capitala Nicosia si portul principal,
Famagusta, rezistara mai mult, i aparatorul celei de a
doua cetati, Bragadino, a fost jupuit de turci, venetienii
rascumparind apoi pielea eroului pentru a o aseza intr-un
stralucit mormint. In lupta de la Lepanto, care distruse
flota sultanului, Venetia Ii avu partea, alaturi cu Papa
si regele Spaniei, dar nu putu culege nici un folos. Ba Inca
i se luara, dupa Durazzo, pierdut in 1501 Antivari i Du-
lagno.
Greta, In sfirsit, a lost cucerita duprt o rezistenta de trei-
zeci de ani, in care Venetia a fost ajutata de toate puterile
apusene, abia 1a 1669.
Dupa pierderea Cretei nu-i mai raminea Venetiei in Ori-
ent decit Dalmatia si unele puncte de pe litoralul albanez,
impreuna cu admirabila insulli Corfu care-i fusese pgstratg
cu toate posesiunile ionien-e, afarg de Santa-Maura. Aceasta

189www.dacoromanica.ro
Insemneaza ca Venetia insasi era pe sfirsite, ctici pe conti-
nent nu se putea intinde loc pentru dinsa nemaifiind.
Astfel ea incepu s se prefacii, din puterea luptatoare de
odinioara, Intr-un loc de adunare a lumii care vrea sa vada'
lucruri frumoase si sa petreaca bine. A fost salonul societatii
europene intregi In veacul al XVI-lea si al XVII-lea, epoca
de mare inflorire a tuturor artelor, dar si epoca unei adinci
decaderi morale.
0 singura data, dupil ce spaniolii, adesea amenintatori,
pardsirri Italia, Republica, luind parte la lupta Ligei Sfinte
contra turcilor izgoniti dinaintea Vienei, izbuti sa-si reca-
pete o larga parte din posesiunile de alta data, ocupind
toata. Moreia, pe care i-o intari pacea de la Carlovitz, in
1699, cItiva ani dupa moartea recuceritorului, dogele Fran-
cisc Morosini, Peloponesiacul", care mini in Egina si-si
gasi locul de odihn In Nauplia. Dar in curind grozavul
vizir Gin-Ali-Pasa smulse peninsula pe care o sclda de
singe (1715).
De atunci numai In lupte cu piratii barbaresci Isi arata
vitejia cite un rar conducator cu initiativa, ca Angelo Emo
la Tunis, in 1784-6.
Cu noua Republica de altil esenta a francezilor, se
intretinusera legAturi bune, primindu-se solul ei in ianuar
1793 Ei i trimitindu-i-se un reprezintant In 1795. In luptele
din Italia se adopta Insa atitudinea lasa a neutralitatii
dezarmate.
La 1797, In sfirsit, steagul Sfintului Marc se coboara
pentru totdeauna. Rezultatul,fu ca, dup pacea de la Lcob(n
(18 april 1797), generalul Bonaparte ceru satisfactie pentru
soldati de-ai sai omoriti de Pasti la Verona. Cind generahil
Laugier apilru cu corabii la Lido, el fu ucis. Atunci inchizi-
torii furl arestati, ca si comandantul vinovat. Sub dogele
Ludovic Man in, guvernul secular al orasuluitrebuie sa Inceteze
pentru a face loc, la 12 mai, unei democratii naive sau trada-
toare (sistemul guvernului provizoriu reprezentativ, dupa
dorinta generalului"). Ii urnia ocupatia franceza si cesiunea
catre Austria, la 17 octombrie. Soldatii imperiali erau pe,
www.dacoromanica.ro
190
Piazza San Marco la 19 ianuar 1798. Napoleon, acum imp6-
rat, lu'a pentru el Venetia in 1806, si noul Cesar ii filcea
aparitia, incunjurat de aclamatiile entuziaste ale admirato-
rilor sal, dar, la 20 april 1806, austriecii se intorceau pentru
nu mai putin de saizeci de ani.

DEZVOLTAREA INTERNA A VENETIEI

Dezvoltarea interna a Venetiei are, natural,

cel mai mare interes, pentru c. acele citeva mii de oameni,
ingrmditi in insulele din marginea riurilor italiene ce se
vars6 in Marea Adriaticg, au putut sa ajunga, i prin aceasta,
a stpini teritorii nem5surat mai intinse, una din cele mai
mari minuni politicece s-au intimplat vreodat.
Niste pescari sraci, avind ici-colo cite un cimp pe conti-
nent, acesta a fost inceputul Venetiei; oameni cari se tineau
cu cit cistigau, prin mjile i plugurile, iar si aceste citeva
mii de oameni au fost in stare 66 lntemeieze o impilratie
mondial, care s-a intins pin5. in lumea noastr5. si a cuprins
toate mgrile rasaritului.
Si atunci ii pune oricine intrebarea: cum au putut oamenii
acestia, intr-un timp relativ scurt, s domine teritorii atit de
intinse i s5 fie stpini pe mrtri asa de depdrtate?
In paginile precedente am explicat cresterea aceasta a
Venetiei prin motive de asezare teritoriala i prin motive de
vecinatate, prin necontenita concurent a unor puteri mai
mari, cari, luptindu-se intre ele, se anulau si, prin urmare,
ingaduiau Venetiei s se dezvolte dupa propriile ei nevbi.
Pe linga acestea, desigur ca, pentru o intindere asa de mare
a Venetiei, bazat totusi pe o populatie asa de restrins, asa
de saraca la inceput, trebuie s fi contribuit si anume insu-
siri ale guvernului venetian. Va trebui deci s5. se arge cum
a fost alc6tuit Venetia in guvernul ei, in administratia, in
legaturile dintre clasele care o formau, ca sit poat intemeia
un sistem continental si maritim de importanta dominatiei
pe care a avut-o timp de mai multe secole.
191www.dacoromanica.ro
 Sa relevam de la Inceput asmanarea intre anume mo-
mente din istoria departata a Venetiei i anume momente
din istoria noastra proprie. Distanta foarte mare dintre noi
i dingii se exagereaza Inca prin caracterul actual al comuni-
catiilor, dar, precum pina la 1866 venetienii se &eau sub
acelai Imparat cu fratii notri din Ardeal, Ungaria i Buco-
vina, precum, prin acest imperiu habsburgic, din care faceau
parte, ei erau vecinii" nqtri, astfel In alte vremuri, aceeaqi
forma politica bizantina Intindea suzeranitatea ei vasta de
la gurile Padului lor pIna la ale Dunarii noastre.
i terani, apartinind cam aceluia0 fond ethic, au fost,
la ei ca i la noi, Incepatorii. Cu acea deosebire Ca aici, la
noi, teranii au pastrat pIna azi aceleai datine de viata, de
Imbracaminte de Impodobire ca pe vremea lui *tefan cel
Mare sau ale fui Mircea cel l3atrin si cu mult inainte chiar
de epoca amindurora miniaturile din Chronicon pictum,
reproduse i In istoria jubilara. a Ungariei, prezinta pe lup-
tatorii munteni din 1.330 contra regelui Carol-Robert cu
plete lungi In bucle cu caciuli Ina lte, tuguiate, cu sumane
negre i cu itari strIinti pe picior, la venelieni Insa n-a fost
ap ;teranimea lor de la o bucata de vreme n-a mai insemnat
nimic. Teranii de la Inceput au devenit orArni, insulele
Murano, Torcollo, San Lazaro, Santa Elena, Lido, Chioggia,
care fac parte i azi ca i odinioara din Venetia Intr-unsens
mai larg, insulele acestea pline odath de gradini i de cim-
puri, cum se vede i din povestirile despreinceputuri, ale
celor mai vechi cronici, liti a fost un timp cind sestierele vene-
tiene erau strinse in jurul bisericii lor i despartite prin
locuri goale, pline de verdeata, adevarate campi i camprelli,
ca mahalalele oraplor noastre, odata sate independentel,
au fost prefacute foarte rapede In aclevarate mici ()rase.
Vechea viata cu elemente rurale a durat poate pina la 1200.
De la 1200 inainte s-a ridicat Insa , o data cu cre0erea be-
1 Azi au ramas doar grdinile, mai mult Mute de curind ale
unui conte Papadopoli, acel care a primit daunazi pe Impdratul
Wilhelm, de5i in veacul al XVIII-lea Inca admariie academiilor-clu-
buri se tineau prin grridina.

www.dacoromanica.ro
192
 g/tiei, a puterii, cas ling/ cash' si desp/rtirile dintre ele
au fest I/cute prin drumuri Inguste, pietruite cu piatrti
solid/ din Istria, despre care vorbeste si Goldoni, c/ci pa-
vajul de azi al strazilar venetiene e tot acelasi ca acum
sute de ani, iar desp/rtirile mai largi dintre case, ceea ce
forma odinioar adev/rat cimpul", nu e azi cleat o piat6,
in sensul cel mai Ingust al cuvintului, cu fintina pardsit4,
pur ornamental/ de ativa ani, la mijloc. Teranii sint si
astazi, dar dincolo de lagung, teranii in burguri, ca frag-
mente de oras, earn/nate cu frumoase resedinti ale bogati-
lor din veacul al XVII-lea si al XVIII-lea, cu facade Impo-
dobite, cu statui, care par astazi asa de nepotrivite fat/ de
s/rdcia care s-a ltisat asupra tinutului cu asa de multi locui-
tori, strInsi asa de aproape unul de altul, si unscriitor din
veacul al XVIII-lea, venetian, ii descrie clnd spune: vin
la Virg cu femeile lor, le las/ sa" mearg/ dui)/ &high si, (lac/
n-6 pot s/ mearg/ destul de r/pede, r/mln In urm'A" ca la
noi: dar nu se intimpfa s rmiie prea mult In urm,
pentru a sint femei zdravene si osoase, pirlite de soare In
faca, cu miinile aspre".
Astfel o as/m/nare Intre Venetia si noi nu o constat5m
In pastrarea vie-0i teranesti primitive, ci In Ins 5si consti-
tutda Inriurit de aceast/ viat5., de mult dispdrutd, a Vene-
tiei la Inceputul ei. i iat5. de unde vine aceasta as/m/nare:
si In regiunea aceasta venetiang, ca si regiunea noastra, a
fost Int 'a o dominatie romang, care s-a suprapus unor barbari
de aceeasi cultur. Apoi, cum am spus, In amIndoug prtile
a venit atlrnarea, suprematia bizantina. Bizantul nefiind
decit Roma fas5riteang., Inv/tat/ a vorbi greceste: Venetia
a fost, secole intregi, o provincie bizantina, cum erau si
terile noastre, si am aatat cum bizantinismul e v/zut si
azi In cele mai glorioase monumente, ca si In cele mai vechi
datini populare, ca Impartirea aceea In sestieri, cu rivali-
tatile dintre ele, asaman/toare cu acelea dintre verzii"
sl vinetii" Constantinopolei, si manifestate prin aceeasi
p/timas lntrecere In lupta.
Precum Bizantal, avind Venetia, nu era cu toate acestea
In stare s-o st'apfneascA fhnd prea departe, tot asa a fost
193www.dacoromanica.ro
13 Scrlerl istorice vol. 11 N. Iorga
si cu noi: teoretic atirnam de Bizant, dar, BA tread. osti
bizantine peste Dunare, prin padurile neumblate, prin
mlastinile fara drumuri de pe malul Dunarii, era aproape
cu neputint;a: poate de doug, trei ori au trecut in secole
intregi osti bizantine pe la noi.
i, atunci, aceeasi situatie a adus la noi si la venetieni
acelasi fel de guvernamint. Cel mai vechi fel de guvern,
la noi era cu domni cari in teorie atirnau de Bizant, dar,
de fapt, faceau ce voiau ei, Voievodul roman si cneazul ro-
man, adeca judetul roman, erau alesi de popor, de toata
adunarea poporului. Desigur di scena aceasta de alegere
se facea intocmai cum si plat mai ieri se faceau alegeri de
jude in unele sate ardelenesti, care au pastrat rosturile lor
de odinioara, si, anume patruzeci, alesi din multdme, aleg
pe judele, ping ce mai tirziu votul se facu pe patrime",
fiecare designind unsprezece alegatori ai judelui, din acelasi
neam neputind fi mai mult de doi; se stringe lumea In bise-
rica si alege, dup datina veche, pe fruntasul satuluil. Tot
asa se alegeau cnezul, judetii, voievozii nostri de odini-
oara. $i voievod nu insemneaza in slavoneste decit acelasi
lucru pe care-I inseamna in latineste duce", si dogele din
Venetia nu era decit tot un duce bizantin. Desigur ca slavii
de pe malul cellalt al Marii Adriatice ii si ziceau dogelui
Venetiei: voievod, dupa datina lor.
.5 i atunci, Venetia, In cele dintii timpuri, a avut aceleasi
elemente politice, pe care le intilnim la inceputul vietii
noastre nationale, adica o adunare a poporului de o parte,
en corpuri electorale formate ca in Salistea Sibiiului nostru
pe la 1650, si, de alta parte, unul sau mai multi cirmuitori
alesi de aceasta adunare a poporului, pina la dogele-voievod,
atirnind numai in teorie de Bizant, dar liber sa faca orice
vrea, fara ca Bizantul sa fie in stare s se amestece.
Istoria Venetiei s-a scris mai tirziu, de pe la 1000 inainte,
si ea s-a scris dupa cum era atunci Republica, in sensul mare
al cuvintului, In sensul filozofic al cuvintului, si si-a zis
f iecare dintre cronicari: fiindca noi astazi avem Republica,
1 lorga, Sate f i preoli din Ardeal, Bucureti, 1902, pp. 121-2.

www.dacoromanica.ro
194
cu 500 de ani inainte tot Republica a trebuit sa fie, In afara
de faptul ca, prin admiterea acestui fapt se int:area insasi
teoria statului. Da, erau republicani venetienii, cum si
teranii nostri, inainte de a se Intemeia domnia Tern
Romanesti si a Moldovei, aveau un fel de Republica patriar-
hala, uncle toate trebuintele statului erau Isate pe mina
fiecaruia, dar numai asa, fara ambitie, fara mindrie republi-
cana. Astfel trebuie sni Inchipuim Venetia in cele mai vechi
timpuri, poporul hotarind, nt in puterea unei teorii consti-
tutionale, ci numai in puterea unui obicei traditional, unei
vechi datini, hotarind asupra vieii statului voim ei
laudam pe cutare" (volemo) e formula, care ni aminteste
de alegeri dornnestica a lui Stefan cel Mare la Direptate, ca
a lui Constantin Brincoveanu in Bucuresti i, In frunte,
acel doge, care atirna de Bizant, care din cind in cind se
ducea am vazut la Constantinopol sa-si caute o ne-
vasta inrudita eu imparatul si care aducea i cite un titlu
frumos, pe care imparatul II daruia din bielsug, caci nu-I
costa nimic.
Dar, in fond, intreeeilaltd venetieni si doge era cam deose-
birea dintre domnii nostri de pe vremuri i intre ceilalli
terani. Domnul, pe vremuri, nu se deosebea de teraniMea
din jurul lui mai cu nimic, boierul insusi, fiind de multe
ori un fruntas teran, care, prin ce cistigase In lupte si din
negot, putea sa. se imbrace mai frumos, mai chipos decit
reilalti, fail a forma o aristocratie de clas bogata, o oligar-
hie, care n-a existat la noi pina dupa 1.500. Ei bine, In cele
dintii veacuri la Venetia tot asa era si, In vremea cind pu-
terea Venetiei a fost cea mai mare, In momentele cele mai
fericite, In care a cucerit Istria, Dalmatia, a asezat colonii
in Siria, din care a izbutit s5. inlature pe imparatul grecesc
din Constantinopol i s. aseze un imparat latin, in vremea
aceea In care toate insulele, toate coastele, toate marile
rasaritene se tineau de dinsa, lipseste mindria, lipseste
spiritul de clas, lipseste luxul. Luxul este un fel de diges-
tiune a eueeririlor: intii vine cueerirea, i apoi vine acea
Inceata i placuta digestiune a lucrurilor cistigate cu totul
In alt chip. Si, astfel, Venetia, in vremurile cele marete,

www.dacoromanica.ro
195
13*
In care era simpla, viteaza, harnica, unita, samana foarte
bine, prin legaturile acestea strinse intre toti acei cari o
alcatuiau, cu terile noastre in veacul al XIV-lea si al
XV-Iea, cind i noi am avut vremea cea mai sanatoasa din
trecutul romanesc, teranul avind pamintul su, pe care II
putea creste nurnai biruinta, boierii ind-reptatindutsi sta-
pinirea mai larga prin aceea ca o cistigaser cu arma, nu
cu banii, iar donmul nefacind decit sa prezideze aceasta
democratie rural i ostaseasca.
Dar, cum se Intimpla totdeauna, dupa biruinte marl,
dupa cucerirea de provincii, dupa multa glorie string, se
face c deosebire intre cei cari prin hrpta impreuna au cis-
tigat aceste lucruri: unii ramin saraci, altii se fac bogati: unii
ramin supusi, altii se ridica hi situatia de stapInitori ; unii
ramin umili, altii se fac mindri ; unii sint raultamiti fiindca
s-au inltat sus, in vreme ce a1ii shit nemultamiti de aceas-
ta scadere a kr, adeseori nemeritata. Asa s-a intimplat i
la venetieni. Vremea de string fratie patriarhala, simpla,
ne'uxoasal, intre t4i aceia cari alcatuiau Venetia politica,
tine, sa zicem, de pe la 700, cind se alcatuieste bine statul,
i pina dupa 1200.
Pe vremea aceea firete ca romanii traiau pe aici, dar nu
se alc5.tuise nici principatul muntean, nici cel moldovean,
amindou din -veacul al XIV-lea. Noi ne-am dezvoltat mai
tirziu decit Venetia, si era si natural, ca unii ce eram strinsi
in muati, mlastini i paduri salbatice, pe cind ei erau In
contact cu marea, care li mina corabiile pina la distante
enorme, aducindu-li bogalie i civilizatie: un colt de golf
departat ca Venetia putea sa primeasch deci eapede inriuri-
rile de cultura ale Bizantclui i regiunilor mai luminate
din Rasaritu1 Europei, pe cind noi am fost asezati Intr-un
loc nenorocit, din eels mai vechi timpuri. Numai pe
urma locurile acestea si-au schimbat rosturile, si s-a
putut face de aici o pornire de energie de sus In jos si
de la Rasarit la Apus, pe cind pe venetieni i-a scormonit,
i-a indemnat, i-a iuit, i-a tulburat in dorinta de liniste
cc o are fiecare om mai la urma urmei, aceasta vecinatate
cu mama. Cimpia intinsa. parc .. adoarme puterile omenesti,

196
www.dacoromanica.ro
padurile 11 fac s5, se piarda In visuri, muntele strivege cu
1naltimea i salbatacia lui, pe cind marea e harnica i capri-
cioas, se zbate intr-una i creiaza, eu valurile sale necon-
tenite, o invalm4eala qi in sufletul oraenesc: cind natura
Intreaga in jurul tau se mic de bataia vintului care in cli-
pele cele mai linigite Inca se joaca pe creturile valurilor,
e cu neputinta s te hotaragi a adormi In odihna. i ei
n-au fanut-o fiindcal n-o puteau face.
Venim acum la schimbarile petrecute In Venetia dup5.
/200. Se petrece ceea ce am spus de la Inceput: deosebirea
de clase. i iata cum se face aceasta diferentiere sociala si
politica.
In timpurile mai vechi, dogele era stapinul tuturora,
numit de Imparat, atirnind de imparat, impodobit cu titluri
de catre Imparat, inrudit cu Imparatul, aa Welt dogii erau
tot ma de domni asupra tuturora, cum au fost In terile
noastre voievozii intr-o vreme. A venit lug un timp cind
a-au ridicat mlndrele familii nobile, .i acestea n-au mai
vrut sa aiba stapinitori cu apucaturi imperiale. Inainte,
cind un doge era neplacut, ii omorau sau 11 aruncau peste
granita, ceea ce nu insemna ea nu era respectat dogele, ci
o faceau tocmai fiindca puterea lui era aga de mare filen
opozitia nu se putea manifesta altfel cleat sau prin atentate
san prin revolutii izgonitoare. De la o bucata de vreme au
1nceput nobiii sa se gindeasca la aceea ca, decit o revolutie,
decit izgonirea ori uciderea dogelui, mai bine e s5. i se
Inguateze prerogativele prin anume masuri legale. i atunci
arigocratia a lnceput sa se ridice tot mai mult in dauna
dogelui, ping ce dogele ajunse s fie un simplu personagiu
decorativ proces care, e adevarat, a cerut secole. La zile
mari, principele" cad el e principe pina la sfIrit imea
cu toga' pompa, incuniurat de familiile cele mai stralucite
ale Venetiei, care 11 duceau aproape pe sus, cum era dus
pe sus pe strazile Constantinopolului Imparatul Bizantului,
ori ca momtele unui sfint; la term agepta vegita lui gon-
dola aural, Bueentaurul", unde el se suia eu tot ceea ce
Venetia avea mai stralucit, ea s. primeasca un potentat
197
www.dacoromanica.ro
strain, sa intimpine o Rota biruitoare, sa anince In mare
inelul acela prin care se infral,isa in chip simbolic logodna
lui ea valurile A4riaticei. Era Inca, desigur, ceva sfint
In perseana dogelui, mai ales pentru popor. Nobilii ii vedeau
mai des: pina la capatul Republicei venetiene el prezida
S?,natul, Consiliul celor mari, tinea cuvintari acolo, primea
din partea adversarilor argumente, si se cerneau argumentele
lui intocmai ca si ale celorlati: nu odata s-a intimplat ca aceia
ce propunea dogele sa cada la vatare i parerea pe care o
propunva cutare nobil sa ramind parerea invingatoare,
si atunci in decretele Senatului sou ale altei magistraturi,
se insornna propunerea dogelui, cazuta, alaturi de propune-
rea adoptata.
Astfel dogele a scazut foarte mult ca inriurire reala.
Intii, in ceea ce priveste alegerea, n-a mai fost ales de po-
porul intreg si dus pe umeri de dinsul, mai tirziu pe un
tron, ca sa intre descult in biserica, ci de o parte numai
dintre nobili. Ca la Salistea noastra o mai spun o data,
sestierele" a sesea parte", corespunzind patrarelor"
noastre (quartale, quartiers), alegeau, de la 1171 inainte,
cite doi delegati, cari designau la rindul lor cite patruzeci
de fruntasi de fiecare sestier", deci in total 480, cari se
reinnoiau anual pe aceeasi cale, i ei numiau pe toti magis-
tratii. Consiliul de 40 atirna de acest Consiliu Mare (Maius
Consilium, Consiglio Maggiore); atributiile lui erau judeca-
toresti si financiare. Din cei poftiti" odinioara de doge,
pregadi ca boierii nostri, cari in momente mari, se adau-
grau la membrii Sfatului, ai Divanului se Men acum un
corp independent de doge, Senatul, de 60 de membri, cu un
adaus, posibil, de alti zece adiuncti" (.;onta). Pina i cei
sese membri ai Sfatului ieseau din alegerea sestierelor".
Venetia Ii avea astfel oligarhia organizata. Dar nu ea,
ei tot poporul se chema la inceput ca s5. aleaga pe doge.
S-a cautat insa si aici a se restringe numarul elementelor
hotaritoare. La inceput se incerca numai cu 11 alegatoti,
pentru ea s-a parut ca 11 sint prea put,ini, s-a mai markt
numarul; dar In sfirsit o parte foarte mica din nobilimea
venetiana si-a insusit dreptul de-a alege pe doge. i dogele,

198
www.dacoromanica.ro
ca s'a fie ales, trebuia sg. fac5. anume f6g6duieli, promissione
ducale, care conaistau in scrtderea drepturilor sale la fiecare
alegere. Prin urmare fiecare doge st6pinea mai putin, avea
mai putine drepturi politice, familiare, personale, decit
dogele care fusese inaintea lut; fiecare trebuia s arte c
e mai popular, mai lep'adat de orice ambitie pentru el si ai
si, de orice dorintl de a st'apini, decit acela care fusese
inainte de dinsul. In fiecare inceput de an, dogele trimetea
ca semn de recunoastere, care la inceput era ca vesmintele,
caftanele imp5Aite de imp'arati, de domni, de sultanit cite
un cadou fiecrtrui membru al aristocratiei venetiene. Intii,
cind mai erau Inca vintori, el trimetea vinat cum anume
persoane bogate care merg la vinatoare trimet la noi iepuri
prietenilor, tot asa el trimetea piis5ri, pin ce pasrea a
fost inlocuita printr-o anume moneda, foarte interesant,
care s-a chemat pas'are", osella1, i in fiecare an din viata
Venetiei se lucra cite o medalie deosebita, care nu se punea
in circulatie, care n-avea valoare comercial6 si pe care
dogele o impartea intregii sale aristocratii. Era ca un omagiu
pe care se simtea dator sa-1 aduca acelor cari-1 aleseserat
cari-1 controlau t i cari puteau sag distruci.
Veld zice: dar dogii s-au invoit? Natural crt s-au invoit,
fiindc o dinastie de dogi nu se putuse stabili. In cele dintii
veacuri ale istoriei Venetiei au lost trei familii care s-au
luptat pentru a diptita situatia aceasta suprerra: Candiani
(din Candia), Orseoli, Pertecipazii (sau Particiachi), dar
aceste familii s-au uzat in luptele dintre dinsele, omorindu-se
unii pe altii, izgonindu-se unii pe alii, si doaii urmrttori
nu mai fac parte dintr-o singurrt familie ci se albeg din dile-
rite familii nobiliare. 5i, atunci, trind intre nobilii cei-
ei impiirtAseau prejudecatile lor, cum ministrii din
zilele noastre, alesi din rindurile politicianilor, desi sint
ministri ai regelui, atirna' mult mai mult de partidul lor
decit de persoana suveranului, ca unii ce, trrtind in mediul
acela i intorcindu-se in el, au legrituri mai strinse cu aceea
din cari fac parte si de can i sufleteste se simt mai legati.
1 V. Jesurum Aldo, Cronistoria della oselle" di Venezia, Venetia,
1912.

www.dacoromanica.ro
199
 E3te ai vrL 0;1 unii dintre dogi au ineercat sg, se Impotri-
veasa. Ba cutare e vestit pentru aceastg. impotrivire si
a sfirgit decapitat. Cind intra oineva in sala cea mare din
palatul ducal In Venetia, vede chipurile dogilor din deose-
bite timpuri; in aceastg. galerie e un loc negru in loeul
chipului, i pe aceast patit neagr se deaface In litere solem-
ne: aici e looul iui Marino Fa hero, decapitat pentru crimele
sale" (Ilic locus Marini Falieri decapitati pro oriminibus").
S-a atribuitmirarii aoesteia un inteles politic mai mare
decit 1-a avut intr-adevar. Nu Itim bine cum Intelegea
el BA loveasca.' in aristocratie: ea se consolidase prin inchi-
derea marelui Consiliu" fSerrata del Maggior Consiglio),
hotitrit la 1297 gi prin care numai oei cari in ultimii patru
ani oeupaserg. locuri in -Consiliu puteau fi realegi in el, trei
alegAtori speciali avind numai dreptul de a propune elemente
de intregire, care, de fapt, i ele erau a se euleag intre
cei ce avuserii aoeastg.' demnitate de la 1172 incaace; gi ea
avea in Colegial restrins, de gepte Sapientes, Saul, Intelepti,
cu gindul poate la vechea Grecie, al C6X0r numgr crescu
foarte mult (Grancii di Terra Ferma, de uscat, da Mar, ai
agli ordini, della Mercanzia, pentru negot,), gi In
Consiliul de zece, instrumente de prompt6 executare. La 1300
Marino Bocconio protestase violent ()antra Serratei", gi-i
czuse capul; la 1310 Baiamonte Tiepolo fugise, iar compli-
cii Jai, din neamuri marl, fuseserg. decapitati. tim numai
ca Marino Faliero a fost inteles cu unele elemente din popor,
oameni oari se ridicasera putin peste multime prin vitejie,
ofiteri inferiori, functionari ai Arsenalului, i, ra'zimat
pe aoetia, a inoercat, la 1355, pe cind se purta gra.' noroc
lupta cu Genova, sg. fac`i aga ca iafggi dogele sg. Insemne
ceva intr-adevar, gi anume sprijinindu-se pe poporul de jos,
care era o bag statornica, gi nu pe acele valuri totdeauna
in migcare, interesate gi pasionate, care erau aristocratia.
Dar in actiunea lui Marino Faliero mai e ceva: dogele era
de oarecare virsta, iar dogaressa" lui o persoang. tinarg;
el ddea petreceri, ca toatg. lumea pe la 1350, chid era In
floare Venetia gi averi veneau aoolo din toate fartile; la
una din ele a venit un nobil cam de vrista dogaresei gi cu

www.dacoromanica.ro
200
totul deosebit ca infltisare de doge, s-a apropiat pe furls
de scaunul ducal, si a scris patru versuri, dintre care cloud
se pot spune i scrie oriunde:
Marino Falier
Della bella moier...
Marino Falier
Cu nevasta frumoas...",
celelalte cuprinzind o ofens pe care batrinul Faliero n-o
putea uita niciodat5, si pentru care a Mcut raispunznori
pe toti prietenii vinovatului i toat casta lui. Asa incit
gelozia barinului, unit cu pasiuned popular a supusiler
sa1, ducea la un ra.zboi cu aristocratia. Informat la timp,
ea a procedat cu hotarire rece ca fierul ghilotinei cind se
desface de sus la atingerea resortului de mina cgMului si
cade nemilostiv pe capul care asteapt jos. Nici actele
procesului nu le avem, i ele au fost distruse, nici chipul
lui nu s-a p6strat; nimic. Doge le a fost imecliat depus, si,
dupa o scurt judecata, scos pe pieta San Marco, unde,
intre cele dcu coloane, i s-a Valet capul, ca ultimului vino-
vat pentru crim. Natural ca., dupa.' aceast teribil lovi-
tura.' , cum oare ar mai fi indraznit un doge de mai tirziu
s incerce liberarea principelui" si a poporului, in acelasi
timp, de tirania nobililor? Aristocratia a 'Imes stgping.
5i mai tirziu, peste un veac, a mai fost un doge depus,
Francesco Foscari. Era un bgtrin, i fiul sau Mcea fel de fel
de ispfavi. Din motive de liniste publia el a fost sfaituit
sa-si caute rosturile aiurea. adtrinul suferea lug ca fiul
lui iubit, care facea scandaluri de strac15. si cite incurcturi
in familiile oamenilor, sal nu mai fie 1ing5. dinsul. Si de aici
supairarea intre doge si nobilii cari impuseser aceasta ma'sur
in interesul ordinii publice si a libertatii venetiene, si,
cum dogele era foarte batrin si timpurile foarte grele pe
vremea aceea Venetia se lupta de moarte cu turcii, nobilii
s-au gindit c5. ar fi mai bine sa.' aib5. un doge mai -Mar decit
unul care se indraltnicea s trgiascrt pin la o virst5. asa
de inaintata.', si, prin cei Zece, I-au indeprtrtat. Atitia poeti,
Byron si a1ii, au zugr5vit scena, Intr-adev6r duioas, a
Mtrinului doge coborind sc'arile palatului ducal ca un
www.dacoromanica.ro
201
simplu nobil i pierzindu-se-n multime, in drumul critre
case unde era sii moari ca particular dupii atitia ani pe cari-i
consacrase pentru inriltarea i prosperarea Venetiei. Lucru
induiosrctor, dar scenele duioase nu trebuie s opreasca un
popor din urmrtrirea fireasc5. a soartei sale, ci de multe ori
inaintarea unui popor se face c6Icind pe trupuri care suirir
durere i zdrobind suflete deznrtdajduite ; viata unui popor,
ca orice lucru istoric, are fatalitiltile sale teribile: el priveste
inaintea lui, iar ce jertfe las5. In urm5., aceasta nu-1 importrt.
Sri nu se creadd ins5." cii dogii au ajuns vreodati absolut
anulati i Med nici un rost in viata statului, cii au fost vreo-
data simple persoane decorative, cum sint chipurile de regi-
magi care apar intr-o anume zi din an pe galeria de sus a
Turnului Ceasornicului de pe Piata San Marco inaintea
multimii adunate, pentru a dispirea apoi, cufundindu-se
in interiorul mecanismului de ceasornic. S'd nu credeti
cii dogele a ajuns vreodata ca pripusile solemne pe care o
mecanica trebuie sii le puie in misCare ca sd se infiltiseze lu-
mii numai la un moment dat. In crirticica lui Itoratio Brown,
englez, dar asezat de mulci ani in Venetia, in casa pe care
son cu.mparat-o acolo, pe Zattere, si unde 1-am vizitat si
acum in urma, adevirat fiu adoptiv al Venetiei, pe care o
cunoaste minunat in cele mai marunte fapte ale trecutului
eil, ca si in cele mai mici amanunte ale vietii populare vene-
tiene, pe care o iubeste i o studiaza, e reprodusa, dintr-o
depes de ambasador englez din 1612, o interesanta pagina,
privitoare la un doge din vremea de decadent5. relativa a
Venetiei. Era nadejde cii dogele Leonardo Donato va mai
tfai, si care sfirsit el asista zilnic la consiliile lor, i chiar
in ziva in care a murit el a cheltuit intreaga dimineata in
Colegiu, de uncle retrigindu-se la ceasul obisnuit i intrind
in guarda-roba a lui, uncle era singur, fu auzit strigind deo-
1 A scris despre tiparulvenetian, despre viata Venetiei (Studies
in the history of Venice, 2 vol., 1907) i o admirabilh carticica despre
Intreaga dezvoltare a Republicei (The Venetian Republic, In colectia
Dent, Londra).

www.dacoromanica.ro
202
data', si, unul din servitorii lui alergind acolo, el ii cam
in brate, i n-a mai scos un cuvint, ci si-a dat sufletul peste
un ceas. Avusem audienta la el martea presedenta, cea
din urma pe care a dat-o unui ambasador, i, cu toate ca
s-a plins mult timp de slabiciune, si in adevar avea ochii
piercluti, totusi ai-a pastrat obisnuita vigoare de spirit si
vioiciune de graiu. In ziva mortii, parca ar fi avut un fel
de simt al plecarii sale, a vorbit in Colegiu un seas intreg,
aratind atita bunavointa pentru stat, incit i-a lasat pe tot,i
plingind"... Frumos exemplu antic acesta, al unui sin, care,
in lupta cu boala, ii cheltuieste puterile sale ultime pentru
folosul statului care asteapta de la dinsul acest serviciu:
oamenii care mureau asa, la iesirea din Consiliu, cind abia
incetase ecoul ultimelor cuvinte rostite de ei inaintea
sfetnicilor, nu erau papusi solemne care treceau numai
inaintea multimii.
Dar, in orice caz, adeva'rati capi ai statului, dogi cu autori-
tate imparateasca, nu mai erau. Stapina era aristocratia
intreaga., i, fiindca aristocratiei intregi Ii trebuia un simbol,
ca simbol a ramas Sfintul Marcu, patronul orasului. Toate
orasele de pe Marea Adriatica au un patron: Durazzo pe
Sf. Cezar, Ragusa pe Sf. Blasiu, Cattaro pe Sf. Trifon,
1.a.m.d.; prin urmare Sf. Marcu, caruia i se inchinil mai
mult rasaritenii cleat apusenii inert o nota bizantina
era patronul Venetiei Inca de la inceputul Frepublicei.
*i, dupil ce puterea dogelui a fost scazutZi, locul dogelui a
fost luat, oarecum in calitate de monarh, de el, Sfintul
Marcu. La San Marco sint inchinate toate monumentele,
la San Marco, domnul ideal al orasului; cind multimea
vrea s scoata un strigat catre patrie, ea striga: viva San
Marco. Republica venetiana, la 1797, a ispravit in strigatul
acesta, pe care-1 scotea poporul de jos, care nu-si dadea
seama de apropiata incetare a viet,ii politice asa, la
noi, contra sfetnicilor lui Constantin Racovita la Bucuresti,
contra lui Stavarachi, patronul i tiranul domniei, la Iasi 1)0.
porul, cu mitropolitul in fru nte, manifesta ca in timpurile cind
mai era o independenta national, un steag i o glorie :
Viva San Marco 1 Azi chiar exista la Venetia o societate

www.dacoromanica.ro
203
pentru a trezi amintirea Republicei, pentru a intdri sufletul
generatiei de azi, pentru a-i indlta idealul, pentru a-i creste
valoarea patrioticd, i societatea poarta numele de San
Marco: Viva San Marco.
Acum oligarhia, tare culmineazd cu noua institutie a
Inchizitorilor de stat, trei, alei de cdtre cei Zece, e absolut
stdpind., cu toatd miscarea din 1622 incercat in numele
Marelui Consiliu, a lui Renier Zeno si a Zenitilor sdi", cu
toat lupta din 1761 contra triumvirilor. Poporul este acolo
ea s5. slujeascd pe cordbii, ca sa lucreze in arsenale si ateliere,
poporul e acolo ca sd sustind cu jertfa lui de muncd si, in-
timp15.tor, cu jertfa lui de singe statul, dar poporul nu are
alt drept decit s5.intre in biserica frumoas, s5. vadd slujba
strlucit, fdra.' pdreche in cele mai multe orase ale Italiei,
s. asiste, aproape lu'ad de lurid, la marile ceremonii ale
Republicei. Erau asa de dese sdrbtorile nationale" In
Venetia biruitoare i bogat5., Inca poporul avea din belsug
si de acestea. Chiar cind sosea o corabie, era doar ca o serbd-
toare nationald 1 In tirrip de pace, veneau cordbiile pline
cu bogdtiile lumii, sunau clopotele la San Marco, si toata
lurnea alerga sd vada pe Riva degli Schiavoni: era o bucurie
universala c5 transporturile au scdpat de furturi i de du-
mani i cd an sosit, Imbogatind acum pe fiecare. Atunci
i cel din urma' om din popor, pina si cersetorul care cdpdta
din mdrinimia celora cari ajungeau in sfirit acas, un ban
de argint, pin si el simtea mindrie & face parte din corpul
politic al natiunii venetiene". Ei bine, de la o bucat de
vreme a trebuit s. se mulgmeasca poporul din Venetia cu
atit.
E drept c. doar casele cele mari din Venetia si farniliile
nobile se puteau face i din nou. Nobilimea nu era absolut
exclusivd; cineva care se distingea In rzboi, care facea o
fapt mare, putea sd fie creat nobil, precum la noi, pe
vremea lui Stefan cel Mare, era o boierime care se reinnoia
necontenit: o parte cdzind in lupte, iar cite un teran viteaz
meritIndu-si mosia si asezindu-se in rindul sfetnicilor lui
voda. Dacd e vorba de astfel de aristocratie, eine ar indrzni
204
www.dacoromanica.ro
BA i se impotriveasc0 Unii se luptA pentru a ajunge sus,
altii pentru a fi vrednici sA rAmina sus ; sus nu este o patur
de odihna, de mese i petreceri, nu, ci o straj in jurul dom-
nului, on arma gata pentru a se amesteca din nou in rAzboaie.
Orice aristocratie are o singuth scuz: mai mu1t5. muncA
decit ceilalti i mai multA. iubire de tall decit ceilalti. Cind
aceasta nu existA., aristocratia nu merit sA. tediasca. Ei
bine, tot aa cum se reMcea prin vitejie i destoinicie aris-
tocratia noastr boiereascA, tot aa se reracea cindva i
aristocratia din Venetia. De la 1423 Arrengo, marea adunare
popularg pe care la noi o chema Leon Vod pentru mAsu-
rile contra grecilor , nu se mai adunsa. Ea hotArise secole
Intregi, dar de la 1.200 inainte, nu. Dup5. Serrata del Maggior
Consiglio" chiar, numa'rul nobililor conducAtori a crescut,
alegindu-se tot din familiile vechi Ins. Nu se mai zice
Commune, ci dominium, Signoria (de la 1462). Pentru a prt-
trunde In cercul sacru, trebuia votul a patru din sese consi-
lieri, al celor 1.2 din Quarantia, i din ce In ce conditiile
s-au falcut mai grele. In War se propuse Inlocuirea cu o
familie de popolani" a familiei nobile ce se stingea (1403).
Acum cei ese consilieri, Senatul, trei capi" ai Quarantiei
judecAtoresti, sub tutela aseung a celor Zece, a celor Trei,
fac guvernul, anonim, iresponsabil; magistratii nenumA-
ratelor tribunale care profitind smulginduli i retrimetin-
du-i afacerile se adAugiau la aceti detinAtori ai puterii.
De obicei aceasta se aplicA. printr-o mAsurA. restrictivg,
oligarhicA, dorindu-se Imputinarea numgrului stApinitori-
lor statului venetian, dar lucrul se poate intelege foarte
bine i dintr-o necesitate practicA.: cu o adunare de 200 de
oameni, poli cirmui o -tarsi; ce faci Ins 5. cu o adunare mult
mai numeroas6 cleat atlta, care este mijlocul de a te In-
telege cu aceastA adunare? Evident di un astfel de corp
nu poate servi la nimic cleat, la aclamatii. Prin urmare s-a
ivit nevoia, pe de o parte de a Inchide chiar Consiliul cel
mare, ca s5. nu mai patrundA ceilalti, i, pe de altA parte,
de a face elementele de guvernare mai ware. i astfel s-a
ajuns la acea via tA. constitutional5. restrinsA, care Indemna

www.dacoromanica.ro
205
la conspiratil i punea inainte ca singur mijloc de sciipare
revolutia.
Oamenii din popor trebuiau s nu mai poat piltrunde
niciodatil sus. Cu toate acestea, erau intre ei oameni destoi-
nici, i acestia erau intrebuintati ca secretari. Intr-o solie
mare se trimeteau nobili, intr-alta mai putin strklucitk
secretarii, cari mureau in aceeasi situatie rark sa capete
vreodatk un loc in nobilime. Astfel a fost si acel Emmanuele
Gerardo care a stat la Curtea din Suceava a lui Stefan cel
Mare.
Era rilu? Evident ck bine nu era. Cu toate acestea, timpu-
rile mari din istoria Venetiei sint datorite mecanismului
pe care-1 reprezenta acest guvern: se supravegheau unii pe
alii si garantau existenta Venetiei. Niciodatk n-a existat
un instrument de guvern atit de sigur cum a fost acesta.
0 soapt nu se auzea in oras, in provincii, care nu sk fi fost
stiutk unde si cind trebuia sk fie stint:A; o nemultkinire
nu se exprima, sub forma cea mai ne4i6Linctri, ftirk ca acei
cari puteau sa-i impiedim manifestkrile violente sk nu fie
instiintati i sk nu se gkseasck in mksurri. de a,impiedica
explozia sentimentului popular.
Si la noi intilnim ceva asAmrinktor: in locul nathmii
intregi, de la o bucatil de vreme ajungem la Divanul domnesc,
care corespundea cu Smatul venetian. Era un grup de vreo
zece boieri: ei judecau, ei luau hotkririle in vederea rkz-
boiului i pcii, ei erau instrumentul de guvern impreunk
cu domnul. Numai c5. la noi a fost ceva care a impiedicat
dezvoltarea in sensul mai strict oligarhic a Constitutiei
terilor noastre: la noi domnul a rkmas totdeauna domn.
Si la Venetia asa ceva era imposibil, se dovedise irnposibil.
Atunci, nu numai sk poporul a ajuns incapabil de orice
activit ate politick, lipsit de orice constiintk politick &Lei
constiinta politica e legat5. de activitatea politica', si in
ziidar i se va aduce cuiva mustrarea ck n-are constiinta,
cind de veacuri orice activitate politick i-a fost interzis,
dar poporul venetian s-a prefkut in publicul" acela vesel,
zgomotos, doritor de petreceri: teatre, concerte in conser-
vatorii", farse de carnaval, intrigi i cirteli Marunte, pe
206www.dacoromanica.ro
care 1-a de.i3ris Goldoni in comediile lui, care nu sint altceva
decit reproducerea adevarata a vietii populare venetiene
din veacul al XVIII-lea, sau Gozzi, in satire. Oameni foarte
curnsecade, femei frumoase, harbati isteti, populind par-
terele uri atinindu-se i ei in apropierea portilor prin care
vedeau petrecerile celor mai bogati si mai mindri decit
dinsii, privitori Mr 5. plat5_ ai spectacolelor statului in toate
zilele. Ceva de felul acesta se p5.streaza si acum in viata
venetiana, caci nu cunosc popor care sa guste mai intens
si mai liber petrecerile artei, betia reprezintatiilor, decit
poporul venetian.
De aceea, sub regimul democratic stabilit prin influenta
lui Napoleon si a revolutionarilor francezi, ca sa. readuc
timpurile de aur pentru patrie, la capatiiul Republicei
muribunde ei strigau Inca: Viva San Marco!
Eiernentul cel mai periculos, mai periculos decit elementul
popular inlaturat de la afacerile publice, este acea parte dintr-o
clasa dominanta pe care de la o bucata de vreme esti silit
s. o Inlaturi de la conducerea afacerilor. Erau o multirne de
nobili cari n-aveau ce face, Barnabottii din veacul al XVII-lea
Inca. Republica nu mai purta razboaie, nu mai cucerea
provincii; nu mai era ca pe vremea cea veche, cind sute si
mii de nobili gaseau ocupatie prin coloniile din Marea
Neagr5. sau din bazinul rasaritean al Marii Mediterane.
Erau multi oameni cu titluri mari, cu palate frumoase
cu. ammtiri glorioase: nurrrl lor era sPris pe fiecare pagin
din istoria Republicii, dar n-aveau absolut nici o indelet-
nicire. La 1430 se gasesc cele dintii prevestiri de rau. La
1525 se aude plingerea oficiala ca nu se mai face negot in
oras, nici navigatie, nici alta industrie 15udabila"1. Se credea
tot mai mult ca. amestecul in negoate intuneca i innegreste
caracterul de nobleta i splendoarea unei familii". Unde
mai erau cei 36 000 de marinari, cei 6000 de lucrtori la
Arsenal, cei 16000 la fustagni", cei 3 000 la postav, din
1423? Atunci, mai intii, in veacul al XVI-lea si al XVII-lea,
Fulin, Breve storia di Venezia, p. 25.

207,
www.dacoromanica.ro
ei formara o societate de placeri far 5. pareche pe lume,
hranind o dezvoltare artistica ce a lasat In Venetia pinzele
unui Veronese, unui Tiziano, Tintoretto sau Tiepolo. Pe
urma in veacul al XVIII-lea bietii oameni, saraciti de furia
luxului trecut, duceau o viata intr-adevar vrednica de compa-
timire, neconsimtind A. munceasca, eaci li oprea sentimentul
aristocratic, si neavind alt rost decit sa strabata pieta San
Marco ori nenumaratele c5.i" ale oraplui. Se dadeau la
schime qi mofturi, affettazioncelle", la morbidezze" ca
ale societatii vechiului regim francez In descompunere.
Igi mincau zile Intregi in saloanele femeilor de spirit":
sotia lui Gozzi insui qi altele. Alergau dupa nature In
vilegiaturi de pe Brenta. Rascoleau Italia dup 5. aventuri
care nimiceau, dupa viata cetatii, qi viata familiei. Se exer-
citau ca advocati on discursuri comandate. Intemeiau
Academii: erau 20-30, de toate felurile, in care nu se facea
nimic, decit se stringeau in grdini i cetiau poezii, impodo-
bindu-se cu nume mitologicel. Daca cineva vrea sa tag
impresia acestei societati, n-are decit sa cugete la intrecerile
de automobile, la desfrlul de stofe scumpe puse pe umerii
femeilor, cu care lumea bunk' din Levant tie sa-qi piarda
vremea, cu aceasta deosebire ca ea are Inca robi de stors,
pe cind in Venetia robii de stors nu mai erau; i atunci era
mai mult aparenta decit realitatea, era setea luxului fle
banul care poate sa-1 sprijine. i, astfel, clasa aceasta nobi-
Hai% a devenit fervent revolutionara.
E foarte curios felul cum s-a terminat cu existenta poli-
tica a Venetiei. Poporul a ramas loial; el se gindea la zilele
mari ale Republicii de odinioara; el, cel apasat, cel flamind,
el era mai strins legat de trecut; ideia de patrie n-a fost
inaintea nimanui mai luminoasa declt Inaintea gondolieru-
lui care nu mai avea oaspeti de purtat nu incepuse Inca
navala de straini din timpul nostru, qi Venetia traia pentru
sine, care nu mai avea de servit casele pline totdeauna de
oaspeti, din vremurile trecute. Iar membrii Academiilor,
1 V. n-i festiv al revistei Ateneo Veneto, mai ales intliul articol.

208
www.dacoromanica.ro
cavalerii cari se purtau pe Piata San Marco, 1)1 earl nu
erau in stare sa pastreze Venetiei pe fruntagii literaturii
venetiene din acel timp Goldoni a murit In Paris, undo
traia cn o pensie a regelui Franciei, vestitul abate Beccaria,
autorul tratatului despre Crime gi Pedepse", innoitorul
dreptului penal, nu sta niciodata in Venetia, acegtia au
inceput de la o bucata de vreme sa hraneasca gindul unei
prefaceri democratice.
Acum, evident, slut foarte bune gindurile de refacere
democrata intr-o societate sanatoas5., capabila de a suporta
comotiunile unei schimbgtri radicale de regim, dar two%
era nuraai o rasa epuizata sus, o ras6 decazuta jos. i atunci
prefacerea din regimul aristocratic In cel democratic, care
se putea savirgi eu dougt sute de ani inainte, prefacerea
aceasta, cind s-a Mout la 1796, a insemnat ultima migcare
de agonie a unui corp politic care pierea. Caci In viata until
popor fiecare schimbare-gi are timpul sau, oi schimbarea
care poate fi o adevarata. binefacere atunci cind momentul
o impune, nu e decit un preludiu de moarte cind acei car;
trebuie sa o faca au intirziat prea mult s o aduca la tilde-
plinire.

Cinci conferinte despre Venetia, Bucureti, 1914, p. 35-86.

Ed. a II-a, Bucureti, 1926, p. 37-88.

14
www.dacoromanica.ro
 UN POST AL LATINITATII
IN LUMEA GERMANICA: AUSTRIA

Intr-un moment cind spiritele sint dominate

macar intr-o parte a lumii, de ideea nationala, inteleasa
in forma cea mai exagerata si uneori mai superficial,
punind-o in legatura numai cu comunitatea de limba,
care poate s acopere rasele cele mai deosebite i necesitatile
geografice i economice cele mai esentiale, cind aparentele
lingvistice determina pretutindeni i operele ceie mai
bizare i cele mai imposibile pentru viata comunitatilor
politica, cred ca este datoria istoricilor, can Ii dau sama
de ce se ascunde sub procesul de deznationalizare, mai vechi
sau mai nou, sii atraga atentia, fun sii voiasca -a trage o
concluzie despre lucruri asupra carora n-au nici un fel de
influenta, asupra vechilor elemente fundamentale, putind
sii aiba efect i in viitor, care se ascund sub aceasta opera
de asimilare in limba.
Incep- a o face, acum i aici, in legaturi, inainte de toate
cu douci lucrari anterioare ale mele facute in afari de Acade-
mie: studiul publicat la Iasi, acum reeditat in momentele
cele mai grele ale rizboiului de unitate nationala, atunci
cind Austro-Ungaria i sprijinitoarea sa Germania erau
biruitoare i armatele kr, unite cu ale turcilor si bulgarilor,
ocupau trei sferturi ale vechiului teritoriu romnesc, studiu
al carui cuprins se arata prin titlu insusi: Originea i dez-
voltarea statului austriac", stat pe care 1-am prezintat ca
Infatisind la deosebite epoci forme deosebite de concentrare
geografica, sub o firma dinastictt, sau sub una nationali,
nu nationalista, de-a lungul timpurilor, de la cea dintii
aparitie a cuvintului de Osterike", pe vremea imparatilor
ottonieni de la inceputul secolului al X-lea, pin5. la acel
moment cind noile izbinzi ale armatelor cezaro-craiesti
nu pareau sa anunte o asa de rapede disolutie, ceruta insa
210
www.dacoromanica.ro
de neeesitatea chiar a lucrurilor, iar a doua luciare, care sta
s apara acum, in revista mea franceza si in extras, invede-
reaza, cred, pentru orice spirit nepreocupat i capabil de
critica, lipsa oricarui caracter german In conducerea miii-
tart si politica a statului austriac, In cea mai impresio-
nanta epocti a lui, aeeia care este inconjurata de un mai
mare prestigiu dinastic, a Mariei-Teresei, servitti, cum voi
arata si in cursul acestei comunicacti, de ministri si de
generali cari apaqineau inainte de toate familiei latine
si traind intr-o atmosfera de arta care nu are nimic a face
cu productAile insesi ale geniului german.
In prima lucrare, pe linga multele probleme care mi s-au
infatisat si a cdror rezolvire nepartenitoare, desi neobi.nu-
it pentru foarte multi oameni deprinsi en ptirerea veche,
mi se pare cu desavirsire-concludenta nu rn-am putut gindi,
ca astazi, cind evenimentele aduc atitea sugestii noi, la
alte puncte de vedere, concordante si cu acelea scoase
la ivealii in 1917 si cu acelea care mi s-au impus, indata
ce rn-am gindit asupra secolului al XVIII-lea austriac,
in raport cu seria de studii pe care de mult am intreprins-o,
cu privire la intinderea spiritului francez In Europa,
pentru conferintele mole de la Paris.

Latiniteitii, in vechea forma imperiald ro-

niand, i se datore.Fte mnsci deschiderea pentru civilizatie a
tinuturilor care, mai tirziu, au intrat in stdpinirea impdratilor
germani, de fapt impdrati ai lumii crq.tine din. Apus, de
caracter fundamental roman, si apoi a Habsburgilor, de
cari Austria pare asa de mult legata, Incit, alaturi de dinsii
si sub dinsii, nu se mai bagti de sam aIi factori, de o
influenta tot asa de adinca. De fapt ceea ce am putea numi
prima Austrie este opera, din secolul al II-lea dupd Ilristos,
a impdratului Marcu Aurelia. Ducind mai departe straba-
terea ostilor impartitesti, de-a lungul teritoriului german
locuit de seminiii rzlete, incapabile sa se ridice ele insesi
211
14* www.dacoromanica.ro
la o culturg superioarA, el n-a fault numai un sir de expe-
ditii In aceste regiuni, odinioara locuite de vechi triburi
ilirice, In legturd strInsa cu stramosii natiunii romnesti,
acei norici, acei vindelici i acei panoni oari au hisat numele
lor acestor regiuni, ci el s-a instalat acolo ani 1ntregi
de zile, lasind Roma, jertfindu-si nu numai studiile iubite,
dar i sanatatea si grabindu-si moartea, pentru a face ea
din aceste locuri pustii, strabatute de cetele germanice, peste
ruina unei stravechi civilizaii preistorice, aceea a epocei
bronzului, asa-numita oivilizatie de la Hallstadt, sa se Loa
una din vetrele civilizatiei antice.
Ca si ai-i si in regiunile mai de mult cucerite i coloni-
zate de- dincolo de Dunare, unde traiau semintii tracice si
ilirice, asamanatoare cu acelea din partile nou-cucerite,
s-a creiat o provincie asemenea cu Dacia i cu Moesia.
Dar nu este vorba numai de o organizatie provincialg,
care a avut o foarte lunga durata, ci de doua alte fenomene,
asupra carora trebuie sa apas, pentru a face sa se Int,e/eaga
caracterul acestei comunicatii, al &aril titlu a putut s'a
surprinda pe necunoscatori.
Pe de o parte, Duneirea a ajuns sd fie o arterd de culturd
si acelasi lucru s-a 1ntlraplat i cu afluentdi ei, intre cari,
Innul, pe care, pe vremea marilor navaliri barbare din
secolul al V-lea, navile veneau din regiunea italiana insasi.
Deci Dunrea econornica, Dun6rea culturala nu este altceva
decit o creatie romana imperial, i, cum, de-a lungul seco-
lelor, Dunarea si-a pastrat acest caracter si ea a dat tonul
in ceea ce priveste formatiunile politice din aceste regiuni,
lucrul de cpetenie In. Europa centrala, care este cursul
lungului fluviu pe care s-a purtat atita viatai de comert,
i de cultur5., se datorete unei hotariri luate din Roma
veche, cu intentia ca opera astfel intemeiat a. s ramina.'
trainia si ca Incadrarea acestor tinuturi in orbis romanus"
s fie o hinefacere de civilizatie pentru toate timpurile.
Astfel de opere realizate cu forte mari i, cu sacrificarea a
mii de ostagi, cu primejduirea comandantului imperial
insusi, nu sint din acelea care s poatddisparea dup hazar-
dul vremurilor, dupZi strecurarea neamurilor celor noi gi

www.dacoromanica.ro
212
dupa influenta pe care aceste neamuri pot sa o exercite asu-
pra acelei parti a Europei; ceea ce s-a facut odata, ceea ce
s-a intemeiat solid, ceea ce s-a inradacinat adinc formeaza
una din acele transmisiuni pe care nimeni nu le poate inla-
tura si care, dominind secolele, sint menite a lucra si asupra
creatiilor ulterioare care par mai potrivnice sensului initial
pe care 1-a avut regiunea formata printr-o ideie creatoare
si asezat a. pe baz a. de institutii care, sub forma noua, slut
destinate a trai In secole,
Din Dacia noastra, dup a. marile stramutari de populatie
care au avut loc la sfirsitul antichitatii, s-a ales, sub raportul
civilizatdei superioare, foarte putin; lumea supusa formelor
de viata romana s-a intors, potrivit aceluiasi principiu
de supravietuire a institutiilor de temelie, la formele pri-
mitive ale statului tracic, care, acesta, cu toata influenta
bizantina si sub-bizantina ulterioar, cu toate curentele
occidentale aduse prin regalitatea ungureasca, stapinita
ea insasi de Roma si reprezintata la urma printr-o dinastie
franceza, cu toate formele politice pe care le-a incercat
domnia romIneasca, deschisa ea inssi totdeauna infiltra-
tiilor venind din deosebite parti, se pastreaza si pina astazi,
nu numai in toate satele romanesti, dar in tirgurile care
serves pentru schimburile lor economice si in insasi capitala
Romniei, careia i s-a zis, nu Mra dreptate, satul cel mare",
si tot asa de altminteri si in celelalte tinuturi romanesti,
care n-au avut o existent politica libera, dar in care satul
si tirgul sint si astazi, in ciuda numelui strain, unguresc,
al orasului", formele de capetenie ale alcatuirilor noastre,
Altfel a fost In Norie, Vindelicia si Panonia, und
dominatia romana, mai apropiata de izvorul insusi
patriei si al culturii, a dainuit mai multa vreme si a avu
necontenit un caracter roman mai adinc, evoluind catr6
forme mai inalte si mai stralucitoare.
S. nu uitam el, un timp, partile acestea erau considerate
ca una din vetrele de capetenie ale latinitatii, cind aid
erau scoli infloritoare, cind negustori bogati lucratt prin
schimbul produselor Europei centrale cu acelea ale Italia
cind institutiile de invatatura dadeau ucenici de valoare
213
www.dacoromanica.ro
literaturii romane, iar, dupd ce crestinisrnul in forma latind
a pdtruns in aceste regiuni si a ajuns a le stdpini cu desdvir-
sire, crestindtatea de acolo a avut o alt putere decit aceea
ajunsd la noi numai prm misionari rdzleti, venind din
mai vechi strecurdtori de credintd.
Un sfint Ieronim era doar de la Stridon, in aceste tinuturi
care se pot mindri cd. au dat astfel celei de-a doua literaturi
latine a crestinismului pe unul dintre cei mai activi, mai
inzestrati si mai nobili reprezentantd ai ei, iar, aldturi,
Infatisind un ait tip al sfintului, care imparte binefacerile
inimii sale crestine si celor mai sdraci si mai lipsiti dintre
oameni, sfintul Martin arat aceeasi origine panoniand.
Numele insdsi, de altminteri aceastd persistentil a formei
latine a fost recunoscutd si de Redlich, cel rnai adinc strd-
biltdtor al formei antice, anterioard acelora care vor incepe
de la Habsburgi, si el s-a gindit intli sa prezinte cele mai
vechi temeiuri din viola antichitatii, numele insesi, zic,
arat cit de dilinuitoare a fost aceastd prezentd a elementului
roman, stdpinind in toate domeniile vietdi. Doar Viena
poartil un nume care vine nu numai de la Marcu-Aureliu,
dar de la o mai veche prezentd de barbari cari nu sint ger-
mani, in aceste ptrti: venzii de origine slav, ca i venetdi
cari sint pomeniti in pdrtile noastre. Ea nu este altceva
decit VindobOna romana. Si, de oarece, pe aceeasi linie a
Dundrii, se intilneste mai departe, In vechiul Reich insusi,
o Ratisbona, a cdrii rdddcina numelui este in legdturd cu
notiunea de luntre, fiind astfel un depozit de imbarcatiuni
la un anume punct al fluviului, in acest suf ix trebuie sd.
se vadd, ca si in acelasi sufix ona, care se intilneste nu numai
in vestul Peninsulei Balcanice, dar In Italia, ca in Verona,
In Istria, ca in Albona, si In anumite Orli ale Tirolului,
o persistentd a vechii forme de locuintd iliricd.
Este adevdrat cd Buda, al cdrii nume, de altminteri, este
slay i trebuie pus, cred, in legdturd cu bughile" de la noi,
care inseam* tot asa, niste sdlasuri intr-o adinciturd a
terenului, si fireste i Pesta, si ea de o an origine, dar
nu germanicti ti cu atit mai putin ungureascd nu mai arat
nimic din originile latine de odinioard ale atit de bine popu-

214
www.dacoromanica.ro
latului si atit de inzestratului in ce priveste civilizatia
Aquincum; sa. nu uitam insa ci acolo unde ungurii, nu stim
prin ce fenomen lingvistic, au impus numele cel nou de
Gyor, la Raab, germanii au pastrat numele de bun altar"
al romanilor, Arabona. 0 cercetare atenta ar putea descoperi
sub invelisul de un caracter atit de modern si de barbar"
al nomenclaturii din aceste parti i alte ramasite care mai
vin in partile Dandrii mijlocii, al carii nume chiar trebuie
pus in legritura cu natiuni de altminteri mult mai vechi
decit g3rmanii, ca i pentru toti afluentli marelui fluviu,
persistente de acestea latine care nu se bagil de seama la
prima vedere.
Iata, ce reiese prin urmare, pentru intiiul strat asternut
asupra dezvoltarii celei mai vechi in partile acestea ale
Europei centrale. Intilnim aici pe amindoi stramosii nostri,
fdril srt ne gindim, fireste, sd-i intrebuintam pentru a con-
tribui cu slabele noastre mijloace la haosul pe care-1 provoacrt
in lume imperialismul cuceritor din timpurile noastre: sint
aici si ilirii de odinioara, cei dintii locuitori i ctitorii
civilizatiei preistorice, i sint, duprt aceea, romanii, Me-
plioind si aici acelasi inalt proces de civilizatie care a fost
indeplinit pe amindoua laturile Dandrii, de undo deopotriva
ni yin insusirile neamului nostru, cu tot ce se cuprinde in
aceastd zestre i cu tot ce se desface din acest cel mai indepar-
tat trecut i ca drept in imprejurarile pe care le poate des-
chide viitorul.

II

Se vorbeste de Austria carolingiand. Carol

cel Mare, impdratul german, conducind legiunile sale
germane, ar fi urmarit nacar instinctiv o patrundere ger-
manic h. in aceste regiuni, i seria sa de expeditii ar fi fost
intreprinsa anume pentru a realiza ceva care ar samana
cu unitatea germanica de care se vorbeste in timpurile
noastre, cind ea este asa de activa, cautind cistige toti
membrii risipiti si s gaseasca, peste existenta altor natiuni,
www.dacoromanica.ro
215
salasuri de viitor pentru cresterea fireascd a rasei. De fapt
in,d nu este asa. Desigur cal luptItorii lui Carol cel Mare
erau germani, elementul romanic din Galia fhnd linut la
o parte de Indatorirea ostdseascA, ceea ce nu Inseamnd cd
rolul lui nu era hotdrItor In alte domenii si & viala insgsi
a Galiei romane, devenitd o Francie merovingiand si carolin-
giand, nu se sprijinea lnainte de toate pe existenta si valoa-
rea acestei populatii. Dar Carol era germanic numai In ceea
ce priveste rolul sau regal, mostenit de la merovingieni, iar
acest rol era fireste restrins in margenile primei cuceriri
si a adausurilor firesti care trebuiau sd se alipeascd la dInsa:
tot ceea ce Intrece hotarele izbInzii lui Clovis apartine
imperiului, iar Imperial nu este altceva decit noua forma a
antichitdiii, ca In vechiul stat al lui Marc-Aureliu, fornad
care trecuse acum In vesmIntul cel nou al bisericii crestine,
care, aceastd bisericd, si In Apus ca si in Rdsdrit, nu este
altceva declt o noud interpretare a Romei eterne.
Cel care punea crucea pe monete, care Intrebuinta limba
latind in toate actele de stat, care se Idcea ldudat de Egin-
hard Intr-o formd Imprumutat d. de la Suetoniu pentru
linpdratul August, nu era chemat sd feed altceva decit, fie
si cu adausul botezului crestin, o noud operd a.soimdndloare
ea a tmpdratilor de odinioard. Cu el Roma revenea in aceas-td
regiune. Iar la capdtul acestei expansiuni, care nu inseamnd
asezarea unui prisos de rag, erau avarii, horda Rdsdritului,
cu un fel de viat care nu putea fi admis, tocmai din cauza
ideii romane, acei avari pe cari Carol cel Mare i-a Invins
si i-a stirpit, liberind de sub stpinirea lor semintiile slave,
foarte numeroase In aceste parti, tocmai asa precum liberase
si anumite elemente, rdspindite de la sine pind departe,
ale rasei germane.
Nu numai cd In calitate de Impdrat roman a mers Carol
cel Mare In aceste regiuni, dar el s-a servit pentru consoli-
darea lor de mijloacele pe care le &idea biserica. Episco-
patele din aceste pdli nu slat altceva decit o expansiune a
Romei celeilalte, In care Hristos Dumnezeu Inlocuia pe
Romul si pe zeita protectoare a Romei republicane.
216
www.dacoromanica.ro
 Pratutindeni, linga comandantul Tailitar, ling capitanul
de margene, linga markgraf, linga herzogul german, care
imita pe dacele roman, fie gaseVre episcopul. Trei Rome se
adand aici, pentra a crea carracterul fdrii: vechea Roma
imperiala a primei zuceriri, noua Roma cretina. a Scau-
nului pontifical i creatia acestei Rome, care este impe-
riul carolingian.
ALita nu ajungea ins. Episcopii cari botezau cu gramada
pe barbari, cu sau Hug voia lor, i cari indeplineau anumite
rituri m-nite s. impuna acestei populatii Inca aca de aspre,
aceti episcopi, cari, de altfel, nu erau decit continuatorii,
dupri o destul de lunga. intrerupere, a mai vechilor episcopi
din Norio, din Vindelicia, din Panonia, asemenea cu acel
glint Severin, cu numele ap de popular pin tirziu, cari
au aparat pe colonii romani impotriva iurecurilor trecatoare
ale germanilor in mers spre Italia, au avut ca auxiliari
an att val de caracter romanic, care a stabilit In aceste parti
lacasuri de adevarata cultura, in jurul carora s-a putut
organiza o viata de civiliz40e mai Inalta. Anglo-Saxonii,
veniti din Britania Mare, ceilal4i calugari, irlandezii din
vechea lor Erin, erau, oricare ar fi fost originealorngionala,
niste adepti i servitori, ca acel Alcuin care eta in fruntea
lor, consilier in sens roman al lui Carol cel Mare, ai civili-
zatiei romane, fie ci binecuvintata cu crucea crectina. Ei
au patruns prin Elvetia sfintului Gal, al carui nume se pas-
treaza In nomenclatura sviIeriana. din toate timpurile, ei
au ajuns In regiunea de sare de la Salzburg, acea sare care,
sa nu uitarn, era exploatata din timpurile cele mai vechi
In forme de civilizatie mediteraniana, de unde numele gre-
cesc al sarii, h1 se pastreaza in numeroase halluri" res-
pindite pe teritoriul german. De acolo, din Valle Alpilor
au ieit, intinzindu-se in regiuni mai largi, fundatiile aces-
tea calugareti, opera acestor abati cari colabortaza cu epis-
copii din cetati.
Aa s-a pus temeiul culturii medievale a Austriei. Firegte
cal ci aici, ca ci pretutindeni in Europa, limbo, latina a rams
pentru tat serviciul bisericesc, pentru toata Jiteratura cle-
217, www.dacoromanica.ro
ricilor si pentru toate formele oficiale ale bis6ricii si ale
statului. .

Dar nu este vorba numai de intrebuintarea acestei vechi

limbi de cultura, de care oameni cari, cu origini ameste-
cate au ajuns, de la o bucatti. de vreme, a vorbi nemteste,
ci este vorba de rolul pe care au continuat din veac in veac
aa-1 joace aceste cetilti ale culturii, la Me lk, la Sankt-
POlten, pretutindeni pin6 in apropterea Vienei, dominatrt
oarecum din afarti, peste creatia castelelor imperiale din
secolul al XVII-lea si al XVIII-lea, de spiritul latin care
iese din aceste mari zidiri intririte, populate de asa de har-
nici servitori ai unei culturi de origine latin. Am putea
zice ca' abatdile indeplinesc in aceste tinuturi, peste forma
politicii, un rost asrtmrtn'ator cu acela pe care 1-au jucat in
Franta regalri, Dien snlbaticn, r ou organizat5. sub raportul
economic, intrat5. in mina seniorilor cari Riceau fiecare
ce voia, in dauna dreptatii, legii i religiei, marea abatie
de la Saint-Denis, care aceasta a fost, pe vremea lui Ludovic
al VI-lea si, Ludovic al VII-lea, mutt mai mult capitala
Franciei de cit Parisul regal el insusi i cele citeva puncte
tinute in st5.pinire de dinastia Capettentlor.
Numele de Austria este desigur in leg'atura.' cu al Austra-
siei galice, opus'a Neustriei. Si chiar, acum in urma, un cer-
cetator german a propus, in Forschungen und Fortschnitte,
impotriva rectificririi cni ostrogotii i visigotii nu in-
seamna gotii de Ras'a'rit" i gatii de Apus", sa se vada.' in
Neustria numai o noua Austrasie, o nouo. Austrie. El ob.
servri ca pot-sa existe mime de acestea rasaritene" farm sim
fie in fatrt un termin apusean. Dar i se poate obiecta cit
sistemul de regiune apuseana i regiune ras5riteana se in-
tilneste si in alte pimri, chiar dacri nu se intrebuinteazim
numele luate de la mersul soarelui, ci colorile, care la
turanieni le inlocuiesc si care se intilnesc si la cei cari au
lost influentati de dominatie turanianti precum este cazul
cu o Rusie Alba, o Rusie Rosie, s.a.m.d., nume care nu fac
decit sil inlocuiascit pe acelea ale punctelor orizontului.
Aceasta Austrie a vegetat foarte multa vreme, trecind
de la prima forma a markgrafiatului, pina la forma mai inaltrt

www.dacoromanica.ro
218
a ducatului, care nu este decit un dar al celui de-al doi-
lea imperiu medieval de imitatie romana, al Ottonienilor.
Locuitorii Austriei propriu-zise ajunsesera a vorbi in
mare parte limba germana, cu toata originea lor care, inca
o data, este foarte amestecata. Dar nu este nici un sens poli-
tic german In aceastd intindere a imperiului, cum el nu exista
In imperiul mnsui. Vechile formatii locale au trait o bucata
de vreme dincolo de aceasta mica Austrie; ele au ajuns s
se alipeascO la dinsa mai tirziu numai i, in ce priveste
forma superioara pe care trebuia s-o aiba acest conglorne-
rat, ea n-a fost aceeasi ca aparenta nationala de la o epoca
la alta. Ceea ce am putea numi concentrarea austriacd s-a
facut inainte de disparitia Babenbergilor, prima dinastie,
inainte de a se chema tocmai din Suabia, de linga Alsacia
ai Svitera, Hahsburctbii, multa vreme niste straini, gata s.
se intinda si in alte teritorii i pastrindu-si legaturile la
Rin. Aceasta concentrare au inceput s-o faca slavii din Boe-
mia, din banda aceea slava care se intindea de la Cralovet-
Konigsberg 0115. in adincul Peninsulei Balcanice, cuprin-
zind pe cehi, pe cei pe cari-i numim moravi i cari nu s-an
numit niciodata politiceste asa, pe croati i pe slrbi. Daca.
puternicul rege Ottocar n-a izbutit s. faca Austria lui slava,
aceasta se datorest, nu unei revamp a rasei germane care
n-ar fi voit sri sufere aceasta stapinire straina", ci mai ales
vointii Sfintului Scaun roman, care, avind interes ca Ru-
dolf de Habsburg sa nu se coboare in Italia, 1-a indreptat
catre rosturile acestea rasaritene. Ottocar a fost biruit si
ucis nu numai de armele printilor aermani adunati sub
noul rege al romanilor contra lui, ci r'de blastamul Romei,
care facea i desfacea pe regi.
Ceva apostolic", pontifical, se intilneste deci In insasi
formatia statului austriac al Habsburgilor, intocmai cum
alt.& incercare de a stringe acest Osterik" dunarean, aceea
a ungurilor sfintului tefan, se datoreste tot unei ini-
tiative din partea Sfintului Scaun, care el este stapin in
aceste regiuni, el detine legitimitatea, pe care a transmis-o
dar o poate retrage i o supravegheaza, o guverneaza, In
fiecare moment. Nu fara adinci legaturi In Austria a lost
219
www.dacoromanica.ro
pin6 la capat atitudinea acestor Habsburgi cari pe vremea
lui Francis I-iu mergeau cu lumlnarile In mina In marea
sarbtoare catolica din iunie a lui Corpus Domini, Frohn-
leichnam, se supuneau cu evlavie Indatoririi de a spala cu
mini Imparateti picioarele saracilor din Viena ci erau cobo-
rIti In cripta din minastirea capucinilor, pentru a astepta
acolo judecata cea de pe urma.

III
Cind, pornind din Franta lui Ludovic al
XIV-lea, marea unda de influent franceza a strabatut
intreaga Europa, i sub aceasta forma franceza era o influ-
eng care venea din Spania qi Italia, Austria secolului al
XV II-lea fi al XV III-lea a intrat in aceastd comunitate
culturald latind, in care, cum am spus, se Intruneau cele
trei curente latine. Casatoria lui Maximilian de Austria,
fiul Imparatului Frederic, cu Maria de Burgundia apro-
pia pe Habsburgi de Tarile de Jos pe jumaate latine, si
de aceasta Burgundie, pe care a reclamat-o Carol al V-lea
i a crezut c o poate capata Intr-un moment.
Intlia cdsdtorie latind. Cea de a doua, intre Filip, frumosul
fiu cu numele burgund al lui Filip eel Bun i al lui Filip cel
.Indrdzne, inaintafii sdi, cu Ioana,. fiica lui Ferdinand Cato-
licul i a reginei Isabela, pune din nou in legdturd pe Habs-
burgi cu o parte din lumea latind ci Ii leagd iii chipul cel
mai strins de dinsa.
Cind moctenirea lui Carol al V-lea s-a sfarlmat In doua ci
fratele lui, Ferdinand, a rmas In imperiu, avmnd, prin
pactul Incheiat cu ultimii rngi, de origine polon5., ai Ungariei
ci. Boemiei, reunite, aceste regate, cu o misiune de lupta
Impotriva turcilor in Rasarit, niciodata el i urmacii si
nu s-au putut desface din legaturile cu Spania, de unde ii
veneati bani i soldati. Filip al II-lea a lost stpinul rudelor
sale din Viena ci Praga; In el se concentra vitalitatea Habs-
burgilor. Cind ramura spaniola a lui Filip al II-lea s-a
stills, arhiducele Carol a venit din regiunile dunarene pentru

220
www.dacoromanica.ro
a-i reclama mostenirea, si, ani intregi de zile, el a fost
recunoscut ea rege al Spaniei, iar, cind interesele europene,
la suirea lui pe tronul imperial, cu eapktarea mostenirii
austro-ungaro-boeme, 1-au oprit de a raminea la Madrid,
el a plecat de acolo adinc patruns de spiritul latin din aceastd
prima stapinire a sa. Spank) Ili au stat in jurul lui pink la
sfirsit, e.ticheta de la Viena a fost stricta etichet spaniol;
o anumital morga care vine din Spania s-a pdstrat pink in
zi'ele noastre, cind Francisc-Iosif se mustra o zi intreag6
c a intins mina celui de-al doilea adiutant, atunci cind
eticheta cerea ca numai cel dintii Ea aib dreptul de a atinge
degetele impdrAtesti. Dar Spania fusese si in Italia; era
in Milan, odat, si in Neapole; o comunitate hispano-ita-
liana s-a pkstrat multk vreme, exercitind o atlinck influenta
si asupra Franciei. Fostul rege al Spaniei s-a incunjurat deci
de italieni; tati marii generali ai timpului yin de acolo,
de la Montecuccoli la Caprara, la Caraffa, la Veterani, care
a lost si in Ikrile noastre. Ce mica figura' fac generalii de ori-
gine germank pe linga dinsii I
Dar fiica impratului Carol, Maria-Teresa, e indritata cu un
print de Lorena, Francisc, care a fost stkpin in familia sa.
Pink la ckderea vechii monarhii austriace, mormintele
ducilor de Lorena la Nancy erau ingrijite cu bani trimesi
de la Viena, unde dinastia nu este de Habsburg-Lorena,
ci de Lorena-Habsburg. La influenta spaniol si italianA
s-a adaus acum aceia francez, venit prin acesti loreni, ca
si printr-o serie intreagg de aventurieri francezi, cari se
prezintk pe frontul de luptk impotriva turcilor si joack ro-
lul prim, de la Souches pink la Rabutinchantal, care co-
manda in Ardeal si are legkturi cu Brincoveanu, ping la
ajutatorii si sucoesorii lui in aceste regiuni, generali si
of iteri mai marunti, dar, inainte de toate, Eugeniu de Savoia,
italian, de provenient francez, de cultur franceza, perso-
nalitate mai hotkriteare decit impkratul insusi, in consiliile
de razboi care conduceau ostilitatile. Cultura, franca:4,
voitd, nevoita, se impune.
Dar Viena, care este si un centru de adunare pentru popoa-
rele din Rstirit, avind o colonie greceasa si romneascg
221www.dacoromanica.ro
la inceputul secolului al XIX-lea, Viena este sub raportul
culturii un oraf italian. Italienii fac castele si palate, muzi-
iantii italieni dau curtii momente de distractie, literatura
ctalianti vine cu Metastasio aici, dind In italieneste tex-
tele pentru operele care se ascult. Posesiile italiene ale
casei de Habsburg intrec Austria in ceea ce privete civili-
zatia i impun pecetea lor vietii superioare din capitala
imperiului, care inainte de aceasta nu era decit un ora
relativ mic al unei burghezii, care niciodat5., pin5.' in zilele
noastre, n-a putut s deie ceva dela dinsa in domeniul
civilizatiei, literatura austriaa neputind decit s'a oscileze
de la usurinta unui Saphir la entuziasmul exagerat, in
leg6tura." cu Habsburgii, al lui Grillparzer.
Cu cit a devenit mai german6 Viena sub acest raport, cu
cit s-a dep'artat de traditia aceetsta latin, cu atit ea a sea-
zut sufleteste, ajungind sa.' fie numai o dependent a civili-
zatiei germane. Ce este intr-adevr ca ideie german6 in
timpurile noastre In poetii lirici ai Austriei, in fruntea c5.rora
se aseaz6 inspiratia de caracter general istoric a lui Hamer ling
din Ahasverus si tinguirea asupra soartei lui nenorocite a lui
IIyeronimus Lorm?
Cred ea am indrepttitit titlul acestei comunicaldi. Deasu-
pra deosebirilor de limb5. si a constiintilor nationale, care
se pronun t5. mai puternic abia in secolul al XIX-lea, Fre-
deric al II-lea al Prusiei era insusi asa de putin german in
sufletul stiu, fiind de fapt un servil ucenic al culturii fran-
ceze, si tare ajung la actuala form ascutit numai in urma
unei adevttrate psihoze, asupra cAreia, dindu-si sam6 oame-
nii de interesele generale ale omenirii, se va reveni, exist
lucruri vechi si mari, pe care nimic nu le va putea distruge
si a cgror existent5. este o adevrat binefacere, pentru ca
prin ele si nu prin antagonisme nationale se va putea ajunge
din nou la acea strins conlucrare intre natiuni, ilea care
ins50 adevtirata civilizatie st s se peabuseascA, fie si in mij-
locul osanalelor de triumf ale vechiului spirit de cucerire
b arbara.
BucurWi, 1938.

www.dacoromanica.ro
 INCA 0 FORMATIUNE ROMANICA:
LUXEMBURGUL

In urmarirea formatiilor populare astimana-

toare cu a propriului nostru popor, care s-au creat pretu-
tindeni duprt retragerea imperiului roman, ale carui limite
se intindeau asa de departe in Rasaritul nostru, iar in Apus
cuprindeau atitea teritorii pline si astazi de nume romane
si de stralucite ruine, in afara de ceea ce s-a facut din piatra
lor pentru inaitarea monumentelor evului mediu, am ajuns
pe rind la tinuturi a caror istorie, mai bine cunoscuta decit
a noastra, invedereaza cum se alcatuia de la sine, pe locul de
unde disparusera legiunile si administratia ocrotita de
dinsele, o via ta. populara, care in parlile noastre a ispravit
prin a constitui o intreagh natiune cu limba ei deosebita,
formindu-se organele politice trebuitoare pentru a supravie-
tali de-a lungul secolelor, pe cind, in Apus, pe un teritoriu mai
restrins si sub presiunea necontenit a barbarilor indata
stapinitori, nu s-au putut face decit numai alcrituiri locale de
o importanta mult mai mica si, adaug, care slut asa de
mult ascunse sub formele ulterioare rezultate din aceasta
asezare a sernintiilor germanice, incit trebuie o deosebita
atentie pentru a descoperi ceea ce intr-insele este de un
caracter anterior invaziei si prin urmare similar cu ce se
observa la noi.
Acum in urma, cercetarea aceasta v-a fost prezentata sub
forma autonomiilor in lumea de astazi, asa de restrinsa, a
ladinilor sau rumansilor din Elvetia, Italia, Tirol si Prin-
cipatul de Liechtenstein, a carui capital, Vaduz, pastreaza
numele romanic al inceputurilor.
0 calatorie in Luxemburg, marele ducat de trei sute de
mii de locuitori, unde s-au tinut sedintele Comitetului Inter-
national de Istorie, rn-a pus in contact cu alte forme, care
pornesc din aceeasi situatie a teritoriilor parasite de auto-
223www.dacoromanica.ro
ritatea i apararea imperiala qi silite prin urmare a-i
cauta In propriile lor puteri, dupa instinctul lor de aparare,
alctuirea cea noua.
Voi cerceta acest interesant fenomen de istorie universal,
de o aa de mare importanta, pentru noi, in trei regiuni, atit
de restrinse, care se gasesc In marginile acestui stat minuscul.

Incep Int li cu capitala Insai, Luxembourg, al carii ade-

vZirat nume este Letzelburg, originea acestei numiri eau-
tinclu-se In directii care mi se par greite, fiindca este evi-
dent a avem a face, pe linga notiunea de burg, de cetate,
Vorespunzind traditiei carolingiene, care s-a intins prin var-
utile ungureti pia In regiunile noastre, pe cind, cu o mai
bunk' interpretare, intemeietorul trebuie sa. fie firete un
Letzel. S-ar putea propune chiar a se vedea in acest nume
amintirea aceluia, In limba germana, al insui vechiului
Attila, care el insugi era numit cu un cuvint a carui dezi-
nen% a. este gotica, trecind apoi fli in Peninsula Balcanica,
la slavi fi.i de la acetia intrind i in nomenclatura roma-
neasca. prin porecle ea: Fratil, q.a.m.d.
Burgul" se g6sete insui pe oseaua roman& care duce
de la Reims la Trier, vechea Augusta Trevirorum. Strazile
cochetei capitale a marelui ducat se sprijina prin urmare
pe lespezile romane. Chiar in fortificatiile medievale care se
gasesc in plin mijlocul oraplui, deasupra riului care-1
strabate, anumite legaturi de pinta. par A vina dintr-o
epoca mult mai indepartata. De jur Imprejur ad intindeau
padurile, pe care, de altfel, marele ducat le pastreaza cu aa
de mare grip: i care formeaza i o mare bogatie fli o mare
frumuset a Varii. Avem a face deci cu o cetate din codru,
precum a fost pe vremuri la noi Cetatea Neamtului, pe ling
aezarile teutonice de odinioara fi.i alte mijloace de aparare,
la treatori sau mai departe catre es.
0 traditie istorica, pe care o putem considera ca o legenda,
vorbeite de un Siegfrid, care firete n-are a face cu eroul
Nibelungilor i cu linia militara pe care regimul de astazi
din Germania a crezut cu cale s-o numeasca dupa acest
poetic Fat-Frumos, care ar fi intemeietorul statuletuhii,
224
www.dacoromanica.ro
dar, in alta parte, in mijlocul copacior batrini este o forta-
rea legatai de amintirea unui Mansfeld din secolul al
XVII-lea. Ce a facut mai tirziu, cu inaltele ziduri, cu can-
uri adisoci, cu mijloace defensive potrivite cu arta mili-
tail din secolul al XVII-lea, un Vauban, nu intereseaz5.
scopul pe care il urmaresc i in aceasta noua cercetare.
Aici s-a facut acelaci lucru ca la noi [...], unde la inceput
este cetatea puternica i pe urma in umbra ei se aseaza un
numar de servitori ai ostacilor i de ajutatori de tot fe ul
ai traiului lor, podgradul, Sub-Cetatea", gasindu-se astfel
alipit cu o continua dezvoltare la cetatea insai, chiar
dupa ce aceasta a incetat sa mai indeplineasca misiunea
ei de la inceput. De f apt i Tirgul Neaminlui, cum i Iacul,
Bucurectii nu sint, la origine, decit podgraduri".
Cu totul altfel este in ce privete interesanta localitate
Diekirk, care pastreaza Inca un frumos mozaic roman. Aici,
ca in atitea locuri de la noi, la origine au fost asezari care
se ridica pina in epoca preistorica, de unde vine acel dol-
men, caruia crectinismul de mai tirziu, adus de apostolii
anglo-saxcrni, i-a dat numele, blastamat, de Deiwelselter,
adica' Altarul dracului" (numele grecese luat de la Biala-
fini prin crectinismul lui Ulfila se pastreaza in Deicvel
mult mai bine decit in forma germanica literara de astazi:
Teufel).
Dominalia romana era puternic intemeiata aici in secolul
al III-lea, pe o vreme cind insa axa imparaliei se departase
foarte mult catre Rasarit,.acolo fiind, sub un intreg ir de
imparati luptatori, centrul insuci al Romei imperiale.
aici ca ci in alte locuril s-a pastrat pentru mormint vechiul
nume roman de tumba", de unde francezul tombe", care
aid este Tornm sau Tone (Uff der Tonen). S-a relevat ga-
sirea in aceste parti a unei medalii a lui Caracalla, care a
fost batuta la Smirna, ceea ce arata ca, pe cind la noi tot
felul -de elemente occidentale, intre care ci gali i spanioli,
se &eau amestecald cu localnicii ci cu so1daii veni0 din
In aceasta priving se poate consulta i publicatia Touring
Clubului belgian, Grand Duchd de Luxembourg, p. 41 .

www.dacoromanica.ro
225
15 Scrieri istorice vol. II N. Iorga
partile rasaritene, in schimb, pina In acest departat Occident
se aflau luptatori cari si-au fost dovedit vitejia chiar gi
In partile asiatice. Cind imperiul a disparut, populatia de
origine galo-romana, din ce in ce mai mult amestecata cu ele-
mente germane, s-a strins ca In Noricul sfintului Severin,
ea pe linia Rinului, unde si astazi cetatile episcopale Trier,
Confluentia-Coblenz, Colonia (Agrippina) nu sint altceva,
cu amintirea arhiepiscopilor suverani, decit continuarea
acestui sistem de organizaie a celulei populare in jurul
bisericii; rasare o viola nouti in umbra crucii, care infatisa
pavilza religiei noua, capabila so. opreasca, so. influenteze
sit domine pe barbari. La noi ar parea ca acest fel de orga-
nizare n-a existat, caci puterea episcopala s-a exercitat, in
partile romanesti, prin vladicii de pe malul drept al Dunarii,
dar oricine se gindeste la rolul asa de mare pe care 1-au ju-
eat la noi popii", cari erau, cu acest vechi nume roman,
amintind pe sacrificatorul pagin, egumenii minastii ilor de
care atirna asa de mult toata viata local., domnii de mai
tirziu nefacind decit sa Intareasca aceasta influenta natu-
rala, va recunoaste ca, in alta forma, gruparea aceasta in
jurul crucii a jucat un rol important si in trecutul nostru.
In localitatea din Luxemburg de care este vorba acum,
numele cel nou nu inseamna altceva decit Insilsi biserica
germana, Diet fiind forma locald a acelei vechi denumiri
pentru germani; Tiot (de unde Thiotisk, deci Deutsch), pe
care o intilnim si In localitati ca Thionville, care nu in-
seamna decit satul german", fara a mai pomeni de cuvin-
tul Thiois, care, in vechea limba franceza, inseanma veci-
nul germanic de la Rasarit. Traditia unei zidiri de la .4100"
(desi trebuie corectata data intr-un sens mult mai vechi)
este legata de cea dintii forma a bisericii locale, a bisericii
generatrice, care ar fi in prima ei forma Inca din secolul al
X-lea i ar putea sit reprezinte, daca nu vechiul templu
pagin,.cum s-a pretins, cel putin lespezile stramutate de la
acesta pentru a face o zidire de inchinaciune crestina,
aca cum s-a intimplat cu piatra termelor de la Trier, care a
servit la ridicarea stralucitei basilice din acest oras.
www.dacoromanica.ro
226
 Ping tirziu in secolul al XIII-lea, cind acum puterea feu-
dalti se intinsese asupra formatiei populare dominate de
clopotnitg, se mai pastreaz5. un sens de juder atit de
restrins in acea iustitia de vale din Diekirk", care este
pomenit intr-un document1, dei aceastg ittstitia sau iuris-
dictio poate avea i un sens potrivit cu obiceiurile feudale
ale evului mediu. Markvogtul, rnarfoit, apare mult mai tir-
ziu, atunci cind intelesul de la inceput al numelui locali-
tgtii dispgruse aproape cu totul, Diekirk neavind mgcar
obisnuita cartg" de privilegii, care se recunoate de noii
stgpinitori vechilor asezdri, odinioarg cu totul independen te,
dar semnul libertatii" (S. libertatis in Diekirken) se intil-
nete pentru toatg aceast5. vreme in actele publice. Pentru
originea numelui s-a Incercat de un arheolog local, Branta,
ai o altg etimologie, celticg, In leggturg. cu numele lui Dum-
nezeu2, etimologie care nu oferg insa nici o seriozitate.
Al treilea caz In leggturg cu ceea ce am constatat privete
localitatea Echternach.
Echternach, care se iveste In vechile acte publice sub
forma Apternacum. i Epternacus, cu finala evident romang,
ceea ce face c se creadg c. i aici ne ggsim pe o bazg stra-
veche, trecind de la preistorie la stgpinirea Romei, s-a
adunat, ca i Diekirk, aceasta cu bisericile sfintului Lau-
rentiu i sfintului Marcu, care nu par sg fie nite patroni
localnici, ci sfinti strgini, adui prin misionari, in junil,
nu numai a unei personalitgti sacre, cart so. fi lucrat hi
aceste locuri i sg-si fi ggsit odihna In acest pgmint, ci in
jurul uneia din cele mai mari personalitgti nispinditoare de
cretinism la Inceputul evului mediu. Este vorba de unul
dintre acei apostoli pe cari i-a trimes lumea anglo-saxong,
mai de curind convertitg i prin urmare mai fanatica, pen-
tru a duce religia crucii pe malurile, Inca pagine, ale Rinu-
lui. Englezul" Willibrod s-a transformat In gura acestor
oameni de altil natie in sfintul Willibrord. Riimgitele lui,
10.c., p. 42.
2 0.c., p. 47.
www.dacoromanica.ro
227
15*
coborite in. aceasta tlirina, se afla si astazi in cripta impo-
dobit cu interesante fresce dintr-o epoch destul de indepar-
tat a evului mediu i deasupra s-a ridicat interesanta basi-
lica, pastrind i astazi o parte din caracterul ei primitiv.
De sfintul ocrotitor, de pelerinajele la mormintul lui
renovat tn timpuri cu totul noi, de acest praznic",
asarranator cu acela pe care noi 11 avem In Suceava, cind
multimi din toate regiunile vecine, i chiar de mai departe, se
aduna pentru a cere rninuni Sfintului din secolul al XIV-lea
care a fost loan de la Cetatea-Alba, de ceremoniile ciu,
date, care se pastreaza i pin acum, cu lumea locala i cu
cea venita de aiurea, care, avind In frunte clerul i pe con-
ducatorii orasului, inainteaza In salturi ritmice catre mor-
mintul din cript, s-a legat o intreaga viata care trilieste
E,ti pina acum de-a lungul strazilor inguste, In casele cu

infatisare batrina, cu un farmec ce atrage necontenit vizi-

tatori si din OH straine. La noi, In jurul mormintului sfin-
tului Nicodim de la Tismana nu s-a putut alcatui o formatie
oraseneasca de acest caracter, ci, ca la Suceava, pentru
acel sfint de la Cetatea Alba, ca la Curtea de Arges, pentru
singura sfinta din tAranimea noastra feminina, Filofteia, a
fost intii aglomeratia de tirg derivata din cetatea initiala,
pentru ca pe urma numai s. i se gaseasca patronul,
Cu totul altfel a fost in Peninsula Balcanic, acolo unde
pe malul Marii Adriatice sau pe tarmul drept al Dunarii,
sfintii Alexandru Dunareanul, Vlasie Ragusanul, Trifon
de la Cattaro, pina. la sfintul Marcu din Venetia, de cea-
lalta parte a Adriaticei, s-a plecat, in aceste Romanii de
caracter popular, inlucuind imperiul, de la prestigiul su-
pranatural al fericitului flea-tor de minuni, care care aleargl
toate suferintele i toate sperantele omenesti.
Dar Echternach nu reprezinta numai aceste origini si
aceste caractere, pe care le putem apropia de lumea din care
facem parte, dar nu de forma particulara pe care a capatat-o
ea pe malul sting al Dunarii sau in regiunea Carpatilor.
Alaturi, este un alt motiv al Intemeierii, care se continua
pina departe in evul mediu si care mai ales face sa ma opresc
asupra acestei vechi cetati medievale.
www.dacoromanica.ro
228
 0 doamna de pamint, din prelungirea carolingiana prin
sernintia lui Arnulf, rege al Jtalieil Irmina, era, .alaturl
de insusi marele majordoin, incepator de dinastie, Plpin do
Heristal, stapinitoare n aceasta villa regiat`j Se erede 4
se putea stabili data de 698, poate discutabila, pentru Cc*
darea care ofintul Willibrord, impreun icu lacasul care 00
alcatuise acum in cinstea lull a stapinirii insesi esupra p&-
mintului dimprejur, i Pipin ar fi adaugit darul sau. Aceasta
nu ne sileste neaparat sa admitem s Sfintul insusi ar fi in-
trat intr-o situatie de proprietate asamanatoare cu a senio-
rilor laici si ca, precum procedau abatii cari au avut In
mina lor puterea legata de acest mormint venerat, s-ar h
stabilit in ordinea ecleziasticii un drept de succesiune.
Aceasta, desi, Vara Indioal5, i an exercitat aceleasi cirep-
turi politice pe care in Peninsula Balcanica, la care reve-
nim, le vedem atit de dezvoltate in stravechiul centru do
la Cetinie, in Muntele Negru", 'uncle vladica" era in ace-
lai timp domn. Calduza oficiala pentru Echternach poate
scrie cu mindrie at, de la 698 la 1795, se pomenesc gap-
tezeci i unul de egumeni, dintre cari unii s-au deoscbit prin
stiinta lor, altii prin energia si talentul de administratie"1,
Aici nu este prin urmare castelul, ci numai locuinti
abatelui in fa p. cu mormintul care sfinteste si nutresto
in acelasl timp formatia locala,
Dar locuitorii au viata lor autonoma, care-si &este
expresia in cladirea mentinuta pIn. astazi, 1 ca obiect de
curiozitate internationala, care se numeste Denzelt. Intro
zidurile ei se adunau breslele, avind in fruntea lor pe obis-
nuitul scultet, care in franceza evului mediu capiita In
aceasta parte si forma, interesanta, de geoutete. Desi acest
sef municipal trebuise s primeasca autoritatea abatelui,
o situatie corespunzatoare cu ce putea sa fie, de exemplu,
la noi, in Cetatea lui Roman-vocla din Moldova, capetenia
de bresle sub autoritatea suprema a episcopului, odinioarA
mitropolit al Tarii de Jos", cetatenii se adunau, in afar&
de afacerile lor zilnice, care se rezolvau in acelasi cuprins,
la o mare adunare anuala de Geding.
Echternach, Guide officiel, p. 14.

www.dacoromanica.ro
229
 0 cri1kluz5. aratri ce se petrece cu acest pelerinaj: Toti
oamenii liberi erau datori sri asiste la aceastri adunare, in
care se ceteau sentintele de dreptate, iar scabinii fixau
burghezilor drepturile lor i stabileau amenzile (buchten),
mai ales pentru p6catele facute In dauna padurilor"1.
Sub toate raporturile organizat,ia aceasta meritti intreaga
atentle a acelora cari cauta, i pentru a lumina trecutul
neexprimat in documente, ca la noi, al propriei lor tari,
.astfel de cazuri, a acelor istorici cari incep au da searn4
cri prin deosebite procedruri, care nu sint totdeauna documen-
tare, se poate trezi din adincul de unde s-ar fi crezut cri sint
ingropate pentru totdeauna asezaminte si forme de vial',"
care au o insemnritate cu mult mai mare decit accidentele
'Intr-adev6r consemnate in acte ale unei vieti politice ade-
sea de sirnplti suprafatil.
Bucureti, 1939.

I P. 17.
www.dacoromanica.ro
 CEI MAI MICI FRATI AI NOSTRI,
ROMANII LADINI

Cunoastem mai mull, sau mai putin pe

membrii familiei latine, careia ii apartinem prin spirit si
prin toate tend in tele noastre, desi legriturile cu unii din mem-
brii acestei familii sint atit de slabe, cum sint acelea cu
Portugalia, de care ne-am interesat numai cind se intimpla
acolo vreo dram5., vreo revolutie sau cind se srivirsea o
schimbare de regim, de la care am fi avut sa primim si noi
o IndrumEire.
Nu este de mirare ca par tea aceea, atit de importantri,
din lumea latina care traieste dincolo de Ocean si care in
timpurile din urma a facut asa de mari progrese, Spania dina-
intea razboiului civil avind legaturile cele mai strinse cii
ceilalti reprezentanti, destarati, ai natiunii, ne-a rrimas cu
desilvirsire necunoscutri, de si acolo, pe linga marile bogatii
pe care le ofera natura, pe litigit insusirile superioare ale unei
rase care a dus asa de sus frumusetea singelui pe care 11
avem i noi, pe linga o activitate comerciala atit de puternic5,
se intilneste si o miscare de idei i rnai ales o dezvoltare a
liricei, care merita toata atentia. Ne marginim sri avem le-
gaturi diplomatice, i, nu de malt, reprezentantul importan-
tei republici Chile ne-a vorb it, intr-o salt din Bucuresti,
cu entuziasrn si convingere, despre formatia i dezvoltarea
statului caruia ii apartine, iar din capitala acestei republici
mi-a venit o dovada de atentie, pentru care sit mi se ingaduie
sa spun c5. sint CU deosebire recunoscator.
Asa fiind, cine sa se coupe, afara de filologi, cum a lost,
cazul regretatului Ovid Densusianu, care a intrebuintat o
serie intreaga de lectdi pentru lamurirea limbii celei mai
putin cultivate din latinitate, cu ceea ce sint, ce vor sa
fie, ce au izbutit sa fact si este de sperat ca, impotriva infil-
tratiilor dirze ale germanismului i chiar impotriva unei anu-
www.dacoromanica.ro
231
mite tendinte italiene de alipire prin deznationalizare,
grupul de oameni, parasit de toata lumea si lasat In sama lui
proprie, care se cheama de unii rumunci, de altii ladini, de
Invatatii In materie de etnografie si de istorie: reto-romani
9i cari ei insisi, dupa ce au ajuns la insemnata lor constiinta
nationala
p? de astazi, prefera s fie numiti simplu numai
Cind privec;te cineva situatia lor de astazi, crede ca are a
face cu un grup fara Insemnatate, care este menit A dispara
si pe care 1-ar tinea Inca, pentru o existenta pur formalgt,
numai interesul elveldan de a nu se Intinde asupra pg.mintu-
lui Cmfederatiei ambitiile cuceritoare ale unor vecini lacomi
sa-si Insuseasc a. paminturi noi.
Deck' ii urmareste cineva In trecut, precum si daca isi &
osteneala de a patrunde la dinsii, In acele minunate vai,
asa de sus asezate, acoperite de adInci paduri de fag, In care
ei sint carausii marilor drumuri, crescatorii cirezilor de
vite si, in acelasi timp, oamenii cei mai pregatiti, prin
Insusi caracterul multiplu si ciudat al fiintei lor, pentru
once ocupatie orneneasca la care se cere inteligenta si energie,
lucrurile se prezinta altfel. i, ca unul care mi-am dat
osteneala sa urmaresc, si pentru o recenta comunicatie la
Academia Romana, ceea ce, In trecutul nu numai al Elvetiei,
dar, cum se va vedea, si a doua tali vecine, ca sa nu zic
trei, cea de a treia fiind numai micutul principat, germanizat
astazi, de Liechtenstein, reprezinta elementul acesta ro-
man", si ca Intiiul roman, cred, care s-a dus sa-i vada acasa
la dinsii, sa li vorbeasca limba, In unele privinte asa de
asemenea cu a noastra si sa se uite In ochii aceia negri,
destepti, cari lumineaza feta rotunda sub parul des si dirz,
cred &I aduc un folos acelei informatii generale pentru care
s-au creat conferirgele la Radio, daca v-gt vorbesc despre ce
sint acei pe care i-am numit In titlul acestei comunicari:
cei mai mici frati ai nostri".
Odata ei erau multi. Ceea ce vedem astazi ca bucati din
latinitate, rupte dupa limba si dupa constiinta nationala,
Rau intrerupte prin infiltratiile straine, dintre care unele
sint foarte largi ;ti puternice, asa twit niciodata nu se poate
www.dacoromanica.ro
232
gindi cineva ea ele ar putea ssa disparg, a fost odinioara o
singura unitate, care pornea de la Oceanul Atlantic i mer-
gea pinl la Marea Neagra, pierzindu-se i In stepele rasari-
tene fara hotar ale Eurasiei ruseti.
In special, intre noi, cari ne Intindem pe amindoua ma-
lurile Tisei, cari patrundem ea pastori in Moravia, cari,
venind din Balcani, inaintam catre insei aceste regiuni ale
ladinilor de astazi, i intre ceea ca au ramas ei, nu era nici o
discontinuitate. 0 singura pinza de rasa influentata de
romani, o singura limb., cuprinzind elementele sufleteti
dominante ale marelui popor ieit din vechea rasa iliro-
track i din Roma strabuna.
La inceput chiar, in partile de la nordul Alpilor, uncle erau
aa-numitele popoare subalpine, multe i felurite popoare,
in care s-au recunoscut influente celtice i patrunderi
etrusce manifestate prin inscriptii, dar baza trebuie sa fi
fost totusi iliriel, deoarece ilirii ajunsesera sa margineasea
toata cimpia rasariteana a Italiei i sa patrunda pina adinc
In munti, in aceste parti s-a exercitat o colonizare roman.
Era natural ea ea sa prindl stapinire asupra izvoarelor
Rinului, mergind spre nord, si Innului, eu numele iliric
En, de unde i numele de Engadine al unuia din tinuturile
locuite de romanii" de astazi.
Romanizarea aceasta a trebuit sa lase urme; ea n-a putut
s. dispara la eel dintli suflu salbatie al imbulzirior de
semintii germane, care in partAle acestea apartineau ramurii
alemanice.
Atita ar fi de ajuns pentru a stabili o legatura, pe care o
socot interesanta, dac nu pretioasa, Intre noi, urmai ai
dacilor cu singe traco-iliric, deznationalizati de aceeai
Roma, pentru a-i face un suflet prin aceeai limba, iintre
cei cari, sus, pe platoul helvetic, dar i In regiunile Tirolu-
lui i ale Adigelui de Sus, reprezentau aceeai opera de pre-
facere i de inaltare etnicit i eulturala.
Dar a fost i altceva. Intre noi i Intro aceti reti latini-
zati, reti este, cum am aratat in acea eomunicatie, probabil
in legatura cu numele riului Ren, Rin, care In celtica In-
seamna Infundature, prpastie", era o Intreagas mare si
www.dacoromanica.ro
233
bogata, adaug: luminatti, reginne de romanizare, care a
pristrat ca provincie romana numele semintiilor ilirice care
fusesera acoperite acolo de influenta romana: ale panonilor,
ale noricilor si ale vindelicilor. Prtibusirea maselor de sal-
b5.ticie nvalitoare a aruncat ia toate directlile pe acesti
oamoni, intocrnai precum anume goti, supusi influentei
trace din secolul al IV-lea, au fost aruncati pina la Baltic.
i pinti in sudul Peninsulei Scandinave, unde este o Gotie.
Unii din acesti pribegi s-au tras crttre Tisa i Muntii Apuseni,
impingind poporul romanesc, altii au patruns in aceste plirti
care apartin astrtzi Elvetiei i Italiei si au adaus la vechiul
ilirism romanizat un alt aport de iliri, cari trecusera prin
acelasi proces de deznationalizare. Ci asa s-a intimplat, o
dovedesc multe lucruri: cuvinte ilirice in limba ladina,
amintirea p5durilor de frasin de uncle veneau si pe care nu le
intilneau la aceste in1imi reci, ca si marele numar de
dialecte, vreo doukeci, la o populatie care in Elvetia este
astazi asa de r6strinsa.
Caci acolo abia de se numrtrti, amestecati cu germani in
partea de catre vechea capitalrt, scaunul de judecata de la
Curia, care so numeste i astbi in limba lor Cuera, patruzeci
de mii de oamoni, in cele citeva sate s'amtinate in vaile, in
glenurile din aceste ptirti, sub gadurile care sint Odurile.
Tirolul cuprinde o mica parte din aceasta rasa odinioara mai
puternica si care in aceste parti a trebuit, ca si in micul
principat despre care am vorbit si care p6streazrt Inca in
nomenclatura geografica urme romane, srt sufere o puternica
germanizare. Alti membri ai interesantului neam se OM
in Italia insasi, pe cursul acelui Adige cu numele romanic
si german, care este, ca i Innul F,d Rinul, pe o parte din
cursul lui, o aprt a acestei romanitati nenorocite. Din sutele
de mii care au fost, se pastreaza astazi numai acea parte
mica, spre care se indreaptgi, in chip firesc, simpatia in-
duiosata a cercettitorului i speranta ginditorului ca nu se
va intimpla cu dinsii ceea ce s-a intimplat cu reprezentantii,
in mijlocul slavismului de la Marea Adriatica, ai altei
ramure de romanitale, acei dalmati, dominati in munti
de pastorii vlahi" romani, cari dalmati erau InUatisati,
www.dacoromanica.ro
234
acum citeva zeci de ani, printr-un singur om, de pe buzele
caruia filologul Bartoli a cules taina unei limbi, acum pentru
totdeauna moarta.
Viata acestor romani" a fost, vreme indelungata, In-
chis in satele lor, care se cheama vecinatati", ele avind
legaturi de la o vale la alta, in jurisdictii", care sint ca si
judetele noastre, prin institutii ca aceea a convichilor",
cari nu slat altceva decit legatura dintre vecini". Pentru
limba lor, Intr-o vreme cind nu era invatmint de stat, nici
tendinta de deznationalizare oficiala, ci oamenii se tineau
in legaturile lor firesti, avem Inca din secolul al XVI-lea
acte redactate de dinsii, cu ocazia intilnirilor in care se
luau hotdriri care priveau mai multe din aceste organizari
de vai, asa de asamanatoare cu ale noastre. Nu toate aceste
documente de limba sint deopotriva, fiindca. deosebirile de
dialect sint destul de adinci.
Pentru a se predica poporului, pentru a-1 tinea In catoli-
cismul care era atacat de Reforma, clerul s-a sinytit dator sa
se adreseze oamenilor in limba lor, romanismul" catolia
ajungInd in felul acesta, prin anumite locuri, sa se confunde
cu romanismul" de rasa si de limba.
Fara aceasta, mult vreme n-ar fi fost vreo literatura, sau
ceea ce numai cu multa aproximatie se poate numi asa.
A fost chiar o vrem.e cind oamenii erau complet descurajati
si, neavind cuvinte pentru notiunile superioare de cultural,
erau gate sa le Imprumute de la italieni, cu gramada, sau, si
unele din aceste cuvinte, desi ciudate, au ramas, de la o
limba asa dA deosebita cum este cea germana. Cu acest sis-
tern, s-ar fi ajuns la acelasi rezultat ca i pentru nenorocitii
dalmati.
S-a produs insa, Intr-o tail de cantoane si de vai, o reac-
tiune, care a legat strins aceste ramasite pretioase de limba
lor si a indemnat oameni de talent sa-i daruiasca o literaturrt.
Am cautat sa. ma initiez intr-Insa, si nu regret truda pe
care am cheltuit-o, citeva zile. S-au saris, de vreo trei gene-
ratii credincioase trecutului national, lucruri interesante,
In proza si mai ales duioase poezii, din care nu lipseste o
tendint polemica, de lupta Impotriva tendintelor de Instrai-

235www.dacoromanica.ro
nare. Scriitorul cel mai In vaza al lor, astazi un om de
saptezeci de ani trecuti, o frumoasa figura de rasa, Peter
Lansel, mult timp consul al Eivetiei la Livorno, este desigur
omul cel mai reprezentativ al romanilor" din aceasta tara.
Dincolo de hotarele elvetiene, in Italia, nu poate sa fie
vorba decit de o lume taraneasca, In mijlocul careia nu s-a
manifestatpina acum, afar de revista Ce faz ta (Ce faci tu?"),
a friulanilor de la Udine, tendinte de inaltare In domeniul
spiritual, si este chiar o intrebare daca, in conditille speciale
In care traiese acesti romani din jurul Alpilor, sint posibili-
tali de legatura cu acei cari, prin calendare, prin almanahuri,
prin carti populare, prin crestom.aldi in mai multe volume,
cum este a lui Decurtins, alaturi de crestomatia germanului
Ulrich, cauta sa intretie In populatie acea credinta i acel
devotament prin care se poate salva o semintie, chiar cind
este asa de redusa.
Imi pare rah ca. nu pot inftisa ascultatorilor i vederi din
satele lor si nu li pot aduce inainte figurile, asa de asamana-
toare cu ale oamenilor nostri, pe care le-am intilnit acolo.
Dar pot sa li spun ca. in buna vointa cu care ei primesc pe
straini, Indata ce ii pomeneste de legatura lor cu fratii cei mai
departati, este acea afabilitate care deosebeste rasele in-
Hum-tate de cultura romana., de la un capat pina la altul
al largii lor harti.
Am putea relua oarecum aceasta legatura, asa incit sa
poat intelege ei ca, pe linga popoarele latine pe care le
cunosc, mai este unul, pina la care, de altminteri, patrundeau,
poate, din Old in cind, alaturi cu zidarii din Udine, si
uitiva dintre ai lor cari se gasesc In vecinatatea acestei
provincii. Si pastrez adresa acelui simpatic tinar care, tre-
cut, ca multi din singele sau, in Italia si intrebuintat In
capela de la Sfintul Petru din Roma, se arata dispus sa
intreprinda, cu oameni din satul sau si din vecinatate, un
drum la Bucurestii nostri, ca s. ni aduca vestea unui cintec
In care cei earl 1-au auzit i I-au Inteles au descoperit apro-
pieri uimitoare cu insasi manifestatia romaneasca a durerilor
si a sperantelor.
Sfaturi pe intuneree, vol. II, Bucureff, 1940, p. 313-321.
www.dacoromanica.ro
236
 TAINA ELVETIEI

Cea dintii irnpresie pe care o face tara cu.

rioast i adinirabilt. care este Elvetia sau, doe/ voiti st-i
zicem: Svitera, de fapt nu se potrivete nici un nume, nici
eeltlalt, fiindct Elvetia vine de la vechii helveti, cu cari a
luptat Cesar 1 din cari s-a strecurat doar putintel singe
la locuitorii cantoanelor romande din vest, iar Svitera este
in legIturt numai cu cantonul Schwytz, a ctrui origine
etimologict, de altminteri, cred c5. n-a fost 15.murit5. nici
pint acum, este c5. are cineva inainte un lucru perfect, nu
numai organizat i n-as vrea s5. zic: mecanizat, c.ci aceasta
ar insemna o critict, ci de o admirabilt aranjare".
in privinta aceasta chiar ar trebui s. fac o rezervt.
Cind zice cineva: aranjat, aceasta Inseamnt ea se are In vedere
un anume scop. Acest scop ar putea st fie unul de paradt
sau unul de citig. Incepind cu cel de-al doilea, este sigur
et Elvetia trtiete, dar numai In mica'. parte, din industria
strtinului, pentru care s-au Mout toate uprintele, afart de
aceea a coboririi monedei la o valoare care s-o fact mai
accesibilt pentru oamenii din ttrile de valuta: depreciatt,
cari yin acolo cu miile, dar elvetienii, ingrijind de tara lor
aa cum o fac, indeplinesc mai mult o datorie fatt. de ei
Insigi dealt s serveasct unui scop de comercializare general/
a ttrii lor. Iar, in ce privete o figuratie spectaculoast,
ea este impotriva tuturor obiceiurilor acestui popor, care
inamte de toate se gindete la cea mai destvirsitt simplici-
tate i ctruia orice paradt i se infaiieazt aproape ca o
necuviinta.
Aceast perfectt aranjare se observt in toate domeniile.
Ar zice cineva ct, in afart de lucfarile de artt, natura
insti Ii este supust. Evident c5. elvetienii n-au gasit mij-
locuI de a acoperi prIpastille i de a scIdea caracterul
www.dacoromanica.ro
123Z
uneori infioriltor de frumos al muntilor i, de altfel, ei ar
considera aceasta ca o scgdere a valorii de frumuset a pa-
triei lor, dar in marile pkluri care se vor fi tAind poate,
dar eu n-am bilgat de seam6 riiciri, asa cum se bagA de samr
la noi exploatarea barbara a muntilor de cilitre aventurierii
capitalurilor si de catre escrocii irdigeni cari se arunc6 lacom
asupra lor, in aceste frumoase priduri adinci, pare ca' ar fi,
pe lingti tot ce poate srt dea natura, i un aport omenesc
voit i indeplinit cu toat5. stkuinta. Ar zice cineva ca este
vorba de pilduri, sa mi se ierte cuvintul: pieptAnate,
dna nu si frizate.
In adIncuri curg ape mari, intre care Rinul, pe care 1-am
vazut si In vilile adinci ale Grisonilor, intre romanii"
ladini, fratii nostri cei mai mici si cei mai putini, de cari
voi vorbi data viitoare, si pintt la Bale sau. Basel, Basileia
romanilor, unde el se 1nfiltiseaz5 ca un puternic rostogolitor
de untie, dar aceste riuri au intr-insele ceva calm i ascult6-
tor, Lira sel se vadil prin aceasta o constringere i o z5.gAzuire
a energiei lor naturale. Tisnesc din piatril cascade care se de-
irii ca o singura Improscare de spurnd ; ele an intr-insele
ceva profund impresionant, dar niciodat aceasta putere
de impresie nu se ridicrt pin5. la caracterul tragic, ci i acolo
pare ca acestor porniri de ape li s-a stabilit un drum si
drumul acesta este tot asa de sigur si de neted cum este acela,
admirabil asfaltat sau pietruit cu granit, care duce de la un
capilt pin la celillalt al Orli, strAbatind i toate coclaurile,
pinil ieri neparunse, ale muntilor.
In schimbarea rilpede a climei, care face ca, In cursul unei
singure zile, BA se inlocuiasc5., tot asa de maiestrit ca intr-un
spectacol, ploaia puternicA din zori, varsArile de soare din
dimineata mai inaintatil, incruntarile de nori de la amiazA
E;S i tot ceea ce poate pregati pe urma" junatatea a doua a zi-
lei, pinft la acel amurg plin de o umbrA cu totul particulara
care este unul din caracterele tarii, i intr-aceasta este ca o
executare de program, ins5. WA. anunturi lipite la poartil
i fArul indemnurile de a intrg ale portarului.
Icoana acestei 1iniLi orinduite, acestui calm voit, impus
gi observat, se vede i in acele minunate lacuri, In care se

www.dacoromanica.ro
238
fasfringe nu numai cerul de sus, ci ar zice cineva: un alt
cer deflesubt, cu lumini verzii, ca acelea pe care le-a prins
pictorul acestor locuri, Bocklin ; in oglinda lor, abia rdscolitd
din cind in cind de abureala de vint a muntelui, sau de
biciuirea momentand a furtunii, este intruparea insdsi a
caracterelor fizice ale acestei buctiti de pdmint care nu-si
afld pdrechea nicOiri.
Oamenii sint asa cum li arat caracterul pe care au stiut
sd-1 dea si naturii in mijlocul cdreia trdiesc. S-au intimplat
In Elvetia mai multe revolutii: marea schimbare religioasd
de pe vremea lui Luther s-a Mout aici, prin interventia lui
Ulrich Zwingli, parohul din Zurich, care fusese pe vremea lui
un student foarte vioi i cunoscuse toate pldcerile zgornotoase
ale vietii, cu multe acte de silnicie. Si. multimile se ridicau
cu cererea de a se desfiinta, imediat si radical, orice aminteste
catolicismul, in care vedeau nu numai o idolatrie contrard
Bibliei, dar, In acelasi timp, i o imputinare de libertate,
cu o cdpetenie religioasd trdind In str5indtate.
Nu este carte de istoria Elvetiei, in care so. nu se vorbeascd
de furia care cuprinsese dupd 1830 pe muncitorii din Zurich,
atunci cind ii s-a pdrut c5 rostul lor, cu toate posibilittile
de cistig, ii s-a stricat prin introducerea masinilor, devenite
astfel inamicul.
Dar acestea sint lucruri intimprdtoare si care n-au dOinui-
re, cele mai multe dintre dinsele fiind relativ noi, fat5.
de trecutul de atitea veacuri al acestor locuri. lar acea stare
de spirit unic5. de care vorbeam nu este in legdturd cu isprd-
vile sdvirsite, sub cerul cald al Italiei, de minunatii ostasi
cari se dildeau oricdrui stat, de sigur i pentru platd, neavind
cu ce sd se intretie in locurile aspre de unde veneau, dar in
acelasi timp i pentru a-si avea momentul eroic i a-si cdpata
o glorie pe care cite unul dintre dInii izbutea s-o Infdtiseze
si In anumite forma de artd. Calmul elvetnian este produsul
unei serii intregi de imprejurdri, care s-au unit intr-o sin-
tezd numai In cuprinsul secolului al XIX-lea.
Fiindcd Elvetia nu este creatia unei natiuni. Nu se poate
vorbi mdcar, in ciuda deosebirilor de limba, care sint asa
de mari, fiind patru graiuri deosebite Intr-un cuprins qa de

www.dacoromanica.ro
239
mic, de un neam fundamental, asupra cgruia s fi trecut
ngvgliri care ar fi impus limba noug, deosebitg de aceea din
cele mai vechi timpuri.
Aici romandul este un gath-roman, ca gi francezul vecin:
germanul, descendent al alemanilor i burgunzilor, nu se
deoub-ste intru nimic de reprezintantii aceleiagi rase cari
se ggs-sc dincolo de hotarele Elvetiei; italianul din cantonul
Ticino este de aceeagi calitate national', fie gi ea insggi
amasteeatg, din celti gi romani, ca i acela care se &este
dincolo de gardul de munti al granitei, iar romanul, ladinul,
din vgile de la Cuera i Saint-Moritz, este, dupg crediga
mea, i reprezentantul neamurilor din Noric, Vindelicia gi
Panonia, pe care vintul invaziilor le-a grgmadit In acest
ultim refugiu.
Intrebarea este atunci: de unde vine laptul c too acegti
oameni, dintre cari cei mai multi, ping gi la tgranul din
satele depgrtate, cunosc limbile fratilor de viaVa politict,
au ajuns s aibg aceeagi psihologie i, in contact cu toate
problemele, greutgtile i idealele vietii, au ajuns sa." urmg-
reascg acelasi scop?
Explicatia obignuit5., aceea pe care o intilneste cineva In
cartile lor de istorie, neobignuit de multe, avind uneori
caracter local, iar altgdat5, tinzind &Are o sintezg care sg
reprezinte viata comung a tuturora, aste aceea cg, de la o
bucatg. de vreme, s-a impus cu o extraordinarg putere, poate
gi sub apgsarea ameningrilor venite din vecingtate, ideea
de stat.
Acest stat ar fi ca o creatie a tuturora, un bun obgtesc,
care trebuie aparat impotriva oricui. El este pretuit pentru
mai multe motive. Unii scot inainte faptul ca in nici un fel
de alte leggturi ode patru milioane de oameni, deosebiti ca
aspect, singe gi limbg, din Elvetia, nu s-ar putea gag In
imprejurgri mai comode.
Elvetia ar fi, prin urmare, reprezentanta caracteristicg a
lui Ubi bene ibi patria", uncle este bine, acolo i patria
cuiva".
N-ar putea tgga'dui nici cei mai idealigti din elvetieni
ca este ceva i in aceasta. Cu toate greutgtile economice
www.dacoromanica.ro
240
care s-au prezentat de mai multe ori, cu tot rezultatul unor
simpatii de-rasa, pe care Mare le Razboi si autarchiile "Ulna-
toare 1-au afirmat si 1-au exagerat sentimental pint acum
citiva ani, Elvetia ramine o tart. in care este bine de trait.
Dar, In aceleasi carti si In lucrarile de -sociologie care li
stau alaturi, se vorbeste de cultul libertatii, care ar fi sem-
nul deosebitor al acestei lumi elvetiene.
Aceasta. libertate nu trebuie Inteleasa asa cum poate ar
dori-o acei cari o predica. De fapt, guvernele cantonale in-
tervin In toate rosturile vietii omenesti. Oricine a Incercat
sa treaca peste interesele pe care le apara ele, s-a lovit
imediat, nu numai de o impopularitate, dar de o prigonire
care adeseori n-a crutat ramie.
Cu ocazia congresului de istorie la care am luat parte, ni
s-a prezentat o foarte frumoasa lucrare a lui Feller despre
dezvoltarea istoriografiei elvetiene, ceea ce ra-a Indemnat sa
alerg la insesi operele acestea istorice, din care cunosteam
pina atunci numai pe un Johannes von Muller si pe un
Simonde de Sismondi. 5i in aceste carti si In toate biogra-
f iile, se arata motivul pentru care oameni de saint', din cauza
unei anumite atitudini religioase sau ideologice, si-au pier-
dut intreaga situatie si au trebuit sa caute o pine In straina-
tate. Ba chiar unul dintre oei mai distinci vechi reprezen-
tanti ai istoriografiei in aceste locuri a fost atacat grosolan,
lovit si adus astfel, prin dezgustul pe care i 1-a inspirat
aceasta atingere cu palmele si pumnii conationalilor sai,
sa afle un loc de hrana si de manifestare Eber a ideilor sale
dincolo de hotar, in Germania.
In fundul acestei obisnuinte, capabila de a reline in anu-
mite limite o lume intreaga care iubeste viata,nu-i dispre-
tuieste placerile, dar nu trece peste anumite limite, trebuie
sa fie si unele obisnuiute medievale.
Este adevarat ca lipsa de gust din timpurile noastre
alipeste, din nenorocire, ca si In Italia, la Milano, cladirile
de sticla nuda si cruda, insirate In procesiuni de ferestre
patrate -sau oblonge, cele mai ciudate zidiri de moda nout.,
de tipurile cele mai vrednioe de admiratie sau de simpatie
ale unei vechi arhitecturi. Dar, in muzeele pline de produsele

www.dacoromanica.ro
241
16
artei, ea lucrare a metalelor i tesatur a covoarelor, In as-
pectul atitor locuinte, In ceea ce pastreaz5. Inca misterios
atitea strazi tainuite, prin care n-a putut strabate un gust
strain, evul mediu traieste.
Si acest ev media se dovedeste, oriunde exista, totusi eel
mai puternie chiag pentru viata oamenilor impreuna.
La aceasta Insa trebuie s5. mai adaug ceva. No i traim intr-o
ar unde fiecare se gindeste la sine: cit opera social era
la inaintasii nostri, s-a Impra'stiat. Egoismul individual
se manifest si In formele cele mai grosolane, intr-o epoca
din care lipsesc asa de mult ctitorii i binefacatorii.
N-as zice, gindindu-ma la poezia noastra populara, la
muzica noastra, ca avem mai putina simtire decit altii,
aceasta mai ales in legaturile fundamentale, i iarasi n-as
atribui elvetienilor o dispozitie sentimentala pe care n-ar
avea-o alte popoare. Vizita la un specialist elvetian de rasa
germana, aceasta o stiu din experienta, d. constatarea
exacta a felului suferintii pentru care se cauta cineva,
dar mai putin mingliere decit este obiceiul, aiurea, sa se
adauge.
Nu este mai putin adevarat Insa ea acolo, In Elvetia,
oricine crede ca are dreptul sa se adreseze la eel dintii om
intilnit in calea sa, pentru o opera de solidaritate.
Se poate ea ornul Imb5trinit Inainte de vreme i rau
Imbracat, care intinde, de diminea ta. pina seara, necontenit
un manunchi de flori, sa se Intoarc5. acas cu buzunarele
goale, dar nu trece o zi fara ca un apel, care totusi trebuie BO'
fie Intovartisit de rezultat, sa nu se indrepte, pentru operele
sociale, culturale, sanitare, catre trecatorul de toate clasele.
Azi este vorba de acea ridicare a teatrului comunal din
Zurich, pentru care vind insigne fetele in costumele, asa de
pitoresti ale tarii, mine pentru un alt scop se va face o colecta
menita s5. aduca putini bani In casa saraca a unei alcatuiri
filantropice; vei prirni cutiuta de prim pansament pe care o
Imparte, pentru un franc elvetian, asociatia samaritana,
care numara zece mil de oameni, gata sa alerge la orice
accident. i, in asta zi, expozitiile din scuaruri vor fi pentru
o mai buna crestere a copiilor, iar, indata dupa aceasta,
www.dacoromanica.ro
242
se vor oferi trecatorilor foi de arbori medicinali, pentru tot
felul de ceaiuri, i gustoase lucruri de mincare de fabricatie
indigen5., pentru ca sa. se ajute la cresterea copiilor, firi
tata declarat, ai fetelor care nu s-au invrednicit de favoarea
crisatoriei si au totusi si ele o datorie de mama de indeplinit.
Mult ev mediu I Strins5 dependent:a a oamenilor unii de
altii.
Iata lucruri pe care am trebui s. le improspatam la noi,
sau s5. le cream din nou.
Sfaturi Pe Entunerec, vol. II, Bucure,ti, 1940, p. 304-312.

www.dacoromanica.ro
16*
 ISTORIA STATELOR BALCANICE

CONDITIILE CADERII
STATELOR CRESTINE DIN BALCANI
SUB STAPINIREA TURCEASCA.

State le crestine din Balcani, pe care le-a

inlocuit In vreo sut 5. de ani dominalia imperial otomand,
n-au c5.'zut, cum. se crecle In genere, si nu numai de neInvg-
tali, printr-o catastrord. religioassa. Inaintea unui dusman
fanatic, pornit pe distrugerea legii lui Hristos. Nu, turcii
lui Urcan, Murad, Baiezid, Mohammed I-iu, Murad si Mo-
hammed al II-lea cei vase sultani ai cuceririi n-au
rabunat Islamul pentru atacul crestin al cruciatelor.
Aceste state: grecesti, slave, slavo-grecesti, albano-gre-
cesti, albano-slave, latine eran de toate felurile in
nespusa complicatie local, creseind pe fiecare zis-au sf5.-
rimat pentru aceleasi motive care au aclus, in aceeasi epoc6
si in imprejurki adesea asembiatoare, ruina formatiunilor
politice locale, provinciale din lumea apuseans. Astfel de
eam5.,ite ale evului mediu nu se puteau mentinea nic'airi:
In Occident, ele s-au topit inaintea monarhici absolute
apaqinind aceleiasi religii si aceleiasi natiuni; in Orient
stabilitorii unit'atii monarhice, pg.cii absolutisrnului, ordi-
nii unui singur st6pin, au fost osmanliii.
De aceea ei si pot ssa aparg, nu ca un popor ca'ci acesta
n-au fost si nici n-au trebuit s'a fie niciodata., ci numai ea o
armatd, ea o dinastie, ca o clas6 dominantd. Ce lipsea ca
puteri, ca inteligen0, ca pregsatire se punea la loc prin
ins6si tendintele timpului, prin spiritul de neinvins al unei
epoci in istoria omenirii.
0 scurta.' privire asupra imp5fatii1or si domniilor care dis-
par, va invedera aceasta in cuprinsul capitolului de fata.
1. Imperial bizantin se intorsese din Niceia cu toate amin-
tirile si normele sale tradilionale de guvern, dar nu si cu
aceiast constiinfa de care erau Insufletiti fugarii aristo-
www.dacoromanica.ro
244
cratiei grecesti, Lascaris, Vatati, Paleologi, Comneni, and
paraseau, la 1204, capitala cucerita de latini a imperiului
de Rsarit. *i in aceasta privinta Rasaritul se supunea si
el cerintelor timpului. Precum in lumea latina se trecea peste
unitatea necesara a Romei pentru a-si avea expresia noile
organisme natdonale, care ajunsesera a-si da seama de ele
insele, tot asa acesti romani", Weep a capata acurn o con-
stiinta special greceasca. 0 data cu dinsa trebuie s se con-
state insa si o manifesta slake a credintei in nevoia unei
imparatii ecumenice, universale, legata de hotarele lui
Constantin cel Mare si lui Iustinian, ba chiar de opera unei
mai vaste unitati de cultura politica roman, asa cum o
cunoscusera sau o refacusera acestia.
Linga drepturile kr, mai vechi poate, mai depline, Pa leo-
logii si sfetnicii lor intorsi in Constantinopol consimteau
sa recunoase5 alte drepturi teritoriale, ba ei mersera chiar
asa de departe, incit recunoscura alte forme de imperiu de-
cit a lor. Se impacara cu ideia unui tarat bulgar fara vreo
atirnare, politica sau dinastica, de dinsii, .cu un regat al
Serbiei, caruia-i trimiteau principese de-ale kr ca tovarase
de tron si viata ale crailor cu coroana din Apus, cu un regat
al Ungariei, al carui aliat pe picior de egalitate e insusi
Mihail Paleologul, cu impartia puternica din Apus, in-
trata acum pe mina, tot mai indrazneata, a Habsburgilor, si
cu cealalta forma imperialg, a papalitatii, cu care nego-
ciara la Lyon pentru Unirea bisericilor, ajungind si la
incheierea unui tratat, zadarnic Fara vina bor.
Dar totodata se recunostea, sub inriurirea unui mediu
latin feudal, pe care noii imparati greci, de o sama cu
potentatii slavi din preajrna kr si cu Cesarii latini, prede-
cesorii lor, nu erau in stare sa-1 inlature, legitimitatea acelei
vieti separatiste latine, intru toate asemenea cu viata fran-
ca" din Siria cruciatior, din Cipru si alte teritorii ase-
manatoare, pe care o stabilise biruinta venetienilor, a lui
Balduin de Flandra, a lui Bonifaciu de Montferrat, a lui
Villehardouin si a lui Guillaume de Champlitte. In acest
imperiu, mai mult cleat in al Comnenilor, asa de strabatut
si el totusi de spiritul Apusului, dar nu pina la derogarea

www.dacoromanica.ro
245
de la normele Indatinate, se pronunta o tendintit &Are apa-
nagiile cadetilor si rudelor mai apropiate, catre Infeudarile
in favorul servitorilor mai pretdosi ai dinastiei, cdtre auto-
nomia guvernelor provinciale.
SS amintim astfel rolul mare pe care 1-au jucat catalanii
lui Roger de Flor, creat Cesar, pentru ca atitea drepturi
irnparatesti sd fie cedate In miinile sale, pe vremea razboiu-
lui din Asia cu turcii; sa amintim situatia particulara,
Impodobitil tot cu litlul de Cesar, a sirbului Voihnas, aceia,
analoga, a despotului Ugliesa, fratele craiului Vucasin, sau
a lui Constantin si a fratelui stiu Ioan, Dragasizii de la
Velbujd (Chiustendil), situatia calor doi capi de mercenari
bulgari Momci15. si Dobrotici, din care acesta din urrnd,
creat despot la rindul situ, stapini cu autoritate de la impe-
riu castelele Marii Negre de la Midia pina sus la Chilia.
Cind Joan Cantacuzino ridicd, impotriva lui Ioan al V-lea
Paleologul, pretentii la tronul imperial, el Imparte provin-
ciile cistigate de dinsul cu fiul Matei, caruia-i dil Adrianopo-
lea si o larga parte din malul Marii Egee, si cu fiul Manuil,
care recistiga Moreia asupra loctditorilor Imparatului latin
titular Robert de Tarent si o pastreaza pentru sine. 5i Ma-
tei Cantacuzino, impodobit cu titlul imperial, isi pastra
provinciile dupa retragerea tatalui sdu invins si restaurarea
pe tronul imparatesc a Paleologului: pierzind la rindul sau
o luptil hotaritoare, i se inga.duie a-si cauta undeva un cuib
si el iI afla tot in Moreia, unde-si ispraveste viata. Asani se
Intilnesc apoi ca dinasti la Cava la si In insula Thasos.
Mama acelor tineri Cintacuzini era si ea nepoata de fiu
a lui loan Asen, tarul Bulgariei si Matei isi zice cu mindrie
si Manes, precum Constantin, ultimul Impdrat, isi va zice
dupd mama slava, Dragases , si sotia lui Manuil, Int.ii
logodit cu o Lusignan, e o slrboaica. 0 fat a lui Cantacu-
zino batrinul ia pe despotul Epirului, Nichifor Angelos
Dnkas, iar alta pe Insusi sultanul Urcan. Ordinea politica
bizantina, slava, politica si osmand se confundd astfel in-
tr-una singurd, din care va birui, lard osebire narionald sau
religioasd, acela care, mai potrivit cu nevoile cele noud ale
timpului, va fi, tocmai prin aceasta, mai tare.

www.dacoromanica.ro
246
 Sistemul se pitstreaza si mai departe, parind, in haosul
luptelor eu bulgarii la Nord, cu sirbii la Apus, cu turcii, in
curind, pratutindene, singurul prin care s-ar putea 'Astra
ceva din imperiul de odinioara. Loan al V-lea imparte feude
fiilor intocmai cum o face in Apus Joan eel Bun, regele
Franciei: in locul lui Manuil Cantaeuzino savirsit din viatil
in despotatul s'au din Misithra, vechea Sparfa, el aseaza
pe fiul salt Teodor, caruia-i urrnit apoi Teodor al II-lea
(1407-43), Dirnitrie si in sfirsit Toma Paleologul, frati eu
oitii ai lui loan al VIII-lea, ea si el fii ai int Manuil, si
tmpotriva celui din urma lupta, eu ajutor albanez, Manuil
Cantactizinul, nepotul de fiu al principelui aratat mai sus
ca recueeritor al Moreii. A fost un timp eind i despotatul
moreot se farimitase asa de mull, Inca, linga Teodor eel
Tinto, dominind din Misithra, intilnim la Vostita pe fratele
sau Constantin si la KalavryLa pe cellalt frate, Toma, si
ei lupt cu latinii rmai acolo: eu arhiepiscopul de Patras
(1429), eu Oliverio Francone, aventurierul asezat In Kla-
rentza, pe urma infringerii lui Centurione Zaccaria,bailul eel
din urrna, apoi principele Ahaii (din 1417). In Salonic,
acelasi imparat Manuil, care si el guvernase orasul, pune ca
loctiitor pe al patrulea fiu at salt, Andronic (+1420), si
de la acest biet lepros si epileptic orasul ajunse In mina
venetienilor, meniti a-I apara, indelung, dar fara folos,
impotriva turcilor. Boala si calugarirea impiedicau pe acest
print de a Jua parte la inversunata lupta pe care o poarta
pentru tron fratii siii, dintre care Constantin era menit s5.
piarit aparind Constantinopolea impotriva lui Mohammed
al II-lea.
Daca In aceste parti de stapinire directa opera de desfacere
arm necontenit, ne putern inchipui ca. era imposibila orice
incereare de a face grt reintre in ordinea imperiala provincii
cure de mult, de la caderea Constantinopolei sub latini, se
deslipisera pentru a forma organisme independente. in
Epir, despotul Mihail fu ingaduit sa-si ispraveasca zilele in
pace, la 1271, ba chiar &I lase tara fiului sau Nichifor, care
pierdu indata cele mai multe din posesiunile sale in mina
www.dacoromanica.ro
247
Angevinilor din Neapole pentru ca, dup5, 1300, bailii regali
din familia Tocco s5. se fac51 independeati, ca si bailii 1m-
pArati1or latini din Constantinopol, in Ahaia. La 1337-8,
bizantinii erau s5. mosteneasca treator pe Nichifor, si, In-
data, pe lingl acei dinasti italieni din familia Tocco si alba-
nezi din familia Spatas, despoti de Arta si Ianina, familii
grecesti ca aceia, de origine bulgareascl ing a Comnenilor
se vor aseza in locuri prielnice pentru cistigul din comert, ca
Avlona si. Kanina. 0 timid interventie bizantina' fu repede
respins. In Tesalia, locuit5. mai mult de Vlahi, bastardul
lui Mihail, Ioan, cirmui in voie cu titlul de sebastokratorl.
Andronic al II-lea, un viitor socru, nu putu sa-1 inlocuiasca
cu fiul sh'u Teodor, care tinea pe mostenitoarea Companiei
Navarese din Atena si aruia-i Mau totusi un loc in Etolia,
care,unit5. cu Acarnania si cu Cefalonia, Isi avea alt st'apini-
tor, dintre Orsini dar grecizat2. Un urmas departat al lui
Joan, Maxie Angelos, fu acel care pierdu tara in mina turci-
lor Inca inainte de 14003. .

La inceperea ofensivei lor, pe la jumnatea veacului al

XIV-lea, turcii n-aveau deci In fata imperiul, In vechiul
ens unitar, roman, al cuvintului, ci pretendenti in lupt cu
detin5.toru1 lecitira al coroanei si st'apinitori locali care nu
e deosebeau intru nimic de seniorii latini din vecinritatea
or, mica monede a iraperiului latin, a regatului de Salo-
nic 5i a principatului Ahaii. i aceast situatie se mentine
apoi pin5. la totala disparitie a Salonicului intii (1430), a
Constantinopolei (29 mai 1453), a despotatului Moreii
(1458, 1460), asupra lui Dimitrie, care-si da' fata in haremul
sultanului si primeste de la el un apanagiu de batrinete,
si asupra lui Toma, care--si cAut ada'postul 1ing5. papa, in
sama c5.ruia-si las copiii, din care ins unul trecu la legea
noilor stapinitori In Orient.
Sa ad'augim c5. de la 1355, cInd Halil fiul lui Urcan ca-
lari ling Ioan al V-lea, ca ginere linga socru, in mijlocul
1 Jireek, Geschichte der $erban, 1, p. 322 i urra.
2 Iorga, Notele unui istoric, in Analele Acaderniei Rorndne pe
1913, pp. 144-5.
3 JireZek, In Byzantinische Zeitschrift pe 1911, p. 585.
www.dacoromanica.ro
248
populatiei bizantine bucuroase de splendorile unei nunti
Impk5.testil, de la participarea lui Manuil, In 1391, la lup-
tele lui Baiezid, care-i venea rud si prin cstoria, pome-
nitg, a lui Urcan lnsusi cu fata lui Cantacuzino, crezindu-se
chiar a ar fi cu putint ca impratul s5. comande flota
sultanului, ca unul ce era Intru toate supus la poruncile lui
Baiezid"2, de la prezentarea basileus"-ului, print grac si
slab, la Seres, al5turi cu alti vasali, In 1393 P, nu mai poate
fi vorba de un antagonism Intre dou puteri politice irecon-
ciliabile. Astfel de atitudini uciseser6 moralmente imperiul
degenerat si neeredincios traditiei sale cu mult inainte de
acea catastrof5. din 1453, care singing a ramas In mintea
urmasilor pentru a simboliza cklerea lumii bizantine intregi.
Pierdutri la margenea de &Are georgieni si iberi, Implir5.-
tia Trapezuntului, creat5. de Comneni fugari la 1204, era cu-
prins Inc6 mai mult in lurnea turceasc6 vecin, de la care-si
lua aphsatorii si patronii. Turcii din Amit si Paipert intervin
In veacul al XIV-lea de atitea ori hotbirindu-i soarta arde-
rea Trapezuntului la 1341 de cei dintii ba chiar chira
Maria din slngele Comnenilor ia pe emirul Tura li la 1352,
pe and o fat a lui Vasile I-iu ajunge sotia unui sef geor-
gian, care va pr5.da peste putin K.erasuntul, a doua ceLte
a imperiului. La 1362 o principes6 trapezuntinai e petit5
de Celebi-Tadzatin, iar la 1365 Isi face intrarea Maria de
Trapezunt alaturi cu un Cutliic-beg4. Cind ceasul pieirii
veni, nu era nimic neobisnuit pentru locuitori, care abia mai
fceau deosebirea dintre grec si turc: dac5. statul Comne-
nilor se mai tinu pin5. la 1461, aceasta se datoreste altui
turcoman al Persiei, Uzun-Hasan, care luase pe una din fe-
tele imp5ratului. Un Intli atac de ieniceri sub basileus-ul
Ioan fu inliiturat numai printr-un mare pret de rscurnpii-
rare ; urmasul lui loan, uzurpatorul David, care-si Inl5tu-
1 V. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, pp. 200-2.
I JireEek, Itn Byzantinische Zeitschrift pe 1911, p. 584 i urm.
8 Cronica lui Panaretos, l.c.
4 Cronica lui Panaretos; v. trad. franceztt in Le Beau, Histoire
du Bas-Empire, Brosset, XX, pp. 488-97.
www.dacoromanica.ro
249
rase nepotul, soniat a-si parrisi tronul, nu se impotrivi, ce-
rind numai despagabiri si dreptul pentru fiica sa de a intra
in harernul lui Mohammed al II-lea. Acesta gasi pretul prea
scamp si porunei asallul. 1ndata until din fiii lui David
itribrati,gt istainul, si, daca saltanul porunci in curind exe-
c ihrea fatniliei, aceata n-o facea din eine stie cc sentiment
de lira fatii de greci, care ca renegati Ii i inconjurau, ci
pentrit a pedepsi o incercare de hainire catre marele su
dusrnan, sahul.
Rasa greceasea n-avea prin urmare statul sau, i prin-
cipii iiidiiminiIi intro sine care o reprezentau fir un carac-
ter national bine &AMA, jumatate pe baza veche romand,
jumat ate pe noua haza latina, se confundasera in mare parte,
prin casatorii, srvicii i sperante, In noua formatiune
politica manila a-i inghiti cu totul. 0 singura asteptare a
lor fusese in5e1ata: aceea de a fi tolerati intr-o situatie lo-
caffi, in ferioar(i.
2. Nici bu1arii n-au simtit priracjdia i n-au luptat uniti
impotriva ei. Imperial Asilnestilor, interneiat inainte de
intrarea latinilor in Constantinopol, avea ca i celelalte
(lona imperii care, la Pres lav si Ohrida, ii precedasera, un
singur sons, si acesta era un sons roman, bizantin. Trebuia
sd capele ConOantinopolalsan sd piard. i, din cauza latinilor
mai ales, apoi din cauza rezistentei Epirului, din cauza
avintului Nieeii, nu puturil sad capete. Indata, incetind,
dupii Caliman, finl lui Ioan Asan (+ 1246), si ordinea
legitima a succesiunii la tron, imptiralia se coboara la
rangul unei puteri locale, resignata a vegeta lingti Bizantul
rest aural , care si el era incapabil de a se ridica mai presus de
aceasta viata vegetativa. Tracia ajnnge niceiana in timpul
cind Macedonia se supune epirotilor, din neamul carora
era si mama tarului celui nou, Mihail, apoi lui Vatatzes,
imparatul din Niceia. Urmasul adevarat al lui Mihail,
ucis, e cumnatul arm, actin surorii sale, Constantin Tih,
un sirb. Ungaria incercil o cucerire a I3ulgariei, al carol nume
figureaza In ULM regilor maghiari, i Incercarea era al
www.dacoromanica.ro
250
 izbuteascri.. Oricum, in locul ei, bulgarii avur domnia lui
Nogai tatarul, din care se desfacura cu greu i peste mtisurri
de slabiti. Partile de la Marea Neagra erau supuse unui vasal
bizantin, Mrcsa, iar cele de la Vidin 13.nui rus sprijinit de
Ungaria, si el despot in numele imparatului.
Dupa un dornn al taranilor, o nou5 dinastie, pe jumatate
cumanil, probabil cu singe romnesc, vine din acele Orli ale
Vidinului, mai vioaie prin vecinatatea sirbilor in progres: a
terterizilor, care incepe cu Gheorghe Terterii (1280) i Teodor
Sfentislav. Peste vreo cincizeci de ani apoi, tot din partile
curnane" ale Vidinului porneste dinastia Sismanizilor,
care se grisc.ste indat intre dusmania sirbilor porniti pe
cuceriri si intre a bizantinilor care izbutesc a lua pentru
citva timp, dupa cc tarul Mihail e ucis in lupta de regele
Serbiei Stefan Uros, atit Filipopolea, cu tot ducatul" latin
de odinioar5, cit si porturile Marii Negre: Anchialos, Mesem-
bria s.a.
Alexandru, sot, cum am spus, al unei romance, inainte de
eas'atoria sa cu o evreic5. din Tirnova, putu s5. joace un mare
rol aparind ortodoxia impotriva ereziilor iubite de popor
si avind fat5 de vecinii sai de la miazazi rolul lui Ionita' de
odinioara, Tarul bulgaresc aclamat de greci ca stpinitorul
lor legiuit. Dar ceva statornic nu r5.mase din str5.duintele
sale. Cind inchise ochii, la 1365, tinuturile de la mare, pin5
la gurile Dunarii, nu erau ale lui, ci ale despotului bizantin
Dobrotici, de origine nelamurita, care statea In legatura cu
ierarhia politic i religioasd a Bizantului. El insusi, care-si
pierduse alti fii In luptele mici cu cete turcesti razlete,
l'Ard a fi de loc un aparator constient al crestintitatii, necum
al viitorului natiei sale, ca'ci fiica sa Tharnar fu sotia sul-
tanului Murad, ii imparti mostenirea in doua. Pe urmele lui
Sisman stramosul, Sracimir, sotul surorii lui Vlaicu-Voda
ii cumnatul, prin aceasta sotic, a celui de-al doilea tar
sirbesc, fu asezat in Vidin, de unde niciodat5 n-avu prilejul
s provoace pe turci, care, dup ce el petrecuse un timp in
robia ungureasca, 11 inlturarti user, pentru ca dupa citiva
ani sa' fie restabilit de cruciatii de la Nicopol (1396), dar
MA' ca i aceasta nota stapinire s aib durat.
www.dacoromanica.ro
251
 In Tirnova chiar, statea fiul evreicei, alt ignaan. Era bun
bucuros 8 fie tolerat gi el de turcii lui Lala.-ahin, care
pusesera mina pe Filipopol gi se gateau sa-1 atace acum in
ultimele lui stapiniri, din Balcani gi de la Dunare. 0 singur
data indrazni s. ia parte gi el BB pare la apararea
cregtina reprezentata de sirbi, in lupta biruitoare de la
Plocinic, dar fu repede pedepsit pentru aceasta. Dupa o
Intlie ocupatie a Tirnovei, in 1.387, el se infatigeaza la Iam-
boli, vechi oral bulgaresc, ca vasal supus al Sultanului,
oferindu-i, dupa ce fusese inchis un timp in Nicopol, Si-
listra. Urmeaza lupte obscure, gi acest biet tar pe sfirgite
nu va fi fost la 1391 in oastea lui Baiezid. La 1393-4 el
nu se putea infritiga apoi la Seres alaturi de imparatul
Manuil, caci Tirnova-i fusese luata, jaluita i distrusa.
In acel moment el nu avea mai malt dectt atita. i pierduse
cetatile Balcanilor ca gi ale Dunarii far sa fi cugetat a da
o singura lupta. Aceasta presupune o dezorganizare tot aga
de deplina, gi din aceleagi motive, ca i dezorganizarea cu
care se sfirgi imperiul bizantin. Era incd o anarhie permanen-
td care inceta cu. cucerirea osmand.
3. Itamine sa se cerceteze rolul, desigur mai onorabil,
dar cu. total departe de al unei rezistente nationale, pe care-I
joaca sirbil.
S-ar 'Area ca, din partea sirbilor eel putin, lupta, desigur
mult mai serioasa decit a celorlalti a avut un caracter
national gi general cregtin. In adevar, dup o scurta gi
slaba stapinire bizantina in vaile Macedoniei, ele incap
rapede, in timpul luptelor dintre Paleolog i Cantacuzin,
in stapinirea acelui crai tefan Dugan, unul din factorii
biruintei de la Velbujd asupra bulgarilor, care ia la 1346
titlul de tar, negind prin aceasta, oarecum, dreptul de exis-
tentd al statului bulgdreso irwins (s5. nu uitam ca era fiul
unei principese bulgare, fata tarului" Smilec, i ca sotia
sa, Elena, era sora lui Alexandrul. A doua zi dupa aparitia
1 La tncoronarea lui ca tar, ia parte i patriarhul de Tirnova,
i eel de Ohrida era supus noului tmpitrat, care-i 1nt6rise pri-
vilegiile.

www.dacoromanica.ro
252
triumfalg a lui Andronic al III-leaca a sultanului Mo-
hammed daunazi In aceste regiuni, de la Seres la Valona
toate castelele trecusera la dinsul sau fuseserg silite a-i
recunoalte Impgfatia" cea noug, In titlul careia, firete,
figurau i rorneii", grecii, stapini ping. acum ai acestor
locuri. Dar gi dup incoronarea lui, la P63 (Ipec), seniorii
cu titluri bizantine, ca Hreliia, Voihna, voevozii, ca Bogdan,
Deian, carnnatul lui tefan, i Preliub, Marii-Voevozi cu
pretentiiregale, ca Oliveriu sau Liver, cu nume imprumutat
de la napoletanii de pe coasta, rdmaserd liberi sei se indrepte
dupd interesele lor locale; stdpinirea lui .5tefan tarul era
pentru dinfii mai mult o recunoaftere de bund (vie din partea
bor. 5i orasele, care aveau, pang, o contiintA de autonomie
macedoneang", urmau unor tendinte proprii, cind cu un
Imparat, cind cu cellalt, Cantacuzino manifestind, pe lingg
aceasta, o vizibil. tendinta de a se aseza in aceste parli
macedonene, care ar fi urmat exemplul de separatism In-
daratnic al Epirului, ba chiar i al Tesalieil. Albanezii
se inchinasera lui tefan ca despot de Arta", venit in locul
Epiratilor, care se mai luptau pentru stapinire, dar, cit
despre aceia ei urmau numai viata lor indatinata. i, in
sfirit, vlahii Tesaliei, unii farg vreo capetenie regala sau
imperialg, trecuserg. de la sebastocratorul 5tefan fiul lui
Gavril la Dupn numai pentru c. acesta se privea i ca un
conte al Vlahiei", recunoscind viata lor osebita. 5i pentru
unii i pentru a1ii, stapinirea lui insemna scAparea de greci,
dar nu de acetia ca element national, ci mimai ca apastori
feudali In sens latin, i astfel ei 1i restaurau si asigurau sub
stg.pinirea" sirbilor libertatea patriarhala.
De altminterea acest caracter de organizatie slaba al
imperiului", care nu era in stare sa concentreze nici sg
domine, ci, pus in serviciul unei reale expansiuni nationale
sirbesti, nu putea decit s dea un nou nurae asociatiei po-
litice macedonene, de voevozi In vai, de orase i de poporatii
libere, se vede i In administratia" cuceritorilor: Preliub,
cu titlul de Cesar, e alezat prin Tesalia In calitatea vechilor
sebastrocatori, prezidind numai viata pastoralg. vlahicg
1 Cf. i observalia lui Jirdek, Geschichte der Serben, I, p. 382.

253 www.dacoromanica.ro
si stringind dijma oilor. In Albania de care mare e un
despot, Comnen", de fapt un bulgar, frate al taritei si sot
al rnamei mostenitorului epirot, IF,4i el va crea linia nouil de
stapinitori locali la Av lona si Kanina. Cneazul Voislav
statea In spatele Ragusei. Mai incolo, In Dulcigno, Anti-
vari, Budua, (loci in Diocleia de odinioara, originea vietii
politica sIrbesti, fogele vlahe si albaneze, cu cultura slava,
dau, pe la 1360, pe ruinele principatului lui Voislav k4i al
nepotului stiu, Nicola Altomanovici, noul stat al Balsizi-
lor, creat de trei frati cu originea obscura, dintre care unul
foarte bine inrudit cu imparatii si craii sirbi. La Durazzo
sta un principe, un senior" albanez, Topia, care de la
Angevini isi luase numele de Carol si religia catolica. Partile
de la Dunare erau mai mult unguresti si bosniace, tot In
legatura cu Ungaria. In Epir se coboara chiar, descalecd
fratele tarului, Simion, care va rezida in Tricala si Arta,
Inlaturind prin lupta pe epirotul Nichifor, cumnatul strul;
el va lua, dupa moartea fratelui imperial, si titlul Albaniei
pe linga acela de tar si se va intinde si in Tesalia, lasind
lui Toma fiul lui Preliub, pe care si-1 Meuse ginere, numai
Ianina2. Puterea va trece Ensa repede la albanezi chiar, prin
uzurparea familia Spatas In Arta. Ohrida, Vodena, Barr-
hoia (Veria) avur5. indata dupa moartea lui Dusan dinastii
lor (Branco, Hlapen).
In sfirsit, in partile de ciltre Seres se ridicase despotul
probabil de creatiune bizantina Ugliesa, ginerele lui
Voihnas, si fratele sail craiul Vlcasin, fost jupan de Prilep,
care primise aceasta calitate, credem, in chip pasnic, de la
noul tar, fiul lui Dusan, Uros. Dintre toti, acesta din urma
era cel mai neinsemnat, un roi fainant, care, ai daca ar fi
avut insusiri, nu si-ar fi putut scrie numele in istorie, atIt
de fara atributie era goala sa presidentie imperiala.
Lupta irnpotriva turcilor raminea sa fie data de crai i de
fratele sdu, F)i anume: pentra Macedonia Mr. Cel din urind
mdcar, reintrase, religios qi, prin urmare, qi politic, in ordinea
bizantina. Lupta de la Cirmen, pe 1.11.11 Marita, In septembrie
1 V. si .Notele unla istoric, p. 144 si urm.
2 El tinea pe sora lui Toma; Jireek, 1. c., p. 420.
www.dacoromanica.ro
254
1371, reprezinta, cu deosebitele contingente reunite irs gastea
erestin6., ca i luptele, viitoare, de la Plocinic i bk la Co-
sovo, o reactiune a seniorilor balcanici, far5. deosehire de
nationalitate bizantinii se rezervaser pentru a primi de
la turci S3res ca rrisp1atd1, Impotriva tendintei unitare os-
mane: e ce va fi lupta de la Montlhery pentru seniorii Fran-
ciei uniti impotriva lui Ludovic al Xl-lea. Vlahia" luase
parte la luptai, probabil a noastr 5. de la Dunke, I nu cea-
laltil, care piere si ea a doua zi dupd pieirea Macedoniei.
Fiul lui Sirnion, loan Uros Paleologul, care-si zice si imprat,
se fcu deci calugh'r, i Tesalia se supune turcilor sub acel
G.sar" Alexie Angelos2. Moartea aminduror conducatorilor
sirbi se poate zice deci c pecetluieste soarta natiunii In-
tregi: cdderea strbeascd s-a petrecut astfel in Macedonia, si
poate cd si viitorul natiunii celei noud e cu mult mai mutt
acolo, cu indreptarea spre Adriaticd fi Italia, decit la Dundre,
in fata primejdiei.
Statul dundrean a cdpdtat consistentd numai prin moartea
fdrd mostenitor a lui Ludovic cel Mare al Ungariei, Angevin
cu visuri de cruciatd, patron al Bosniei, sopa fiicei banului
de acolo, dincare fdcuse un rege provizoriu, si creatorul Bana-
tului V idinului. Luptele Intre cei doi gineri ai lui Ludovie,
Sigismund i lagello, ajut formatiunea noii Serbii in jurul
cetritilor de hotar Belgrad, Semendria i Golubaci, sub un
simplu cneaz sau conte", vasal al Ungariei, cum a fost
Laziir IIrebelianovici, domn de Rudnic, apoi de Ipec, Priz-
ren i Pristine, unde rezidase in ultimii ani si Uros. Fiul
s'olu Stefan, domn al tuturor sirbilor" o simpl formul
luatil de la Sirnion i Vlcasin, si al malului Amara",
al Po lunaviei, despot de al bizantinilor decadentei, care-i
irnpun desigur, in schimbul titlului si a inrudirii legate de
el, alipirea religioasd la patriarhatul ecumenic, se mentine
ca un supus vasal al turcilor, precum vasali ai lui Baiezid,
dup martea lui Murad si a lui Laz6r pe eimpul & lupt
de la Cos0v0, au fost i fiul lui Vlcasin, Marcu Cralievici,
1 Jirgek, 1. c , p. 438.
2 Ibid., p. 442; Iorga, Geschichte des osmanischen Reic1vs, 1, pp.
272-3.

255
www.dacoromanica.ro
Caisorul, si alti printi slrbi din p'artile Macedoniei (Dra-
gasizii din Velbujd-Chiustendil, 5tip, Cratovo, Strumita,
fiii taritei Eudochia, de trei ori Inrudi0 cu Casa lui
Omani%) 5 tefan participg. la lupta de la Angora, In 1.432,
cum unii din acestia participasea, laisindu-si viata, la lupta
de la Rovine, In 1394.
Baron ungur, proprietar de castele unguresti, urmasul
sa.'u, Gheorghe Brancovici, cu dominalia intermitentd, are
numai hotarul despre Ungaria, ca vasal al regelui-Imparat
Sigismund, adevdratul stdpinitor En aceste pdrti Belgradul
lui a fost un timp, ca si Chilia noastr, garnizonat de unguri,
si el isi mai trage venituri, multumita legdturii cu Ragusa,
de la minele de argint din sud-vest. i-a dat fata, Mara,
sultanului Murad, si e un vasal umil al acestuia, care-I
goneste In Ungaria si Venetia la 1439. Nevoia 11 sili s' por-
neascai un rzboi cu Venetia pentru saptnirea vechii Dioclei.
Campaniile lui loan Hunyadi singure pdstrard Serbia Encd
doudzeci de ani, dar la 1455 Gheorghe fuge a doua oard la
unguri, dup pierderea cettitii minelor de argint, Novobrdo.
Fiii lui nu Meg. In stare st se pastreze cleat 'Ansa la 1459 in
aceasta". situatie grea.
In sf1rsit, dincolo de Morava, Bosnia, care Inca din 1434
asculta mai mult de begul Isac, putu s reziste pind la 1463
din cauza legdturii sale cu Ungaria, iar Hertegovina, desfa-
cut din regatul bosniac si organizat In ducat deosebit,
de imparatul, se mai mentinu citiva ani, pina In 1466 sau
chiar 1480, prin vecindtatea sa cu Adriatica ..i ajutorul italian.
4. Albanezii cradur si ei, Indat dupa cucerirea oraselor
Monastir si Prilep si doi ani Inainte de cklerea provizorie
a Salonicului, supus apoi din nou la 1319, lupta lor, la
Voiusa, in 1385, sub Ba1sizi, dar Me mai mult noroc_ Thopia
fusese trtilitorul care chemase pe osmani, cum s-ar fi chemat
oricare a1ti auxiliari. Totusi albanezii famasera, la mare, la
Scutari, la Croia, la Parga (Zenebisi), la Dagno (Coia Zac-
carie), la Tzuphala (Ionima), In Zenta-cle-sus (Iurasevici),
la Ohrida chiar, unde se aseza un Gropa, la Lepanto (Paul
1 Ibid., p. 244.

www.dacoromanica.ro
256
Spatas), In Muntenegru, unde se mentin Cernoievicii,
arnauti slavizati, care se simt, Mil dreptate, slavi. Voievo-
dul bosniac Sandali Hranici (-I- 1435), inrudit cu puternicul
senior croat Hrvoie, cu Balsizii, al cdror stat vroia s'a-1
refaco., si cu tefan despotull, nu putu a-0 pristreze nici el
situatia independent. Dar in Croia si in p'artile vecine
atiVarile de cruciat ale lui Hunyadi si alianta venetiang
dupa lupta contra Venetiei, potrivit cu traditia neaniului
Balsa, ridia. puterea, pe jumtate de simplu condouiere,
pe jumtate de sef de rscoard, a lui Scanderbeg, eroul al-
banez mort in 1468.
5. CR priveste latinii, unii ant, cum am volzut, izgoniti
de recuperatia moreotil. a Paleologilor, iar cei din Epir si
din insule, reprezentati prin dinastia Tocco (cei doi Carlo),
venita din Zante si Cefalonia In Arta si Ianina, pe care turcii
o luar5. numai In 1430, mai rezista aproape un veac multu-
mita unei situatii locale fericite care ocroti dominatia
familiei in cele dou'a insule2. In 1480-3 Cefalonia insasi
si Santa Maura furl supuse dominatiei turcesti, Zante tre-
cind la Venetia. Republica sfintului Marcu se apgra Ora la
Inceputul veacului al XVI-lea, pierz1nd Argos (1463), Ne-
groponte (1470), Scutari (1478), Lepanto (1499), Coron si
Modon (1500), ram'asitele dominatiei france stabilite prin
cruciata a patra. Ciprul era s'a cad numai In a doua jumnate
a veacului si Creta peste o sut de ani. Din dominatia ge-
novez6, dupl. cucerirea Enosului si a insulelor Imbros,
Samotracia, Lesbos (1462), de Mohammed al II-lea, impotriva
dinastilor din familia Gattilusio, nu ilmseser decit privile-
giile de autonomie ale insulei Chios ( 1566), pe cind Rodos
fu luata de la Ospitalieri abia de Soliman cel Mret (1522).
In aceste Imprejueari osmanllii au reunit sub varga lor de
fier, grea, dar dreapt5., provinciile dezbinate si srcite de
anarhie ale Peninsulei Balcanice.
Istoria statelor balcanice, BucureW, 1916, p. 13-28.
Ow

1 Ibid., p. 357.
2 Ibid., pp. 408-9.

17 Scrieri istorice vol. II N. Iorga

www.dacoromanica.ro
 TABEL CRONOLOGIG

3750 In jurul acestei date apare In Botosani, venind din Mace-

donia, un negustor-bacan, eu numele de lorga cupetul, zis
si Galeongiul. Se elstoreste cu o loca1nic5, Ecaterina, cu
care are o fatil si un biliat, Manole. Acesta se face cunoscut
ca un cinstit bltrin si vechi tirgover si ea stringator al
docuraenturilor risipite" ale orasului. Sotia sa se cheaml
Zoila Costea.
1799 Anal de nastere al lui Costache, fiul lui Mane le, ajuns mare
avocat la Iasi. Din asiltoria cu Maria Bucur, au rezultat
cinci biiieti si dou fete, dintre care retinem pe Nicolae,
tatl istoricului.
3829 Sa sting din viat Mane le Iorga si vornicul lordache Drd-
ghici, strilbunicul lui N. Iorga pe Iinia mamei, si care fusese
asiltorit cu Maria Nacu ce Mem parte din neamul lui
Costea Viteazul, din timpul lui Alexandru cel Bun. El au
avut patru copil dintre care retinem pe Etnanoil (Manole)
si Elena.
t837 5 octombrie s-a nliscut avocatul Nicu lorga, fiul lui Costache
si tat51 lui Nicolae Iorga. A fost subprefect la Botosani.
1812 Anul de nastere al Zulniei Arghiropol. Scriitoare si dinsa,
a publicat trei traduceri din literatura francezil si a Intocmit
o mica antologie literarl.
1857 Manolache Drdghici frate ea bunica lui Nicolae lorga
public5. Istoria Moldovei pe timp de cinci sute de ani p/u
In zilele noastre". El e autorul si al alter lucrlri, printre
care o Iconomie rurall" si o carte de bucate. A Post mult
timp presedinte de Tribunal la Dorohoi. Lui Nicolae Iorga
i-a fost dat sa cunoasca pe acest Inaintas istorie din familia
mamei sale.

259
17* www.dacoromanica.ro
1859 Elena Drdghici, bunica lui Iorga, pubhc traducerea roma-
nului Adolph al lui Benjamin Constant. Era o femeie culth,
cunogtea limbile german& gi francezh.
1860 Avocatul Nicu Iorga, In vIrst de 23 ani, se chstitoregte cu
Zulnia Arghiropol, numai de 17 ani. Ea este flica Elenei
Drhghici. Din castoria lor au rezultat doi copii: Nicolae
Iorga gi George. Acesta a fost director general In Ministerul
Industriei. Tot In acest an moare Elena Drghici.
1871 5/17 iunie, la arele 12 din noapte, a venit pe lume copilul
Nicu N. lorga, In casa phrinteasch din Botogani, strada
Cop oului .
1876 29 martie se stinge din viatl avocatul Nicu Iorga, Melt
sotiei acestuia, Zulnia Iorga, Ii revine greaua misiune de
a cregte singurl pe cei doi copii: Nicu gi George.
1877 La gase ani, copilul Iorga invatase de la sine sh citeascti,
iar in lectura acestei atit de fragede virste se cuprindea
Orientalele" lui Victor Hugo, fabulele lui Florian gi Leto-
pisetele lui Kogalniceanu.
1878 26 aprilie este Inscris In clasa I-a primara a gcolii Marchi-
an din Botogani.
1881 In clasa a IV-a primarl dasealul 11 pune sh faca o lectie de
istorie. In toamna e Inscris la liceul Laurian din oragul
natal.
1881 La vIrsta de 13 ani scrie articole privind politica germanti
a lui Bismarck, In ziarul Romanu", al unchiului sail, Erna-
noil Arghiropol, fratele Zulniei Iorga.
1886 termin cinci clase de liceu la Botogani, totdeauna cu premiul
I, avind stima profesorilor, iar colegii si erau convingi
ca elevul Iorga gtia franceza, greaca i elina tot atit de bine
ca i daschlii sai.
25 august, Nicolae Iorga se inscrie In clasa a VI-a la liceul
National din Iagi. Se distinge la elinh i istorie gi e socotit
un elev Inzestrat de natura In mod exceptional, prin memorie,
putere de munch i judecatd. E primul din clash' gi gcoal'a.
1887 Continui discutii Intro elev i profesori, de unde mai multe
elirninark, acestea negtirbindu-i faima de care se bucura
printre colegi i profesori, de cel mai bun elev pe care I-au

260
www.dacoromanica.ro
 avut scolile iesene. Cunoscut anticarilor si elevilor ca mare
devorator de carp.
1888 septembrie trece bacalaureatul cu cea mai mare mentiune.
La 27 septembrie se inscrie la Universitatea din Iasi , la
Facultatea de istorie i literatura. Totodata i se da 0 bursa
la Scoala Normall Superioara.
1889 19 decembrie obtine diploma de licenta, numai dupa un an
de frecventa la facultatea de istorie. Avea 18 ani si jumatate.
Profesorii II sarbatoresc printr-un banchet initiat de A.D.
Xenopol. Presa ieseana 11 elogiaza, socotindu-1 un adevarat
fenomen". Citva timp a fost pedagog la un pension, din
care salariu se intretinea, fiind foarte sarac.
1890 An uluitor de bogat In fapte si actiuni, care sint hotaritoare
pentru viitorul tinarului savant.
la 18 februarie publica primal sau articol, despre drama
Ndpasta a lui LL. Caragiale, In ziarul Lupta. Vor apare
aici, cu mare regularitate, foiletoane saptaminale, de lite-
ratura comparata, punind astfel in circulatie o Intreaga
galerie de scriitori francezi, germani, englezi, italieni etc.
Totodata publica numeroase articole si versuri In Convorbiri
literare, Revista Noud, Arhiva societdlii ctiin1ifice Fi literate,
Contenzporanul, Era nouti.
E primit in cercul de activitate literara al lui: Gherea, Has-
deu, Vlahuta, Delavrancea, Xenopol, Tiktin etc.
In Arhiva lui Xenopol publica primul sat' articol istoric
privind viata si opera lui Manolache DrAghici. Totodata
compune un studiu despre Nicolae Balcescu, dar care va
aparea In 1891, In Revista .Noud.
La 9 aprilie e numit profesor de latina la liceul din Plo-
iesti, In urma unui celebru examen condus de Al. Odobescu.
La 15 aprilie se casatoreste cu Maria V. Tasu, fiica junimis-
tului Tasu, prieten al lui Panu, Lambrior i Creanga.
Publica primele monografii Inchinate lui: Filimon, Alec-
sandri, Creanga, Veronica Miele, valabile si astazi.
Indata dupa casatorie se duce, cu ajutorul unei burse, pentru
doul luni In Italia, ale caror impresii apar in Revista Noud.
-- Cu bursa Iosif Nicolescu" pleaca la 19 octombrie, pentru
patru ani, in Franta si Germania. Se stabileste, mai intii,

261
www.dacoromanica.ro
 la Paris, si se lnscrie la: Ecole Prat ique des Hautes Etudes",
soctia de istorie si filologie, undo are ca profesori pe: Du-
chesne, Monod, B6mont, Giry, Roy, ThOvenin, Langlois,
Gaston Paris. E apreciat de Louis Leger.
Se dedica studierii de unul singur limbilor, ajunglnd
In curind un mare poliglot, studii incepute de pe cind era
elev la Botosani.
1891 Pentru teza do la Ecole Pratique" face &mit alrttorii la
Londra i Roma.
1892 Incepe colaborarea la Revue historique, Revue critique d' his..
toire et de littdrature i Enciclopedia francezd. Termina free-
ventarea legalil a 5colii" i depune lucrarea de diploma.
1893 Un alt an hotaritor in cariera sa stiintif
La Inceputul lui ianuarie se inscrie la Universitatea din
Berlin, undo ramlne cinci luni, si are ca profesori: Curtius,
Sternfeld, Geiger si Scheffer-Boichorst. Leag5 prietenie eta
Weigand.
Incepe cercetarea In arhivele berlineze a trecutului pa-
porului Mu.
La 6 iunie, In urma unei dispute cu rectorul, pitrasete
Berlinul si se inserie la Universitatea din Leipzig.
La 25 iunie i se conferA titlul de diplomat al 4colii practice
de Inane studii" din Paris, cu lucrarea Philippe de Mdzircs
1327 1405 et la croisade an XIV-eme sicle, pe baza ref era-
telor semnate de Charles Biimont, J. Roy, A. Lognon, prep.
dinte al sectiei fiind Gaston Paris. Lucrarea e dedicat 5. ea
un omagiu do recunostinta" lui Gabriel Monod.
La 4 august, in mai pu tin de dourt luni de contact cu Univer-
sitatea din Leipzig, obtine diploma de doctor, cu lucrarea
Thomas III, marquis de Saluces, sustinutri In fate comisici
compusg din: Karl Lamprecht, A. Birch-Hirschfeld si
K. Wachsmuth.
Dupti doctorat il-allam la Dresda i Mnchen, pentru a
depista documonto In arhive cu privire la romni.
1894 Continua cercetarea arhivelor din: Nurnberg,Innsbruck,
Venetia, Milano i Torino.
La 18 ianuarie avea gata primul s.0 volum de document*
din colectia Acte gi fragmente, care va aparea in 1895.

262
www.dacoromanica.ro
 La 27 septembrie revine In taxa, stabilindu..se la Bucuresti,
iar la 1 octombrie se prezinta la concursul de la Iai pentru
ocuparea catedrei de istorie universala de la Universitatea
din Bucuresti. Desi obtine media de 7,07 fata de 7,02 a preo-
pinentului sau Georgian, este respins, In schimb i se ()tea
suplinirea catedrei.
La 1 noiembrie a tinut prima sa lectie universitara, tratind
Desprc conceplia actuald a istorieisi genezaei, Ineare a expus
conceptia" sa istorica, urmarind totodata i ovolutia in
titnp a istoriei, adica istorie a istoriei". Istoria e expu-
nerea sistematica fir.scopuri straine de dinsa, a faptelor,
de orice natura, dobindite metodic, prin care s-a manifestat
indiferent de loc i tirnp , activitatea omenirii". Iorga pentru
a ajunge la aceasta definitie, se opreste In spirit critic la con-
ceptiile a numerosi istorici, Incepind cu Lucian, cu perso-
nalitatile Renasterii, apoi Mably, Miler, Vico acea
gigantica inteligenta a carui opera inseamna progres pe toate
terenurile in istorie Buckle, Bernheim, Ranke, Niebuhr,
Carlyle, Taine, Comp te. Reline de la Ranke cu entuziasm
ca tot ce e omenesc e totdeauna vrednic de a fi stiut".
Reline cu entuziasm lucrarile lui Wolf, , creator al stiintelor
auxiliare ale istoriei; rolul indeplinit de romantism, prin
care se creaza un zel" Ina stringe siedita resturile de inscrip
tii, carte, legi, poeme sau monumente do orice natura". $i
incheie din nou cu Ranke, care reprezinta tip ul adevaratului
istoric: are cunostinta desavirsita a izvoarelor... forma cea
mai frumoasa In limitele genului, comprehensivitatea cea
mai deplina.... a insuflat elevilor sal... spiritul de munca,
acea vigoare intelectualV. Iorga incheie: insufIetit de
iubirea acestui a devar si de dorinta de a va f i util, ma
prezint inaintea d-voastra".
1895 .Apare vol. I din Acte fi fragmente cu privire la istoria romd-
nilor, adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului.
Volumul cuprinde 577 de documente apartinind anilor,
1389-1768, culese din: Paris, Berlin, Leipzig, Dresda.
Nurnberg si MUnchen.
s 15 ianuario, prima conferint publica de istorie, tinuta la
Ateneu: Basta fe Illihai Viteajui.

263
www.dacoromanica.ro
 Colaboreaza la Revue interncuionale des Archives, des biblio.
iheques et de musees, unde face primul istoric al bibliotecilor
si arhivelor noastre.
Continuarea, calatoriilor In timpul vacantelor universi-
tare, In Europa occidentala pentru depistarea trecutului
romanesc.
In Despreutilitatea generald a studiilor istorice demonstreaza
ca istoria e cea mai umana dintre toate disciplinele stiin-
tif ice, urmarind respectarea adevarului i inbirea preciziei,
adiai onestitatea qtlintifica.
1896 Apare la Paris excelenta lucrare de medievalistica Philippe
de Mizieres.
6 martie are lac prima comunicare tinutti la Academia
Romana, intitulata Contribuqiuni la istoria Munteniei in a
doua jumdtate a secolului al XV I-lea. Sint tiprite 35 de
scrisori schimbate Intre membrii familiei voevodului Ale-
xandru Mircea, aflate la Venetia, din care Iorga desprinde
figura Mdrioarei Adorno Valarga, calugarita la minastirea
San-Maffio din Murano sora de Domnita, insufletul careia
a avut_loc drama neputintei de intoarcere In tara sa.
1897 In Frumuselea in scrierea istoriei Iorga aduce noi orizonturi
In conceptia sa istorica, precizind ca Intr-o opera istorica
sint patru elemente: material, criticd, organizare, stil. Cele
dintii clout& determina soliditatea si adevarul, celelalte fru-
musetea. Istoricul trebuie sa aibd convingerea ca zugraveqte
o viata i na descrie o serie de actiuni mecanice. Calitatile
stilului istoric sint demnitatea i generalitatea . Trebuie ca
trecutul sa fie retrdit, i nu o prosternare inaintea recei sale
apoteoze.
..- La 7 aprilie, pe baza propunerii lui I. Kalinderu, Iorga este
ales membru corespondent al Academiei Romane, cu 18 voturi
pentru si doua contra, fiind socotit un neobosit cercetator
de documente".
. Rapoarte consulare prusiene din Iafi Fi Bucurefti (1763 1844)
e primul volum publicat de Iarga In colectia Hurmuzaki".
Lucrarea cuprinde 703 documenteprivindrelatiile economice
i comerciale ale tarilor romane cu strainatatea, i au fost
copiate din Arhivul regal secret din Berlin.

264
www.dacoromanica.ro
1898 Pentru intlia oara Iorga apareun desrivirsit genealogist In
Pretendenti domnagti, comunicare la Academie, ldruurind
spita a numerosi pretendenti la domnie, ritcitori prin
Europa: oamenii de care e vorba aici n-au fost nici eroi,
nici b inefOcritori a i omenirii. Biete f iguri modeste, ei se reco-
mandri atent,iunii i compatimirii prin nenorocirea, lipsa
lor de succes". In Manuscripte din biblioteci straine sint de-
scrise numeroase opere aflate odatri. In bibliotecile vestite
ale stolnicului Constantin Cantacuzino 0 a Mavrocorda tilor:
nouil ne vorbesc din aceste cilrti notitele, prefetele,
frima de viatil romilneasel ritcit pe scoartele volumului,
pe folle albe, pe margini, in introduceri".
1899 Apare primul volum din cele 5ase (1899 1916) dintr-o alt1
colectie celebra Notes et extraits pour servir a l'histoire des
Croisades au XV-ecle, prin care Iorga 1i propune s c r ie
istoriaproiectelor, tentativelor,sperantelorcruciadei secolu-
lui al XV-lea , de a urm5ri p Ina la cap at declinul acestui mare
ideal al evului mediu. In cucerirea turc5, el vede un epilog",
o revan55, musulmanii a cruciadelor clasice. In atingerea
acestui lel, atit de meticulos conceput, a cercetat istoria
statclor balcanice i Oriental cre5tin din secolul pomenit,
dind prioritate relatiilor comerciale, care puneau in contact
republicile italiene cu lumea musulmanO. In atingerea
scopului urrnOrit a explorat arhivele din: Viena, Napoli,
Florenta, Ragusa 5i Vatican, Dresda 5i Manchen. Savantul
german Reinhold Raricht afirma c de mult, n-a mai
tratat nirnenea cu atita Ingrijire 5i cu a tita temeinicie, pe
baza unor studii intinse arhivistice 5i a unei cuno5tinte
perfecte a literaturii existente, raporturile Apusului cU
Riis5ritul , ca Iorga".
In comunicarea de la 5 februarie tinutri la Academie, Iorga
cerceteazi mai multe cronici turcepi. In aceste pagini aflan
punctul de plecare al marei sale sinteze privind Istoria Impe-
riului Otoman, un ihvor de informatiune care nu trebuie
neglijat in studiul istoriei noastre sInt cronicile turcesti".
Acum, se insistO asupra cronicarilor: Hassan Vegilili, Nespri
i Naima .

265
18 Sederi istorice, www.dacoromanica.ro
vol. II
 Dar anul acesta ramine legat de figura stolnicului Constantin
Cantacuzino, pe care lorga 11 infatiseaza, pentru prima ()aril
in toata splendoarea opereisale.Pina la aceasta data, cronica
stolnicului fusese atribuita lui Milescu sau unui ardelean
emigrat in TaraRomaneasca. Stolniculapartine in intregime
lui Iorga, ridicindu-1 la locul de frunte In vechea culture
romneasca, punindu-1 alaturi de Cantemir.
La 30 -decembrie se reiau legaturile dintre Iorga si fostul
sail profesor de la Leipzig, Lamprecht, acesta transmitindu-i
cele mai frumoase am intiri din timpul petrecerii dy. aci,
cu salutari calduroase si felicitari de Anul nou".
1900 An bogat in opere istorice, dintre care evidenti m doua:
Acte din secolul al XVI-lea (1517-1612) relative mai ales la
domnia f i viaia lui Petru 4' chiopul 0 Scurtd istorie a lui
Mihai V iteazul. Primul formeaza volumul XI din
Hurmuzaki", cuprinzind In peste 1100 de pagini, 700 de
documente depistate din arhivele italiene si germane. Prin
aceasta opera, la care lucrez de patru ani", Iorga devine un
desavigit cunoscator al secolului al XVI-lea .
A doua lucrare era dedicata vietii lui Mihai i urma s for-
meze un capitol dintr-o istorie a romanilor, scrisa pentru
expozitia de la Paris. E un studiu, cu o bogata documen-
tarp, dar cu un final in sens patriotic, mobilizator.
In noiembrie deschide cursul de istorie prin moralitatea si
armonia istoriei", idee de bazal in conceptia sa istorica:
izvorul puterii unui popor sta in viata morale"... serio-
zitatea cu care priveste traiul,masura cu care Isi a lege tintele
si vigoarea cu care le urmareste, respectul a dine, cultul
pentru realitatea lucrurilor". In continuare: puterea lor
sta In vigoarek constiintei, In seriozitatea vietii, in probi-
tatea muncii fiecruia".
1901 Apar primele cloud, din cele 31 de volume ale colectiei Studii
Fi Documente eu privire la istoria romdnilor.
0 noua lucrare e dedicat lui Mihai Viteazul: Istoria lui
Mihai Viteazul pentru poporu.I romdnesc, prin care-i ridica
un imn de slava intr-o forma stilistica desavirsita, aparti-
nind savantului si totodatil artistului.

266
www.dacoromanica.ro
 In Idcile in istoria uni versald shit evidentiate curentele
noi care stau la baza istoriologiei moderne: la temelia unei
societAti trebuie sa fie o ideie destul de noua si de puternica
pentru a tinea pe umerii si lumea oamenilor".
Apare Istoria literaturii romdne in secolul al iVI II-lea , opera
monumentalA, in care este analizata, Intlia oard, opera lui
Dimitrie Cantemir, a numerosi cronicari, a scolii ardelene.
La 22 februarie, Lamprecht roaga pe Iorga s colaboreze la
opera Intreprinsa de marele savant german in alcatuirea unei
mari sinteze a istoriei omenirii, prin Intocmirea unei istorii
a romAnilor : sp er acum c pentru d-voastrA va f i o problema
demnA i irnbucuratoare sti incorporati la sus-nurnita colectie
Istoria .Romdniei documentata cu toatd armAtura stiin(if tea,
iar eu nici n-am nevoie sa vA marturisesc mai dinainte, cit
de recunoscator v-a fi, dacA as primi de la d-voastra un
rAspuns afirmativ".
1902 Prin contactul direct cu tinuturile ardelene apare primul
sludiu inchinat acestei I arti de tara: Sate si preoti din
Ardeal.
Marile familii domnitoare din trecut ii oferd prilejul sa
publice voluminoase lucrari, studii si documente, din
care sa rezulte rolul acestora In trecutul istoric al poporului
roman: Despre Cantacuzini, Genealogia Cantacuzinilor de
banal Mihai Cantacuzino, Docunzente privitoare la familia
Cantacuzino, Documente privitoare la familia Callimachi
(vol. II In 1903).
Legaturile P, incipatelor Rorndn cu Ard alul" In care se
arata ca niciodata nu au fost intrerupte aceste legAturi, avind
si un pronuntat caracter economic, pe linga cel cultural.
1903 Punctul de vedere in editarea documentelor este expus in
Note critice asupra culegerilor de documente interne romdnefti.
Din acest an Iorga nu mai pleaca In cltorii stiintifice in
strainatate, ci atentia sa se lndreapta In depistarea infor-
ma tiilor interne, mai ales Intre anii 1903 si 1907. Ne afrim
in perioada silmanatorista, cind strabate tara de la un capat
la altul spre a descoperi si cunoaste trecutul prin vestigiiIe
ce au persistat mileniilor, cit si prezentul purtZitor prin
oameni 5i obiceiuri al ace1uia5i trecut.
10
267,
www.dacoromanica.ro
 Carti de polemicil cu unii carturari, pe probleme istorice
culturale: Tocilescu, Pompiliu Eliade, Tache Ionescu etc.
Apare uriapa volum de documente, 1837, publicate in circa
1500 pagini, privind pe Mihai Viteazul: Acte relative la reiz-
boctiele Fi cuccririle lui Miliai Viteazul. Alcatuie0e cel mai
impresionant monument ce a fost ridicat de un carturar
marelui Voevod: dupri munteanul Balcescu, (1110 arde-
leanul Papiu, ma incumet, scriitor nascut in Moldova, i eu
la ispititoarea opera. tin banatean, I. Sirbu, intrebuintind
aceleasi mijloace materiale... inainteaza lingri mine, la o
opera asemanatoare. Astfel silintele romanilor de pretutin-
deni s-au unit incetul cu incetul intru preamarirea acelui,
prin jocul indraznet al sabiei caruia a stralucit o clipa,
pentru oameni ce nu-i intelegeau nici greutatea, nici pretul,
Unirea Romanilor, de la un hotar la altul".
L90'A Incepe publicarea notelor de cdleitorii, reprezentind o etapa
noua in activitatea multilaterala a lui Iorga, impletita pe
cultural i istoric, etalate intr-o forma stilistica de mare
intensitate sufleteasca, aducindu-i un prim loc in arta seri-
sului romanesc. Primul volum care deschide aceasta serie
de lucrari e:Drumuri orafe din Romdnia, sintem un popor
care nu se cunoate pe sine i nu-i cunoate taxa ... am crezut
deci ctt f olosesc color din tara mea si din neamul meu , vorbin-
du-le despre Romani i pamintul romanesc, liber sau supus
altora".
Pe drumuri deprtate e o carte de caltitorii, pe baza carora
putem reconstitui drumurile sale tiintifice in Europa occi-
dentala, precum i relatiile sale cu marii savanti ai lumii.
i cartea se sfirmteprin nelimitata sa iubire fata de neamul
sau: A doua zi vaporul ma ia pe Duntirea 1initit spre tara
mea cinstita i curata cum totdeauna s-o tie vrednicia
noastra". Re I inem din prefata cartii i marturisirea pasiunii
de a calatori ai caror fiori strabate opera i viola sa: Mi-a
placut todeauna sa calatoresc... o calatorio in vacant5...
aptireau ca o lunga ratacire in lumi minutiate..."
In Prinos lui D.A. Sturdza publicii Despre adanarea Fi tipd-
circa izvoarelor relative la istoria romdnilor, in care se face

268
www.dacoromanica.ro
 istoricul institutiilor, bibliotecilor, athivelor i este anali-
zat5 Intreaga literaturti a acestui domeniu.
Istoria lui 51efan cel Mare, aptirut5 In tiraj de masa, e soco-
titt ca una dintre cele mai valoroase opere stilistice. Ga lac-
tion in jurnalul" stiu afirma: Nu atit stiinta ei, nu atit
amanuntita ei eruditiune mi-au impus (toat5 lumea stie
spune ci Iorga are o memorie prodigioas5) cit adinca ei
cibrarc patrio tied" . Figura Voevodului apare ca un om minu-
nat, un sf int cum nu mai poate rtistiri altul ; el era izvorul a
toatil vitejia, el era fintina tuturor drep t5 tilor, el era mama
buniltiltilor. P5mintul Moldovei nu fusese al lui numai
atunci clnd oamenii de demult 11 putuse vedea ; el r5mtisese
al lui in vecii vecilor, cu toti oamenii ce se ingropau pe rind,
si in clipe grele, suspinul i rugaciunea se suiau la dinsul
ca la Dumnezeu: Sttracul $tefan Vod5, unde-i s vadti? 1"
Cuvinte adevarate cuprinde si pagini inchinate vielii buco-
vinene.
1905 Volumul X din Studii fi Doeunzente si intitulat Brafovu4i
romdnii a avut cea mai largl circulatie din toatil eolectia i
este Inchinat negolului cu fdrile romdne. Un alt volum de o
mare insemntitate este si Inscriplii din bisericile Romdniei.
lii prefala volumului impresionantti prin idei si form5,
este evidentiat5 valoarea inscriptiilor caci ele ltimuresc
asupra tuturor oamenilor ce au indeplinit In tre-
cutul nostru o sarcinti insemnat5, asupra inrudirilor, asupra
dregilloriilor ce au dobindit, asupra ceasului mortii lor si
asupra atitor intimpl5ri din viata lor. Lucrarea impune
i prin faptul c Iorga a vzut si studiat toate bisericile si
manastirite in toat5 m5retia vechimii lor,acoptir, totp5min-
tul tarii cu sutele", pentru a cerceta i salva odoarele
scumpe", opere de arta si de mare valoare istorica.
Istoria Bomdnilor in chipuri i icoane zugrilveste obiee-
iurile, datinile, Imbruictmintea, festivit5ti1e de la Curtea
domneascii, mestesugurile, alcatuind o ptrundere adine5
In viata manna de fiece zi a oamenilor, cu ochiul savan-
tului dar si al pictorului.
Apare prima mare sinteza: Gcschichte des rumeinischen Volkes
im Rahmen seiner Staatsbildungen", in dour). volume, In

269
www.dacoromanica.ro
 colectia lui Lamprecht, la Gotha. In realizarea operei au
fost depuse toate eforturile, atit din partea lui Iorga, cit
si a lui Lamprecht. Renumitul slay ist Leskin, unul dinprimii
cititori a i cartii, o apreciaza extrem de elogios. Pentru intiia
oara este infatisata dezvoltarea natarnii romane, nu in perso-
nalitatile ei, ci sa observ natiunea insasi ca f Huta vietui-
toare i sa-i urmaresc mersul ei launtric". Totodata a descris
dezvoliarea poporului romdn in legiiturd cu popoarele inveci-
nate. 0 impresionanta analiza cuprinde viata satelor sub
toate aspectele.
Sate fi Mandstiri din .Romdnia e prima prezent are a tuturor
satelor din Romania, infatisate realist prin oarkeni i peisa-
jul fermecator, alcatuind pagini ce vor ramine pentru tot-
deauna in literatura romana Cartea de feta ar trebui sa
indemne la calatorii in Romania pe multi dintre acei ce cred
ci numai frumusetile strainatatii sint vrednice de vazut".
1906 An bogat in carti istorice i alte publicatiL Se retrage de
la Samlindtorul i pune bazele ziarului Neamul romdnesc.
Pe deasupra tuturor se impun cele doua volume: Neamul
romdnesc in Ardedl qi Tara Ungureascd. Este prin a prezen-
tare a vietii romanesti din Transilvania, cautind sa desci-
freze prin prezent tot zbuciumul s icii trecute: Inaintea
noastra tree iute ciobani mitosi ca niste aspre vietati ale
padurii, care scirtiie prelung sub ploaie, si mi se pare ca
yad fuga pribegilor crutati de fierul roman si ratacind acum
prin potecile de codru catre salasurile barbarilor prietefii.
Aici, nimic nu este astdzi care sa nu. fi fost tocmai asa pe
vremurile Craiului Ciobanilor, si simt in sufletul meu dupa
atitea sute de ani durerea acelor mindri inNinsi, care n-au
putut pastra nici limba pentru urirasii lor si care au fost
ponegriti i renegati de dinsii In limba triumfatorilor. In
numele zeilor pagini carora v-ati inchinat hiiri izbinda, pace
viand, stramosi biruiti, care ati ldsat ca o mostenire de
nenoroc neamului ce a pornit de la voi, neamului care in
preajma cetatii lui Decebal nesupusul a iobagit cu trupul
pind ieri ea sd nu fie pe deplin slobod cu sufletul nici pina
In aceast zi, cind va pomenesc numele in taina crunta a
padurii voastre".

270
www.dacoromanica.ro
1907 Se stabileste la Viilenii de llunte, unde Na pune bazele si
unui asezamInt grafic.
Ia parte tdranilor In rascoalii, scriind fulminantul articol
Dumnezett sa-1 ierte.
Este ales in Parlamentul tdrii, fiind del utat tot timpul
pina la 19'10.
Apare o noud lucrare de istorie uniN erqala intr-o edi turd en-
glezd: The Byzantin empire, dezNaluind Inca una din impor-
tantele-preocupdri ale sale, dindu-i renume del estit bizan-
tinolog. Lamprecht regreld ca lucrarea nu a aptirut In limba
germand In colectiile sale si al aici ne-a luat Inainte un
englez"; iar Charles Diehl o considera ca una din cele mai
bune ce s-au realizat pind atunci.
Apare primul volurn din htoria liter aturii ron dne in sec.
al AI X- lea.
uti Din acest an si p Ina in 1913 incep a apard cele cinci volume
ale menumcntalei sale lucrari privind istoria imperiului
otoman: Gesrhichte des osmanisrhen l?eiches, In aceeasi edi-
turd germana 5i in aceeasi eclectic condusd de Lamprecht.
E o carte de mare iasunet stiintific pe plan mondial, fiind
clupil Cantemir, Hammer si Zinkeisen, al pairulea savant
care da o sinte7d de mare amploare cu privire la acea putere
care a framintat intreaga Europa timp de mai multesecole.
Cu prilejul rdscoalelor, publicd Comic luii istorice cu privire
la ewe, 2, grrzra a romantlor.
Mai apai Istoria bisericii romdne si Istoria romdnilor, primul
sau manual scolar, iar MLA editie precizeaza scopul ei prin
titlul Istorta rorndnilor pentia poporul roindnesc i un alt
manual scolar de Istorie Universala.
La 2 iulic se deschid cursurile Lniversitatii populace din
1 aleni.
1909 Primul olum cu discursuri politico tinute in Parlament,
intitul it In era tefonnelor.
Colaboreaha la 1 olumul Stadium Lipsiense inchinat lui
Lampieclit prin Der latcenischen Weston und der byzantinische
Osten in ihten Li erhselbeztehungen cvdhrend des Mittelalters.
La 10 ncim mbrie sal antul german Helmont cere colaborarca
lui Iciga la Lea Con Meyer, unde Na publica istoria: hunilor,

271
www.dacoromanica.ro
 bulgarilor, romgnilor, albanezilor, maghiarilor si a ti-
ganilor.
Apar numeroase i mgrunte lucrgri de istoria romnilor,
ca: Unirea Principatelor, Chemarca lui Constantin illavro-
cordat cdtre olteni, Cuza-Vodd fi dusmanii sdi, Sari despre
veacul al XVIII-lea, Romdnii si strdinii.
1940 Este ales membru al Academiei, unde era corespondent" din
1897.
Apare volumul I din Istoria armatei i Viaja i domnia lui
Barba Pirbei, precum i importanta comunicare la Academie
despre Doamna lui !crania, Scrisori i alte acte privitoare la
Unirca Principatclor i Viata fcmeilor in trecutul romdnesc.
In volumul inch inat italianului Mich ele Amari, I orgapubiic
Ccnni stale rela.zioni tra l'Abisinia e l'Europa cattolica nei
sccoli X IV XV , in care se insistg asupra unei eghltorii de
la Venetia in Indii. In textul latin si anonim al cglgtoriei,
necunoscut ping atunci, se aflg si pagini de limbil araba si
abisiniang, de o mare valoare filoiogicii. Acest text desco-
perit de Iorga cuprinde cel mai vechi document de limb:A
vorbit de abisinieni.
In acest an publica nu mai putin de 33 de carti, cele mai
multe tipgrite in tipografia sa de la 1 glenii de Munte.
1911 17 mai. Primirea la Academie, ca membru activ, rostind
bintcunoscutul discurs de receptie _Cloud concepiii istorice,
in care a rezumat gindirea sa istoricg, in opozitie cu accea
a inaintasilor sai, in special a lui Gr.G. Tocilescu, pe al
carui fotoliu era chemat sg se apze. Se cere istoricului o
pregiltire enciclopedicg pentru intelegerea istorica depling,
studiile de literaturg, de arta, de economie Ora o necesi tate.
Isloricul e obligat s coboare in prezent, uncle va orienta
si indruma fiindcd el are in sufletul su rgsunetul tuturor
triumfurilor i tuturor infringerilor cistigate i suferite In
timp de secole, istoricul e unbarinprin experientA al natiei
sale. Istoricul are in fata sa nu formele of iciale, ci manifes-
tarca prin fenomene organice a factorilor care pleacil din
viata economicg, din iata culturalg, din substratul mate-
rial sau din atmosfera moraIti a unui popor. Istoricul deci
judeca popoarele fiecare de:sine si unul lucrind asupra celui-

272
www.dacoromanica.ro
lalt, daruind, imprumutind, cucerind, supunindu-se pc rind,
intr-o grandioasa lupta tacuta a Oen"... Viata unui popor
e necontenit amestecatd cu vietile celorlalte, f iind in fune-
tiune de dinsele i inriurind necontenit viata acestora. Pe
istoric nu trebuie sa-1 preocupe eroii, fiinda istoria politica
nu mai e un ir de biografii, o alegere de portrete dinastice,
de vieti ale sfiintilor, fiinded eroii se intorc in mijlocul
acelora care i-au inaltat, ci se vac silinta, munca, lupta,
inaintarea retragerea, rasarirea in lumina oricufundarea
in intuneric a tuturora, until conditionind pe celalalt ,5ii
acesta creind conditii noi pentru munca tuturora, absolut
solidara". Istoria unui popor se fixeazd ci se pastreaza in
mediul firese de universalitate umand, caruia ii apartine in
cea mai superioara esentil. Istoria poporului roman pornete
de la rasa iliro-tracica i in traditia satelor se va cauta ceea
ce nu ofera documentul. Dqi adept al ccolii lui Lamprecht,
Iorga afirma ca faptele istorice nu se reproduc niciodata
intocmai, ci au o noutate nesfirOta". In aceasta diversitate
e tocmai ce ne atrage, ce ne mi*ca. In concluzie, Iorga se
definecte a fi un am intitor neobosit al traditiei nationale,
un marturisitor al unitatii neamului peste hotare politico
*i de clase, un predicator al solidaritatii de rasa i un desco-
peritor de ideate, spre care cel dintii trebuie sa mearga,
dind tineretului ce vine dupd noi exemplu". Xenopol, care
face primirea lui Iorga in aula nemuritorilor, printre altele
afirma: Te intrebi cu inminunare, cum a putut un creier
sa conceapd atitea lucrari i o mina sa le scrie".
Apar Generalitji cu privire la studiile istorice 0 Cugetdri,
carp de bald: pentru intelegerea istoricului *i ginditorului.
De asemenea tiparecte primul din cele patru volume ale
lucrdrii intitulate Oameni cari au fost, in care se vedeputerea
de earacterizare i forma desilvircita a artistului. Volumul
va cuprinde i portretele celor mai de seama istorici i gindi-
tori romani .5i straini.
Prin Liga CuLtura la dil o editie a istoriei romanilor in limba
italiand: Breve storia dei Rumeni.
Apare prima drama istoricii Mihai Viteazul i Partea romd-
nilor din Ardent Fi Ungaria in cultura romdneascd.

273
www.dacoromanica.ro
1912 Istoria omenirii pe care o va da intre 1926-1928 incepe sa
fie anuntata prin Chestia Rinului.
Prima colaborare la revistele suedeze: En grelcisk kronika
om Karl XII: Sivistelse i Bender.
Prima incercare de a cuprinde viala poporului roman in
istoria universala: Trei leclii de istorie despre insemndtatea
romdnilor In istoria universal&
0 lectie de etnografie, prima in acest sens: Portal popular
romdnesc.
1.913 An bogat in lucrari tiintifice, izbutind a tipari nu mai
putin de 113 de carp, cele mai multe privesc Balcanii:
Istoria statelor balcanice, Note le unui istoric cu prixire la
evenimentele din Balcani (o editie in limba franceza) Doud
traditii istorice in Balcani, a ha liei i a romdnilor, Vasile
Lupu ca urmeitor al inzpdratilor de Rdsarit, Relations entre
Serbes et Roumaines.
0 noua colaborare la re cistele suedeze : Den Albanska Fragan
in care articol se cuprinde primul text de limba albaneza,
pe care il descoperii Iorga.
Pe linia de istorie a omenirii: Chestiunea Dundrii.
.Apare al cincilea volum ultimul din Istoria imperiului
otontan, totodatrt publica numeroase bropri privind acelqi
subject Les causes de la catastrophe de l'Empire ottoman,
Cronica expeditiei turcilor in Moreea, Privilegiul lui Mahomed
al II-lea pentru Pera, Auf und Niedergang des Tiirlcischen
Herrschaftsgebiets in Europa.
Prima participare a lui Nicolae Iorga la un congres inter-
national de istorie in Martie la Londra, prin Bazele necesare
uneinoi istorii a evului mediu (0 editiei in limba franceza).
Comunicarea a fost bine primita i mult discutata, fiindca
aiei se pun bazele unui nou concept de istorie universala.
Inlatura tendintele unui simplism primejdios", dar i acea
tendinta de istorie universala erudita": o inOrare de fapte
i de date sau o istorie universala de caracter impersonal,
intepenita in obiectivitatea" ei nefolositoare. in esenta,
se spune: Istoria universala nu este un corpus masiv de
ineidente istorice biografii, studii cronologice, de dezvol-
tari nationale, ea p Inca de la izvoare, i de la izvoare carac-

274
www.dacoromanica.ro
 teristice, pentru a avea legtitura necesarti cu realitrutile ome.
necti in propriul lor mediu ; ea adund ceea ce intereseazrt
tie istoric cu privire la scopul.pe care ci 1-a propus i la con.
ceptia care-i insufletecte opera ci in sfircit ea verified, cu
ajutorul lucrdrilor de a doua mind bazate pe rnuncd, pe o
analiza criticd ce i-ar fi cu neputint de reflicut, informa.
tiile pe care se vor sprijini rationamentele sale, a cdror sin.
tezd, al crtror sistem formeazd Indreptdtirea existentei sale".
Dar in cadrul conceptiei unei noi istorii universale, Iorga
dezvolt liniile diriguitoare ale cercet5rii Evului Mediu,
care este preocuparea sa de bazd, prin chiar cele dou teze
de doctorat din 1893 ci 1896.
1914 De asemenea un an mnos in activitatea ctiintific5., mai ales
prin: Chestiunea Mdrii Mediterane, Venetia in Marea Neagril,
Venezia e la Penisola dei Balcani, Cinci conferinte despre
Venetia, Un act romdnesc privitor la inceputul culturii bulgare,
H isto ire des Etats balcanique a repoque moderne c i Viata Fi
domnia lui Constantin Voda Brincoveanu, Contributii docu-
mentare la istoria 0 lteniei , Scrisori inedite ale lui Tudor V ladi.
mirescu din anii 1814-1815, Fundatiile domnilor romdni
In Epir, Muntele Athos in legitturd cu frile noastre, Fonda.
tiile religioase ale Domnilor romdni in orient etc.
Pune bazele Institutului Sud-est european, impreunit cu
Vasile Prvan ci G. Murgoci, cu scopul de a se studia aceastd
parte din Europa, tinind seama ci de traditiile vechi ci
interesele actuale romnecti". Se tin cursuri, conferinte,
lectii de limbi balcanice, se publica lucrari, se indrumeaz4
diplomatii romni din aceste tinuturi.
Apare Bulletin de l'Institut pour l'tude de VEurope Sud.
orientate in care mai ales, se recenzeazil lucrgrile de orice
natur5, care privesc Balcanii.
tncepind rzboiul mondial, prin articolele din Neamul romd.
nese inf iereazd cu m 1110. vehement ororile rtizboiului, setea
de cucerire ci "strugere a imperialismelor, indeamnd la
pace ci introna rea simtului de omenie.
1915 Apare .Revista is toricd, pe care o va conduce pind la 1940.
La inceput e o re vista de recenzii, de informare istorica,
un buletin bil liografic.

275
www.dacoromanica.ro
 Tiphre5te numeroase lucrari privind unitatea neamului
romtmesc in primul rind studii asupra Transilvaniei: Demi-
tarea ideii unitfii politice a romiinilor, Istoria romdnilor
din Ardeali Ungaria (vol. II: 1916), lucrare monumentalh
nedeph5ith istoric. 0 editie i In francezh, La question rou-
twine en Autriche et Hongrie.
De asemenea apar: Situalia agrard, economic'd i sociald a
Olteniei in epoca lui Tudor Vladimirescu, Citeva tiri despre
comerful nostru in veacurile al XVII-lea Fi al XVIII-lea,
.Dardanelele, amintiri istorice, Documente grecepi privitoare
la istoria Romdnilor, lstoria rdzboiului balcanie etc.
La Academia Rornn tine o ccmunicare cu mare ecou i
hothritoare in gindirea istorich i politich a lui Iorga, prin
care apiirt popoarele mici fath de setea de cucerire 5i sttip/-
n ire a puterilor imperialiste: Dreptul la viatd al statelor
nzici.
Discursul de receptie tinut de Vasile Phrvan, la 28 mai ; rds-
punde Nicolae lorga, fhcIndu-i un vibrant portret. Totoda.
Iorga enumerh pe fo5tii sii elevi, astazi ajun0 in fruntea
culturii romne5ti: Vasile Phrvan, tefan Org5anu, Nicolae
Dobrescu, Al. Lapedatu, Ion Ursu, Constantin Moisil, Con-
stantin Giurescu: Ei aduceau cu din5ii o preghtire ca a vechi-
lor noastre licec, pe care Ingrimadirea 5i varietatea mate-
riilor inainte de trifurcare nu le impiedicau de a da absol-
venti cu serioase cunostinte,permitind profesorului univer-
sitar abordarea orichror problerne de specialitate, ei aduceau
spiritul mai idealist al unci vremi care era mai put in stripi-
nita decit aceasta de tri viali la tea poftelor de trai bun 51
parvenire u.oari, ei aduceau nobila a mbitie de a se distinge
prin punerea in valoa re a La len lulu i lor intreg, crescut prin-
tr-o Ihudabilh hothrire de munch. i ei ghseau in societatea
de atunci acel curent de renova tie, de purificare, de nobil
cntuziasm pentru cele bune i trialte, de adevitratil iubire
pentru neam 5i tard, in legiitura cu care se privea iadeviirul
i frumosul..."
1916 Prin Serbia la 1871-1872. Douti memorii ale lui Teodor
Vdcdrescu, se incheie colectia Studii ci Docwaente, care
numdril 31 de volume. S-au publicat aici, circa 30 000 de

276
www.dacoromanica.ro
 documente, integral sau In regeste, In 16.291 pagini. Sil nu
uitam ca aceasta uriasa munca de editor de documente repro-
zinta numai o farima din vasta sa activitate stiintifica.
Fireste ca se vor fi strecurat i multe, chiar multe greseli,
care nu schimba insa valoarea colectiei, a tit de mu I t cautata
astazi. A fost o desfasurare de energii nebinuite, In conditii
grele, fara sprijin, sabotat *i luat in derldere, de multe ori,
facuta In eaba noppi care cadea sau a gindului care fugea
mereu spre alte lucrari, spre alto corecturi, ce astep tau pe
masa savantului. i apoi va veni un asezamint de cultura,
va veni un invatat demn, solemn, irnpunator, vor veni lucra-
tori precisi, care vor pune la cale, cu ce am dat eu, ceva mai
Intins, mai stralucitor, declt pot da pina astazi. Se vor ara La
atunci toate greselile si toate scaderile aide, uitindu-se
numai doua lucruri: munca Inca necrutatoare si inirna din
care a pornit totdeauna. Dumneheu ii va ierta poate, eu Ii
iert dinainte."
In acest an mai apar, printre allele, cloud lucrari cc desellid
noi cai in conceptia si activitatea istorica a lui Iorga Carli
reprezentative En viala omenirii, primul din cele cinei
volume ale colectiei si Observalii ale unui nespecialist
asupra istoriei antice.
1917 Activitatea istorica restrinsa, in cadrul de razboi si fara
posibilitate de informare la Iasi. Activi ta tea sa de baza este
acum cea ziaristich, pusa in slujba intereselor nationale.
Retinem cele patru lucrari privind relatiile tarilor noastre
cu alte popoare: Histoire des relations Anglo-Rouniains, H
toire des relations entre la France et les Roumains, Hist, ;le
des relations Russo-Rownains, Relations des Roumains avec
les Allies.
1918 La 5 noiembrie e ales deputat cu urt mare numar de v ot uri,
iar la 9 noiembrie este numit Presedinte al primei Adunari
a deputatilor a Romniei unite. La 27 decembrie soseste la
Bucuresti din refugiul iesan, locuind intr-o modesta casa
din fata Ciarii de Nord. Sub stralucirea ochilor sai *i sub
vilvataia cuvintarilor sale s-a proclamat la 29 decembrie
Unirea romneasca; niciodata afirma Iorga de la 1859
Incoace o Adunare romaneasca n-a avu.t o zi asa de mare".

277
www.dacoromanica.ro
 Activitatea istoric5 redusa la: Cugetare f i Nal germand i
Originea f i dezvoltarea statului austriac.
1919 in le role des Roumains clans la latinit arat6 rolul pe care
noil-am jucat si mai ales il avem de indeplinit in latinitate.
Publia prima Istorie a Albaniei, precum si lstoria popo-
rului franeez. 0 a treia lucrare prive5te Istoria romdnilor
din Peninsula Balcanied.
s De ziva numelui sau, la 0 decembrie, prietenii ii ddruiesc
o frumoasa casi pe *oscaua Bonaparte nr. 8, drcpt recunos-
tinta pentru acel care e soco t it .,lumina generatiei noastre".
Pentru intiia oara in viata sa locuieste incaaproprie,punind
clpat calvqrului mutatului, ducind dupa sine zecile de mii
de cart i.
La 25 decembrie e num it membru al Institutului Frantei.
Are durerea de a duce la locul de vac i pe istoricul Ion Bogdan,
la 1 iunie de care se legau amintiri cuprinzind viata
mea inireaga", iar la 19 noiembrie pe un alt prieten" si
frate", Alexandru N labut.l.
1920 1 pare a doua sintezd a poporului roman Histoire des Rou-
mains et de 1 ur ctoil'sat'on, lucrare care a avut o larg5 circu-
latie in Occid nt aducind mari servicii unitatii statului
nostru.
in lupta sa de a ne impune In acropagul occidental, Iorga
tipareste Iator'a literaturilor roman.ce, prima sinteca de
acest fel ce a apron t la noi.
--- Ia fiinta Teatrul popular, in cadrul luptei duse de Iorga de
a ridica masele prin cultura.
la 29 februarie se sl inge din vial, I istoricul A.D. Xenopol.
La ciptiiul marelui savant se afla fostul sau eIev, Iorga.
Concep[ia istoric5 a lui Iorga este foarte receptiva, tinind
s'ama de toate transform5rile societalii, asa cum reicse din
Noi directii in ibtorie. E contra ideii unui Ernesto Massi,
care afirma ca Moria adevarata nu e facutd pentru public,
ci iese din arhive ca sZI reintre in arhive, 5i atita". Chiar din
prefitele de la Ltor'a romdnilor i a lmperiului otoman Iorga
cerea sa se .rie istoria uniNersala De care o cere vremea
noastra dupa n voile ei". 0 viritd uriasa, in pliml transfor-
mare t um ul toas. si rod itoare cere pentru sine totul 5i distruge

278
www.dacoromanica.ro
 ceea ce nu i se dd. Multimile nu mai sint ceva care si corec-
pundh. sclavilor antichitAtii, inchise in temnita ignorantei
ca aceea in a ergasteriilor. Dacil ne vom cobori la ele, cu
fiecare pas in jos ne vom simti de fapt inaintati, daca worn
rdminea pe piscurile noastre, vorn muri de foamea realitd-
tilor pe care insine le worn fi refuzat. SA scriem ii s! predam
ceea ce trebuie, lucrurile de care societatea are rievOie i In
sensul pe care societatea Ii pretincle ca s ne audi si sh ne
asculte... Pulsul preocupatiilor noastre sii bath in rannul,
fie si infrigurat, al timpului". E punctul de 1 edere pe
care 1-a avut cu ani in urmii si un Michelet si un Guizot.
1921 lncepe o noud etapd in viata stiintificd. a lui Iorga prin dnta
de 7 ianuarie, cind tine prima sa lectie la Sorbona.
La 18 ianuarie ia f iinth coala romnd de la Paris" in subur-
bia Fontenay-aux-Roses, de organizarea careia se ocupd
in persoand ministrul francez al Invdthmintului." Toti
istoricii i artistii form* intre_cele cloud rdzboaie mon-
diale, au fost membrii acestei scoli.
Tine conferinte in Franta, Italia si Belgia. In jurul sdu se
string savantii lumii. La Bucuresti, cu prilejul imp linirii
a 50 de ani, i se oferd un velum omagial.
Publicd cloud valoroase studii, dedicate lui Tudor Vladi-
mirescu i Mihail Kogalniceanu. In domeniul istoriei univer-
sale apar citeva lucrd.ri importante, prin care se aduc noi
contributii: Papi i imparati i Dezvoltarea asezlimintelor
politicc. 0 intelegere desavirsita a Renasterii italiene se
desprinde din Comernorarea lui Dante; o lucrare trateahd
despre Polonais et Roumains i alta despre Rournains et grecs.
Impresionanth comunicare la Academie despre La o sutii de
ani dupd moartea lai Petru Maior. i o altd lucrare despro
Schimbarea de direclie i caracter a comerptlui romdnesc. Cu
acest prilej remarchm faptul ch nici un istoric roman nu a
scris mai mult decit Iorga despre viata economica a tarilor
romane si nu a subliniat cu mai mult temei rolul factorului
economic in istoria thrii sale, cit si in studiile de islorie
universald. Articolele zilnice scrise in Neamul Romdnesc
intro 1914-1918 sint adunate in trei volume: Ruzboial
nostru in note zilnice (vol. II, III in 1922-1923), reprezen-

279
www.dacoromanica.ro
 tind pagini vibrante, stralucind ca forma si alcatuind cel
mai bun si sigur izvor pentru intocmirea istoriei razboiului
mondial prim, in care am fost si noi angrenati.
1922 Pub Rea o ampla lucrare, prin care pune bazele intelegerii
desavirsite a trecutului nostru artistic, de sens si nuanta
bizantina Histoire de Part romnain ancien. Continua seria din
prolegomene la o istorie universalii, prin State i Dinastii.
Intregeste istoria Bizantului din 1007 prin: Formes byzan-
tines et realites balcaniques. Apare traducerea romaneasca a
Istoriei romdnilor din 1905. Vizite continue In Franta: la
1 iulie 1922 are loc inaugurarea Scolii romane de la Paris,
cu un fast deosebit si luirtd parte cei mai de seama profesori
de la Sorbona, printre care si batrinul 13ernont, fostul sau
dascal. In tara primeste vizitele a numerosi intelectuali
straini, care, unii din ei, yin in mod special 'spre a-I vizita
la Valeni. Ajunge flacara cea mai luminoasa a culturii roma-
nesti in strainatate, cautind legrauri cit mai trainice cu
toate tarile din lume, dupri propria-i marturisire facuta
ziaristului Arturo Calza.
1923 Tine cursurile obisnuite la Sorbona, despre Orientsi Occident
in Ewa Medin i Pdtrunderea ideilor apusene in sud-estul
.Europei. E primit cu fast, la Scoala de limbi orientale, de
directorul Boyer. La Lyon, unde tine prelegeri istorice, e
gazduit de marele savant, si prietenul sau Focillon. Cuvin-
tarile lui Iorga au mare rasunet in presrt. Conferentiaza la
Torino. La Venetia, unde vorbeste despre portal taranesc
si arta taraneasca" are o prim ire grandioasa.
In aprilie e din nou la Paris, lu indparte la congresul biblio-
tecarilor, vorbind despre ilustratia cr&rii romanesti". Un
savant afirma ca impresia pe care a Elsa l-o a fost imensa.
La 9 aprilie e la Congresul international de istorie ce s-a
tinut, la Bruxelles, vorbind despre Bonzdnia dundreand in
veacul al VI-lea i barbarii.
Revinela Paris, iarla 11 mai e fliPraga, dupa un scurt popas
la Viena.
La 3 iulie e numit membru corespondent al Academiel
suedeze.

280
www.dacoromanica.ro
192/i Apare Breve histoire de croisades *i Points de vuesur l'histoire
de Commerce.
Vorbeste la Institutul Frantei despre Ptireisirea Duciei de
Aurelian, iar la Geneva despre 24.eziimintele din sud-estul
Europei.
Conferinte si vizite pretutindeni in Europa, raporturile cele
mai fructuoase cu savantii lurnii: cu un arheolog catalan
are discutii de istoria artei, cu poetul Francis Jammes. Cei
mai mari oameni politici.ai Frantei II retin. Doumergue,
Raoul Perot, Painlev etc.
La 10 aprilie prezideazd la Bucuresti primul congres inter-
national de bizantinologie, la care tau parte toti manji bizan-
tinologi ai lum ii: Diehl, Gregoire, Zeiller, Sir Ramsay, Puig
y Cadafalch. La initiativa lui Iorga ia fiinta revista
Byzantion.
_ In iunie in Polonia , vorbind printre allele si despre Despot
Vodd, ideca decruciatalatind si bizantind. E numiL membru
al Academiei poloneze.
1925 Apar: Les plus anciens etalo slavo-rountains, I genovesi nel
Mar Nero, Histoire des Etats balcaniques, o editie a istoriei
romanilor in englezd: History of Rownania Relations Flanco-
Roumains, Istoria comertului romdnesc etc.
CAlatorii de studii, lectii, conferinte, vizite in Franta, Italia
si Belgia ; la 25 februarie conferentiazil la Cercle artist ique"
din Bruxelles despre Figuri rcprezentative ale istoriei romd-
nilor.
La 3 mantle e numiL doctor honoris causa al Lniversitiltii
din Strasbourg, Iorga vorbeste despre Rase l politicd in sud-
estul european.
La Geneva vorbeste desp re def in itia Ii Lena Lurii bizantine".
In Valoarea merald a istoriei, apdruta in Revue bleue, isto-
ricul e un predicator, si nu un reprezenlant al scolasticei
de simpla eruditie contribuind la o opera de insdnatosire
de care depinde pastrarea unei civilizatii". Institutiile
inseamna psihologia nationalarealizata. Formele politice
nu sint doar receptacule de suflete comune; ele corespund,
indata ce e vorba de a le pune in practicd, cu coca ce geniul
popoarelor are, in mod inconstient, unui intim". in pagi-

281
19
www.dacoromanica.ro
 nile ei simtd diversitatea aspectelor vietii omenesti in mers
iti dai seama cit de mult directia trebuie gasita, nu in
paralelele care invalid, ci in analizele interioare, care larnu-
rose".
1926 Dupa The Byzantin empire (1907), Gesehichte des Osmani-
schen Retches (1908-1913), apare acum cea mai indrazneata
lucrare a lui Iorga Essai de synthse de l'Wstoire de l'humanite
(4 volume: 1926-1928), in care se cuprinde sistemul" sau
de gindire. Precivaza caedetaliile nu intra decit intr-o foarte
mica ma,ura in sinteza istorica. Se cere o experienta umana,
care se ref era la pamint, rasa, drumuri, dar si la practica
vietii omenesti si a vietii politice in general. Evenimentele
istorice nu sint decit foarte rareori noi, ele repetindu-se.
Trebuie cunoscuta psihologia maselor: si din psihologia
majoritatii unei natiuni, influentata mai mult sau mai putin
dn p ,rsoialitati sqvrioare, se naste istoria acelei natiuni".
Prirnul lucru care trebuie cunoscut inainte de a vorbi despre
un fapt sau dnspre un grup de fapte istorice estd intreaga
valitate actuala care corespunde cu acea a trecutului care
intra in corapozitia acestui eveniment". Viata populara
aduna in adincurile ei, adesea de nepatruns, elemente luate
din viata istorica, elemente care nu sint fo.ile, care se pas-
treaza ori in formele obisnuite, traditionale... trebuie si te
afunzi in adincurile acestei vieti populare pentru a gasi
eln nnitele suplim-ntare necesare pentru a da acea ta expu-
nnre neintrerupta a istoriei unui popor". Printre allele,
cartna prinde, pentru intlia ()gra, istoria poporului roman
in cea universalil, integrind-o organic.
1927 Calatorii in Franta, Danemarca, Suedia, Elvetia, Italia.
Un romanist II compara cu un vast copac, adiec inradacinat
insa in pamintul lui.
La 1 martie i se confera titlul de doctor honoris causa" al
Universitatil din Geneva.
Ia parte la congresul de Bizantinologie de la B lirrad, ca
reprezentant al Acaderniei de Inscriptii din Paris.
i I aflim in Spania. Vorb-ste la Napoli despre Italia de Sad
si _Romania i la Milano despre Italia si Romania.

282
www.dacoromanica.ro
 Apar: Istoria industriei /a romdni, Rdzboiul de independenid
a Romdniei, L'origine des irides l'independance ballcanique.
1928 Apar 42 de carti, din noianul carora remarcam: Evoluya
ideii de libertate, Istoria romdnilor prin cltori feditie noul
In patru volume), Istoria invala-mintului romdnesc, Patru
conferiny despre istoria Angliei, Drumurile de comert creatoare
ale stvelor ronyinefti, Les narrateurs de la premieres croisade,
Storia dei runp-ni e della loro civilta, Tara Wind cea mai
dviirtatd in Europa: Portugalia, Les voyageures francais dans
l'Orient =rope..
Loctii la Sorbona, Madrid, Lisabona, Coimbra, Porto, Milano,
Particip la congresul international de istorie de la Oslo.
1929 Din nou cursuri la Paris, Spania, Italia.
La 29 ianuarie semneavi contractul de cumparare a unei
case la Venetia.
Tipareste 38 de lucrari: La creation religeuse de Sud-est euro-
penne, Definir Byzance, Tan scandinave: Suedia i Norvegia,
Patru conferiny despre Armenia, Le caracter commun de.*
institutions du Sud-est de l'Europe, Domnii romdni dupli
portrete i fresce contemporane, Gesth'elite der Rumanen und
ihrer Kultur.
Din Spiritul istoric desprind-m patru idei:
a. Pe,te cunoa5terea izvoarelor, peste critica lor, se cere
intel-gorea umanti a omului care a lost, invierea lui pria
comprehensiune, si ghicire, prin simpatie i prin acel dar
pe care grecii ii num-au poiesis, deci: creatiune.
b. Spiritul critic sta in sinatul irr.contenit al dnvoltarii.
N-avem a face pe lu ne, Lice istoria, cu lucruri care stay
prin ele 5i traiesc prill ele. Fiecare vine dintr-un trecut, care
se afl Zi. viu in el, si cuprinde semintele gata sa izbucneascd
ale unui viitor. At itudin.a noastra fata de orice lucru trebuie
sa fie st ipi tita de at,e tsta tiansrnisiune 5i de aceast preve-
dere".
C. Istoria e curs. lin val trtce, i ce atinae el intereseaza.
Ctnd un afluent apare, xi urmarim, pentru a intelege, pina
la izvor. Dar pe ur na ne hIsm iara5i du5i de mersul apel.
Cine caut date, capitole de culturk sallare 5i snt'ara5e,
nu intelege nirnic".

19* 283
www.dacoromanica.ro
 d. Dar istoria e un tot. Orice istorie nationala e Inconjurata
strabatuta de orice alta dezvoltare istorica. $i din ea por-
nese influente continue, si de la cel mai mic la cel mai
mare. Nu e o scadere a propriului popor s-o recuno1i. Cum
iiecare din noi traim numai ca momente ale speciei noastre,
tot, ma momente din umanitate se prind de un neam. $i
Singura ambitie ce putem avea e aceea de a imbraca viata
Omenirit cit mai des, caci in mrisura mai larga nu poate s-o
tacit nici cea mai puternica din natiuni. Astfel istoria da si
o lectie de integralitate".
1930 Un nesfirit sir de studii istorice: 0 mica lard latind: Cata-
lonia, Moyen-Age et Antiquitd, America si romdnii din Ame-
rica, Istoria Contemporand, Anciens documents de droits rou-
main, L'Italia vista da un ronteno, Notes de diplomatique
roumaine.
Trei luni de calatorie in America de Nord, cu lectli la nurne-
roase universitati, strinse in My american lecture.
In aprilie are loc inaugurarea institutiet Casa romena" din
Venetia. Vorbeste despre Venetia si orient.
La 27 aprilie la Londra, primit cu mare fast, luind parte la
congresul international de istorie.
La 3 mai i se confera titlul de doctor honoris causa" al
Universitritii din Oxford. I se face in latineste un impre-
sionant i vibrant elogiu academic: Va prezint un barbat
in multe invatat si a multe scriitor, pe care, dacrt as voi sil-1
nurnesc Titu Liviu al Daciei... ar fi sa ascund ceea ce ar
trebui rostit mat Inainte de toate, anume: cilci el a scris
opere istorice In patru limbi, ca a mers ping la izvoarele
cele mai ascunse... caci nu a descris numai faptele romani-
lor, nu a publicat numai monumentele si a strabatut cu o
curiozitate ea a lui Pliniu arta... precum a cercetat obice-
iurile st asezamintele tuturor neamurilor din partile de
miazazi i soare rsare ale Europei..."
Conferentiaza la Berna st Zarich,
1931 La 17 aprilie e numit Presedintele Consiliului de Ministri,
iar la 17 iunie e sarbatorit cu prilejul Implinirii a 60 de ani,
dedicindu-i-se mai multe volume omagiale, de rom'ani
savant,i strilini.

284
www.dacoromanica.ro
 Doctor honoris causa" al Universitatii din Paris, la 7 noiem-
brie.
Pub Bea France de Chypre, A history of Anglo-Roumanian
relations, Une ville roumane" devenue slave: Raguse, Vederi
din Grecia, Mottos sous les lospitaliers, Note asupra istoriei
Spaniei, precum i numeroase comunicari la Academia
Romana.
1932 La 25 decembrie e ales membru al Academici degli Arcadi
din Roma.
Pub lira: Acte privitoare la marele reizboi, Supt trei regi, Ospiti
romeni in Venezia, Deux sicle d'histoire de Venise,I, Conunent
la Roumanie s'ast detachie de la Triplice etc.
1933 Participa la congresul de istorie din Polonia.
La 30 ianuarie i se confera titlul de doctor honoris causa"
de dare Universitatea din Roma, unde e primit cu fast si
entuziasm, ca inflacarat prieten al Italiei si ca pe unul dintre
cei mai mail savanti din lume.
Public 0 altd istorie universal, Venise a l'poque moderne,
i alte 30 de carti.
1934 Apar Vechea arta religioas la ronuini, Les arts mineurs en
Roumanie, La revolution francaise et le Sud-Est de l'Ettrope,
La France de Terre Sainte. Dar acest an e dominat stiintific
prin vasta sinteza bizantina in trei volume: Histoire de la
vie byzantine i monumentala Incrare Byzance apres Byzance.
Din nou calatorii in Franta si Italia.
Rinem i antobiografia in trei volume: 0 vialit de om asa
eu'n a fost, care pe linga bogatele date, aparitii de oameni,
desfasura'ri de evenimente, are o mare valoare artistica.
Istoricul Bruchesi afirma ca Iorga ar fi fost in fruntea
gloriei Renasterii, daca ar fi trait in acea epoca.
1935 Apar 41 de carti scrise de Iorga, dintre care se remorcii: La
place des Roumains dans l'histoire universelle (3 vol.) Romdnii
in striiindtate de-a lungul timpurilor, Istoria lui Mih2i Vitea-
zul (2 vol.), Idei asupra problemelor actuale.
An de an aceleasi drunnuri in occident, lectii i conferinte
tinute pretutindeni, primiri de titluri, chemat pe podiumul
gloriei universale, socotit ca un mare umanist i reprecen-

235
www.dacoromanica.ro
 tant cel mai inflaciirat al romanitatii. Cere crearea urei
Universitati latine la Coimbra.
1936 0 mare biruinta ci5tigata de Iorga prin adunarea la Bucu-
re5ti, in aprilie, a comitetului de istorie, la care iau parte:
Temper ley, Amantos, Koht, Dembinski, Laskaris etc.
In toamna e la Roma, la Congresul de Bizantinologie. Si aici
i se recunosc meritele de mare istoric al omenirii. Fesli-
vitatile impresioneaza. Nimbii gloriei ii incununa fruntea.
Sint zile de neuitat in cariera istoricului.
Apare primul volum din Sfaturi pe intuneree.
Dar anul acesta e dominat de aparitia primului volum din
Istoria romdnilor. Retinem anii marilor opere: 1905 Isto-
ria romdnilor in nemteste; 1907, istoria imperiului bizantin
in englezeste, 1908-1913 istoria imperiului otoman; 1926
1928 istoria universala; 1934 istoria imperiului bizantin
1936-1939 cele zece volume de Istoria romomilor. Iorga o socoa-
te cartea cea mai grea a vietii sale si momentul terminarii ei
unul din cele mai frumoase ale vietii mele". Cartea are o
bibliografie uluitoare, splendide prezentari de voievini i
fapte istorice, pagini de antologie stilisticii. Tata si splendi-
dele titluri ale volumelor Stramosii", Sigiliul Romei",
Oamenii pamintului", Ctitorii", Caval rii", V i t ej ii",
Monarhii", Reformatorii", Revolutionarii", Unif icatorii"
0i Intregitorii". Ultimul cuvint din monumentala sa istorie
e indreptat spre taranul roman: Cei care creasera tara rasa-
reau, astfel, dupa un mileniu, in care ei fusesera neclintilul
temei, ca s-o apere impotriva orisicui".
1937 Incepe tiparirea in limba franceza a istoriei romanilor sub
titlul Histoire de Rownains et de la romanit orientale.
La 1 aprilie are loc inaugurarea Inslitutului pentru studiul
istoriei universale", care dureazti pina astazi, purtind numele
de Nicolae Iorga.
1938 Acesti trei ani 1936 1938 sint dedicati scrim ii isto .
rici romanilor, totusi apar numeroase lucrari marunte.
1939 Apar Istoria Bueureetilor, Diseursuri parlamentare (3 vol.),
Istoria universald vetzutd prin literaturd, i Etudes by zan tines
(2 vol.), care contribuie la stabilirea faimei lui Iorga de
mare bizantinolog.

286
www.dacoromanica.ro
 In numarul din oct-dec. al Revistei istorice Iorga face o an plI
recenzie lucrarii Storia universale (1932-1938, 10 vol.) a
italianului Corrado Barbagello. Prin analiza amanuntitii,
prin admiterea sau respingerea unor puncte de vedere, prin
adaugirile bibliografice, prin corectari de date, avem aici
un plan al viitoarei istorii universale pe care Iorga dorea
s-o scrie: Am tinut sa urmaresc intreaga constructie a celei
mai noi istorii universale. Fall de dinsa mentin sisternul
intrupat in a mea Essai de synthese de l'histoire de Vim-
nranit e. Ea are nevoie totusi de multe schirnbari, mai ales
pe baza starilor de spirit si a introducerii, dar potrivit cu
singurul lor rol, si al altor natiuni, lasate acolo la o parte.
Imprejurarile vor hotari dacii gindul meu, care e asa de greu
de urmarit, ii va afla atit de mult dorita Infilptuire".
1910 Activitatea mai marunta in domeniul istoriei, si neprinsii
in acest tabel cronologic", se desfasoara in chip prodigios
prin comunicAri la Academie, articole, note si recenzii in
Revistd istoric i Revue historique de l'Institut de sud-est de
l'Europe. S cuprind aici multe descoperiri marunte venite
prin munca metodica, dar i fara nici o metoda, caruia hazar-
dul i-a scos inainte ceva". Astfel in 1910 a tinut si publicat
la Academie: Douti pagini din istoria fanariolilor, Incerceiri
austriace de anexiune a tarilor noastre, 0 carte de gindire con-
s rvatoare romdneascci, Individualism pi solidarism n dezvol-
tarea istoriei, Problema Unirii Principatelor la 1845-183'9.
In dosul cartilor diplomaiiei, comunicare facuta la 4 octom-
brie .5i care nu a mai rust corectata de autor. i ullima comu-
nicare la Academie se inhituleaza: ReelaIii toponomice pentru
istoria neptiutei a romdnilor I Teleormanul, unde cauta a la'rgi
sfera de cercetare a istoriei noastre prin numele de
localitati i alte elemente geografice, In care am credin(a
ca se cuprinde o cornoara ignorata". Aici se ocupa printre
altele de numele judetului Romanati, care ar reprezenta locul
unui vechi jude Roman si de denumirea a doua sate din Tele.r
orman cu numele de Rumanati, si concluzia: Aceasta indoita
numire nu inseamnii altceva decit Romani in mijloculpa'durii
culnane 5i in fata patrunderilor slave ale stravechilor sirbi".
Po baza denurnirilor geografice din aceastb regiune, Iorgi

287
www.dacoromanica.ro
stabileste, trei iiri, una lingii alta, la o data adinca in evul
mediu: Romanii cu ale lor asezari de Rumanati; Cumanii
cu Teleormanul... i slavi coboriti din Panonia pina la Orsova.
In Repista istoricd pe anul 1910 slat publicate numeroase
studii cu privire la cele mai variate probleme de istorie
nationala, cele mai multe privesc istoria contemporanrt,
sursa bibliografica fiind lucrari mai vechi sau noi straine,
in care se pot descoperi informatii pretioase pentru noi.
In foaie greceasca din Viena sint stiri despre miscarea gre-
ceasca din 1821. Din manualele universitare arnericane
desprinde multe amanunte sau conceptii nourt privitoare la
istoria Europei. Dintr-o lucrare germana cuprinzind vechi
inscriptii latine, alcatuieste articolul Pentru Enceputurile
limbii noastre: limba romand din umbra catacombelor: Avem
a face cu o limba generala romana, in care particularitiitile
provinciale si locale se intilnese, se ciocnesc, se potrivesc
si se armonizeaza ca bucatile de prund in miscarea apei care
le duce lovindu-le pentru ca, la urma, ele srt se rotunjeasca".
Ultimile scrieri ale sale din 1910 au aparut in Revista isto-
rica din anul 1911 si cuprind tratarea unei mari varietIti
de probleme, despre: mama lui Mihai Viteazul, o conspiratie
munteana din 1811, o descriere a tarilor romane din 1587,
despre teoria permanentei. 0 impresionanta declaratie a
unor tarani ardeleni intr-un document din sec. al XVIII-lea:
si cercam dreptate sa avem si noi pre pamint ca noi mai
bun n-avem decit sufletul, si facem cu sufletele noastre pe
acest loc precum iaste a nostru de la mosi si de la parinti,
si nimeni nu ne-au oprit de pe loc, cind 1-au deschis parintii
nostri. i ne rugam sa avem mila la tail, ca noi la donmi
nostri mila n-avem".
Problema clef inirii istoriei, in sensul sau cel mai larg, obiec-
tiv si legat de viata contemporana, e o preocupare perma-
nenta in ultimii sai ani de viata, cautind si capete lumini
de oriunde, fiindca totdeauna am crezut ca orice influenta
bine cumpanita poate sa aduca rezultate de care trebuie srt
tina seama i acel care a consacrat unsiii viata sa cercetarilor
in acelasi domeniu". Neastimparul stiintific 1-a dus pe cele
mai variate domenii i lucrari. in ultima sa lectie de deschi-

288
www.dacoromanica.ro
dere a cursului universitar din 19W, intitulata Istoria,marea
judocatii, tn sens moral, a statelor pt naliunilor, ajunge la
concluzia ca istoria este o necesitate pentru constiinta
urnana", este folositoare pentru sensul ei moral si este una
din marile metode pe care le poate intrebninta spiritul uman
pentru a ajunge la adevar". E ingrozit de eforturile depuse
de unele popoare imperialiste, afirmind ca popoarele care
se incordeaz o. nu traiesc mull. Sint ca atleti de circ". Si mai
departe: Orice calcare a condiVilor normale de viata nu
aduce decit oboseala unui organizm si incapacitatea de a
juca rolul istoric natural din partea acelora care au intrecut
peste puterile lor acest rol". Peste tot, in aceasta ultima
lactic, sint aluzii la imperialismul contemporan care a pro-
vocat al doilea razboi mondial, si setea sa nebiruita de pace
si umanitate. De asemenea se ridica impotriva eruditie
seci, ajunsii dogma de viatti, socotind-o un mare pericol
pentru spiritul urnan". Totodatil Iorga a cautat sa fie un
istoric in scnsul lui Ranke si Michelet, un vizionar, un profet,
un poet al istoriei. De aceea, ultimile dintre ideile pe care
le-a exprimat se incheie prin: As fi vrut, din partea mea, sa
am mai mult talent poetic" pentru a fi mai aproapc de
adevar".
Aceasta viat1 de intensa Ware intelectuala, acest suflet
alit de uman i iubitor de om si adevar, acest intelectual,
savant in sensul eel mai pur al notiunii, rar intilnit in cul-
tura universalii, pe care a servit-o din taxa sa si prin luininile
desprinse din trecutul romnesc, a fost curmata prinnour.
gloante trase de criminali, reprezentanti ai miscarii logic-
nare, in noap tea zilei de 27 noiembrie MO. Trupul sau a
fost gasit aruncat a doua zi pe miristea satului Strtijnic de
linga Ploiesti. Asa a sfirsit luptatorul de ideal national si
savantul de faimil mondiala, Nicolae Iorga.

BARIBU THEODORESCU

www.dacoromanica.ro
CLPRINS

l3azele necesgre unei noi istorii a ENului

Mediu. 5
PrefatA la Essai de synthse de l'hktoire
de Phumanit 17
Cuvintare la descl iderea Institutului
pentru studiul istoriei univetsale. 23
Papi 5i 1mp6rati 28
Deda bO
Franta c^uciatelor 94
State si Dinastii 115
Ce e Bizantul 102
Doz.-% oltarea externd a Venetiei 169
Dezvoltarea internd a Venetiei 191
Un post al latinitatii in lumea gerrnanica:
Anstria 210
Inca o formatiune romanic: Luxeraburgul 223
Cei mai mici frati ai nostri, romanii
ladini 231
Taina Eh etiei 237
Conditiile cdderii statelor crestine din
Balcani sub stapinirea turceasca. 244
Tabel cronologic 259

www.dacoromanica.ro
 CATALOGUL COLECTIEI
LYCEUM"
(1 100)

1967

1-2. N. Billcescu ROMANII SUPT MIHAI VOIEVOD

3. Grigore Alexandrescu
4. IIortensia Papadat-Ben-
gescu
5. Hortensia Papadat-Ben-
gescu
6. Vergiliu
7. Grigore Ureche
8. x x x
9. I.L. Caragiale
10. Dimitrie Cantemir
11. Mihail Kogillniceanu
12. Titu Maiorescu
13. Torna Vescan
14 15. X X X
16. loan Slavici
VITEAZUL, vol. III
VERSURI *I PROZA.
CONCERT DIN MUZICA DE BACH
DRUMUL-ASCUNS
ENEIDA
LETOPISETUL TARII MOLDOVEI
DIN PRESA LITERARA. ROMA-
NEASCA A SECOLULUI XIX
Editia a II-a revilzut5 i adaugitil,
1970
TEATRU
DESCRIEREA MOLDOVEI
SCRIERI
DIN CRITICE"
LUMINA, GRAVITATIA *I RELA-
TIVITATEA
DRAMATURGIE ROMANA CON-
TEMPORANA, vol. IH
MOARA CU NOROC

www.dacoromanica.ro
 1969

1.7. Mihail Sadoveanu NICOARA POTCOAVA

18. Mihai Erninescu PROZA
19. I.A. Bassarabescu UN OM IN TOATA FIREA
20. X X X PROZA LATINA
21. Marin Preda MOROMET I I
22. George Gamow UNU, DOI, TREI...INFINIT
23. X X X GENUL LIRIC
24. xX CRONICARI MUNTEM
25. Mateiu I. Caragiale CRAII DE CURTEA-VECIIE
96. V. Ridnik VINATORII DE PARTICL LE
27. Florica T. Cimpan PROBLEME CELEBRE
28. G. Tbraileanu STUDII LITERARE
99. G. Topirceanu NERSURI SI PROZA.
30. E. Lovinescu TEXTE CRITICE
31 32. Liviu Rebreanu ION, vol. III
33. Balzac EUGENIE GRANDETM03 GO-
RIOT
31. Mihail Sadoveanu ZODIA CANCERULUI SAU \ RE-
MEA DUCNI-VOD
35. Es hil, Sofocle, Euri-
pide PERSII, ANTI GONA, TROIENELE
36. C. Debrogeanu-Gherea STUDII CRITICE
37. Duiliu Zamfireseu POEZII, NUVELE, ROMANE
38. Carnil Petrescu ULTIMA NOAPTE DL DRAGO`nTE,
INTIIA NOAPTE DE rt.kzBOI
39. D.P. Ilasdeu PAGINI ALESE
40. Vasile Alecsandri TEATRU
41. Jean Defradas LITERATUR EL1N A
42. Bernard Darhad FlZIOLOGIA ADOLESCENTEI
43 V. Smilga IN GOANA DUPA FRUMOS
44. Leonid Petrescu NOU1. CIIIMIE A I IETII
45. Anne Terry 11 hile LL D ISPARLTE

www.dacoromanica.ro
 1969

46. Stefan Niculescu CONSTRUCTII TELECOMANDATE

47. I. H.liade RAdulescu SCRIERI ALESE
48-49. Cezar Petrescu INTUNECARE, vol. I II
50. Al. Macedanski VERSURI SI PROZA
51 52. x x x CLASICISMUL, vol. III
53 54 x. X X DRAMATURGIE ROMANEASCA,
vol. III
55. Vladimir Streinu CLASICII NOSTRI
56. Mihail Atanasiu CONSTRUCTII SI EXPERIENTE
DE FIZICA
57. Radu Iftimovici BIOGRAFIA CELULEI
58. D. Popovici POEZIA LUI M1 HAI EMINESCU
59. D. Popovici ROMANTISMUL ROMA \ ESC
60. Paul de Kruif VINATORII DE MICROBI
61. Eugen Barbu NUVELE
62. Liviu Rebreanu GOLANII
63-64. x x X LITEPATURA ROMkN VECHE,
. III (11102 1647)
vol
65 66. I. Budai-Deleanu TIGANIADA, vol. III
67 68-69. x x X REALISMUL, Nol. I III
70. George St. Andonie VARIA MATIIEM AT ICA
71. I.L. Caragiale KIR IANULEA
72. Ion Creanga AMINTIRI, POVESTIRI , POVESTI

1970

73-74. Zaharia Stancu PAGINI ALESE, vol. III

75. loan Slavici MARA
76. Gib I. Mihriescu NUVELE
77-78. Stendhal MINASTIREA DIN PARMA,
vol. III
79-80. N. Iorga STUDII LITERARE, vol. I II
81. Barbu Delavrancea TEATRU
82 83-84. Ione] Teodoreanu LA MEDELENI vol. I III

www.dacoromanica.ro
85. S L.O. losit
86. x x X
87. Nicolae Filimon
88-89-90. x X X
91-92. A.I. Odobescu
93. Alecu Russo
9'i. loan Popovici
05. Gheorghe Gussi
96. Mihail Atanasiu
97-98. x x X
99-100. Nicolae Iorga
VERSURI
DIN PRESA LITERARA. ROMA-
NEASCA (1900 1918)
CIOCOII VECIII I NOI
5COALA ARDELEANA, vol. IIII
SCRIERI ALESE, vol. I-1I
SCRIERI ALESE
SUB SOARELE TROPICELOR
ITINERAR IN ANALIZA MATEMA-
TICA
ORDINE IN COMPLICATIE
JUNIMEA, vol. III
SCR1ERI ISTOR10E, vol. III

Lector : MAIUETA CROICU

Aptirut 1971. Comanda nr. 8859. Coli de tipar 18,5

Tiparul executat sub comanda nr. 848

!!;1 la Combinatul Poligrafic Casa Sein-
teii", Plata Stinted nr. 1, Bucure9ti.
Republica Socialist Romnia

www.dacoromanica.ro
 Editura Albatros

o .

EL.

Ot-
MP
* Z

Va prezint un barbat in multe invatat si a multe scrii-

tor pe care, daca as voi sa-1 numesc Titu-Liviu al Daciei
sale Transdanubiene, ar fi s-ascund ceea ce ar trebui rostit
mai inainte de toate, anume: ca el a scris opere istorice
in patru limbi, ca a mers pina la izvoarele cele mai ascunse,
ca a prefacut in piese de_ teatru povestiri istorice si
si-a impletit numele sau cu insasi istoria[..1Caci nu a de-
scris numai faptele romnilor, nu a publicat numai mo-
numentele si a strabatut cu o curiozitate ca a lui Pliniu
arta, salasurile si minastirile lor, el urmarind analele
turcesti, pe o intindere de cinci secole, in tot atitea to-
muri le-a infatisat, precum a cercetat si obiceiurile si
asezamintele tuturor neamurilor din partile de miazdzi
i soare rasare ale Europei.
n 6,4,4
A " PoynterOxford
o. - r2 L7''?,""4

Vol. 1-11 Lei 17 www.dacoromanica.ro