'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

Polltlea partidolui in domenlul dezYoliarfi

in-Yi.ii.miotolui, eduearli ti formarii
tioerei generaiii*
Paul Nieuleseu
vlceprlm-minlstru al guvemulu.l

Sosiunea organizat:\ de .Academia Republicii Socialiste RomA.niar

Academiai de ~tiin'tie Sociale ~i Politice 11i Ministerul Educatiei ~i lnvlli~-
mtntului, prilejuitit de lmphnirea a 125 de ani de la. nasterea, lui Spiru•
Haret, a dat ~instire - in spiritul politicii partidului de preVU,ire a tot ceea
ee a foat Inaintat in istorla t,a.:ii1 in acttvttatea socialil, ~i gtndirea poporului.
nostru - operei remarcabile ID.tiptuite de acest mare §i lumi.nat patriot,
organizator al seolii, tradit,illor progrestste ale invliit,lmintului romnnesc.
.Ace.$'tei comemorari i se adsuga, tot prin grija partidului, 4i alte
aemne de pretuire : bustul ce va fi ridi<lat in la~ulnatal, monografia vieVti
~i operei, ee se va edita prin grija. Oonsiliului Onltnrli ~i Educaµei SociaJ.iste-
~i Academiei de ~tiin~e Socia.le ~i Politice. De asemenea, in cadrnl sMb~
tortrli po plan international, nnmele s!u este tnscna printre aniver&Arile-
UNESOO ale anului.
Spiru E'.aret ~i-a desfa~urat activitatee, la. cumpana celor doua seeole,
in condiviile m care In Romhia, dupi!. revolntia bnrgbezo-democrataca,
din 1848 ~i !aurirea statului nattonal, se accentna dezvolta.rea. eapitallsta
f,li, tn consecintJt, se olutau solutii pentrn atimularea noilor Iorte ~ re1at;i.i de
productre pentru organizarea multor domenii ale viet,ii sociale. Una din
prob1emele soeiale majoro a, cilrei rezolvare se impunea. atunei a. fost aceea
a a~ezlirii pe baze moderno a. b:lvil.ti'lm1ntului1 1n contormitate cu cerintele
noului stadiu de dezvoltare a societii.iu rom§.nel}ti. Meritnl lui Baret este
acela de a, fi tnteles acesto cerin te obiectrve. :Maro personalltate, el a. a.a.us
o coutributte hotarttoare la. dezvoltarea ~colii printr-o aetivitate de peste
trei decenit, de organizator l}i tndrumator scolar, prin proiecte l}i reforme
ce au detorminat schimbd.ri progresiste, tnnoitoare in tnv.l.~mint. Nu putem
sit nu evidentlem acnivltatea Iui de profesor stimat, cu vasta. experient~
pedagogioit, eminent autor al unor manuals originale ~ eursuri unlversitare,
dupa care timp de multe decenii an mvit,at elevii f,ii studentii nol}tri. Spiru
HMet s-a Impus totoda.U. ca un remarcabil om de ~tiin\D., matemettoian

• Comunleare prezenlali ln seslunea prllejuiUI de lmpllnlrt1111 125 de anl de la naiterea

Jul Spl.ru Haret orgonJtatt\ de Academia R.S.R., Academia de ~t11nie Soclale fl PollUce $i
MtnJstcral Educa1tel fl ?nvttllmfntuJul, 29 martle, 1976,

,.Viltorul social", an V, nr. 3, p. 423-432, Sucu~i. 1976

 PAUL NlClJLESCU

.striUucit, soeiolog indrlznet,, care a. elabomt o teorie proprie, aplicind

modelul sau matematio la viat,a sooiala, ca nn ginditor onimat - dincolo
-de eontradictdlle eoneeptie! sale filozofice - de un .fierbinte ~ nedesmln-
w.t patriotism, de iubire fa.ta de poporul slu, 1ndeosebi fat,i. de t,lranime.
Ou totul tminic, ramtne insA, tn Lstoriai culturH noastre na;lonale,
activitatef\ sa de dingnitor al scolii, care a. adA.ugat un aport fundamental
Ja propil~irea spirituaJA a. Patriei. Legile elaborate de el, ducind mai departe
·pe cele din 1864, a11. pm ba.tele structurii 9i eontlnutulul invltAmtntului
romanesc, 1ntr-o conceptae unita.ra, aistematicli. Haret a-a. straduit, nea-
vietii social-economiee, al i,tiintei ,i
l>ti,but, sa puni temeliile unui 1nva~m.1nt natlonal, care sit aslgure progresul
oultnrii, ridiearea .nivelnlni general de
-0uno,tmie, corespunsator nevoilor de dezvoltarc 11 tltrii in acea vrome.
. Demn de s11 blinia.t este faptul c.ll,, in toatA aceasts activitate, considerind
cu atentie expenmentartle alter tru-i 1n materie de invltwnlnt, Haret e-a
,i
-opus cu )lotru:ire prelw\rii lor meeanlce ti a cautat, neobo.sit, aolutii cores-
punzatoare atJit tra-ditfilor, eonditiilor' istorice, na.t1-on.ale, ctt cerintelor
-obieettve ale progresuhu t~TiL
Do nnmele Int s1nt legato refonne profunde ale l)COlli, pe care s-a.
intemeiat, decenii de-a. rindul, invat;Amintul in tara noastra. Mention~,
in acest sens : reforma tnvA.~mtntului primar ; legea in'ri~iwntntului se-
Qunda.r ~ superior ; instituirea Iioeulul cu cele trei seciu - r~, clasic-a
;!}i moderna - care a duzat pirui, in deeeniul al 5-lea, al aeestui secol , ela­
borarea unor planuri ~i programs de invA.~i\mint tinind cont de progresele
de atunci ale ijtil.nt,ei iji tehnicii.
Ra.ret s-o orien~t .ferm.1 a.tit pe plan teoretic cit ~i pe tartm praetie,
_pentru preponderenta inviti,mintului realist, ~linµfic, iji a. impu.s o con-
-eeptie bine echilibtatll a rolului general-formativ al ~olii, meniti nu numai
sl!. doteze generav.iile tinere en o pregatire cultnrala, dar in acelast timp si
le formeze indeminstri practice, deprinde.rea de a muncl, spre a. putea Iuera
in tndustrie l}i agricnltura. 1n acest sens, el a. Introdus in l)CoaU. activitaµle
_practice, Iuoml manual i,i desenul, iar 1n ~collie sff.te~ti fi normale practlea
:agricol,, cre~terea viermilor de mMase, albinaritul, serbarea sadirii pomilor,
care stimnleu dragostea. copiilor pentru muncl., pentru na.tura ~i frumos,
.a. pus baizele ~i a dezvoltat tnva­yl.mintul profesional in Romania.
Marita. all. fie relevata. o.tenfia pe cnre a acorda.t-o Haret ~colii sli~ti,
ridicarii ei. :N'i se dezvi!.luie, astfel, intelegerea. de ca.tre Haret a necesio1.1ii
1mor sehirnbltri progresiste in viat;a, satului, in structura. productiei agricole
~' 1n oonsecinti, necetrlta.tea. ridicArli pregiUirii oultural-~tiinµfice a ta,ra­
llilor. Dar g:rija pentru ~coala sateasca oglinde.,te, mai ales, calda lui int,e·
legere peDtru conditiiJ.e grele de via~ a.le tru'animli 1n o.eea perioad1', dra·
,gostea .sai fierbinte fat;a de oa.menii care constituiau :imensa. majoritate a
J>Opula.pei taril, to$ ca.re c.rea, ­ prin sudoairea.-muncil crtncen explootate
~~ asuprite - ceai mai mare pa.rte a a.vutiei nationale. ln aceast~ ordine
.de idei, aij mention.a. m.Asu.rile sociale oe au caracteriza.t activitatea min.iste-
riatulm lui Haret, µ care au fost caJd su.stinute de presa. socia.Jist~ a "VTilmii,
eum amt : orga.nizarea ca.ntinelor ~colare, a. caminelor pentru elevi, precum
J}i alte mi\llllJ'.i menite ~ asigu:re aplicarea in via ta, a. principiului gratuitatii
~colii, si'l. a.jute co:piii provenind din patul'ile nevo~ ale populapei, si
:fa.vorizeze aceeintl lor la invA.tatura.
 POtrrICA PARTID'O'L'Ol DE 'DEZVOLTARE A lNVATAMlNTULUI 425

In coneeptia, lui Raret, ~coa1a· eta o instjtu~ie educa~ de prim

ordin. ,,Scopul inv~:lmihtului, spunea el, nu este nnmai instructiunea, ei
t}i educa-pi.unea, tinerunU',11 tar pnma datorie a ~oolli ~i a slujitorilor ei este
sl !ormeze bunl cetiijeni , ,,sa..-i 1nve~ mai inainte de toate - spunen. el -
sa. eunoaisclt bine Iimba, is'ti<iria ~i geograiia, t~-rii, sa~i inve~e 001 stntem
rom,ni". Menirea ~colli era dooi aoeea de a. s.adi convingeri etice, de a in-
sufla elanul dlirutru, de a form.a. oameni intregi, utili pepomlui pe eare il
slniesc, iubmdu-st -pa,tita c:treia ae devo·teazl.
Profu:nd convlns ca. searta ~colii depindea in mare -m!sur§. de in.v­a­
~tor, de profesor, de educator, Haret n. ~l'dat o ma.xin:ui, atentie acestnl
Importanf detasament al intelectnalitaitii, a introdus :reglementAri pentru
a asig_ura i,tabilita~a in in~t:bnint, a promovat o politiciL ee pnea seamit
de rolul educatorulni, nu numad in procesnl cle invait;a,mint, ci rµ in aotivr-
tatea eoonomlca, sociaJa, oultw-a,la J1 satulti.i.
Aoea.sta a.ctivitate sustinuta de organizare ~colara, toate marile
reforme infli.ptuite in ttmpnl lui Ha.rat se 1nscl'in 1n tmdi1iiile tnamtate ale
invav~tului romsnese, ca momente Importante ale dezvolt:lrii noastre
culturale, Ble an creat eondliiile dezvoltarii ulterioare a. ~colii, difnzArii
cul~ pe toatA tntinderea ~toriului national.
Tndiaentabil, a.otivitatea lui 1:[aret 1n slujba. progresnlni in~tamln-
tului .romsnese a. purtat amprenta. conditnlor economieo-sociale din acea
vreme, fiind limitatA. de cadrul general ln care s-a. dezvoltat orinduirea
ca.pitalistAi in iam noaistm, preeum iji de proprhle Ini- opituni politiee, ca.
membru al unnia din. pa.ttidele burgheze ale v'remii. Dupa. cum se ~tie,
dezvoltarea capitalis t:1 a.. fost intirziata in Bom!ln:iardaitotita. lipsei de vigoare
a. burghez.iei, mentmerii - vreme indelungata. - a, rela,~illor feudale ~i
semifeuda.le ~i, in consecintai, a mosienmtt 1n via.va economioa, sociaJ.lt l}i
politicA. a va,ril, dae mai ales datorita faptului oo., secole de-a rindul, }A.rile
romA.net}ti s-an all.at sub dom'inafie strl.l.i.ruL san au fost strpuse perieolnlui
acestei dominatii. Toate aoestea au influen~at in mod negatrv, au frinat
~i intirzia t dezvoltarea tnva.tiarnlntului, an pus i}coal:a. - din pun ct de
vedere al eontinutnlui - in slu.jba. elaselor condncatcaee, au limitat, tntr-o
ma.sura. deoisivi, accesul cla,sei muncitoa.re, al laran:i.m:ii, 1n gene.val al
patmilor soaiale productive, la instrucyiune iji oultnta. ~a se ex_pliciL
numarul mare de a.na.lfabe¢ pe earel-ammo~tenitlaelibex-area. ~riidesub
dominatia, fa.scis~, rn.mlnerea. ln urm.a. din punct de ved.era cultural, situa\Jia.
!JColari grea, care impuneai soluµi radioale pentru a face din ,coaJa un
instrument de l}ti.in1JA. 1,1i culturi pus in '81.ujba intereselor adeva.ratie a.le
eelor ce munce$c.
A revenit clasei muncitoare, oelorlalte forie populare, orinduiril
noa.stre sociaJ.iste, a. -revenit partidului nostru comunist - fo~a. condnca-
toare politictL a soeieta1Ji - saroina'istorici de~ asigu.ra, dezvoltarea libera,
neingrMiti!., a 1,1colil romane~ti. Oele peste trei decenil de la eliberare, in
care poporul romB,n,a~pin. 1>e soarta, sa, liber !,Ii independent, sub- condnoo·
.rea, pattidnlui, il,!i construi~ via_Va; an, pl'Op:rie, sint a.nil unor reaJizllri
istorice in dezvoltarea. ec(mom.icA, sociala ei cultura,111, a pa.triei noa,stre,
a.nii unu:l ur~ salt revolutionar pe drumul pro~ului i,i o.l oiviliza~i.
Aceastit pooioadlt de a.vinli.gene1'8,l este, m a.Qe1a¥ timp, o perioadtl. d~
:mmaroabile reaJizari in domeniul instruotiunil ~i educatiei _publice, trl
cadrul caruia, au intervenit !mbu.nAtatiri fundamentale, a.tit de continut,
4.26

de metodologie, cit 1;i de ordin ma,teriai. koo la inoeputul penoadei la care

ne :ceferim, a iost lichidat cu desavh1ire anaJ.fabetismul, s-a generaJ:izat
invat;ammtnl de 4 am, apoi - in dons etape apropia.'t-e in timp - in.vat,a-
mintul de 7 ~i, ulterior, de 8 ani. Asta.zi este in curs de generalizare inva1,a.-
mintnl obliga.torin de 10 ani, se dezvolta scoala de teate gradele, aproape
5 milioane de oameni - un s!ert din populasia 1Arii - frecventeaza insti-
tuviile de invavammt, ale carer Peuii smt in mod egal deschise tuturo~,
inlaturindu-se a.st.tel obstacolele care, in treeut, barau aeeesnl oopiilor de
muncitori ~i de tua.ni. la coltnril..
Bchimbari ho~itoare s-au .produa in conttnutul invata.mintalui,
care este un invaVUnmt Jaic, modern, mtemeiat ).le cele mai noi rezultate
ale ~tiintei, pe coneeptia filozofielt cea mar inai.ntata : materielismul dia­
lectic. Dat.o1it:l. politicii partidului de formaro a cadrelor, dispunem azi de
un puternic detasamenn de educatori, cu o solid.a, :Pregatite de specialitate
~i pedagogic.a.
Sta~ eoctetatea fao eforturi deosebite pentru a asigum scolii condi~ii
materiale prielnice : inva.yamintul de toate gradele este gratuit, mannalele
pentru ciclurile prtmar, gimnaziaJ ~i Iieeal sint gratuite, 65% din nlllll'J.rul
studenyilor ~i 54 % din eel aJ. elevilor treptei intii a, liceul~firimesc burse.
Fa1it de cincinalul 1971-1975, lnvesti~iile pentru invat nt vor creste,
de la 5,4 miliarde lei, la. 10,6 n:Ulla,roe in aetualul cincinal. 1n bngetul sta-
tului sint prevazute in aeest an, pentru inv~~t, aproape 15 miliarde leL
Putem sublima cu satisfoovie ca, datorita activitaµi neobosite a.
'partidului, efo:rturilor pe care clasa muncitoare, ~ru:ianimea,., tntelectnali-
tatea, soeietatea noastra int,;~a. le-au fi'.cut pentru dezvoltarea. invlt,a-
mintului, ,coaJ.a, ~i adnce o contributde de mare insenmlta.te Ja, aaignrarea
eadrelor ~i specia)..i,l}tilor de toate nivelele neeesaci operei de constru.ire a.
so~lismuJui, la ridicarea nivelulni de cultura ~i ctvil:iza.1,ie al intregnlui
popor.
Tot ce s-a realizat in domeniul invA.yii,m.mtu1ui, al ~colii, repreztnta
o adevaratli. revolutie, parte integra.nta a revolutiei sociahste, intrece cu
mult visele inain~ilor, chiar pe eele ale in.dr-.\znetului retormator al ~colii
care a fost Spiru Hai-et.
Trecerea. societatii noaatre tntr-un stadiu nou de dezvoltare - aeela
al ed.ifici!.rii societiyil socialiste multilateral dezvoltate - 1 neeeettatea
a.da.pta.rii continue a invatammtului la cerintele acestui stadiu, la. eele mai
noi cuceriri ale ~tiin¥3i ~i t.ehnicii, au pus ~i pun problema. unei analize
e:xigente a, sistemului nostru. de invi~~int, in spirit nova.tor, cw.'ajos,
pentru n, consolida tot ceea ce este pro~rcsist ~i corespunde necesit.a~ilor
dez-volM,rii, pentru a. elimina tot ce este mvechit, depa~it, rntinier, pentru
a.-i a.duce perfec~narile corespnnm\toaire ~i a-1 transform.a intr-un putern.io
instrument de aocelerare a, dezvolMrii social-econo.rnice a intregii noastre
societit,i.
Dupa. cwn se ~tie, Oongresul al XI-lea al partidului, Progra1r1.1Ll
ParliduZui Oomunist .R<>man de f d,urirre a aocietif/ii aocialiBU 1n1il.tilatero.£
deJZ'tWltatc # fr1..ai,1,t{Jre a Romtinie'i spre com.tmism J>Ull in fa.ta noastra sarci.ni
mari, de deosebit~ importa.ntlt, subliniind cu toaUi. fort,a rolul ~colii, obieo~
ttvele co revia inVlltrunintuJui, activ:ltltµi do preP.tire E}i formare a cadrelor.
Dezvolta.rea educm.tiei, invitvitminliului, culturii este una din coodi~iile
1n:faiptuirii diroc~iilo)!I sl;rategjce iji o!'i,enM,rilor tactice a.le partidulni, menite
 POLrrICA PARTIDOLUI DE DEZVOLT.ARE A tNVATAMINTOLUI 427

d a.sign.re progresul social-economic, sli. sttueze RomA.nia. in rlndul ~Hor

a.ve.n.sa.t,e ale lnmii. ijooala trebute sa. contribuie la asigurarea nneia din
premisele importante ale tnaJ.ntArii spre comunism - formarea, unui
om lnaintat, superioi, prin bo~~ia, cuno$tint;elor ijtiin1iifice ~i cultura.le,
prin temeinicia pregMirii profesionale, prin. conceptia filozotici despre
Inms ~i sootetate, prin aportul sll.u la viaya idoologicA. ~i politicA. a societAyu.
Un rol important in elaborarea de citre partid a. mAsurilor cu privire
la dezvolta.roa~i perfecyionarea in:vd.ta.mm.tului1-a. avut Plenara Oomitetului
Central al Partidnlni Comunist RomA.n din iunie 1973. Dlreotiile principale
stabiltte sint: aporirea contribuiiei invlltJimintulu.i la. formarea cadrelor
in str1nd.leg-J.turacu cennjele dezvolt:kii social-eeonomice , aaigurarea unul
ret ,i
nivel ridieat de cuno~tiu~ ~tiiniifice ~i eultnrale de bazl'L al lntregulni tine-
ridlcarea nivelului de cunoi,tin'\ie profesionaJe; generaliza:rea tnvlti:t·
miutul.ui obligatoriu de 10 ani ~i, in perspectiva, de 12 ani ; dezvoltarea.
iuvl~tului superior ; extinderea iuvll.yitm.intului prescolar ; asignrarea
unui caracter desohis invlitlmiotului, astfel 1noit absolventdi unei trepte
si a.ibli. acces la treptele urmlttoal'e; deevcltarea acttunn de democransare
a, intregului inri~mt; introducerea tot mai larga. in practica. a prlnct-
piului educatiei perma.nente; modemizarea sistematici a eontinutuln! ~i
metodelor invlttanuntulu.i.
1n mod deosebit sint snbliniate de citre partid sareinile pregil.tirii
tineretului pentru munca ~i viaitt, formlkii lui politice ~i ideologico tn
spiritul oonceppei despre lume a proleta.riatului - materialismul dialectic
r,i i.storic - , perlecyionlril preditrii ~tiinf.elor soeiale, educ..'\ril tinerilor in
spiritul daruirii totale pentru cansa socialismuluj ~i comunismului.
1n acest program se au, de asemenea, in vedere : tntenslfiearea stu-
dinlui Iimbilor straine, pentru ca fiecare oeta~an sit cunoasca in viitor
dona limbi straine, dezvcltarea inva.t;amtntului seral iji f~ frecven~A. ;
imbunittAtirea. pregatiril profesiona.le a cadrelor didac.tice ei ridicarea ni-
velnlui Ior politioo-ideologic; infil.ptuirea. sarcinilor privind perfec~ionarea
Juc.ratorilor din unititWe aoeialiste.
Bealizarea amplnlui program de masuri, stabilit de partid, prlvind
desvoltarea ~i perfecponarea. tnva~amintului din Rom!tnia va avea o
importan~ istoricA pentru mersul inainte al societA~ soeialiate, va. aduoe
o contributie hot:kitoare nu numai la, a.~igo.mrea eadrelor neeesare dezvol-
tArii tntr-un ritm aeeelerat a. 1Arii, ci ~i la ridica..rea. nivelului de cultura
generalit, de instrucµe al intregului popor, la lichida.rea. doosebirilor esen-
iiale dintre munc.a. fizici !}i cea int,electuall., la omogenizarea sooietaiii,
la. a.propierea, de comnn.iam.
1ii continua.re voi iuaii!Ja. pe scurt modul cum se inf:ltptuiesc princi-
palele prevederj ale a.cestui program.
tn anii care s-au sours de la. lua.rea, deciziei de generalizare a invitia,
mintului obligatoriu de 10 a.ui - nna. din sa.roi.nile importante puse de
pa.rt.id - au intrat in prima eta.p!L a mvA.ta,mintului liceal doult generaµ!
de elevi, cuprinzindu-se in aiml U 80,2 % !}i in anul I 91,2 % din genera.pile
respective. Aceste cifre inaJte de cuprindere arata ca. exista bune premise
pentru a obµne, in termen scurt, consacrarea ~i consolidarea deplirul. a
1 ~lii de 10 a.Di. Aceasta. va. avea. o importantl:i. co~iton,re. 1.nseanma ca,
incepind din a.nul viitot, tinerii care intra in via.ia. aictivA., productivi't,
tina.rul munaitor, ~aran, sau oricare alt cetat;ean vor a.vea minimum de
428 ,
studii 10 ani, ia.r in -,;,erspectivi 12 a.ni. Este un adevirat salt ealitativ, care
va. permite o Integrare rapid' in activitatea. socialA utUA a tinerelor gene-
:rat'"1 va inlluen~a. in modul eel mai favora.bil llo8Upraridiclrii producth-itAtfi
mnncii.1 nivelului general de cultw:ii ~ instruc~une, Be va tace simtit 1n
toa.te aomenille vie~il soetale, tn dezvoltarea. intregii eocietitti.
Un rol important in p~tirea pentru tcoa.JA. a copiilor are extinderea
in,vMtl.mintului prescolar, 1n present, stnt cup~ in tnv4fAmintul pre-
,colar 68,5% din copiii de 3-6 ani, iar copili de 5 a.ni, cu un an inainte de
intre.-reai lor in ciclul prtmru·, tn propo.r.jie de peste 90 %· Sint create astfel
conditille ca, pid in annl 1980, sA. indeplinim sarcina. pusi de Dtrectivele
Oongresulu! al XI-lea de a cnprinde eel pufin 80% din copii in virsti de
3-6 ani.
Pe:rs1>ectiva generalizitrii !nvA~twUi Iieeal - veriga. de baza
a sistemului nostru ~colar in a.oea.sti\. eta.pl:f. - a pua in ta.ta no~tm sarcina
de a. a.naliza. temeinlo profilul ti eonttautul acestui inv4tlmint, de a. deter-
mtne schunbi\J.'i hotii.ritoaro tn Innolrea lui. 1nva.lllmintul Iiceal po care-I
promovam este menit sA. asignre, indiferent de profilul Iui, o preptire
~Uinlio.ca. de l;>aza. (matematica, fizica, chimie, ~tiint,e biologtce), o p:regil.-
tire umanist!, politici §i sociaJA (limba. ~i Iitearatura romAna, douA limbi
~i tehnoJogice ~i speciallsare profesiona.lll,) preeum ,i
modeme, ~tiln~ sooiaJe), o pre?tire teb.nicli. de bad. (diRcipline tehnice
activitatea, practica
l}ecesl).rlL 1nst11$irii efective a. unei meserii. fu felul acesta, absolventii invt.,,
litmlntului liceal au, dupll, termi.narea. studillor, do~ posibilitlti : fie 8'
tntre in invtl.tamintul superior, iie sit se tncadreze nemljloeit in productia
material!!, ca muncitori califica.ti, industriali, agricoli, ~u altlL prof0$iune
cali1icatA.. Se a.sigura, astiel, un anumit Divel de cuno~tinte intregil gene-
ra.tii, otermdn-se ~o.nRe egale pentm toti membrtl Rocietiµi, pentru des-
voltarea multila.terallt a. personalitlpi lor. Se p.-egitteso, astfel, caclrele
necesare dezvoltlrii economiei nationale ~i, totoda.ti, se rezolvlt nna dintre
problemele sociale - creal;ea conditillol' de integra.re socia.IA. rapidit. a.
tinerilor tn via\;8, aotivil. - , problema cu care yara noastra, ca, ~i a1te t'ri,
!Mi. confrun~t 1.Ul timp.
S·El,U Rtabilit 8 tipuri funda.mentale ale mvatlmintuJui liceal : real,
umanist, industrial, ~-industrial ~i silvic, economic, Manitar, pedagogic,
de a.rtA. Una. din problemele im.portante ca.re ne-au preocupat a. fo t st&·
bilirca unui rwport just tntre nwnitrul tinerilor ca.ro urmeaza licee real·
uma.niste l}i cei care urmeaza licee industria.le l}i de alte . pecialitA-µ. Fata
~le ra.portul stabilit do Plena.ra 0.0. o.l P.O.:R. din 1973 de 30% eleYi in
licee real-umaniste Ji 70 % tn celela,lte licee1 in ultimul an ,colar S·.li realizat
un ~port, de 27 % in liceele real-u..ma.nist~ ~i 73 % in li~ele de specialita.t.e.
Meritll. subliniat cit 50,4 % din .oumiltul total al elevilor de liceu (invatil.mint
de 1.i) smt cuprin~i in licee indu.stria.le. ,:i'inind senma. de fa.ptnl di, imicrierea.
111 liceu este absolut benevolit l}i, de reg\lln., tW examen de admitere, re-
zultlt din <la.tole de mai sns ci popula,t.ia1 tin!ra. genera.tie se orientet\ziL cu
precMlere spre domcniilo 1ndustl'ialo, tehnice Qi de alte specuilitl\.µ, acea tA
ol'ient,are corei)punzind, tn linii generale, necesitAtilo:r generate <le pregatire
a ondrelor.
Acesta. este modelul invtttlmintulni liceal, Q"l)erimentat timp <le rnai
mulli o,ni ~i pe care t1 genera1iztl.mtn prezent, convinQi cit el corespunde a.tit
cermie,lot r,i,dicl\rii nive1ului de mstruciie genera.I~ al poporului, cit ~i exi­
 POLlTICA PAllTIDut.ut DI: 011:ZVOLT.AB&A lNVATAJltNTULtrl ­429

gent,elor pregiLtiriiprofesion.a.l.e i,i tehnice a. cadrelor de care a.re a.ttta nevoie

eeonomia noastri..
tn lnmlna celor de mai sus, ~ala profesionaJA. fi ucenlela, cu o
dunta. mai s~ deett in present, vor juca un rot crescut in forma.rea
muncitorilor califica~ cu solide cuno1Jtin1ie tehniee pro!esionale.
1nw.~tul nostru superior, un invA.~t puternic consolidat,
a.aiguri. in linii genenda nevoil& de cadre cu studii superioare ale- t4rii.
Cuprinderea in tnvi~tul superior va. ~te de la. 103 etudenp la
10 000 de loouitori in 1975, la.180 la. IO 000 locuitori in 1990. 1nvlttAmtntul
superior tehnio va. cnnoaste o dezvoltare a.ooentua.ti ~ va. preg11t4 p1n~ .in
1980, 83 000 de ingineri fi subingineri, Pa.ralel cu formele lungi de preg;l,tire
(4:-6 ani), se vor stimula. tndeosebi tn tnv~fAmin-tultehnio, !Ji formelemai
scurte, cu o dura.ti de 8 ani. Inten~onam al. dim o aten~ie deosebi~
inn~tului seral m special in marile intreprinderi ~i sli extindem inv1l-
1'tnmtul fltra frecventf..
Prineipala noastra saroi.ni este imbunat4~ calitativa ~ oonp-
nutnlni, metodelor fi mijloa.oelor folosite in procesul de invi~t. Un
rol deosebit, in a.ceasta actmne, ll are noul nomencla.tor de preg:ttire a. specia,..
)4tilor cu studii snperioare, care prevede liohidarea. specializMilor inguste
iµ o_rganiza.rea. invat;amintului pe profile de bazAi, corespunsatoare nnor

eoonomie1 ,tun~
domen.ii 1argi - in linii mari principa.lelor ra.muri din industrie, ~arieultm~,
~i cnltu.ri.. 1n locul celor 155 de specialit.A.ii existente
anterior, In actnalnl nomenclat.or pentrn invA,tlmintul superior cu dnra,ta,
de 4-6 ani s-au creat 35 profile de bad., care cuprind in tiotal 81 de specia-
lizliri. In a.ceastl. coneeptte, se asi.gum, o pregitire fnndamental4' unit.an\
in profile Jargi ~i se re$lizea.zi o a.numiffi speeializare, eeea ce pe'rll'li te o
adaptare rapid~ a. absolventilor la. structurile eoonomice i,_i tehnice exis-
tente, precum l}i la. sohimblmle virtoare _pe care le vor impune modernizarea.
productiei, dezvoltarea. ~tilnt.ei i,i tehnicii
1n elaborarea noilor planuri de inva~t s-a yinut aeama de neee-
sitatea incorporo.rii,in proeesul instmctiv, a, noilor cuoeriri ale 1Jtiintei !Ji
tehnicii. A.stfel, s-a lll'llULrit un punot de vedere funda.mentat, unitar
asupra ponderii i,i eontinutulni ma.tema.ticii, fizicti, chimiei in inn~intul
tehnio,s-a. impus dezvoltarea.disciplinelor prin care studenpi sl.-~i formeze
capacitatea 1Ji deprinderile de proiectare ti orea~ie, s-a. intensificat prega-
tirea tehnologicll., cea. economiclt, inolusiv in problem.ale de condu9er~ ~i
organizare a intreprinderilor, s-a extins pregatirea juridicai.
Orienta.rea fundamentalil, pe care o d1un in prezent tnvlit,a.mintului
este ceea. ce numun noi integrarea. acestuia. cu ceroetarea Ji p.\'Oducpa.
La. conferinta cadrelor ti ootivului de ba.zA. din tnvittAmintul superior, care
a. a.vut loo in anul 1974, seoreta.rul general al partidului ~ pre~tele
t.A.rii, tov~ul Nicola.e Cea~u - ini~iatorul aceatei orient:M-i - &
trasat sa.rcina de a. asignra 1ntr-o perioadA de oipva ani o restructura1-e1 pe
ba.ze noi, revolutio:nare, a. inv~t,itmtntnlui, arttt tn ceea ce prjve.,te conti-
nutul, clt ~ organiza.rea,. ,,Oaraoteristica principala a. politicii de perfecfio-
na.re a invii{iA,l:nintulu.i - spunea. tovara,u1 Nico!M OeaWJeScu - va. fi
tmpletirea. orgo;nicll. a prooesului de instruire ca. activitatea. praoticll. tn
producFe, in cercetare. Se va a.sigma integrarea organi.cl a invl~tului
cu ceroetarea, iji produ~, i,colile, tn speoia.l unitAfile de 1nvittim1nt su-
perior, devenind puternice centre de invittlmint, cereetare i,i productie
430 r, PA'Ol. NICOU:SCO n, J •

in stare BA. contribuie activ ~i efioient la pregresul general al economiei ~i

culturii socialiste". 1n prezent, inv1L1imlntul nu se mai poate m!h-gini la
e:x:punerea. academioa, la. sam de claaa, la. seminar ~i nioi mka.r la, aoti'Vitatea
de Iaborator. Form.area oamenilor trebuie s1 treaoa, obligatortn, prin pro-
ductie, prin init;ierea. in cercetare, singurele in roll.sum sa determine un
tnvil.~t aetiv, sA. confrunte cele inv1Ltate cu experimentul, cu praotio.'\
produetied sau cercetlrii, sit implice dezvoltarea gindiJ:ii ~i judecaw proprii,
a. puterii de anaJ.izft, ~t~~a. ~i matnrizaeea viitorilor specia.li~ti cu o
personalita.te ~tiin1iifid- ·clL, cu capacitatea de a Ina decizii, de a, rezolva
problemele cu care vor fi eonfruntati in viat;a, activA..
1n consecin1;A,, proeesul de tnv~1il1im1nt presupune a.tit cartea, caietul
~i ereionul, ctt ~i modelarea ma.teriei la. strung, fred, san a,lta, ~iDA,
mtnuirea riglei pe p~eta. de proiectare, aotivitatoa de laborator pentru
'sohrtionarea unor probleme ale cercet1Lrii. Pe baza aeestei orient1Lri s-a.
infltptuit ~i se inf1Lptuie~te o ampllt a.oµuno de rcnovare a tnvilitamtntului
romA.nesc.
FA.m a-rni propune slL foo un .mport amplu asnpra a oeea co i.ntre­
prindem 1n a.cea,sta. dlrecµe, doresc sit prezint ctteva realid,ri. Nu de mult,
secretarnl general al pa.rtidului, tova.ra~ul Oeansescu, a, vizitat citeva. in-
starute centrale de cei·ce*i, unde t-au fost prezentate, aJA.turi de realimrile
obtinute de catre speci~tii din aceste institute l}i din productte, ~i rear
lizAri ale oadrelor dldactice l}i studenyilor din domenlilo respective. Astfol,
au foat prezenta.te un mi.nicalcula.tor, un ,mior<>CS.1,lculato:r:, oirouite electro-
nice hibride, motosre electrice pas cu pas, diapozittv pentru reglarea con-
sumului de autovehicule, ma.trit;e iji produse speoiale metalurgice, laser
pulsa.t cu azot, laser aoordabtl cu coloranyi1 laser cu heliu ~t altele, toate
realiza.te pe baza conceptie! proprii, la nivelul tehnicil modernc ~i aillndu-se
in curs de a. fi introduse in produotie. Pot fi citate nnmeroase alte realizl'i.ri
ale creapei tehnice ~i ~tiinyifioo din instituyiile de in~tl1mint, eaee reduo
importurile din st:rainltta.te l}i doteaz!L industria noa11tra.
Pe plan organizatorio, mentlone» integrarea realiza.tlii tleFacultatro
de fizicAi a, Universitait;ii din Bucaresti cu Institµtul de fizictl. atomici,
constituirea compartimentului de cercetare pentru motoare cu ardere
interni aJ Institutului politehnie din Buom·e~ti 1n cadrul Institutulni
Nayional de Motoare Term.ice, integrarea unor catedre ale UniveraWttii
din Bra~ov pe platior.me ale intreprinderilor productive, conet,1·uire.'I. ~i
funct;ionarea FacultJi.tii de eloctrotehniclt a trniversitit~ii din Oraiova. ~i a
Institutului de cercetare de profil pe platforma tntreprindetilor induatl'iale,
contactele ei conluo.ra.re.c'li strinsl' cu cercetarea ~i produc\ia a.le politehni-
cilor din Ia~i, Oluj-Na,poca, T~oara ~i ale altor instit.ut,ii do invit\auunt
superior.
Rezultl't clar cll 1nv:l.l,ll.m1ntul superior partieipil. activ ej se integreazi!.
tot mai puternic in a.ctivita.tea. de cercetare ~ti intifici tn cadrul programelor
coordonate de institutele centrale de cerootA.ri. Putem constata cu satis-
factie ca. a.vem, in in.8titu1ifile noastre de invatAm'lnt, o ptt.ternicA. for~ de
creaiie ~tiintific.!L, tehnicA, culturalll,. Sintem dn.tori sa continurun procesul
lnceput, sit punem 1n intregime aceasta fo1·~i in slujba progresului econo-
mjei na.tionaJe, a. ,tiint.ei, a cultlirii rorna,n~ti, in slujba iniloritii materiale
~i spirituale a pauiei.
Pentru a asigura o bunil. preglttire de produciie a studen~ilor ~i inte.
grarea lor in aciivitatea. produotivA., ln toate institut,iile de invit'(runint
 POLtTlCA l'AJl.TtDULUl D'E OEZVOL'l\AR'E A tNVA'fA.'MIIN'rULtn 431

superior s-au constmlt, sau sint ill CUl'S de eonstmotie, ateliere industriale
putemice. Organ.izate - conform recentului Deoret al Oonsillului de Stat-
pe prinoipii economice, cu plan de productie, ele constttuie baea materia.JA
in care studen~ii, in conseaa cu eenntele pregt'Ltiril lor profealonale, luoreaza.
~i vor luera in activit~vi direct productive . .A~ releva, de asemenea, cu
satistaotie, rezultatele pe care le-au obiinut institutole de invll.tll.mint
superior agricol in organizarea, statinnilor dida.ctice expenmentale. Pe
cele 11 200 ha, de teren de care dispun aceste institutii, studentii agronomi,
sub mdrumaeea ei oondncerea cadrelor lor didactice, au realiza.t recolte
supertoaro in comparatie cu celelalte unitltt;i din zona, ~i, in acelast timp,
au term.in.at anul agricol cu beneficii importante. In eontinuare, se Ian
m'8uri pentrn apllcaeea studiului aprobat cle oonducerea superioarl\ de
pairtid, in domeniul perieotionitrii invltimlnt'Ului superior economic ~i al
integri\rii aeestuia In activittat;ile de ceroetare ~i de practicl'i. economica.
1n aoelasi spirit se reorganizeazll., in forms specifice corespunsatoare,
invii§.mintul untversitac, eel medical, pedagogic, de arta,
Ast.tel se ovJd.en~iazit, in mod deosebit, promptitudlnea cu care
eadrele noastre didactice, elevii ijl studen~ii au inteles importanta linie-
revoluttonare Imprimate de conducerea partidului tntregului nostru tn
vatamtnt - in plin p1·oces de tntegrare cu cercetarea ~ l)roduciia - , a.c~i-
UJJea Jor llotariM, pentru infaptuirea practicai a acestei Iinii.
Desigur, transpunerea S,n 'Via.ii a acestei eonceptil presupnne tn eon-
tinuare o munea intens§. pe eare urmeaza sit o desfiieoai·e to}i factoril care
au sareini m domeniul h1vit~itmmtului, de la )Iinisterul Educatiei ~i !:rxv~vii.
mlntului pinit la eea mai mfott unitate ~colarlt, sfortur] sustinute din parte
rnlnisterelor economiee, a institutelor de eereetare. Avem in.sit convmgerea
cit realizarea acestei vizinn! va duce, pe de o parte, la o maa buna p:i•egatire
teoretio~, ~tiin~ifi.c~, tehnica ~i c'UlturaU\. ~i, in aeelas! timp, la o pregittire
praotica. proresionale a, eadrelor de specialisf», in consens cu cermtele dez-
volttl.ril noastre eeonomlco-soeiale, Pe de a.lt1i. parte, lnfaptuirea acestor
mlsm:i va ridica in mod Indiscntabil nivelul ~i continutul mv,t,a,mintului
nostru, va crea oondttiile unei scoli snperioare clt mai moderne, va face
<!~ ea sa se bueure de ei mai multa. sti.m!t ei conaideratle ~i va sport in [elul
acesta contributta inva.~amintuln.ilaicauza genera.Hi. a progresului soelal,
economic, tehnic, ~Uin~ifio ~i cultural al tru:ii.
1n conceptia. partid'Ului, ecoala trebui& st formeze tinerele generatu
nu numai ca buni specialieti, ci ei ca ceta,ieni inaintati ai patriei, cu con-
vi'ngeri militante, revolnVi.onare, cate sa. cunoasdt problemele vitale ale
dezvoltllrii societltj;ti, sa participe activ la rea.lizarea nl1zuintelor po_porului,
si se dlmie cu pasiune cauzei fericiril Jui. 1n lrunina. Progra.rnului Parti-
dnlui Comunist Romdin, sa.rcinile xnu.ncilideologice r,i politico-educative ale
~olii creso uousiderabil. Tin acc<mt deosebit se pune pe insu~ea de catre
elevi ei studenta a oonooptiei filozofice, ma.terialist-diaileotice, singura in
m6surt'1, sa.-i a.jute la cunoaeterea. etiin~ific11 a lumil ei a legilor ei de dezvol-
tare. f$coala. trebuie Slt-1Ji dea aportuJ la hltarirea uniti\yii poporului nostrn,
a alia.ntei alasei muncitoa.re - for1,a socia.ffi, de bazit, conducll.toare a socie-
t~(ii ­ cu tarl!.nimea ~ inteleotualitatea, a fdli1,iei dintre poporul roman !Ji
nat,iona.litiii~e conlocuitoare, sa. sl'tdea.soo convingerea cl nu exista inda-
torire m.ai nobili\ ca, a-0eea de a. a.para patria, cuceririle revolutionare ale
poporului. Pe bazllt politicii e:xterne a partidului ~i statului nostru, trebuie
intiiritit educarea. tineretului in spiritul ideologiei nobile a solidaritatii ~i
432

.tra~iei interbalionale a. oa.1.neb.ilor muncn. 0 ma.ii.ma. ate.u(ie trebuie aeor-

da,ti!, oultiv~ii inaltei responsa.bilitAti fatlf, de munca, grijjj fat~ de. avntul
obstesc, comba.terii egoismulni r,i Individualismulul, cultivlrii In rtndurile
tineretului a. tdeilor generoase ale eticii lli echitA.tii socialiste, ale umanis-
mnlui socialist, care pun mai presus de once interesele generate a.le sooietitii.
Saroinile muncil educative nu revio numai eatedrelor 'Ji cad.relor din do-
mental etiln~elor sociale, el tuturor fa.otorilor impliooti 1n procesnl Instmc-
ti-v-ed,uca.tiv, tutuxor cadrelor didactice, care trebuie, r.a participe efectiv Ia:
activitn.tea.deeduca.rea.tineretului,laform.aroo..oamenilorsocietl'i.pidemiine.
l)ato,rita. a,teniiei speciale acordate de partid preg-J.tiril cad.1-elor
dida.ctice, dispunem asM.zi de peste 220 000 de profesori, invdpttori, edu-
eatori, fa.ti de 65 000 in 1938/1939. Sa.rcina. fundamentals; care stiL infat,I\
:tu,tnror eadrelor didactioe, de la. invlta.mtntul prescolar pinii, la eel univer-
sitar, este imbuna.tittirea. calita.tiva. a oontinutului mnncii lo.r, ridica.rea
maiootriei pedagogiee, cresterea competentei ~i a nivelului ~tiinµfic al
pregatirii profesiona.le. N eeesttatea perfectio.n1!.rii continue a, eadrelor este,
in domenml invatAmintului, mai evident~ dectt in oricare alt dom.eniu de
activitate, ceea eo presnpune ca. slujitorii i,colli sa. fie receptfvi la cele mai
not realiziwi in domeniul etiinvei, teantcu, pedagogiei ~i metodicii, saa~
,1
intensilice stud.iul individual aotivitiitile cu caracter aplicativ ~i de cer-
cetare ~tiin~ifica.
tri.~torul, profesorul, orice oadm didactic ~i poate indcplini in
bune oondi~hllli menirea sa de educator numai in mil.Sura in care ofer.l.
tin~or exempJul unui cetiLtean lnaintat, cu o temeinicA. pregi\.tire pro-
fesion~JJ. ~i politico-ideologica, participant acttv la. via.ia, social-politicli.
a '(ill.rii, militant pentru idealnrile nobile ale sociallsmnlui ~ comunismului.
Am lnfu.t~ait citeva din preocuP'lrile aetuale ale ~colli noastre. Pre­
zenta. aoestoe idei, la autversarea na,terii Iui Spiru Ilaret, nu este 1ntimpllL-
toare. Noi pretuinl. traditfile progreslste, tot ee s-e reali.za.t Inamtat in
treeutul poporului nostru, al p~triei noastre, Spiritul in care reaJiza.m
nceasta cinstire nu este insll. unnl de automultumire, ci de antodepaslre,
Ne oi1.lauzj.m Intotdeauna de ideea fundrunenta.JA. ca. sarcina noastra, a
eelor ce traim ~ muncim astff.zi, este (le a. continua. traditille valoroase cu
care ne mindrim, de a. le .ridica. pe o trea.pt~ mai inaltii..
Da.cil. socialismnl reprezinta. o orinduire superioariL celei trecute,
aceasta t:nsea.wnli. cit tn fieca.re domeniu de aotivitate trebuie ~ depi1~
tot ceea ce s­a. reallzat mai vaJoros ~ mai bun in treco.t. f;ieoala romdnea~ca,
in ciuda vicisitudinilor mtimpi.na.te, a.re o istorie remarcabili1, insa. niciodata
nu a a.vt1t un asemenea cad.ru fa,vorabil de progres ca. in zilele noastre.
Slujitorii ~i au astlizi - in conditille socialismului - _posibilitii~ile cele
ideologicli. a generatillor tinere. f;;ooaln.- are nu numai po ibilitat~a, ci
da.toria de a, se afir.tna IJj 1n viitor ca unul din factorii deosebit de impor-
,i
mai mari de a se afirma, in operR. de intl.ltare spit'ituala, oulturala !!i politico-

tanfi ai aocelerarii progresului. societlltii noastre, ai civilizaµei ei culturii.

To~i slujitorii ~colli, de la educatoare]>inil la, profe$ori universitari, intregul
tineret studios sint hotlriti 6' munceasdl., sub conducerea. partidului, cu
dhui.re ~i pasiune, cu toat~ priceperea. ,µ st:'l.ruin1a, pentru a reallza un
tnvA.~tm)lt tnainta.t, pentru a-~ aduce din plin contribupa. la ridicarea t,ruii,
potrivi1J obiectivelor miret,e ale Programului Partidului Comunist RomAn,
pe noi ouJmi de civilizaiie, prosperitate ~i cuJtu:ra, 1& infiorirea. eontinui a
Rorn!niei socialiste.