METODA MONTESSORI ALERNATIV EDUCATIONAL Prof.Brebenel Vas l !a "!oala # $na% al& S'e! ala T(r)o* +,e n perioada 02.09-07.09.

.2013, am participat la cursul de formare: ECOSISTEMA BAMBINO - IL METODO ETOLOGICO AL SERVIZIO DEL CUCCIOLO DELL'UOMO desfurat la Florena, talia. !ta"iul, a#$nd o durat de %0 de ore, a fost or"ani&at de 'ssocia&ione ()*F- (rup de cercetare la ni#el uni#ersitar- Florena, talia, coordonat de prof. +r. +onatella ,ecori si de -aria .lcira (ome&-institutor speciali&at in -etoda -ontessori. 'cti#itatea de formare a reunit 10 participani din ri ale *niunii .uropene: )om$nia, !pania, (recia talia, iar comunicarea s-a reali&at /n lim0a italian, france& si en"le&. 10icti#ele cursului : ntele"erea principiilor ce stau la 0a&a creterii infantile ,autore"ulare in perioada 0-2 ani,din punct de #edere 0iolo"ic,fi&ic si neuropsi3olo"ic. ntroducerea in mod practic a metodei etolo"ice in scopul studierii comportamentului infantile. m0unatatirea propriului comportament didactic prin o mai 0una interaciune a adultului cu copilul. 4unoaterea de noi strate"ii, materiale didactice ino#ati#e si folosirea unor procedee a#ansate in scopul o0ser#arii comportamentului copilului. -etodolo"ie folosita: n#atarea a fost de tip pra"matic ,0a&andu-se pe principiu 5/n#aam 6lucr$nd7 !-au folosit : pre&entari po8er point,9ocuri de rol, simulari ,o0ser#aii directe,8or:-s3op-uri,discuii de "rup, e#aluri, e;cursii,#i&ite. -rturisesc ca eram deose0it de nera0dtoare s cunosc mai /ndeaproape -etoda -ontessori despre care au&isem multe lucruri 0une ,dar pe care nu o cunoteam in profun&ime.'ceasta alternati#a educatonal a patruns i /n /n#aamanul din ara noastra ,e;ist$nd "radinie -ontessori i clase e;perimentale pentru in#atamantul primar. n cadrul acestui curs am a#ut oca&ia s descopr aceasta minunat metod de educare si instruire a copilului .-etoda -ontessori se 0a&ea&a pe o cunoatere si o0ser#are foarte 0una a copilului ,a felului cum el lucrea& si interacionea& cu am0ientul pus la dispo&iie .'stfel copilul reuete, mane#r$nd sin"ur anumite materiale didactice si 9ocuri puse la /ndemana lui, s descopere cunotinte noi i s-i forme&e, /ncerc$nd si e;ers$nd, noi capaciti si deprinderi. n timpul sta"iului, formatorii s-au pre&entat cu ma;imum de modestie, desc3idere si profesionalism, /m0inand foarte 0ine teoria si practica , 0a&andu-se pe metode si mi9loace moderne, oferindu-ne o #arietate de modele de 9ocuri ,tipuri de acti#iti pe care le #oi putea aplica /n procesul instructi#-educati# din /n#m$ntul special, de&#oltandu-mi a0ilitile de comunicare si interrelaionare.

4apacitatea de a comunica /n mai multe lim0i, a dus la o lr"ire a ori&ontului, la /nele"erea superioar a pro0lematicii .uropei contemporane i a oferit posi0ilitatea cule"erii de informaii utile i aplica0ile la ni#el profesional i personal. n#m /mpreun<< a cptat coninut, a de#enit o realitate.'cti#itile desfurate s-au 0a&at pe principiul = /n#aam 6 lucr$nd7. >imp de cinci &ile am participat la acti#iti ino#ati#e pentru acti#itatea didactic, /n cadrul unui proiect interdisciplinar, lucr$nd /ntr-un "rup multicultural i comunic$nd /ntr-o lim0 de circulaie internaional. 'cti#itile practice au fost urmate de acti#iti de reflecie personal, de&0ateri comune, ateliere de lucru utili&$nd > 4, toate acestea conduc$nd la ac3i&iia unei metode noi de =cercetare-aciune-formare7. +e un mare impact a fost #i&itarea ?a0oratorului @...?.?. al asociaiei ()*,F ,la0orator de psi3olo"ie e;perimentala ,frec#entat de circa 12 copii in timpul anului colar.'cum fiind #acanta numarul lor era mai mic. +ar si aa, am putut asista i o0ser#a c$te#a acti#iti /n care erau implicai copiii si am rmas profun impresionat de independena lor in micare in timpul lucrului si de atmosfera de total rela;are in care lucrau ,se 9ucau sau desfaurau diferite alte acti#itai "ospodareti.A e;. "atit ,maturat, spalatul #aselorB ?a0oratorul, numit su"esti# = ? ( ')+ C1 + , .) C17 repre&int de fapt o =Dcasa dei 0am0ini7 amena9at potri#it conceptiei -ariei -ontessori.'ceste case ale copiilor sunt mo0ilate cu o0iecte potri#ite cu statura si forma lucrurilor pe care ele tre0uie s le "a&duiasc, adic de mici dimensiuni si uoare pentru a fi mane#rate cu usurina.'u disparut c3inuitoarele 0nci in care copilul tre0uie s stea cuminte si s asculte po#etirile si e;plicaiile /n#atatorului.'ici copilul este lasat li0er s acione&e conform tendinelor sale naturale, fara nici o o0li"aie presta0ilit sau pro"ram.'m0ientul este cel care conine mi9loacele de de&#oltare si care are intre" rol e;terior de a educa. n#atatoarea nu este decat liniuta de unire intre copil si am0ient.4u cat in#atatoarea inter#ine mai putin cu atat este mai 0ine.)olul educatorului se reduce la a or"ani&a adec#at am0ientul si la a 6i demonstra copilului cum se utili&ea&a numeroasele seturi de materiale didactice,9ocuri, cu care este in&estrat acest =3a0itat7. !ta"iul de formare a reuit s m aduc /n contact direct cu oamenii, cu o cultur i ci#ili&aie ce a suferit multe influene, pstr$ndu-i totui specificul i identitatea, cu lim0a, cu istoria, o0iceiurile i cultura, cu di#ersitatea cultural i lin"#istic, mi-au /m0o"it cunotinele le"ate de educaia intercultural i capacitatea de comunicare i interrelaionare cu ceilali participani-cole"i rom$ni, precum i profesori din talia, (recia,!pania pre"tii la ni#elul standardelor europene. 'cest lucru m #a a9uta /n plan personal si profesional i /n relaia cu coala, colecti#ul ei, comunitatea local, /n a0ordarea unor strate"ii de acceptare a di#ersitilor culturale cu scopul de a oferi anse e"ale tuturor copiilor. 'm do0$ndit o alt #i&iune, pentru c promo#area educaiei europene prin interculturalitate nu tre0uie redus la un act de acceptare, ci tre0uie ridicat la un ni#el de respectare i /nele"ere,de cola0orare i promo#are a #alorilor naionale /n conte;t european. 4apacitatea de a comunica /n mai multe lim0i, a dus la o lr"ire a ori&ontului, la /nele"erea superioar a pro0lematicii .uropei contemporane i a oferit posi0ilitatea cule"erii de informaii utile i aplica0ile la ni#el profesional i personal.

'cti#itile din cadrul sta"iului de formare au contri0uit la contienti&area tuturor celor implicai fa de oportunitile referitoare la inte"rarea diferitelor culturi intr-un conte;t internaional, au facilitat un mi9loc comun de comunicare, pun$nd /n relaie de e"alitate moduri de "$ndire i coduri e;presi#e diferite, accentu$nd #alori care au inte"rat colile noastre /ntr-o real relaie de /nfrire la ni#el european, oferind oportunitile unor cola0orri #iitoare cu coli interesate. Cu pot s nu amintesc incursiunea pe care am facut-o in aceasta perioad in istoria si arta orasului Florena, 3ranindu-mi sufletul cu atatea frumuseti Aar3itecturale, peisa"istice,picturale,reli"ioase, mu&icaleB pre&ente din a0undena in acest minunat ora italian.?a fel si e;cursia prin minunata re"iune >oscana in care am #i&itat cate#a locuri memora0ile, de o importana ma9ora pentru istoria taliei. .#aluarea cursului s-a reali&at su0 forma unei de&0ateri desc3ise asupra coninutului acti#itilor, opinii, reflecii personale ale participanilor, propuneri pentru #iitoare proiecte ??,. -i-au fost /nm$nate 'testatul de participare la curs i +ocumentul de -o0ilitate .uropass . ?a sf$ritul cursului am constatat ca a#eam un repertoriu e;tins de strate"ii de predare- /n#are, dar mai ales de cunoatere a copilului i o surs de cunotinte care #or contri0ui la de&#oltarea mea profesional,prin aplicarea unora dintre ele la standardele /n#aamantului nostru ,rom$nesc. *n real c$ti" a fost interaciunea cu ceilali participani la curs, posi0ilitatea de a afla caracteristicile sistemelor de /n#m$nt din ri precum: talia,!pania, (recia fapt ce a /ncadrat perfect cursul /n ceea ce numim =coala european7. 4onsider c este imperios necesar participarea noastr, a cadrelor didactice din )om$nia, la cursurile de formare profesional /n afara "ranielor rii. ,entru importantele 0eneficii de care se 0ucur at$t profesorul respecti#, c$t i instituia i ele#ii acesteia /n urma participrii la un astfel de curs Ade&#oltarea pe plan profesional i personal, 0eneficiile lin"#istice, culturale, promo#area multiculturalitii i interculturalitii ca #alori educaionale europeane, promo#area toleranei, a di#ersitii lin"#istice, sta0ilirea unor relaii profesionale c$t i personale cu profesorii participani la cursB, dar nu /n ultimul r$nd, de a ne face cunoscute competenele profesionale, instituia, sistemul de /n#m$nt, ara. ,articiparea mea la acest curs a fost o oportunitate prin care am do0$ndit o alt #i&iune despre promo#area educaiei europene prin interculturalitate,0a&$ndu-se pe respect i /nele"ere, cola0orare i promo#are a #alorilor naionale /n conte;tul european. ,e parcursul acestor 2 &ile s-au le"at prietenii /ntre noi,participanii la curs i o"ani&atori,/ndeose0i cu d-na dr.+onatella ,ecori, o persoana de o deose0ita inuta profesional dar i personal,cu un suflet cald si prietenos.Ce-am desparit cu prere de ru unii de alii,dar cu promisiunea de a ine le"tura in continuare si de a de&#olta /n continuare pre"atirea /nceputa /n -etoda -ontessori prin implementarea unui nou proiect pe aceast tem. -ulumesc 'C,4+.F, pentru oportunitatea oferit i recomand cu /ncredere , tuturor cole"ilor, s aplice pentru 0urse de formare continu 4omenius.