COMPETENȚE- CHEIE PRIN

ACTIVITĂȚILE NONFORMALE ȘI
EXTRACURRICULARE
Modul I

FORMATOR,
Prof.Tache Voica

Formidabilul ,
Oprea Andreea Elena
Liceul Sanitar Antim Ivireanu
Râmnicu Vâlcea
4.06.2021

1
 OPIS

1. Importanța activităților extracurriculare

2. Activități turistice
3. Serbarea/ concursuri/ carnaval/ vizionarea spectacolelor, a filmelor, a
diafilmelor sau a emisiunilor de televizor
4. Concluzie
5. Bibliografie

2
 Importanța activităților extracurriculare în dezvoltarea personalității elevului și în
dezvoltarea instituțională

Educaţia elevilor în spiritul patriotic constituie o preocupare permanentă a cadrelor

didactice.Sentimentul patriotic nu este înnăscut,ci se dezvoltă în procesul educaţiei
elevilor.Şcolii îi revine sarcina organizării procesului de educaţie patriotică a elevilor,inserând în
conştiinţa lor sentimentul de dragoste faţă de patrie,acest sentiment prezentând anumite
particularităţi specifice perioadelor de vârstă.Sentimentul mândriei naţionale trebuie cultivat la
elevi încă din primele clase,cadrele didactice arătându-le măreţia luptelor duse de strămoşi
pentru apărarea libertăţii poporului împotriva cotropitorilor,frumuseţea limbii române ,
frumuseţile şi bogăţiile patriei.Sarcinile educaţiei patriotice a elevilor se realizează în cl.I-IV prin
procesul de învăţământ şi activităţile extracurriculare pe care le desfăşoară elevii.Fiecare dintre
aceste activităţi contribuie,în funcţie de conţinutul ei, la formarea conştiinţei şi conduitei
patriotice a elevilor.Rezultatele pe care le obţin la aceste activităţi generează în sufletul elevilor
sentimente complexe:de bucurie,de dragoste faţă de patrie şi de admiraţie faţă de figurile măreţe
ale istoriei noastre.Activitatea extracurriculară are forme variate.Să analizăm valoarea educativă
a unora dintre aceste forme.Participarea elevilor la sărbătorile naţionale prin serbări cu tematică
patriotică ,generează sentimente patriotice adânci în conştiinţa lor.Atmosfera înălţătoare în care
ele se desfăşoară trezesc trăiri emoţionale.Din experienţa didactică în mediul rural am constatat
că,înaintea venirii la şcoală,copilul se află sub influenţa benefică a folclorului muzical local,a
cântecelor pe care le aude în familie sau la hora satului,care constituie bogăţia spirituală a
localităţilor rurale.În evoluţia lor serbările se leagă strâns şi cu evoluţia sentimentelor de
mândrie naţională,inspirate din momente importante „1 Decembrie”,” 24 Ianuarie”, „Ziua
Eroilor”etc.Antrenarea în asemenea acţiuni contribuie la formarea deprinderilor de conduită
patriotică,concretizează sentimente patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa
poporului nostru.Asigurarea climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă condiţia
succesului şcolar.În sprijinul acestui proces am realizat un studiu.În acest sens am aplicat un
chestionar.La prima întrebare ,referitoare la activitatea extracurriculară cea mai îndrăgită,a reieşit
că este excursia sau drumeţia.Personal am reuşit să merg cu elevii în excursii şi vizite.Ele au
contribuit la activizarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor.Prezentându-le frumuseţea ,bogăţia şi
importanţa locurilor vizitate,li se dezvoltă sentimente de dragoste faţă de ţinutul natal şi faţă de
patrie,de admiraţie faţă de trecutul istoric şi de bucurie că acest ţinut se înfrumuseţează prin
eforturile creatoare ale oamenilor.Vizitele şi excursiile în ţinutul natal au o deosebită valoare
pentru educaţia patriotică a elevilor,când acestea sunt organizate tocmai pentru a studia unele
descoperiri arheologice sau pentru a marca unele urme,locuri ,monumente de cultură materială şi
spirituală care pun în lumină evenimente istorice sau social-politice legate de trecutul şi
prezentul localităţii şi împrejurimilor ei.M-am preocupat împreuună cu elevii de strângerea şi
valorificarea educativă a elementelor de istorie locală,înfiinţând cercul „Prietenii
muzeului”.Împreună cu elevii am colecţionat de la bătrânii satului obiecte vechi pe care le-am

3
expus în muzeul satului din localitate.Elementele de istorie locală ocupă un loc de seamă în
cadrul general pe care îl oferă istoria patriei ca parte integrantă a istoriei universale.În cadrul
activităţilor extra-curriculare am folosit mai multe procedee pentru valorificarea elementelor de
istorie locală,ca de exemplu.:cercetarea istoriei locale,excursii la locurile istorice,vizite la muzee
istorice ,case memoriale,îngrijirea monumentelor istorice.Strângerea materialului
istoric,documentar,etnografic,local este o muncă care solicită din partea elevilor şi a învăţătorilor
multă dragoste,pasiune,interes.Împreună cu elevii am îngrijit şi am luat sub supraveghere urmele
unei biserici vechi din sec.al XVII-lea.Turla acestei biserici a fost desenată de pictorul
N.Grigorescu.În munca noastră am căutat să cunoaştem materialul documentar privitor la
trecutul istoric al localităţii,legendele care pomenesc despre întemeierea localităţăţii Valea
Doftanei,s-a trecut la studierea presei locale din trecut,s-au purtat discuţii cu cetăţenii în vârstă
pentru a putea cunoaşte anumite tradiţii locale,s-au localizat pe harta comunei diferite puncte de
interes istoric.Ca învăţătoare mi-am însuşit date şi cunoştinţe necesare pentru a putea conduce
munca de cercetare a istoriei locale.În a doua etapă s-a făcut pregătirea teoretică a elevilor
privind istoria locală şi această pregătire a fost însoţită de deplasări pe teren la diferite locuri şi
obiective de interes istoric,arheologic care au fost luate în supraveghere având în vedere că noi
căutăm să salvăm anumite vestigii ale trecutului. Aceste activităţi menite să ducă la cunoaşterea
ţinutului natal şi a istoriei locale capătă adevărate virtuţi educative ,deoarece participarea directă
a elevilor face posibilă declanşarea unui proces lent,dar profund,de cunoaştere a frumuseţilor
patriei,a trecutului şi prezentului poporului român,la îmbogăţirea simţămintelor lor. Conţinutul
acestor activităţi se valorifică din punctul de vedere al educaţiei patriotice,prin înţelesul plin de
originalitate şi expresivi-tate în care se realizează transmiterea ideilor şi
sentimentelor.Valorificarea obiectelor de interes istoric local au prins viaţă în muzeul satului din
Valea Doftanei.Valoarea izvoarelor istorice locale au darul de a acţiona în mod direct asupra
elevilor trezindu-le impresii profunde,deoarece ei participă activ la cunoaşterea istoriei locale şi
istoriei României. Lectura în afara clasei constituie prin tematica ei variată şi bogăţia
conţinutului un mijloc de lărgire a orizontului cultural al elevilor şi de formare a unor sentimente
adânci de dragoste de patrie. După ce au citit lecturile recomandate ,se impune interpretarea
conţinutului lor.De aceea ,este necesară organizarea unor discuţii pe marginea cărţilor citite.În
aceste discuţii se vor sublinia ,printre altele,acele părţi care pot fi valorificate pentru educaţia
patriotică a elevilor. În activitatea extra-curriculară ,pe lângă mijloacele de mai sus,care capătă
forme adecvate activităţii extra-curriculare ,sunt folosite şi alte variate mijloace de educaţie
patriotică a elevilor.Vizionarea filmelor şi a spectacolelor de teatru cu conţinut patriotic şi
activităţile desfăşurate în cercuri şi tabere şcolare,exercită o influenţă pozitivă asupra
elevilor,contribuind la formarea convingerior patriotice şi la trezirea unor stări emoţionale
complexe. În practica educaţiei este necesar să fie folosite toate mijloacele de educaţie patriotică
a elevilor.Dar eficienţa educativă a folosirii lor depinde de măiestria pedagogică a cadrelor
didactice,de respectare particularităţilor de vârstă şi de cunoaşterea metodicii folosirii lor .Pentru
a forma convingeri patriotice la elevi este necesar ca învăţătorii să fie exemple de
urmat.Convingerile lor patriotice şi conduita lor patriotică manifestată în activităţi cât mai
diferite îi influenţează profund pe elevi constituind un motiv stimulator pentru activitatea lor.Din

4
experienţa la clasă am constatat în ce măsură lectura contribuie efectiv la dezvoltarea gândirii,
limbajului, a trăsăturilor de caracter ale copiilor, dacă se apreciază just rolul şi rostul pe care îl
joacă lectura în cadrul programei şcolare, favorizând întregul registru explicativ-emoţional
cerut şi condiţionat de vârsta micilor şcolari.
Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor, corespunzătoare
educaţiei pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o formă
artistică îngrijită constituie în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre
oameni, îmbogăţeşte gândirea copilului, dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă
prezentul şi să năzuiască spre viitor, pregătindu-l pentru viaţă. Participând la spectacol, micul
şcolar are în faţă eroii vii, care-l entuziasmează şi i se impun ca exemple de urmat, care îi trezesc
dorinţa de a deveni mai bun, corect şi cinstit în comportare, de a citi el însuşi cartea respectivă.
Din păcate aceste spectacole pentru copii sunt din ce în ce mai puţine în ultimii ani, iar şansele ca
elevii din mediul rural să ajungă de la zeci de kilometri pentru a viziona un astfel de spectacol
sunt minime. Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală
a copiilor de vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în
scenă a unor piese pentru copii. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ
impun imbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe
formative .Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii
de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator,
creativitatea didactică.Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de
învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru
diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod
plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară,
contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme.Realizarea acestor activităţi presupune alegerea
din timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi,
nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică şi dragoste pentru copii.Astfel de activităţi se deosebesc
de cele şcolare prin varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin metodele folosite,
prin utilizarea unei forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de
colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.Accepţiunea
termenului are un sens foarte larg. În sens restrâns termenul se referă la toate manifestările
organizate de şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara programului
şcolar.Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.- sau
activităţi extraşcolare în cercuri de elevi.În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie
extradidactică. Activităţile extracurriculare se desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu:
activităţi artistice, ştiinţifice, activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi
oferă numeroase prilejuri de afirmare a elevilor, de dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât
lumea actuală este stăpânită de televizor sau de calculator.
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă.Ele se pot
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.

5
Astfel de activităţi asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea
ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor
organizate în şcoală. În acest sens, am organizat în cursul acestui an şcolar excursii cu elevii în
Pădurea Comorova, judeţul Constanţa şi la Acvariul din oraşul Constanţa.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei .S-a mai observat că ei
pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de
alcătuit scurte texte .
Serbarea este o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în
şcoală. Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are mari valenţe
educative.Această activitate permite exprimarea activă nu numai a câtorva elevi mai talentaţi
într-un domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui,
la reuşita comună.Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, a
Dragobetelui, a zilei de 8 Martie , a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar, oferindu-le elevilor
posibilitatea de a se exprima liber oral , în scris sau prin muzică.
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de mişcare şi surprize. Am organizat
carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1
Iunie .Participanţii au purtat costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat
imaginaţia elevilor. Element dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme
de manifestări artistice. Elevii au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea
costumului , cât şi în interpretarea/realizarea unor monologuri.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite
teme.Am organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de desen, între
clasele de nivel primar.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de televizor sunt forme de
activitati prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat spre activităţi de pictură,
dans ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea creativităţii.Activităţile extraşcolare au o mare
valoare educativă întrucât realizarea lor se face şi din punct de vedere interdisciplinar. Acţiunile
desfăşurate i-au implicat pe elevi în promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice Văii Doftanei
şi diferitelor etnii, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor prin organizarea şi
derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu lucrările elevilor.Dintre acţiunile ce au
fost practici de succes în şcoală aş enumera:
-realizarea unei expoziţii cu vânzare de icoane realizate de elevi,
-organizare de serbări, la care au avut un moment artistic ,
-activitate de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru copiii devaforizaţi din
comunitate.
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice, artistice şi a responsabilităţii faţa de
problemele comunităţii.În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică s-au realizat
şi activităţi extracurriculare sportive care să fie bazate pe practicarea liberă a unor forme de
mişcare şi s-a constatat că elevii au fost interesaţi de aceste activităţi, manifestând o atitudine

6
pozitivă pentru practicarea liberă a exerciţiilor de mişcare.Cred ca în orice şcoală cadrele
didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi
creativitatea elevului.De aceea, în acest an şcolar când sunt învăţatoare la clasa I am încercat să
realizez un echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare.Am realizat activităţi
extracurriculare programate şi proiectate din timp, diverse atăt ca forma , căt şi conţinut, ce s-au
desfăşurat în şcoală, în afara ei, în comunitate, folosind metode active şi stimulative pentru
participarea elevilor.Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o
atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând
astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de
gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back
pozitiv. Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să
încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care
să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze
încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc
însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în
ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea
unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi de creaţie -
însuşiri caracteristice copiilor. Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ
impun imbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe
formative .Desfăşurarea activitţăilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii
de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi educatorul îşi poate afirma spiritul novator,
creativitatea didactică.Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de
învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru
diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod
plăcut şi util, orientează elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară,
contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord. , ( 2008), Psihologie şcolara, Ed.Polirom, Iaşi
2.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
3.Revista învăţământ primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea
procesului de învătământ