UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID, grupa 2

STUDENT: Marin (căs. Formagiu) Ioana Mihaela

TEMA NR. 2:

Exemplificați câte trei activități specifice educației formale, nonformale, informale

argumentând alegerea exemplelor.

EDUCAȚIA FORMALĂ:

Educația formală este educația intenționată, sistematică și evaluată, încredințată

specialiștilor din domeniul acceptat instituțional, juridic, statal și social, al educației
(profesori, învățători, educatori, lectori, etc). Acest tip de educație cuprinde totalitatea
influențelor și acțiunilor organizate sistematic, gradate cronologic și elaborate în cadrul
unor instituții specializate, în vederea formării personalității umane.

Din punct de vedere etimologic, termenul „formală” își are originea în latinescul
,,formalis” care înseamnă ,,organizat”, ,,oficial”. În acest sens, educația formală reprezintă
educația oficială.

O definiție a educației formale a fost dată de către Philip Coombs, conform căreia
educația formală este ,,sistemul educațional structurat ierarhic și gradat cronologic, pornind
de la școala primară și până la universitate, care include, în plus față de
studiile academice, o varietate de programe de specializare și instituții de pregătire
profesională.

Educația formală, ca formă oficială, este întotdeauna evaluată social.

Evaluarea realizată în cadrul educației formale trebuie să urmarească dezvoltarea
capacităților de autoevaluare ale elevilor și studenților.

Educația formală este importantă prin faptul că facilitează accesul la valorile

culturii, științei, artei, literaturii și tehnicii, la experiența social-umană, având un rol decisiv
în formarea personalității.

1
 Trăsături:

 este instituționalizată și se desfășoară în cadrul unui sistem oficial de învățământ;

 este proiectată riguros, derulată și evaluată sub forma documentelor școlare cu caracter
oficial;
 este prioritară din perspective politicilor naționale privind dezvoltarea resurselor
umane, fiind principala țintă a politicilor educaționale;
 este evaluată social, potrivit unor criterii socio-pedagogice riguroase și vizează
cunoașterea atât a rezultatelor activității instructiv-educative, cât și a procesului
educațional;
 este organizată sub formă de activități instructiv-educative concrete în cadrul
sistemului de învățământ;
 este coordonată de un corp profesional specializat, specialiști pe domenii de studio și
persoane investite special cu facilitarea învățării.

Activități specifice educației formale:

Activitatea nr. 1

Un prim exemplu de activitate specifică educației formale este organizarea și

desfășurarea unui Proiect Educațional Local cu tematică: 1 DECEMBRIE – ,,La mulți
ani, România mea!’’. Activitatea se desfășoară în incinta grădiniței, sub îndrumarea
educatoarelor coordonatoare în colaborare cu părinții preșcolarilor din grupa mică și mare.

Argument:

Ziua Națională a României, aniversată în data de 1 Decembrie, este un moment de

readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și
integritatea națională.

Educaţia patriotică începe din grădiniță și trebuie să fie pentru noi dascălii o
prioritate şi o obligaţie morală în același timp. Ea se realizează atât prin valorificarea
conţinutului educativ al activităților cu conţinut şi obiective specifice acestora.

Cunoaşterea trecutului nostru istoric,tradiţiile şi obiceiurile specifice poporului

român, încep din familie şi se conturează cu sprijinul grădiniței/şcolii şi al comunitătii
locale în care vieţuim.

2
 1 Decembrie, zi sfântă pentru neamul românesc este marcată în unitatea de
învățământ prin derularea unui proiect educaţional local şi de preșcolarii mici și mari cu
implicarea părinţilor colaboratori .

Activitatea desfăşurată pe echipe de lucru ,se bucură de aprecieri unanime,

producând reale emoţii în rândul celor implicaţi: copii, părinți, bunici, cadre didactice,
invitați ai comunității locale, director.

Alegerea unei astfel de activități în rândul preșcolarilor, vine pe fondul insuflării

celor mici a sentimentului patriotic și a dragostei față de țară și neamul românesc.

Scopul activității

Cunoaşterea însemnătăţii zilei de 1 Decembrie 1918, dezvoltarea, consolidarea și

manifestarea sentimentului patriotic; stimularea expresivităţii prin interpretarea de poezii
și cântece, exprimarea imaginației creatoare a copiilor prin desene, picturi, colaje, postere;

Obiective specifice:

 să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE;

 să memoreze poezii dedicate zilei de 1 DECEMBRIE;
 să înveţe cântece patriotice;
 să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desen, pictură, colaje a marelui
eveniment;
 să manifeste imaginația creatoare privind evenimentul aniversat în desene, pictură,
postere, în confecționarea de insigne aniversare și stegulețe;
 să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse din proiect.

Grup țintă: preșcolarii grupei mici și mari, cadre didactice, părinți, bunici, director.

Loc de desfășurare: Grădinița cu Program Normal din jud. Iași.

Perioada de desfășurare/durata: 1 zi (interval orar 10 – 12)

Resurse:

umane: educatoare, preșcolari, părinți, bunici.

materiale: internet, laptop, imagini, aparat foto, steguleţe/ ecusoane, poezii, cântece,
costume populare, décor tematic, colăcei, mere etc.

3
de timp: noiembrie – decembrie 2018

Surse de finanțare: autofinanțare

Rezultate așteptate:

 implicarea activă a copiilor și părinților în procesul de inițiere și derulare a proiectului;

 realizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor;
 realizarea unui decor cu elemente tradiționale românești, poster;
 copiii promovează Ziua Naţională a României printr-un moment artistic;
 copiii socializează mult mai eficient.

Modalitati de monitorizare și evaluare:

 expoziție de postere și stegulețe;

 fotografii surprinse în timpul derulării activităților.

Produse ale proiectului: ecusoane aniversare; stegulețe, desene, colaje, picturi etc.

Modalități de realizare: recital de poezie, cântece cu tematică patriotică etc.

Metode, tehnici și procedee: explicaţia, conversaţia, expunerea, problematizarea,

brainstormingul, povestirea, munca independentă, exerciţiul, jocul, demonstraţia, lucrul în
echipă.

Evaluarea proiectului: realizarea unei expoziții cu lucrările realizate de copii; prezentarea

unui program artistic dedicat Zilei Naţionale a României; portofoliul proiectului , expoziție
cu lucrările copiilor; fotografii anexă.

Activitatea nr. 2

O altă activitate specifică educației formale este și Proiectul Educativ cu tema -

,,BOGĂȚIILE TOAMNEI’’. Activitatea poate fi desfășurată la centrul tematic special
amenajat în unitatea școlară, unde participă elevii clasei pregătitoare și claselor I - IV,
sub îndrumarea cadrelor didactice coordonatoare, a părinților colaboratori, reprezentanți ai
comunității locale, director.

Argument:

4
 Activitatea își propune să sensibilizeze elevii în faţa minunăţiilor naturii, astfel încât
să devină persoane capabile să aprecieze frumosul şi viaţa. Astfel, în cadrul unui proiect
educativ, denumit ,,BOGĂȚIILE TOAMNEI’’, elevii au susţinut un impresionant program
artistic, prin care au redat frumuseţea şi bogăţia acestui anotimp.

Tipul de activitate: integrată, expoziție cu tematică.

Modalitate de realizare: expoziție de toamnă; program artistic (cântece și poezii cu

tematică); parada de costume.

Scopul activității

Salorificarea potenţialului creativ și practiv – aplicativ al elevilor prin realizarea

unor lucrări artistice și practice, folosind materiale diverse şi tehnici de lucru adecvate.

Obiectivele activității:

 să recunoască și să observe frumusețile și bogățiile toamnei prin materialele expuse;

 să cunoască muncile specifice toamnei (în grădini, în livezi, în vii, pe ogoare, în
gospodărie);
 să-și educe o atitudine pozitivă față de muncă și față de cei care muncesc;
 să- și exprime impresiile și trăirile proprii despre cele observate în cadrul expoziției;
 să contribuie la înfrumusețarea mediului ambiental din școală;
 să participe cu drag și interes la activitatea organizată cu prilejul anotimpului toamna.

Desfășurarea activității

Activitatea poate fi desfășurata în incinta unității școlare sub îndrumarea cadrelor

didactice, a părinților colaboratori, invitați ai comunității locale, director. Ornamentele
expuse sunt diverse și bogate, elevii fiind încântați de frumusețea și bogățiile toamnei.
Aceștia își exprimă bucuria ornamentelor expuse, prin atitudinea pozitivă față de cele
observate și prin activitățile artistico-plastice și practice realizate împreună cu părinții. În
continuarea activității elevii recita poezii, intonează cântece specifice, apoi activitatea se
încheie cu o paradă a costumelor de toamnă etc. Pentru munca depusă împreună cu părinții,
elevii sunt recompensați cu diplome pentru creativitate și originalitate în cadrul
programului educativ ,,Bogățiile toamnei’’. Fotografiile anexă v-or face dovada
desfășurării activității.

5
Activitatea nr. 3

Activitatea specifica educației formale face parte din categoria de activitate

Domeniul Om si Societate – activitate practică și poate fi desfășurată la grupa mare.

Tipul de activitate: formare de priceperi și deprinderi practice.

Mijloc de realizare: lipire, șnuruire şi decorare.

Tema activității: ,,Cizmulița lui Moș Nicolae”

Scopul activității

Exersarea deprinderii de a introduce șnurul prin găurele și de a lipi materialul pus la

dispoziție pe un spațiu delimitat; dezvoltarea dragostei pentru activităţile practice, educarea
şi sensibilizarea gustului estetic; dezvoltarea îndemânării, a memoriei vizuale şi a
capacităţii de a duce la bun sfârşit tema începută.

Obiective cadru:

 Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre

utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopuri realizării unor
produse simple;
 Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică;
 Dezvoltarea simțului practic și estetic.

Obiective operaționale:

O1. Să denumească materialele puse la dispoziție pentru decorarea cizmuliței;

O2. Să execute corect șnuruirea prin găurelele perforate, coordonându-și corect mișcările
mâinii;

O3. Să lipească materialele primite pe un spațiu dat;

O4. Să-și exprime impresiile estetice, apreciind lucrările proprii și ale celorlalți;

O5. Să păstreze ordinea în timpul lucrului.

6
Metode și procedee didactice: conversația, observația, explicația, demonstrația,
exercițiul, ,,Turul galeriei’’.

Mijloace de învățîmânt: scrisoarea primită de la Moș Nicolae, videoproiector, lucrarea

model, ghetuțe decupate din hartie colorată roșie, lipici, șnur alb, vată, coșulețe,
recompense/cadouri, panou pentru expunerea lucrarilor.

Forme de organizare: activitate frontală şi individuală.

Metode de evaluare: observarea curentă, formativă, aprecieri verbale, recompense.

Durata activității: 35 minute

Desfășurarea activității:

Momentul organizatoric începe cu aranjarea mobilierului și pregătirea materialelor

necesare. Se prezintă ca surpriză copiilor, o scrisoare primită de la Moș Nicolae. Se anunță
tema și obiectivele activității: „Cizmulița lui Moș Nicolae” - lipire, şnuruire, decorare.
Reactualizarea cunoştinţelor teoretice se realizează prin discuții pregătitoare educatoare-
copii. Educatoare citește ,,Povestea lui Moș Nicolae’’ și expune concomitent imagini din
poveste la videoproiector, apoi se poartă o discuție pe baza celor observate. Se adresează
întrebări pentru asigurarea reținerii poveștii de către copii. Activitatea se continuă cu
intuirea planşei model realizată de educatoare.

Copiii ascultă cu atenției explicațiile educatoarei și răspund la cerințele educatoarei.

Se explică și se demonstrează modul de lucru pentru realizarea activității practice. Fiecare
copil va lipi, şnurui și decora cizmulița primită. Se explica şi se demonstreaza modul de
lucru. Se execută încălzirea mușchilor mâinii. Copiii execută lucrările cu atenție în mod
independent. Se va face aprecieri colective și individuale privind comportamentul copiilor,
modul în care au realizat lucrările, au colaborat.

Copiii se vor deplasa spre locul unde sunt expuse lucrările și vor aprecia lucrările
celorlalți colegi. Se vor face aprecieri globale și individuale asupra modului de desfășurare
a activității. În încheiere, copiii vor primi recompense(ghetuțe cu dulciuri) și vor intona
cântecelul: ,,Moș Nicolae’’ (formația Trubadurii). În această formă de grupare vor
înconjura scăunelele și vor părăsi sala de grupă.

7
Alegerea acestei activități:

 activitatea este stipulată în curriculum preșcolar și formează/induce copiilor calități

moral- creștine: iertare, bunătate și iubire;
 dezvoltarea abilităților, coordonare motrică;
 dezvoltarea gustului pentru artă și frumos.

EDUCAȚIA NONFORMALĂ

Educația nonformală cuprinde totalitatea acțiunilor organizate în mod sistematic,

dar în afara sistemului formal al educației. Această formă de educație este considerată
complementară cu educația formală sub raportul finalităților conținutului și a modalităților
concrete de realizare. Din punct de vedere etimologic, termenul de "nonformal" își are
originea în latinescul "nonformalis", preluat cu sensul "în afara unor forme special/oficial
organizate pentru un anume gen de activitate". Nonformal desemnează o realitate
educațională mai puțin formalizată dar întotdeauna cu efecte normativ-educative.

Educația nonformală a fost definită de către J. Kleisdrept ,,orice activitate

educațională intenționată și sistematică desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al
cărei conținut este adaptat nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul
maximalizării învățării și cunoașterii și al minimalizării problemelor cu care se confruntă
acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea
temelor)”.

Trasături caracateristice

 este variată și flexibilă, opțională și facultativă;

 diferențiază conținutul, metodele și instrumentele de lucru în funcție de interesele și
capacitățile participanților;
 valorifică întreaga experiență de învățare a participanților.

Aceste tipuri de activități se realizează în mediul socio-cultural ca mijloace de

divertisment, petrecere a timpului în mod constructiv sau de odihnă activ. Sunt destinate
tuturor categoriilor de vârstă: atât copiilor (pedagogie), cât și adulților (andragogie).

8
Avantajele utilizării educației nonformale

 este centrată pe procesul de învățare nu pe cel de predare, solicitând în mod diferențiat

participanții;
 dispune de un curriculum la alegere, flexibil și variat propunându-le participanților
activități diverse și atractive, în funcție de interesele acestora, de aptitudinile special și
de aspirațiile lor;
 contribuie la lărgirea și îmbogățirea culturii generale și de specialitate a participanților,
oferind activități de completare a studiilor;
 asigură o rapidă actualizare a informațiilor din diferite domenii fiind interesată să
mențină interesul publicului larg, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor de
vârstă și pregătirii profesionle, punând accentual pe aplicabilitatea imediată a
cunoștințelor și nu pe memorarea lor;
 antrenează noile tehnologii comunicaționale, ținând cont de progresul societății.

Activități specifice educației nonformale

Activitatea nr. 1

Activitate extracurriculară: ,,Cartea, prietea copiilor’’ (parteneriat grădiniță-

bibliotecă)

Parteneri implicați: grădiniță, bibliotecă, părinți, preșcolari, cadru didactic.

Categoria în care se încadrează activitatea: activităţi la nivelul mai multor arii

curriculare – interdisciplinaritate; voluntariat.

Durata: un semestru.

SCOP: stimularea interesului pentru lectură în perioada preşcolarităţii; constituirea unui

fond minim de carte din donaţii, sponsorizări şi achiziţii, în vederea donării unor copii din
familii nevoiașe.

Obiectiv general: descoperirea lumii cărților și a importanței acesteia în procesul

educațional;

Obiective specifice:
 stimularea gustului pentru lectură, a comunicării orale, creativității;
 formarea unei atitudini de responsabilitate și respect față de carte;

9
 cunoaşterea etapelor de înscriere şi împrumut de carte de la bibliotecă;
 cunoaşterea elementelor unei cărţi (coperţi, foi, pagini, titlu, autor, text scris, imagini,
numerotarea paginilor, preţul, diferenţa dintre scrierea titlului şi scrierea textului);
 manipularea unei cărţi (cum se deschide o carte, cum se răsfoieşte o carte, cum se
citeşte cartea, cum se păstrează cartea);
 confecţionarea unei cărţi cu imagini desenate / decupate şi lipite;
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare.

Grup țintă: activitățile propuse se adresează preșcolarilor din grupa mare, educatoarei,
părinților și partenerilor implicați în proiect (bibliotecar).

Resurse:

 Umane: preșcolari, educatoare, părinți, bibliotecar, director

 Temporale: un semestru
 Financiare: finanțare de la părinți, sponsorizări și donații pentru cărți
 De spațiu: sediul unei biblioteci comunale.
 Materiale: cărți,calculator, CD-uri, aparat foto, albume, enciclopedii, lucrări ale
copiilor.

Impactul activităților: schimb de idei, munca în echipă, bucuria de a dărui, implicarea

comunității și a familiei în activitățile desfășurate în cadrul parteneriatului grădință-
bibliotecă.

Evaluare activității: implicarea copiilor în cunoașterea bibliotecii; realizarea unui album

foto cu poze din activitatea copiilor în urma derulării proiectului; realizarea unui CD cu
activitățile derulate în proiect.

Desfășurarea activității extracurriculare:

 vizite la biblioteca comunală din localitate;
 confecționare/expoziţie de mărţişoare;
 donaţie de carte, activitate de voluntariat;
 acţiune dedicată Zilei Europei;

10
 CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR DIN PROIECT:

PERIOADA TEME / MODALITĂŢI OBIECTIVE COLABORATORI EVALUARE

DE REALIZARE PRIORITARE
Februarie „O zi de neuitat” -vizitarea sălii destinate copiilor; -mamele copiilor Activitate interactivă
2018 -vizită la bibliotecă
- prezentarea serviciilor pe care le -bibliotecar Familiarizarea cu
-ne citesc mamele noastre (club de prestează biblioteca; modul de
lectură) -educatoare comportarea în
- informare privind condiţiile bibliotecă
-confecționare: acceptării împrumutului de carte;
<<Semnul de carte>>
- tehnici de aşezare a cărţilor în
bibliotecă;

- receptarea/transmiterea mesajului
textului scris-citit;

- prezentarea unui material pentru

părinţi şi educatoare despre rolul
cărţii în dezvoltarea intelectuală a
copilului;

-activitate practica copil-parinte;

Martie -păstrarea tradiţiei şi a datinilor -mamele copiilor Realizarea unor

2018 -1 Martie - specifice acestei perioade; mărțișoare-creație
,,Mărțișorul, talisman și -bibliotecar proprie
podoabă’’ -scop caritabil;
-educatoare Expoziție cu vânzare
-prezentare ,,Legenda de mărțișoare în

11
 mărţişorului” incinta bibliotecii
-confecționare/expoziţie de comunale din
mărţişoare localitate.

Fotografii
Aprilie -2 Aprilie- -sensibilizarea părinţilor în vederea -preşcolari Donaţie de carte
2018 ,,Ziua Internațională a cărții realizării unor acte de donaţii şi
sponsorizări; -educatoare Fotografii
pentru copii și tineret’’
-părinţi
<<CARTEA – UN DAR
NEPREŢUIT>> -sponsori
(colectare şi donaţie de carte,
activitate de voluntariat)
Mai 9 mai - „La mulţi ani, Europa!” - educarea copiilor în vederea -preşcolari Fotografii
2018 cunoaşterii semnificaţiei şi a
-Acţiune dedicată Zilei Europei: simbolurilor Uniunii Europene; -educatoare Diplome
spectacol artistic - poezii, cântece, - implicarea copiilor în acţiunile -părinţi
dansuri populare etc. derulate în proiect;
-bibliotecar
- îmbogãţirea cunoştinţelor copiilor
- Realizarea unui poster: ,,Noi și
cu informaţii despre Uniunea
Europa’’ Europeană;

(lucrare colectivă) -cunoaşterea şi respectarea

drepturilor copilului european;
-confecționare:
,,Steagul Europei’’
,,Copacul Prieteniei”

12
Iunie -1 Iunie-,,Copilărie,vis,bucurie” -evaluarea activităţilor derulate; -toţi cei implicaţi în proiect Serbare
2018
-program artistic pentru Expoziţie de desene
întâmpinarea Zilei Internaţionale a
Copilului

Argument activitate:

 crearea unui climat de colaborare grădiniță- bibliotecă, ai căror beneficiari sunt preșcolarii;
 promovarea interdisciplinarității, noile educații, colaborarea, prietenia, toleranța și lucrul în echipă;
 desfășurarea unor activități stabilite de comun acord în proiect, urmărind realizarea obiectivelor propuse;
 antrenatea partenerilor implicați în desfășurarea activităților propuse;
 sensibilizarea părinţilor cât și copiilor în vederea realizării unor acte de donaţii (voluntariat).

13
Activitatea nr. 2

TITLUL ACTIVITĂŢII: ,, Let’s Do It, Romania!’’

TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate extracurriculara de voluntariat dedicată Zilei Naţionale

a Curăţeniei din cadrul proiectului educaţional iniţiat de MECTS.

DATA: 24 Septembrie 2018.

TITLUL-MESAJ: ,,Curăţenie în toată ţara, într-o singură zi!’’

DOMENIUL ŞI TIPUL DE ACTIVITATE: educaţie ecologică şi protecţia mediului;

TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate de voluntariat.

ECHIPA DE PROIECT: director, cadre didactice,

APLICANTUL: scoala organizatoare

OBIECTIVUL GENERAL: activitate de curăţenie zona periferica

SCOPUL: formarea şi dezvoltarea conştiinţei şi a comportamentului ecologic, a simţului

de responsabilitate privind păstrarea unui mediu curat; învăţarea şi manifestarea
comportamentului specific voluntarului.

LOCUL DESFĂŞURĂRII: zonele afectate din imprejurimi

OBIECTIVE:

 să participe voluntar, alături de alţi cetăţeni ai României, la activitatea de curățenie;

 să conştientizeze faptul că pot pune în valoare mediul înconjurător;
 să cunoască unele reguli de protecţie a mediului;
 să-şi asume unele responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului;
 să promoveze activităţile fără impact asupra mediului.

RESURSE UMANE: elevi, profesori, locuitori ai comunei, reprezentanţi ai consiliului

local.

GRUP ŢINTĂ: elevi din inv.primar , cadre didactice implicate.

PARTENERI: primarie, părinţi, bunici, persoane voluntare din localitate.

14
MODALITĂŢI DE REALIZARE:

 informarea voluntarilor despre proiectul naţional Let’s DO IT Romania prin vizionare

de înregistrări video;
 prezentarea activităţilor ce pot fi abordate de şcolarii mici;
 realizarea de ecusoane pentru voluntari;
 pregătirea materialelor necesare desfăşurării activităţii (saptamana anterioara).

RESURSE: saci menajeri, mănuşi de unică folosintă, mesaje ecologice, ecusoane.

PREZENTAREA PROIECTULUI:

Această experienţă de voluntariat a stârnit dorinţa elevilor de a participa la Proiectul

de ecologizare ,,Let’s do it Romania! ‘’ care s-a desfăşurat în data de 24 Septembrie 2018
şi a avut ca obiectiv colectarea deşeurilor din zonele afectate din comuna. Prin urmare
există entuziasm pentru participarea ca voluntari, în cadrul acestui proiect, atât din partea
elevilor cât şi din partea cadrelor didactice.

Activitatea îşi propune să sensibilizeze atât elevii cât şi locuitorii comunei, să creeze
un parteneriat permanent cu responsabilii comunităţii locale pe teme de protejarea
mediului natural. Astfel, împreună cu elevii altor clase şi alte cadre didactice din şcoală,
am pornit spre zona cea mai afectată din comună. Au participat şi reprezentanţii
Consiliului local, părinţi ai elevilor şi oameni din comună dispuşi să colaboreze cu noi la
realizarea acestei activităţi. Fiind instruiţi ,în prealabil cu privire la normele de siguranţă,
elevii au colectat deşeurile răspândite pe marginea drumului și din împrejurimi.

Se formează grupe de lucru, însoțiți de un cadru didactic pentru a ecologiza o parte

din ămprejurimi. La astfel de activităţi elevii participă cu interes, fiecare încercând să se
evidenţieze prin faptele sale. Astfel de activităţi duc la dezvoltarea spiritului de echipă, la
sensibilizarea în legătură cu problematica poluării mediului , responsabilizarea fiecărui
elev.

În urma activității s-au colectat foarte mulți saci menajeri cu deşeuri, aceştia fiind
ridicaţi, la scurt timp, de firma de salubritate parteneră.

15
EVALUAREA:

 fotografii din timpul acţiunii;

 certificate de voluntariat atât pentru cadrele didactice implicate cât si pentru elevi.

Argument activitate: educarea și responsabilizarea populației, în special a elevilor, în

ceea ce privește grija față de mediul înconjurător.

Activitatea nr. 3

Proiect de parteneriat educațional: ,,Daruri mici, din suflet mare!’’

Domeniul: civic

Tipul de educaţie în care se încadrează proiectul: educaţie pentru dezvoltare comunitară

– voluntariat;

Tipul de proiect: local

Durata proiectului: an școlar 2018 – 2019 (19 – 23 noiembrie 2018)

Resursele proiectului:

RESURSE UMANE: preşcolari, cadre didactice, părinţi.

RESURSE MATERIALE: fructe şi legume proaspete; compoturi, dulcețuri, zarzavat,

făina, orez, ulei, zahăr, ceapă, cartofi, roșii, castraveți etc. donate de către copii, părinţii
acestora, cadre didactice.

Echipa de proiect: Grădinița cu Program Normal din localitate.

Coordonatori și voluntari SNAC: profesori, preșcolari din grupa mică și mare.

Membri: părinți, preșcolari, cadre didactice.

Scopul proiectului

Sensibilizarea copiilor, cadrelor didactice din unitățile de învățământ, cât și părinților

cu privire la situația dificilă în care se află familiile afectate de lipsa de alimente;
consolidarea abilităților copiilor de a trăi împreună cu ceilalți într-o societate unită și

16
solidară în care contează valențele umanitare, implicarea, angajamentul, responsabilitatea;
strângerea de legume și fructe de către copiii și cadrele didactice voluntare implicați în
Programul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (SNAC) și donarea lor către
familiile aflate în dificulate.

În cadrul acestei campanii, voluntarii (cadrele didactice) au identificat familiile și

copiii aflați în dificultate, au colectat produse alimentare neperisabile în cadrul grădiniței.
Donațiile colectate au fost dirijate către familiile aflate în dificultate din sat, un caz
particular fiind fam. Bucataru Victor din sat Deleni, com. Deleni, jud. Iași căruia casa i-a
fost incendiată. Părinții au venit cu propunerea de a spriji aceasta familie defavorizata atât
prin ajutor material cât și financiar. Fotografiile anexă vor face dovada desfășurării
activității de voluntariat.

Grup țintă: familia Creangă Estera – 5 copii; familia Bucatariu Petronela – 8 copii;
familia Ciubotaru Aneta (văduvă); familia – Ciubotariu Costel; familia Bucataru Victor –
4 copii; 2 cadre didactice voluntare; 10 părinți; 38 preșcolari;

Obiectivele proiectului:

 formarea şi educarea spiritului de întrajutorare la vârste foarte mici;

 educarea dragostei şi admiraţiei faţă de cei neajutoraţi, a simţului civic, moral;
 crearea unor momente de bucurie în viaţa celor care primesc, dar şi a celor care
dăruiesc;
 stimularea comportamentului participativ al copiilor la diferite acţiuni.

Activități desfășurate în cadrul proiectului:

1. Identificarea, de către cadrele didactice, a persoanelor aflate în dificultate.

2. Prezentarea acestei campanii în unitatea şcolară de către voluntarii SNAC.
3. Colectarea tuturor donaţiilor, constând în fructe şi legume, la nivelul grădiniţei.
4. Dirijarea donaţiilor colectate către persoanele aflate în dificultate.

Evaluarea proiectului: întocmirea raportului proiectului care să cuprindă fotografii

anexă, o prezentare PPT cu activităţile desfăşurate, raportare la ISJ Iași.

17
 Impact:

 creşterea abilităţilor de comunicare şi relaţionare între copii, părinţi şi cadre didactice;

 lărgirea orizontului de preocupări ale copiilor;
 creşterea prestigiului colectivului de cadre didactice şi al grădiniţei în rândul
comunităţii locale;
 consolidarea competenţelor preşcolarilor, părinţilor şi cadrelor didactice de a lucra în
echipă.

Continuarea proiectului: proiectul poate fi continuat/aplicat şi în anii şcolari următori.

Raport activitate:
Nr. Unitatea de Nr. cadre didactice Nr. elevi voluntari Cantitate de Nr. de Parteneri
crt. învăţământ implicate în activitatea implicaţi în activitatea fructe şi beneficiari
„Săptămâna fructelor „Săptămâna fructelor legume donate
şi a legumelor donate” şi a legumelor donate”

Grădinița cu 2 cadre didactice 38 preșcolari 85 kg 17 copii + Familiile

1. P.N. din 5 familii aflate în
localitate defavorizate dificultate

Argument activitate:

 sensibilizarea copiilor, părinților și a cadrelor didactice cu privire la situația dificilă în

care se află familiile defavorizate;
 implicare, angajament, responsabilitate în acțiunea de voluntariat;
 formarea și educarea spiritului de întrajutorare la vârste mici;
 educarea simţului civic și moral;
 stimularea comportamentului participativ al copiilor, părinților și cadrelor didactice la
diferite acţiuni de voluntariat.

EDUCAȚIA INFORMALĂ:

Educația informală se referă la experiențele zilnice ce nu sunt planificate sau

organizate și conduc către o învățare informală. Caând aceste ”experințe sunt interpretate
de către cei mai în vârstă sau de către membrii comunității ele se constituie în educație
informală.”

18
 Educația informală este procesul care se întinde pe toata durata vieții, prin care
individul dobândește informații, își formează priceperi și deprinderi, își structurează
convingerile și atitudinile, se dezvoltă prin intermediul experiențelor cotidiene.

Din punct de vedere etimologic, denumirea termenului de educație

informală provine din limba latină, “informis/informalis” fiind preluat cu sensul de
“spontan”, “neașteptat”. Ca urmare prin educație informală înțelegem educația realizată
spontan.

Din punct de vedere conceptual, educația informală include ansamblul

influențelor cotidiene, spontane, eterogene, incidentale, voluminoase care nu își propun în
mod deliberat atingerea unor țeluri pedagogice, dar au efecte educative, ocupând cea mai
mare pondere de timp din viața individului. Aceste influențe spontane, incidentale nu sunt
selectate, prelucrate și organizate din punct de vedere pedagogic.

Dezideratele educației informale nu apar în mod explicit. Acest tip de educație nu-
și propune în mod deosebit, realizarea unor obiective pedagogice, însă prin influențele
sale exercitate continuu poate avea efecte educative deosebite atât pozitive, cât și negative.

Prin miile de contacte spontane și influențe cotidiene educația informală oferă

individului ocazia de a adopta anumite atitudini, de a exterioriza anumite comportamente și
de a interioriza anumite valori, conturându-se astfel profilul său psihosocial.

Evaluarea are o situație specială în cazul educației informale. Evaluarea se

realizează la nivelul opiniilor și reușitelor personale și sociale ale cetățenilor, pe baza
analizei comportamentale și factuale. În acest sens, literatura de specialitate semnalează
faptul că viața socială se desfășoară sub dublu impact: acela al opiniei colectivității și al
cenzurării pe care o operează conștiința în sine.

Învățarea de tip informal este o învățare cu caracter pluridisciplinar, informațiile

provenind din variate domenii, completându-le pe cele achiziționate prin intermediul
celorlalte forme de educație. Această situație îi conferă individului posibilitatea de a
interioriza și exterioriza atitudini, comportamente, sentimente.

Educatori informali pot fi atât părinții cât și prietenii, rudele, factori implicați într-
un proces care se derulează continuu în sensul sprijinirii individului să învețe și să se

19
descurce în viață. La rândul nostru, fiecare dintre noi este un educator informal pentru cei
din jurul său și pentru sine. Facem acest lucru uneori în mod intenționat, alteori intuitiv.

Se vorbește tot mai mult astăzi despre educatorul informal care este preocupat de
deschiderea școlii către comunitate, și de îmbunătățirea relațiilor dintre școală și familie. El
lucrează împreună cu membrii comunității în proiectarea și realizarea programelor
finanțate de școală și cu staful educațional în dezvoltarea de noi oportunități socio-
educative menite să contribuie la dezvoltarea personalității umane, discută cu părinții în
scopul ajutării acestora în activitățile lor cu copii. Cu toate că fiecare tip de educație are
propria sa manieră de acțiune și propria funcționalitate, este necesară asigurarea unui
spațiu instructiv-educativ la nivelul căruia cele trei forme de educație trebuie să se sprijine
și să se potențeze reciproc.

Cele trei forme ale educației contribuie la dezvoltarea personalității tinerilor și pot
contribui la dezvoltarea durabilă a societății prin intercondiționare. Concluzionând, între
cele trei tipuri de educație trebuie să existe relații continue și peramanente de
interdependență.

Exemple activități de educație informală:

Un prim exemplu de educație informală este atunci când copiii mici învață să
vorbească. Ei deprind acest lucru prin ascultare și imitare. Părinții corectează spontan
greșelile de pronunție ale acestora, de multe ori silabisind fără intenție și încurajând
vorbirea corectă. La fel se întâmplă atunci când părintele sau educatorul analizează
împreună cu copii experiențele zilnice petrecute în viața acestuia.

Un alt exemplu de educație informală ar fi activitățile spontane desfășurate în

natură prin care copiii învață să respecte mediul: excursiile în parc, plantarea copacilor sau
colectarea apei de ploaie, toate îi vor face pe cei mici să iubească natura; jocurile spontane
în aer liber, drumețiile la pădure pentru observarea naturii sporesc și stimulează
cooperarea și flexibilitatea în rândul copiilor.

Un alt exemplu ar fi activitățile practic – aplicative: culegerea de fructe și legume în

grădini și livezi din apropiere, amenajarea spațiului educațional din curtea grădiniței/școlii
-plantare de copaci, ronduri cu flori, amenajarea unei mici grădini în curtea grădiniței în
care se poate cultiva toate cele necesare pentru o salată; plantare de semințe și boabe în
ghivece/jardiniere și expunerea acestora în sala de grupă etc.

20