Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ajunși pe raza comunei Ponoarele întâlnim indicatoarele către primele obiective: Biserica
Sfântului Nicodim. Se spune că pe aici a trecut la un moment dat şi Sfântul Nicodim, care se
nevoia în căutarea cascadei ce i se arătase în vis şi deasupra căreia trebuia să construiască o
mănăstire. Aşa s-a oprit la Ponoarele, chiar în locul de unde izvorăşte râul Bulba, gândind la
lăcaşul pe care urma să-l ridice în slujba Domnului. Două familii foarte înstărite, lipsite de
credinţă şi de orice legătură cu Dumnezeu, l-au ademenit şi, în timp ce se odihnea, au luat
cuţitul de tăiat pâine al sfântului şi au tăiat cu acesta o găină pe care ulterior i-au strecurat-o
în traista pe care o avea asupră-i. În urma acestui vicleşug l-au acuzat de furt, scoţându-i
găina din traistă şi făcându-l de ruşine în faţa tuturor. Ruşinat şi cu durere în suflet, Sfântul
Nicodim a plecat în căutarea unui alt loc în care să ridice mănăstirea visată, care astăzi este
sfânta Mănăstire Tismana. Coborând pe Valea Găinii, s-a oprit pe marginea râului Bulba, care
curgea prin partea stângă a văii, şi privind abătut spre apa limpede cu miros de ferigă, a
blestemat-o ca aceasta să fie zbuciumată pe veci, lipsită de peşti şi să o înghită pământul.
Sătenii povestesc înfioraţi cum că acest blestem s-a împlinit, având în vedere zbuciumul creat
de cele opt mori existente pe cursul râului. Nici peştii nu trăiesc în râu, exact cum a hărăzit
sfântul, iar pe timp de secetă, vara, apa dispare înghiţită de pământul însetat, şi asta pentru că
traiectoria albiei sale trece peste o peşteră. Din cauza secetei, apa intră brusc în cavitatea
subterană, dând impresia că a fost înghiţită de pământ.
Podul Natural de la Ponoarele sau Podul lui Dumnezeu, numit așa de către
localnici pentru faptul că în decursul anilor aici au căzut în gol mai multe mașini dar nimeni
nu și-a pierdut viața. O adevărată arcadă de calcar ce se arcuieşte parcă peste timp îţi
dezvăluie un pod de piatră nefăcut de mână de om, o minune a naturii care mângâie privirea
şi fascinează în egală măsură mintea. Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din Crovul
Peşterii, de unde se dezvăluie deschiderea spre Valea Pragului, cu structura sa etajată,
formată prin eroziunea apelor şi a vântului. Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele este al doilea
pod natural din Europa, ca mărime, şi singurul care este şi funcţional, având în vedere că pe
deasupra sa trece şoseaua care leagă Drobeta-Turnu Severin de localitatea mehedinţeană Baia
de Aramă, ajungând în final la staţiunea Băile Herculane. Acest miraculos pod natural s-a
format prin prăbuşirea unui perete al peşterii Ponoarele, care este brăzdată de mii de galerii
subterane şi care, prin arhitectura interioară deosebită, este de o mare atracţie turistică.
Deasupra peşterii şi a podului se află un adevărat labirint de formaţiuni carstice. Aceste
încreţituri calcaroase, cunoscute sub numele de „lapiezuri îngropate“, alcătuiesc Câmpul
Afroditei şi Câmpul Cleopatrei, formaţiuni unice pe continentul european. Frumuseţea se
continuă şi dincolo de pereţii calcaroşi, până la ieşirea din peşteră, acolo unde te întâmpină
într-un cadru natural de excepţie lacul Zătonul Mare.
Foarte aproape de pod se găsește una din cele două intrări în Peștera Podului sau Peștera
Ponoare. Aceasta are o lungime de 734 m și este rezultatul străpungerii stâncii de apele care
se strâng în Lacul Zăton. În peșteră trăiește o populație numeroasă de lilieci, fapt menționat
pe panoul informativ, alături de rugămintea adresată turiștilor de a nu deranja acești ”locatari”
ai peșterii. Câmpurile de Lapiezuri (cel mai mare câmp de lapiezuri din țară), situat pe Dealul
Peșterii, culmea care ”separă” Podul lui Dumnezeu de Lacul Zaton.
O altă legendă spune că acum multe veacuri aici locuia necuratul, chiar în peştera de la
Ponoarele. Mult rău pricinuia diavolul oamenilor, motiv pentru care toată suflarea a început
să se roage lui Dumnezeu să-i scape de nenorocirile pe care acesta le pricinuia localnicilor.
Dumnezeu ar fi lovit cu palma tavanul peşterii, astfel încât acesta s-a prăbuşit peste intrare.
Cu toate astea, diavolul s-a strecurat pe căi numai de el ştiute şi a ieşit pe sub deal, pe cealaltă
gură a peşterii, cea care duce spre lacul Zătonul Mare. Văzându-se învins, acesta a început să
se agaţe cu ghearele de vârful Dealului Peşterii, în furia sa formând şanţuri în formaţiunile
calcaroase şi ajungând în câmpiile de lapiezuri Afrodita şi Cleopatra. Legenda mai spune că
necuratul s-ar fi urcat apoi pe stânca numită a diavolului, din locul acela observând oamenii
care intrau în peşteră şi pe care de multe ori a încercat să îi înece în lacul Zătonul Mare .
Mănăstirea Tismana din județul Gorj este cel mai vechi așezământ monahal din Țara
Românească, un loc încărcat de istorie. De la distanță, Mănăstirea Tismana dă impresia unei
fortărețe așezate pe un vârf de stâncă, fiind și locul unde tezaurul României a fost ascuns.
Mănăstirea Tismana este așezată pe malul râului cu același nume, pe muntele Stârmina,
înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, lângă gura Peșterii Sfântului Nicodim.
Mănăstirea este așezată deasupra stâncii Sterminei, din care se aruncă în cascadă o gură
de apă ce lovește, căzând, un colț de stâncă, pentru a-și da drumul apoi, ca un sul cristalin, în
prăpastia ce se deschide în adânc, unde curge râul Tismana.
Tezaurul Mănăstirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricăciunile aduse mănăstirii
de veacuri a făcut să se piardă.
O parte din obiectele de valoare păstrate se găsesc la Muzeul de Artă al României.
Muzeul Mănăstirii are o bogată colecție de: picturi murale, icoane vechi pe lemn, obiecte de cult,
cărți vechi, veșminte, ușile vechi ale bisericii și altele. În biserică se găsește o raclă de argint,
executată de artistul plastic Gheorghe Stoica din București în 1980, care conține trei părticele de
Sfinte Moaște: de la Sfântul Nicodim degetul arătător de la mâna dreaptă și crucea de plumb ce
o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul și Sfântul Ioan Gură de Aur.
DOCUMENTE NECESARII ORGANIZĂRII ŞI APROBĂRII
EXCURSIEI TEMATICE
1. Unitatea d eînvăţământ_________________
2. Clasa/clasele __________________
3. Destinaţia___________________
4. Scopul călătoriei_____________________
5. Data/perioada călătoriei?
6. Data şi ora plecării
7. Data şi ora sosirii
8. Tabel cu numărul, numele şi prenumele copiilor participanţi, precum şi datele de
contact ale părinţilor/tutorilor legali
9. Numărul şi datele de contact ale cadrelor didactice însoţitoare
10. Numărul, numele şi prenumele adulţilor participanţi (alţii decât cadrele didactice)
11. Locul plecării, firma de transport
12. Locul sosirii, firma d etransport
13. Persoana de contact din partea firmei de transport
14. Datele de contact ale operatorului economic responsabil pentru asigurarea serviciilor
de cazare şi masă
15. Adresa şi numărul de telefon ale structurii turistice d eprimire, care asigură cazarea şi
masa
16. În cazul în care este posibil şi permis înotul, există şi un salvamar pe toată perioada
cât copiii sunt în apă? Da……Nu…..
Data:
Anexa 2
TABEL NOMINAL
Anexa 3
...................................... ..................
(semnătura părintelui/tutorelui legal) (data)
Anexa 4
Declaraţia elevului
.............................. .................
(semnătura elevului) (data)
Anexa 5
DECLARAȚIE
pe proprie răspundere a coordonatorului/organizatorului excursiei și a cadrelor
didactice însoțitoare, privind asigurarea securității elevilor pe toată durata deplasării
Data: Semnătura,
Anexa 6
DECLARAŢIE
operator care oferă servicii turistice
Anexa 7
DECLARAŢIE
operator care oferă servicii de transport