Sunteți pe pagina 1din 2

JOCUL DIDACTIC LA ORELE DE ȘTIINȚE

Prof.înv.primar Oprea Andreea Elena


Liceul Sanitar ,,Antim Ivireanu”

 Jocul didactic prezintă ca notă definitorie îmbinarea armonioasă a elementului instructiv cu


elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între sarcina didactică şi acţiunea de
joc.Reuşita unui joc didactic depinde si de materialele didactice utilizate în joc. Acestea
trebuie să fie adecvate conţinutului, variate şi atractive, uşor de manevrat şi să provină din
mediul apropiat, familiar copiilor. Plăcerea cu care participă elevii la joc este singura
justificare a recurgerii la jocul didactic. Jocul didactic presupune mai multe momente, care,
respectate cu stricteţe, dau nota de rigurozitate unui eveniment de învăţare ce poate apărea ca
lejer. Aceste etape sunt: introducerea în joc; anunţarea titlului şi scopului; prezentarea
materialului; explicarea şi demonstrarea regulilor jocului; fixarea regulilor; executarea jocului
de către elevi; complicarea jocului; încheierea jocului şi evaluarea lui.
Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învăţare ne va demonstra că: randamentul
orei este mai mare, verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut, atractiv, temeinic;
gândirea elevilor este mereu solicitată şi astfel în continuă formare; independenţa,
creativitatea se formează de timpuriu; iniţiativa elevilor creşte, în joc devine mai degajat, mai
curajos; prin jocuri îi putem cunoaşte pe copii mai repede, mai bine; prin varietatea lor, prin
crearea unor situaţii-problemă, ele dezvoltă spiritul de observare, de analiză, de judecată,
înlătură monotonia, rutina, stereotipia, dau posibilitatea elevilor să-şi dezvolte vocabularul,
comunicarea devine mai permisivă.Componenţa principală a creativităţii o constituie
IMAGINAŢIA, la care se adaugă MOTIVAŢIA şi nu în ultimul rând VOINŢA. Din punct de
vedere cognitiv, jocurile didactice facilitează procesul de asimilare, fixare şi consolidare a
cunoştinţelor, iar datorită caracterului său formativ, influenţează dezvoltarea personalităţii
elevilor.Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare şi
se succed în ordinea implicată de logica descoperirii şi a învăţării.

JOCUL DIDACTIC- aspecte practice/Clasa a III-a/Tema: Apa, aerul, solul/ Jocul didactic
“Cuvântul interzis “ / Scop – activizarea vocabularului pasiv/ Sarcină didactică – să se
folosească în enunţuri proprii cuvinte şi expresii noi /Regula jocului este înlocuirea cu
sinonime a unui cuvânt interzis. Desfăşurarea jocului: clasa de elevi se împarte în două grupe.
De la început li se anunţă cuvântul interzis. Se vor formula întrebări şi răspunsuri fără a se
folosi acel cuvânt. Una din grupe va formula întrebări, iar celalaltă va găsi răspunsurile
potrivite. Exemplu : cuvântul interzis “apa“ Care este cel mai folosit lichid pentru băut?/ Cel
din care se formează fulgii de zăpadă prin solidificare. În ce se transformă un cub de gheaţă la
căldură?/ Într-un lichid incolor, inodor, insipid.Ce sunt mările?/ Întinderi de albastru.
Complicarea jocului poate consta în ordonarea întrebărilor ca pentru un plan al unei
compuneri, iar răspunsurile, ca propoziţii de sprijin. Lecţiile interesante, bogate în materiale
intuitive şi presărate cu jocuri didactice vor susţine efortul elevilor, le va menţine mai mult
timp concentrată atenţia. Prin încărcătura sa afectivă, jocul didactic asigură o antrenare mai
deplină a întregii activităţii psihice, copilul devine în joc un adevărat actor şi nu un simplu
spectator. El contribuie, cu toate forţele lui, la îndeplinirea sarcinii jocului, realizând, în felul
acesta, o învăţare autentică. Jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activitate al şcolarilor
mici şi de stimulare a resurselor lor intelectuale. Multe alte metode activ-participative pot
deveni procedee de eficientizare a jocului didactic, deoarece au în comun caracteristica –
elevul este coparticipant la propria sa formare.Jocul didactic reuşeşte cu succes să implice
procedeele emoţional-cognitive (esenţiale pentru creativitate) şi nu prezintă rigurozitatea unei
lecţii obişnuite, lăsând copiii să se desfăşoare spontan.Jocurile didactice sunt cu atât mai utile
în cadrul lecţiilor de Ştiinţe ale naturii pentru că în desfăşurarea lor se lucrează cu informaţii
direct observate în lumea înconjurătoare.

BIBLIOGRAFIE:

1. Rafila Cotuna- „Locul şi rolul jocului didactic în învăţare”, Revista „Învăţământul


primar”, nr. 3-4, Editura Miniped, Bucureşti, 2009;
2. Miron Ionescu, Ioan Radu- „Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010;

S-ar putea să vă placă și