Portofoliu Pedagogia invatamantului primar si prescolar

Anul II

Semestrul II

P.I.P.P Campulung

Student: Paraschiv Andrei – Mihail Profesor: Tudor Sofia – Loredana

 Jocul didactic

Jocul didactic reprezintă un mijloc de predare, asimilare, consolidare și facilitare a

procesului de învățare din ce în ce mai utilizat în ziua de astăzi, întrucât eficiența și rezultatele
sale pozitive au fost dovedite printr-o serie de cercetări și studii științifice.

Un joc devine o activitate didactică în momentul în care i se atribuie informații

complementare cu scopul de a îmbogăți sau consolida cunoștințele elevilor față de conținutul
unei anumite discipline. Jocul didactic poate fi definit ca o îmbinare a procesului de învățare
tradițional cu elementul distractiv, captivant și recreativ al jocului.

În ciuda faptului că este o activitate amuzantă și distractivă, cei mici văd jocul precum
ceva serios al cărui grad de importanță îl plasează pe primul loc. Prin urmare, legătura aceasta
puternică dintre copil și joc poate spori eficiența educării copiilor, iar un aspect foarte pozitiv al
jocului didactic este faptul că acesta poate fi introdus în orice disciplină și în orice moment al
lecției, întrucât poate fi folosit pentru cunoaștere, consolidare și recapitulare.

Mai mult decât atât, este o activitatea stimulantă, atractivă și accesibilă copiilor care
urmărește dezvoltarea și participarea activă a copiilor în timpul lecțiilor. Jocul didactic captează
atenția copiilor, le dezvoltă gândirea și capacitatea de concentrare și îi încurajează pe aceștia să
fie curioși și să-și dorească să afle cât mai multe lucruri noi.

Structura jocului didactic:

În comparație cu alte jocuri, jocul didactic conține o structură mult mai complexă și
urmărește un scop bine definit pentru a-și îndeplini rolul educativ asupra dezvoltării copiilor din
punct de vedere intelectual, moral și fizic.

Scopul jocului

Jocul didactic, ca marea majoritate a activităților educative, are un scop care trebuie
îndeplinit ca urmare a realizării jocului. Scopul jocului didactic poate consta în dezvoltarea
cunoștințelor elevilor față de conținutul unei anumite discipline, dezvoltarea aptitudinilor de
gândire, comunicare sau cooperare, abilitatea de a lucra în echipă cu alți copii sau adulți sau
orice alt scop cu condiția de a avea caracter educațional.

Conținutul jocului

Conținutul jocului didactic trebuie să fie interesant și atractiv pentru a stârni interesul și
curiozitatea elevilor și trebuie să aibă legătură cu tema care este abordată în activitatea dată.
Câteva teme pe care conținutul poate fi bazat sunt: limbă și comunicare, animale marine,
matematică și explorarea mediului, starea de bine, povești educative pentru copii și multe altele.

Sarcina didactică

Elementul didactic al jocului trebuie să prezinte instrucțiunile jocului propus. Sarcina

didactică va trebui să fie pe înțelesul copiilor pentru ca aceștia să înțeleagă ce li se cere de la
această activitate. Spre exemplu, cei mici vor trebui să-și folosească imaginația și creativitatea
pentru a îndeplini cerințele jocului sau vor trebui să-și folosească atenția pentru a descoperi și
observa diferite indicii.

Regulile jocului

Fiecare joc didactic va avea propriile reguli. Înainte de a începe jocul, este important ca
cei mici să cunoască regulile pe care trebuie să le urmeze pentru realizarea sarcinii didactice.
Regulile trebuie să fie simple și ușor de reținut pentru ca jocul didactic să fie cât mai antrenant și
interesant pentru cei mici. Spre exemplu, aceste reguli pot clarifica ce instrumente pot folosi cei
mici în timpul jocului, ce tip de întrebări au voie să pună și ce nu ar trebui să facă în timpul
jocului.

Elementele de joc

Acestea reprezintă detaliile jocului ce vor avea ca rol surprinderea și menținerea atenției
copiilor pentru a transforma această simplă activitate într-o activitate cât mai atractivă și
captivantă pentru cei mici. Elementele pot include lucrul în echipă, recompense și diverse
materiale didactice (suporturi vizuale, fișe, planșe, cartonașe interesante și multe altele).
 Jocul didactic devenind prin urmare o activitate distractivă prin intermediul căreia cei
mici își vor putea dezvolta o atitudine pozitivă față de complexul proces al învățării.

Importanța jocului didactic în procesul de învățare

Jocul didactic are un rol important asupra dezvoltării și formării copiilor și este o metodă
eficientă și inovativă din ce în ce mai utilizată a secolului XXI. Jocul didactic are caracter
motivant prin intermediul căruia cei mici sunt încurajați de a gândi diferit, de a-și folosi
creativitatea și imaginația pentru a căuta soluții și răspunsuri și de a-și atinge potențialul maxim
de învățare.

Unele dintre cele mai importante informații și cunoștințe sunt acumulate în copilărie. Din
acest motiv, jocul didactic are un rol extrem de important pentru că îi ajută pe cei mici să
dobândească o multitudine de cunoștințe noi și abilități esențiale în cea mai frumoasă manieră
posibilă.

Pe lângă faptul că această activitate educativă este o modalitate plăcută de învățare,

acesta reprezintă o oportunitate chiar și pentru cei mai timizi elevi, întrucât este o activitate ce îi
poate ghida și ajuta să se exprime și îi încurajează să exploreze și să cunoască lumea din jurul
lor.

Mai mult decât atât, jocul didactic le permite elevilor să învețe distrându-se și sporește
eficiența învățării. Acesta le dă încredere elevilor în forțele proprii prin activități atractive și are
un impact pozitiv asupra dezvoltării abilităților de colaborare, lucru în echipă, a spiritului de
răspundere și multe altele.

Ce beneficii poate avea jocul didactic?

Există o multitudine de beneficii ale încadrării jocurilor didactice în educația copiilor de

orice vârstă. Iată câteva dintre aceste beneficii:

Jocul didactic transformă procesul de învățare într-un proces mult mai distractiv și plăcut.
Elevii îndrăgesc să se joace și sunt entuziasmați de câte ori au ocazia să realizeze această
activitate;
 Este o modalitate ușoară și interesantă pentru a-i familiariza pe elevi cu unele concepte,
întrucât este un proces de învățare atractiv și care captează mult mai ușor și rapid atenția elevilor
și dorința acestora de a afla mai mult;

Activitățile învățării prin joacă sunt interactive, permițându-le copiilor să lucreze în

echipă, să-și exprime gândurile și ideile și să învețe cum să formeze conexiuni cu alți copii sau
cu adulți, calități pe care le vor putea aplica în viitor în diverse situații ale vieții reale;

Jucându-se cei mici descoperă lumea din jurul lor, încep să înțeleagă anumite concepte și
sunt încurajați să pună tot felul de întrebări;

Este o modalitate practică și sigură ce duce spre dezvoltarea creativității și a imaginației.

Chiar și cele mai simple jocuri didactice stimulează dezvoltarea copiilor din toate punctele de
vedere.

- Exemplu de joc didactic:

DENUMIREA JOCULUI: Baloane colorate

NIVEL I

SCOP: Recapitularea cunostintelor detinute de prescolari pe tema culorilor, dar si dezvoltarea

sensibilitatii cromatice.

SARCINA DIDACTICA: Denumirea, recunoasterea si enumerarea culorilor, raportarea fiecareia

la un obiect de aceeasi culoare.

MATERIAL DIDACTIC:Baloane (diferite culori), betisoare, jucarii diferit colorate.

NOTA: Obiectele reale pot fi inlocuite cu jetoane

DESFASURAREA JOCULUI: Baloanele umflate si legate cu sforicele se vor aseza intr-un colt,
legate laolalta, ca la vanzatorul de baloane. Dupa ce fiecare copil primeste un balon, li se va cere
sa grupeze in diferite locuri din clasa pentru a forma multimi de baloane dupa criteriul culorii. Se
va verifica apoi cunoasterea culorii fiecarei multimi de baloane.
VARIANTA I: Pe rand cate un copil alege betisorul de aceeasi culoare cu al balonului sau,
denumind culoarea betisorului si a balonului.

VARIANTA II: Fiecare copil isi alege un balon legat pe betisor si il va aseza in dreptul unei
jucarii de aceeasi culoare.

EXERCITIU APLICATIV: Copiii primesc fise individuale pe care sunt desenate sfori diferit
colorate si baloane decupate din hartie glasata. Cerinta fisei este de a lipi balonul la sforicica de
aceeasi culoare.

Metoda ciorchinelui

„Ciorchinele” este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în
evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a
relevării unor noi asociaţii. Metodă de brainstorming neliniară, avȃnd rolul de a facilita
conştientizarea relaṭiilor dintre elementele învăṭate, aceasta este în acelaşi timp utilă în
schematizarea informației. Este o modalitate de învățare ce poate servi drept instrument eficient
în dezvoltarea unor deprinderi , între care esențială este cea de asociere a informațiilor pe ,,idei
ancoră’’ . Este, însă, înainte de toate , o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoștințe,
opinii sau convingeri legate de o anumită temă. De asemenea, prin modul în care se desfășoară,
poate servi la informarea elevului despre anumite cunoștințe sau conexiuni pe care acesta nu era
conștient că le are în minte.

Poate fi folosită atȃt în faza de evocare cȃt şi în cea de reflecṭie, stimulȃnd gȃndirea, ca
mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat sau ca modalitate de a construi asociaṭii. Se scrie un
cuvȃnt sau o propoziṭie-nucleu în mijocul paginii sau al tablei şi în jurul ei cuvinte sau sintagme
care au legătură cu tema respectivă. Ciorchinele este considerat o tehnică flexibilă, putând fi
realizat fie individual, fie în perechi, fie ca activitate de grup . Folosit în grup, el poate servi drept
cadru pentru ideile grupului, ceea ce îi oferă fiecărui participant ocazia de a afla asociațiile și
relațiile logice stabilite de ceilalți. Se poate aplica:
  în prima parte a lecției „ciorchine inițial”;
 după citirea textului „ciorchine revăzut”;
 în faza finală a lecției, pentru fixare;
 ca extindere;
 ca metodă de evaluare.

Principalul avantaj este implicarea elevului în procesul de învățare, interiorizând,

sintetizând, însuşind noul în mod activ şi dezvoltând gândirea şi capacitatea de sinteză. Ca

dezavantaj, putem menționa faptul că necesită mai mult timp decât expunerea lecției în manieră
clasică.

Reguli:

notarea tuturor ideilor legate de tema respectivă;

– lipsa judecății ideilor expuse;

– dintr-o idee dată pot apărea alte idei, astfel se pot construi ,,sateliți” ai ideii respective;

– apariția legăturilor numeroase și variate între idei.

Avantaje:

– fixarea ideilor și structurarea informațiilor;

– înțelegerea ideilor;

– poate fi aplicată atât individual (chiar și la evaluare), cât și la nivelul întregii clase, pentru
sistematizarea și consolidarea cunoștințelor;

– în etapa de reflecție, elevii pot fi ghidați, prin intermediul unor întrebări, în ceea ce
privește gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii.

Limite:

– enunțarea unor idei și urmarea unor piste nerelevante pentru tema propusă;
– timpul îndelungat necesar pentru aplicare;

– posibila implicare inegală a elevilor în activitate.

Exemplu de ciorchine:

Mijloace de invatamant
 Mijloacele de invatamant reprezinta o componenta structurala a procesului de
invatamant, care contribuie la realizarea obiectivelor activitatii instructiv-educative, alaturi de
celelalte componente ale procesului de invatamant.

Functiile mijloacelor de invatamant:

a. Functia cognitiva: consta in faptul ca mijloacele de invatamant sunt instrumente prin

care se comunica date, informatii asupra realitatii studiate, facilitand intelegerea, insusirea si
retinerea acestora, prin imbinarea obiectelor reale cu cuvantul, a scrisului cu actiunea, a
cunoasterii senzoriale cu cunoasterea rationala.

b. Functia formativa: consta in faptul ca mijloacele de invatamant permit dezvoltarea

gandirii si a operatiilor acesteia, a spiritului de observatie, atentiei, formarea atitudinilor si
convingerilor stiintifice, tehnice, culturale, contribuind si la formarea notiunilor si a capacitatii
de corelare interdisciplinara. Mijloacele de invatamant contribuie si la stimularea motivatiei
invatarii, determinand participarea activa a elevilor in cadrul procesului instructiv-educativ.

c. Functia demonstrativa consta in faptul ca prin mijloacele de invatamant li se infatiseaza

elevilor o multitudine de aspecte ale realitatii, care sunt greu accesibile cunoasterii directe, acest
lucru contribuind la formarea corecta a reprezentarilor si dezvoltarea imaginatiei.

d. Functia ergonomica - se refera la contributia mijloacelor de invatamant la

rationalizarea eforturilor profesorilor si elevilor, in cadrul activitatilor didactice. Mijloacele de
invatamant vor reduce efortul de predare al cadrului didactic si efortul de invatare al elevilor.

e. Functia de evaluare - se refera la posibilitatea pe care o ofera unele mijloace de

invatamant de a obtine informatii despre rezultatele elevilor, nivelul performantelor atinse.

f. Functia estetica - consta in faptul ca mijloacele de invatamant sunt astfel concepute si

utilizate, incat sa declanseze trairi afective, sa cultive capacitatea de intelegere si apreciere a
frumosului, simtul echilibrului.

In functie de prezenta sau absenta mesajului didactic, mijloacele de invatamant se

clasifica in:
mijloace de invatamant care cuprind mesaj sau informatie didactica si mijloace de invatamant
care faciliteaza transmiterea mesajelor sau informatiilor didactice.

Mijloace de invatamant care cuprind mesaj didactic

Sunt mijloace care redau si reproduc anumite trasaturi, caracteristici, insusiri ale
obiectelor si fenomenelor realitatii ce constituie mesaj pentru activitatea de invatare. Mesajul
didactic include atat informatii, cat si actiuni obiectuale. Sunt mijloace care includ numai
informatii, altele solicita operarea cu ele, iar altele cuprind si una si alta. In functie de continutul
mesajului didactic, in aceasta categorie sunt incluse urmatoarele mijloace:

Materiale didactice care redau in forma naturala obiectele si fenomenele

realitatii (colectii de plante, roci, substante, aparate, instrumente autentice);

Mijloace de invatamant sub forma de materiale grafice si figurative (harti, scheme,

diagrame, grafice, fotografii, tablouri, planse);

Mijloace sub forma de modele substitutive, functionale, actionale. Ele reproduc, la scara
mai mica, anumite obiecte, fenomene, principii de functionare (machete, mulaje, modelele unor
masini etc.);

Mijloace tehnice, audiovizuale - reprezinta ansamblul instrumentelor electrice

si electromecanice de reproducere a imaginilor si sunetelor (proiectii, emisiuni radio, inregistrari,
filmul TV).

Mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice

Sunt mijloace care nu contin mesaje, dar ajuta si mijlocesc transmiterea acestor mesaje.
Nu sunt legate de un anumit tip de mesaj, dar pot fi folosite in vederea transmiterii unei game
largi de mesaje. Printre mijloacele de invatamant care favorizeaza transmiterea mesajelor
didactice, se pot enumera:
instrumente, aparate si instalatii de laborator, echipamente tehnice pentru ateliere, instrumente
muzicale si aparate sportive, masini de instruire si calculatoare electronice, jocuri didactice,
simulatoare didactice, instalatii pentru laboratoare fonice.

In afara de cele doua grupe de mijloace, sunt utilizate si mijloacele de masurare a

rezultatelor invatarii, care ajuta la evaluarea randamentului scolar in unele circumstante
educative. De asemenea, calculatorul este un mijloc distinct de invatamant, care nu poate fi
incadrat in nici una din cele doua categorii.

Avantaje ale utilizarii mijloacelor audio-vizuale:

- Suplimenteaza explicatiile verbale, oferindu-le un suport intuitiv;

- Ii familiarizeaza pe elevi cu o realitate greu accesibila pe cale directa;

- Provoaca si sustin motivatii si interese cognitive; consolideaza cunostinte si abilitati;

- Eficientizeaza folosirea timpului de instruire.

Dezavantaje ale utilizarii mijloacelor audio-vizuale:

- Predispun la o uniformizare a perceperii si interpretarii realitatii;

- Predispun la receptarea pasiva;

- Produc, uneori, exagerari si denaturari ale fenomenelor.

 Bibliografie:

1. EXEMPLE DE JOCURI DIDACTICE-DS | mda1995 | 14.02.2018

2. Jocul Didactic | Wiki | Twinkl România - Twinkl

3. Ciorchinele (bianca-m-melinte.blogspot.com)

4. https://innerspacejournal.wordpress.com/2013/01/17/metode-si-tehnici-de-invatare-prin-
colaborare-interactive-tehnica-ciorchinelui/