Ministerul învățământului și științei din Ucraina

Universitatea Națională «Iurii Fedkovici» din Cernăuți

Referat
pe tema:
«Învățarea prin descoperire ca metodă de
lucru în timpul lecțiilor de limbă română»

A efectuat:
studenta din grupa 503,
anul V
Cârciu Marinela

Cernăuți, 2023
 Modelul de învățare prin descoperire presupune ca elevii să nu memoreze
un șir nesfârșit de informații, ci să rezolve probleme, să construiască și să își
hrănească apetitul pentru învățare prin intermediul unor activități antrenante și
interactive. Învățarea prin descoperire este un proces care încurajează copiii să își
satisfacă curiozitatea prin acțiuni concrete într-un spațiu sigur și deschis. Este un
proces care potențează angajamentul intelectual și înțelegerea profundă a elevilor,
îndemnându-i să își dezvolte abilitățile de formulare de întrebări, să colaboreze cu
alți elevi, colegi sau adulți, să rezolve probleme, generând soluții creative și să-și
antreneze spiritul curios și dincolo de sala de clasă. Învățarea prin descoperire este
o abordare constructivistă în care obiectivul general este ca elevii să creeze sensuri
între noile informații descoperite și cunoștințele anterioare pe care le știau deja, să
facă conexiuni și să înțeleagă cum funcționează lumea înconjurătoare.
Constructivismul este teoria care susține că elevii contribuie la
consolidarea cunoștințelor și nu doar la asimilarea pasivă a informațiilor. Pe
măsură ce oamenii experimentează lumea și reflectă asupra experiențelor lor, ei își
construiesc propriile reprezentări și încorporează noi informații în cunoștințele lor
preexistente.
Elevii învață cel mai bine atunci când sunt implicați în experiențe de
învățare și nu atunci când primesc pasiv informații. Învățarea este în mod inerent
un proces social, deoarece este integrată într-un context unde, elevii și profesorii
lucrează împreună pentru a construi cunoașterea; elevii învață unii de la alții,
împreună cu alții și de la cei din afara clasei.
Scopul instuțiilor de învățământ, care susțin o învățare bazată pe
descoperire, este acela de a oferi elevilor contextele necesare care să le faciliteze
învățarea.
Învățarea prin descoperire se evidențiază prin elemente distinctive legate de
accentul pus în mod egal pe proces, comunicare, reflecție, colaborare, analiză și pe
conținut, pe elementele curriculumului care sunt negociate împreună cu elevii și pe
cunoștințele anterioare care sunt valorificate.
 Evaluarea și planificarea sunt importante, fiind identificate concepte
semnificative și relevante care unifică cunoștințele și înțelegerile. Curiozitatea și
întrebările autentice, din partea profesorilor și a elevilor, sunt esențiale - „vocea”
copiilor este evidentă, aceștia fiind implicați în mod activ în construirea
înțelegerilor prin experiențe practice, cercetare, procesare și comunicarea
înțelegerilor lor în diverse moduri. Reflecția, metacogniția și analiza sunt
valorizate, iar evaluarea este continuă și se bazează pe criterii clare care leagă
performanțele de obiectivele curriculumului, setate la început.
Cercetătorii punctează faptul că modelul de instruire bazat pe descoperire are
la bază cinci elemente: Implicare, Explorare, Explicare, Elaborare și Evaluare.
Modelul de instruire care implică aceste cinci elemente aduce coerență diferitelor
strategii de predare, oferă conexiuni între activitățile educaționale și ajută
profesorii să ia decizii cu privire la interacțiunile viitoare cu elevii.
Implicarea
În această etapă, profesorul măsoară cunoștințele anterioare ale elevilor și/sau
identifică posibilele concepții greșite. Procesul este centrat pe elev, iar facilitatorul
are rolul de a stârni curiozitatea copiilor prin informații interesante, videoclipuri,
demonstrații și afirmații impresionante, momente de „Știați că…” și întrebări.
Explorarea
Etapa de explorare le oferă elevilor o bază comună de activități practice și
interactive, jocuri și aplicații, care îi vor ajuta să utilizeze și să conecteze
cunoștințele anterioare cu cele actuale, pentru a genera idei noi. Acum are loc
experiența principală bazată pe descoperire, moment care alimentează înțelegerea
elevilor.
Explicarea
Cea de-a treia etapă a modelului de instruire este mai mult orientată asupra
profesorului și ghidată de experiența elevilor din etapa anterioară. Elevii își explică
modul în care înțeleg conceptele, își confirmă sau infirmă ipotezele conturate
anterior, iar profesorul corectează concepțiile greșite ale elevilor. În timpul acestui
moment, profesorul poate oferi definiții, exemple și explicații.
Elaborarea
În faza de elaborare, elevii sunt încurajați să aplice noua lor înțelegere a
conceptelor, consolidând în același timp noile abilități. Acum, copiii pot efectua
investigații suplimentare, pot elabora noi ipoteze, pot împărtăși informații și idei
sau își pot aplica cunoștințele și abilitățile la alte discipline, lărgind astfel
cunoașterea. Această etapă a ciclului de învățare prezintă oportunități pentru
profesor de a integra domeniul său de cunoaștere cu alte domenii.
Evaluarea
Etapa de evaluare încurajează elevii să își măsoare înțelegerea și abilitățile și oferă
profesorilor oportunități pentru a puncta progresul elevilor în vederea atingerii
obiectivelor educaționale.
Actorii educaționali au cercetat și au căutat cele mai bune metode pentru a se
asigura că procesul de învățare al copiilor este unul interactiv care să le încurajeze
curiozitatea. Specialiștii punctează o serie de metode potrivite pentru spațiile cu
focus pe învățarea prin descoperire care să-i ajute pe cei mici să aibă performanțe
impresionante în sala de clasă, dar și dincolo de instituțiile de învățământ.

4 strategii pentru crearea unei clase axate pe descoperire

1. Elevii învață prin jocuri
Să ne imaginăm că suntem la un atelier de dezvoltare profesională, iar facilitatorul
ne înmânează mai multe materiale pentru următoarea activitate și, înainte de a avea
șansa să le explorăm puțin, auzim fraza: „Bine, ce întrebări aveți?”.
În afară de „Ce sunt aceste materiale?”, este greu să venim cu întrebări profunde și
semnificative despre materialele sau proiectul pe care nu am avut încă timp să le
explorezi. Dacă odată cu primirea materialelor avem un moment și pentru a le
examina mai îndeaproape, să le atingem, să le dăm sens relației dintre ele, probabil
că vom putea face observații mai profunde și atente și vom putea duce înțelegerea
activității la nivelul următor.
Este esențial să știm că exact în acest mod acționează și cei mici. Dacă prezentăm
o nouă activitate elevilor - nu ne putem aștepta ca aceștia să pună întrebări
semnificative dacă nu au timp să exploreze și să se joace mai întâi. Această
explorare va da roade, copiii vor fi mai implicați și mai dornici să pună întrebări și
să asculte activ indicațiile.

2. Învățarea se întâmplă tot timpul, nu doar într-un interval limitat, în sala de clasă
Învățarea necesită timp, iar experiențele de descoperire care contribuie la
clădirea cunoașterii copiilor nu se poate realiza într-un interval limitat la câteva
minute. În sala de clasă, învățarea începe, însă este necesar să ducem învățarea și
dincolo de instituțiile de învățământ.
Ne setăm obiective și stabilim etape clare pentru a le putea atinge. Oferim
spațiu pentru a explora interesele copiilor și pentru a folosi întrebările acestora ca
rampe de lansare pentru explorare.
Putem pleca de la un subiect și să-l dezvoltăm într-un proiect pentru o
săptămână întreagă. Spre exemplu: o lecție despre mere se poate transforma într-o
săptămână de activități științifice și interesante în care copiii descoperă mai întâi
merele la exterior, culori, tipuri diferite, în interior, le taie și observă, le compară
cu alte fructe și legume, le măsoară mărimea și greutatea și apoi generează
întrebări cu miros de curiozitate. Ce se întâmplă cu un măr dacă rămâne afara, se
degradează? În cât timp? Cum se transformă mărul în plăcintă de mere? De unde
provin tipurile diferite de mere? În calitate de profesori sau îndrumători putem să-i
sprijinim pe copii cum să găsească răspunsuri folosind cărți sau tehnologie și, cel
mai important, să le arătăm că întrebările lor pot duce la experimente, explorări și
noi cunoștințe!

3. De ce este important să hrănim întrebările cu și mai multe întrebări?

Copiii își clădesc cunoaștere prin intermediul întrebărilor pe care le adresează și, o
modalitate incredibilă de a îi sprijini în acest sens, este dacă putem să îi stimulăm
să caute singuri răspunsuri, să privească și din alte perspective situația și să le
oferim contextul unor discuții mai bogate, mai aprofundate și mai interesante. Este
esențial să le sugerăm copiilor resurse valoroase de unde să își culeagă
informațiile: cărți, filme, videoclipuri și specialiști.
Principalul element pentru a ne asigura că sporim cunoașterea prin întrebări,
este de a crea un spațiu al sălii de clasă sigur, în care întrebările sunt binevenite. Cu
toate acestea, este important să avem un plan de acțiune pentru întrebări sau un
sistem în clasă pentru modul în care sunt abordate acestea și să ne asigurăm că
putem să trecem curiozitățile copiilor printr-un filtru.

Într-o sală de clasă axată pe învățarea prin descoperire, întrebările conduc

învățarea, iar elevii conduc întrebările.

4. Zidul întrebărilor
Un zid al întrebărilor este un spațiu excelent pentru a „parca” întrebările copiilor.
Acest spațiu poate fi util și folosit drept sistem de filtrare al subiectelor de interes.
Trebuie să construim un sistem consecvent care să funcționeze pentru noi și pentru
clasa noastră și facem din acesta o parte obișnuită a rutinei, astfel încât întrebările
să fie un mijloc de învățare și nu o distragere a atenției de la învățare.

Ce s-ar întâmpla dacă elevii ar fi direct implicați în procesul de instruire?

Elevii își pot îmbunătăți anumite competențe transferabile prin învățarea
bazată pe descoperire, multe dintre acestea fiind legate de inițiativă și autodirecție.
Acest lucru este evident atunci când se examinează etapele procesului de instruire.
Elevii învață cum să pună întrebări, să investigheze, să discute, să colaboreze, să
coopereze și să ajungă la propriile concluzii. Deși ei pot dezvolta separat aceste
abilități prin alte activități, învățarea prin descoperire și analiza autodirijată
sintetizează această dezvoltare. Aceste abilități nu numai că se vor dovedi utile în
ceea ce privește atingerea performanțelor școlare, dar vor fi utilizate și dincolo de
acestea.
Un rezultat foarte important al învățării prin descoperire este stabilirea
unei mentalități flexibile. Elevii au tendința de a vedea mai multă valoare în ceea
ce învață, retenția este mai mare, deoarece responsabilitatea le aparține, iar
discuțiile din sala de clasă sunt îmbunătățite datorită dezvoltării sporite a gândirii
critice.
Învățarea prin descoperire îi ajută pe elevi să dezvolte un simț mai mare al
responsabilității, deoarece ei sunt implicați direct în procesul de învățare. Rolul
nostru ca educatori, mentori, părinți, este să le prezentăm idei și oportunități și să
le permitem copiilor să meargă dincolo de acestea. Această împuternicire este
vitală pentru stima și încrederea lor în sine. Responsabilitatea, adaptabilitatea și
agilitatea de învățare sunt principalele componente ale învățării prin descoperire și
reprezintă fundamentul unei generații de tineri cu putere de decizie, curiozitate și
apetit de învățare.