CERCET11RE1l SOCIOLOGICA $1 PRACTJCA SOCIAL-POLITIC.

'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

ERGONOMIA SPATIULUI INDUSTRIAL

SI
, CALITATEA RELATIILOR
, UMANE

Corneliu Cartina
'

1. Performanta umana a muneii

Determinat de imperative economice, teh~ice ~i. ?rga~izationaie

care au pus in evidenta rolul primordial al subiectul~1 Ill .~~sten1ul_de
munca al industriei moderne, studiul psihosocial al intrepr1~de~n 1!1d~s~riale
se inscrie in momentul de fat,a, prin conceptia integral~sta ~1 viz1un~a
proiectiva asupra situatiei de munea, pe o linie convergenta c1: ergonom1a?
econometria si ecologia. Intreprinderea este considerata de catre tot m~I
multi speeialisbi drept un sistem sociotehnic in cadrul caruia are loc o
modelare reciproca lntre om, implicit necesitatile sau aspira.tiile sale si
functiile ei tehnico­economice. Pornind de la faptul ca obiectivul funda­
mental al oricarei organizatii economice socialiste . nu este producerea
de bunuri materiale, ci in ega.Ia masura, dezvoltarea personalitatdi umane,
consideram ca umanizarea muncii ~i cresterea gradului de satisfactie fa~a
de aceasta implica o reevaluate a tuturor eonditiilor fizice, psihosociale
~i culturale ale muncii ~i mediului de munca, incepind cu proiectarea ~i
terminind cu functionalitatea elementelor constructive. ·
Din literatura de specialitate, precum ~i din praetica de orzani­
zare ~i conducere rezulta ca esential pentru evolutia functiilor · cult~ale
ale mediului de munea, este trecerea, de la conceperea acestuia ca un simplu
cadru de realiz~,re a bunurilo!' mater~a~~' la conceperea lui ca rnediu esential
de producere ~1 dezvoltare In conditii umane a omului total 1.
Pentru ca productia sa permita realizarea omului atit ca subiect,
dar ~!~a scop al rr~u~1cii s~ impune s~ se. tina seama de posibilitatile lui,
de trasaturile multidimensionale ale fiintei sale. Nu111aiaceasta armonizare
a solicitarilor te~nice, in r3:~ort cu posibili!at,_ile, trebuint,ele ~i aspiratiile
umane, poate asigura valorificarea completa sr eficienta a eneraiei umane
eresterea performantei eeonomico si sociale a 'muncii. o astfel abordar~ de
pro~ectiva i~ cadru~ stu~liului muI?­c!i vizeaza atit activitatea de proiectare
arh~~ecturala, t~hn1ca ~: tehno_log1c~.( erqonomio, de concepjie) cit ~i stra­
tegnle d~ <?r~anizare ~ 1ntre1J1·11:~ern ~1 a locurilor ei de rnunca. Valoarea
carac~eristI?Ilor tehn1ce,, ale mIJl_oacel,,or de munca, precum ~i soluviile
?rgan1zatonce aferente ~II:t ap:,ema~e, Iuprimul rind, in functi« de modul
1n care ele corespund trasaturllor b10Iog1co~i psihosociologice ale omului­
1 Catiilin Mamali, Balanfu moliva(ionalc'i §i coenotuiie, Bucurcsti Edit t•· 1· lfl :­ • · I pc­
di1ca,
.. 1981, p . 'J3
­· , . ' l • ~ ll~l tea ~l CllCIC O

,,VIITORUL SOCIAL", an. xr, nr. 2, Pi 248­256, Bucurcstl, 1982

Scanned with CamScanner

 ERGONOMIA, SPATIULUI, IND.USTRIAL
249

Pcntru acest !~o~~Y, ·.· c~~·cctarile de psihosociologie ·industriala vizeaza­

evaluarea ,,cah!at~1 v1~v11 de­ n1uncrL" sau a ,,calitatii umane: a . muneii"
care des~1nneaza ­~11:tet~c, at.it elementele activitavii de munea proptiu~zis~
(respectiv f~cto~·n­ 1ntri~scct sau de· continut ai · muncii), cit ~i conditiilc
aocial­organizatlonals, ~1 umans (rnediul uman al muncii : condittils ·fizice
de munea, de transport la ~i de la Io cul demunea etc.) ·precum R( diferitele
asp~e:te ~)erson_a~c deriva~e din­ proeesul muncii (status ·~i rol, 'retribut,ie·,
pozitie 1~rarluca, · f~1nctie· etc.), respectiv factorii · extrlnseci sau· de
context. at procesulut de munoa, 'I'ocrnai aceasta dependents a functiilor­
econonu~e ~1 teluuce ale: intreptinderii de caracteristicile psihosociale·
~le foryei de munca, precum ~i · necesitatea corelarii celor dona aspecte
'J

mca ~rn faza · de· proiectare (tehnica, · tehnologica), .l­au determinat pe

G. Fr1ed1?an. sa considere· tehnologia drept o ~tiint,a· sociala, intucit e3J
are ca obiect de. studiu, in cadrul aeeluiasi deniers, a tit mijloacele de pro­.
ductie ~i sueeesiunea operatiilor cit : ~i modul de a le deservi. 2 0 prima
impliea.tie a acestor aspecte vizind compatibilitatea dintre obiectul proiec­
tat ~i caracteristicile psihosociale ale ornului este · sugerata de 1\1. Grawitz,
care considera oportuna · interventia sociologului sau a psihologului
muncii nu dupa activitatea inginerului materializata in obiectul tehnic
finit, ci inca din. faza de eoncepere sau de proiectare a acestuia, in vederea
1.. ealizar ii unui sistem om­rnasina, om­mediu, cu functionare optimala. ~
O alta .implicatie vizeaza caracterul interdisciplinar al activitatii de proiec­
tare si de cercetare a obiectului tehnic, tehnologic sau arhitectural ce
trebuie proiectat. Aceasta decurge din faptul ca a produce o schimbare
in sistemul om­mediu necesita cunoasterea ~i intelegerea, atit a problema­
ticii omului· in contextul real al existentei sale, cit ~i a caracteristicilor ~i
posibilitatilor mediului in raport cu schi~barea ~ropusa.

2. Colaborarea interdlsclpllnara dintre · stlintele umane ~i alte ~tiinfe· ·

in studiul relatiei dintre · om ~i mediul indus.trial eon.struit
mefo~ologic
o
prima dificultate in. cadrul unui demers
1

interdisci­
1 · . pare a fi similara' cu. cea intilnita in eercetarile de urbanism,
~~~:: a~a cum afii'mi'i. s. B. Saini,,qu toa!e _ca ce1:ce~3ir_ile ~supra; oraselor
dobindesc din ce in ce mai mult o forma 1nte~d1smphnara: . : eimpul ~~
r . ·t··n·tielor umane nu este intotdeauda clar . definit, .astfel. ca,
:rg~:ts~:ie ~ :sa~cinate cu planificarea teritoriala ~t~u. d~stul ~me ,4:
ce vor sa ceara de la ingineri, urbanist! sau prograrnatori, lil ­~imp ce ..
1
teapta din partea soc1olog1lor, geogra 1 or
?rriu­
leaza mult mai difici 1 ce~a ?0
v ' • • b
•• ·
w ~­~h . . , . ntactele dintre arhitectura
,
si economistilor. Acelea~1.ez1t~ri 111a1c eaza ~1 co
4•
~i ~tiintelej
., umane" · . . . .: .· ·. 1 latiei • • di t ' diul construit si
Hl re me 1 • t.;
Primele studu s1ste1n~twe a_e re... c rcetarile de urbanis1n, unde
trebuintele umane au f?st !nt~·eprit~s~ .1~ Ri epsiholoO'i ~i sociologi. Obiectul
alaturi de arhitectii ~i ingmeri au par ICIJJa 1, 0

. l . d travail Paris A. Colin, 1962, p. 66.

George Friedmann, Traile de soc,o oqie Ll
2 iale; pari~, Dalloz, 1972. . .
3 Madeleine Gra,vitz, 1\1 el/lodes cles sc~ences lso7 . , tn Revue Internationale des sciences
4 S B S . . L; architecture comme science c e a vie, ,,
· · nmi, 1970 29
socialcs", UNESCO, nr. 4, XXII, , P· ·

3 - c. 2111

Scanned with CamScanner

 CORNELIO CAR+lNA
250

. . . • . _ I' cercet.ari l­a consJituit locuin.Ja ~i

de studiu interdisciplinat al a~est?. tura arhitecturala a orasului. Ca
relatiile reciproce diutre ~1.11 ~~ st; u~ 10"'confort, «ice au fost studiate : ·1Jercept~ia.
probleme specific~ abor~il.r!! psihJ~~c,~e alegerile ~i evalu11rile
mediului oonstruit, va,~·iatulc st~r 1 . rocesul psihologic de Iorman, a
privind diferitele valori ale medmlm,, poferi'i, posibilitatea transform11.rii
imaginii orasului etc._, probleme ca\~ . fati'i, de cadrul construit (atitu­
variabilelor reactive ~' ?' ce!or eval~a rve nditiile de mediu) in indicatori
d!nile }~ ~~lorile_ oa1~emlor in rapmt_~:t~omai frecvent apa~·t_in spat~ul':i
ai calitatii mediului. Aspectele /?or i·101•ind scama de specificul actiuni]
vizual, ceea ce in parte es_te ~1 nes~, ~onstruicsc torme spatiale ).
constructive a proiectantilor urbani ( c~re efecte produc constructiile
. "· · t "" ,. acest d01nen1u ce ,
Pe acestia u in ereseaza, in . .. . b . ' 8a satisfaca acestea pentru a
lor asupra perceptiei ~i ce condit,n tre 'IJ.lt~ a·re 8 a destasurat la de1)ar­
l d · t .A tf 1 " t · o cerce are c ­ ·,
produce efecte e orr e. s e , in I­ . t.ii t ifi si tehnic al constructiilor
tamentul trebuinte umane" al centrului ~ nn ,1 ie ~, . d" '· iti
din Paris "5 ce viza Y pro bleme de percep +.· yie a spa,trului , pe,., un ispozi iv v

· · ' o ,1ncapere
care simula . " de locuit· (dif 1 cien,a
'I t 1ez. ida doar . 111 .aceea ca un
· . . nf
perete fund ·· (.. glisant,
· camera }JUtea Ii1 mari "" . ·t~a pe una din dimensiuniit ·. co
d orm ""
· .., ·
necesitatilcr expenmen· t a 1 e ) s­a cerce· tat evaluarea · . ma(Tn1
o uc inn r ep
1. .. ·
1 asa­
rilor unui perete 01Jus pozitiei in care se afla s~b~ectul supus . eX:_pe~ imen­
tarii, ajungindu­se la concluzia ca, odata c~ d1~1nuarea. sp. .a~1ala, pr~g~!
perceptiei diferentiale scade, iar o~nul ~nanifesta o tendinta ,,extens1va
in eursul diminuarii mediului sau imediat, . : . . .,
Similara cu cercetarea descrisa mai sus, prm unitatea de refcrint,a
(camera de locuit), este cercetarea comunic~ta ?­e ~I. S~f~ie 6 ca.r~ vizea_za
modul de perceptie unitara, organica a spatiului camerei ~1 a celui exterior
prin intermediul ferestrei, delimitindu­se in final, pentru dimensiunile
mentionate ale f erestrei, o zona unghiulara de cuprindere optima .
.Alte cercetari psihologice au vizat configurarea ,,hnaginii orasului",
respectiv. nivelul perceptiei pe care o au locuitorii orasului in raport cu
spa tiul construit ; aceste cercetari urmarese pe de o parte earacterizarea
comportamentului citadinilor, in care caz reprezentarea orasului se eonsi­
dera a fi o variabila intermediara, iar pe de alta parte caracterizarea
spa~i~lui construit_ in calitate de variabila dependenta. .
· Prin intermediul unor ase1nenea ~nfor1natii furnizate de psihologi,
urbani~tii obtin repere importante asupra actiunii constructive pe care
o desfa~oara intrucit, a~a cum se afirma in literatm~a de specialitate, oamenii
se comporta ~i gindesc in spatiul complex care a fost amenajat pentru ei
~i de catre ei, comportamentele ~i gindirea lor depinzind insa chiar ~i
mai mult, de modul in care percep ~i i~i reprezinta acest spatiu. 7 '
i~ ace~a~! ordine de idei trebuie amintite cercetii.rile grupului de
etnolog1e somala condus de P.H. Chombart de Lauwe. Concentrate asupra
problemei transformii.rii unitii.Wor de locuit in dependenta de evolutia
5
A. Mlroglio, Temoignages sur ·la Havre tn Revue de psyhologie des peuples" nr. 1,
XXII, 1967, p. 9­12. ' " '
6

nr. 139, M.1968.

Saf die, Evolution des modes de construction in ,,L'architecture d'aujourd'lmi",
7
, D_. . Ia!,ridis, Le rol~ des sci.ences sociales dans l' amenajement du teritoire: point de vue
:.unl racllClen • In ,,Revue mternationale des sciences sociales", UNESCO nr. 4, XVIII/1966,
.r
I

Scanned with CamScanner

 ERGONOMIA SPATIULUI INDUSTRIAL
251

s~ructurilor. fat~ilia_lc! ele_ urmaresc nu numai conditiils de viata ale Iami­

h_ilo:, ~ar ~t 3lh~ud~Ile ~~ nevoile lor. Dealtfel, Ohombart de Lauwe apre­
eiazu ~a.,. pe hnga sociologin. orasulu i, este in curs de dezvoltaro o soeiolozie
a locu~rn" · El porneste de la premisa ea spatiul de locuit exprimd'societat~a
'reflecta st.ruct.uril~ som~le, sirnbo~izeaza nolorile, ,,dar in acelasi bimp ca.d.rui
creat. de . .urb_an1st ~1 de arhitoct orienteaza anumite comportamente
favorizeaza o~'l nu transfonnarile relatiilor sociale, propune noi sitnboluri"8:
A_utor1.~.I__,are in vedei:_e .? analiza a, nevoilor ~i aspiratiilor in perspectiva
dinamica a dezYo~tarn., utiliztnd metodologia studiului procesului de
trecere de la. ~e'~?1­asp1ra~11 la nevoi­obligatii, in eadrul raportului intre
et~pele ~ezvolt~ru. e?onom1._ce ~i schirubiirile psihosociologice care se produc
atit la nn:elul !nchv1dual cit, ~i la, niv elul grupurilor sociale. De asemenea,
~l pre~o~1z~aza ca aeest. studiu sa se desfasoare in cadrul unui program
interdisciplinar la care sai participc alatur! de arhitecti inzineri etc. si
reprezen t an ti,.1 ai . ~t•.iintelor umane. ' y ' h ' •

3. Dimens iuni ale re lat iei om ­ mediul eonstruit industrial

In prezent, tot mai multe cercetari sociologice sau ergonomice au

ajuns la concluzia importantei eadrului construit in dezvoltarea umana
a intreprinder ii, in ridicarea gradnlui de satislactie in munca : ,,tntre­
prinderea influentcaza viata comunitittii din care face parte, nu numai
din punct de vedere economic, ofcrind locuri de munea, facilita~i sociale
dar ~i in alte moduri. Ambianta naturala ~i arhitecturala de exemplu"9•
Astazi, este tot mai neeesara in proieetarea cladirilor industriale depasirea
conceptiei dorninata exelusiv de imperative economice !ii tehnice si conce­
perea relatiei dintre om ~i mediul construit, astfel incit sa se realizeze o
corespondents cit mai buna intre cladire ~i sistemul trebuintelor umane
latente sau inanifeste, determinate de aetivitatile specifice procesului
de munea. Un asemenea demers este rezultatul conceperii succesive a
eladirilor industriale, mai intii ca spatiu unde · sa fie adapoatite masinile,
ulterior ca loc in care lucreaza muncitorii ce fac masinile sa mearga ~i
abia astaai se intelege, ca o import~~ta con~itie a ~~ncii! faptul ca lntre­
prinderile trebuie sa fie construc~n u.~an~zate: In1t,~a~,,.. mteresu~ pentru
problematica trebuintelor, a mot1va~1~1 ~1 sat1~f~ct1ei_m mun~a. a. fo~t
stimulat aproape exclusiv de imperatr~e ale efieientei produ~l1ei ~1, :n
general, de consecintele starii de satisractie asup!·~ randam~ntulu~ m munc~:
Acestea au fost obiectivele prineipale _ale ~e~~et:arilor d_e ps1holo~1e a ~}1nc,..11
industriale atit. in prima fa.za, a ,,~r~~ntaru ~~. select!e1 profesionale , ~1~
si in cea de­a doua a rationa.Iizarn" muncu. Fata de aceste cercetari
~
au aparut rezerve ' justificate,
" ,, d eoarece e1e 1gnor~
· u aspectele foarte
importante ale proceselor perceptive intelectuale ~1 reducea.u ~~u! }a
ceea ce se numeste un silnplu motor viu (o 1nanifesta.re me~an1ci~ta,,1~
psihologie) cu c~nsecinte negative din punct de vedere ps1hosocial ~
s Chomhart de Lauwe, Pentru o sociologie a aspira/iilor, Cluj­Nap_~~,­Ed!CDacia,

1972, f"s.1g~lcea, I. Margineanu, St. ~tefane.s~u, C. Zamfir (coorc()~ M.

Zlate, Dezvoltarea
Umana a lntreprinderii, Bucure~ti, Ed.it. A~adeIIlleI,
10 I. Mocanu, Gh. Iosif. Psilwlogza muncu m
1
~~it;i!i·
.. ~8
,
Bucure~ti Edit. did~ctica ~i
,
pedagoglca, 1976, p. 9.

32

Scanned with CamScanner

 CORNELIU CARTIN.A
252

_ siho]ocriei muncii se deplaseaza,

· 'I'reptat centrul de grcurate a 1 P· Ia ta~ii lui prin orientare l)rofe~
~insp1~e se]ectia subi:c~ului ~i u~~rar~a ;c ~!
sionala, catre cercetari menite ~,L cree t· i fiabilita.tca sistemului munca
nnumit ,,c~imat iii~ustrial"

considerat ca esential pentru. perforint. ~.n. '~ ~pectarea· unor praguri de tole~
ill t .
nnp . fi1z1"0}00·1··"'
ce intervine lJCll 1 U · ICS
1
. 1·ntervin JJentmt ainenaJare"' ·
ranta
. . · . . . ·1
b cu
t orgamca, psi 10 ogia ~1 P·. 1 ,
· •
s1hosoc10
• •
1 o<na
.. .­;:, in vederea adaptarii la subiect
. UJ

anumitor elemente ale procesului de 111unc~.'

1
ous in evidenta faptul c·~
P rocese· I e tehno 1 ogice · diin u it·rmeele decenn au I
. d u 1 Ll I· s·a<Ju:-s de satisfactie ,
ilnplicate cu
. . . · · nea crra ' · , ,
pro d uctivitatea subiectu 1ui ~11nain" ~
c ·
. t te de cmnplexul mijloc _
oJ ,·

in efectele procesului de munca, sr~t inf1u~n,at . tnadccvat influenteaz~

o biiect ­ am b"ianta t..., ­ sa1c1~a,
, · ,. ., ~ 1 caror ca1ac . e1
· . ·uc.u ra sarn:1tat11 eehili.w
oJ oJ ...... • • ~

rezultatul sistemului munea pr1n efectul ne~ativ as P . , '

brului psihonervos ~i satiafactiei subiectulu1. . ." _ . . · .
St u diil +.· · 1In munc a, au relevat
11 e asupra sat·1s f acyie1 . . atit existenta· · unoi t
· · di ··
c01nponente afective a atitu 1n11 aya e . f +..., d muncii<
cit si
';
a unei ,
componcn
_ •
ex
cognitive, determinate de orientarile valoriee ale pers~aneloi, ca,r~ expr1m~
raportul intre ceea. ce oamenii percep ca existent ~1 .ce~a '. . ce ei ar ~or1
sa existe sau sa detina, Structura satisfaetiei in munca, care cuprmde
pe de o parte rela.tiile .dintre satisractia in le~atura Cl.I din~~ns!unile parti­
culate ale= situatici de munca, iar pc ·de alta ·,parte · relatu~e 1nti~e aceste
dimensiunt si •
satisfactia;
,
:crlobala
b
Jata·
,
'd• e • .munca,'' i'elevai
·•
caracterul ••
triplu•
al strueturti zenerale a· intreprinderii ·ca~:e: se j~anifes~a P.rin .=_·a •. factor~l
I I

tehnie ~i ~ehn~logic ( organizarea 'tehnica) la ¥iVellll caruia se pune pro blema

Interdependentei tehnicii ~i a omului c.~ executor .al operatiilor productive;
sistemul lpcuril,or .de .mun:ca se .analizeaz~, la _.ace.st nivel, .ea.·. o . diviziune
functio:Qala a. ·muncii, in interiorul . careia .:·Se. distinge,. ca· o. c~nn_ponenta
speciala; diviziunea procesului de · productie ­: dupa· .operatiuni. . In ·acest
sens, T31ylor este initiatorul abordarii · fitnctionale a· mnului: din pun.ct de
vedere­ tehnic ­ ·abordare dus·a Ia extrem: ·; · b~ · . factorul :econmnic ·a1 indus­
trie­i. (orgahizarea ·econoniica),' la ·nivelul' :caruia 01nul. este a,g'ent al lega­
turilor economice ale productiei, . iricleplinind O Serie de sarcini ~i Ob~{nind
pentru aceasta retribuiia; c.
f~ct61~u1 U:111an ( organizar~a soci~la}, 'care
vizeaza unit~ tea, ra ~ionalita tea ~i speci~lizarea. f unctiil.o.r' perf ectionarea
calitativa a indicatorilor economici ~i. 9ptimizarea. proc~deelor de uni.re
a fort~i .de munca cu m~jlocul ~i a1nbianta de 1nuncai. Toti ace~ti factori
i~i gaisesc expresia in relatia dintre mn .~i mediul construit intrucit, a~a
cum sublinia H. H. Stahl, ,,in investigatiile sociale,·in analiza unei intre­
prinderi nu se poate evita studierea in patalel a fluxului tehnologic ~i
a cadrului spatial respectiv, a locurilor de 1nunca cu tot ceea ce este legat
de securitatea, igiena ~i confortul muncitorilo1; coneretizate in cladirea,
uzin~l~, ~ ~ep~~itele lor spat,iale, in amei::t8.ja1!ea · cu ,,obiecte" tehnice,
po_tr1v1t _ 1nd1ca_tu~or p_e c~re ni le poate da pe de O parte sociologia ~i
pslholog1a Romala, uzmala, precum ~ i in va t,8.mintele er gono miei. .. 'm.

11
H. H. Stahl, Teoria §i .practica investiga/iilor so;i~le vol I Buct1rcsti Edit. stiin1·it­fidi,
1974, p. 208. 1 • 1 •• 1 • •

Scanned with CamScanner

 ERGONOMIA SPATIUL\)I JNDUSTnT.AL

4. Corelarea acthrital,ii .de proiectarc a cliidirilor industrlale cu exiqeutele

pslhosoeiale ale I nrtei de muneii
' .
'

Prognanta cu care se manifcsta in prczeut o nsomenon, cerinia,

incili din faza de conceperc sau <le proiectare, este impusii in cazul cludirilor
industriale, in primul rind de Iaptul ca intro accstea si 1;cecsit~"ttile umane
se interpun exigente tehnologice Iimita.tivo care an condus, in un'elc cazuri,
la mutarea pe un plan secund sau ehiar la, cxcludcrea prcocuparilor pentru
realizar~a u~or constructii care sa tini'L scama de exigentclc psibosociale
ale modiului de muncii. In al doilea rind volumul mare al invesbitiilor,
mecanizarea ~i inclustrializarea, activit.atilor din domeniul constructiilor
au dt~s _ la o separare a a~~ntului conceptiei sau planului constructiei d_~
beneficiarul ei, conatructiile devenind asttel o matorializare a imaginii
specialistilor din activitatea de· proiectare '(arhitecti, ingincri) asupra
treb~.i~ielor. umane f$i nu cadrul obiectiv al cornpoi­tamentului dezirabil
al utilizatorilor constructioi. In al treilea rind trebuie avuta in vedere,
in aceasta perioadii, munitestaroa
' pregnanta a ' unui decalaj intre rapidi­
tatea schimbarilor tehnico sau tehnologice ~i dcstinatia ini~iala a cladiri!
pe de o. parte ~i problemele psihosociale ale· adaptarii oamenilor la aceste
~i~avi pe. de. a.lta parte. In al _patrulea rind ; aotivita.tea · de tipizare din
domeniul constructiilor trebnie sa porneasca, in vederea realizarii unei
citmai mari adaptabilitati, de la un sistem riguros determinat al trobuin­
telor ~i aspira tiilor .Iortei de munca asa ~1:1111 se · manifcstii ele · in comporta­'
mente specifice activita.tii de J)roductie. Aceste orientati vizeaza stabilirea
unei relatii de interdependenta intro 0111 si mediul construit, prin conceperea
f$i proiectarea. aeestuia. pe baza .necesita.tilor si nspiratiilon oamenilor care
le utilizeaza, · acest fapt fiind astazi, recunoscnt ca o 1nasura de regle­
mentare a calitati_i ·cons'truc~iilor ~i elementelor sale componente . Aceasta
orientare in' activitatea de ­proiectare a 'coustructtilor, care vizeazi; adap­
tarea solutiilor tehnice, · a. proceselor ~i a conditiilor in ansamblu la necesi­
tatile ·umane; ·se materializeaza in conceptul de perforrnantii 1,n, constr·uctii,
al carui stadiu actual de utilizare cuprinde numeroasc aplieatii, in special
in domeniul cladirilor de loeuit si · al celor scolare. .Aceasta noua · orientate
reprezinta o dopasire a functiorialismului 'ca.re a, ·lnat o 'mare .dezv o]. tare
in arhitectura la inceputul secolului XX ~i care si­a dovedit eficacitatea
contra exceselor eelectismului. .Cerintele pentru o constructie in ansa1nblul
ei, ·sau peritru par~ile ei iCOlnponente, au ra1na.s a, fi stabilite in continual'e,
d~ r~gula fara identificar~a ~i specifica,rea, prealabili't a necesita~ilor utili­
zatorului,: apelinc~ pe sca1:a_ larga la soln\iii specifice cunoscute. in noua
orie:q.tare se mantfesta importanta cleoscbit~ a dezvoltarii cercetit'tirilor de
identificare ~i definirc a trebuinielor u1na,µe, in ca.drnl diferitelor cladiri.
.Aceasta, cu atit 1nai mu.It cu cit activitatile constituie o legatura intre 01n'
~i 1nediul fizic inconjuraitor ~i pot 'fi considera,t.e cai manifcstari exte.rioare
ale necesita\iilor. in a,cest sens, ij-a propus o a,naliza sistcmatica a reac~iil~r
utilizatorilor (in functiie de activitatile ~i caracteristicile acestora) fa~a
de mediul fizic, evaluarea reactiilor tip ~i for1nularca exigentelor tunane,
implicate de aceste rea,ct,ii, intr­o for1na susceptibiHi, de a fi transforinata
in variantc constructive.

Scanned with CamScanner

254 coRNELIU CARTINA

Un atare demers metodologic a fost concreti_~at_intr­o ~e~ie .de cerce .

tari desfasurate, in cadrul Laboratorul~u de ~tudn ~1 cereetar! sociologice
pentru cladiri de locuit ~i de prod~?tie,v av1!1d ~rept scor d~ ~ furniza
activitatii de proieetare in construct_n,. alatm:~ de .~forma,tu Rr1v1nd para­
metrii tehnici, oconomici ~i Iizici, 1.n~orinatn _PI'l~r1ncl re_ac~1ile foi·tei de
munca in raport cu pedormantele fizice ale dife1:itelor ststeme construc­
tive, in corelatie cu cerintele proces_el~r teh1;qlog1ce. Ace~t~ cercetari au
avut un caracter interdisciplinar ~1, intruclt pro?lemat1ca urmarita a
fost dependenta (le orientarea concluzulor ~J?r_e proiecta~~a h~l_e}or indus­
triale, vom prezenta in acest studiu numai ­~eEo~olo~~a utilizata ca ~i
unele rezultate care atesta importanta participant stiintelor umane Ia
aceste cercetari,
Aceste cercetari au pornitde la premisa ca, in relatia subiect ­:­­­­ obiect
­ mijloc, sau, mai pe scurt, in relatia subiect ­ proces de munca, se
produce, simultan cu efortul fizic ~i psihic legat direct · de indeplinirea
sarcinii, un efort de adaptare a subiectului la mijloc ~i la a.mbiania.
tn ambianta fizica asemenea eforturi sint solicitate de temperatura, umi.
ditate, iluminat etc. Efectele acestor conditii constituie, prin ele insele,
solicitari care se adauga celor . ale sarcinii de munca sau · se cumuleaza
cu ele . .Ariile problematice de studiat in acest caz sint, de regula, arii,
cu caracter interdisciplinar, rezultate din interferenta factorilor fizic i
fiziologici, psihici, psihosociali care actioneaza conjugat in procesul de
munca ~i care pot fi separati numai in scopuri metodologice. Astfel,
intr­o cercetare privind efectele iluminatului natural asupra fortei de munea
in cladirile industriale, au fost puse in evidenta : · _
a. Efectele de iuteractiune intre procesul 'de munca ~i iluminat
(natural, artificial sau combinat), in care iluminatul actioneaza asupra
fortei de mun ca in virtutea exigentelor vizuale ale activitatii desfa~11,rate.
Aceasta categorie de efecte este vizata prin nivelele de ilitminare standard.
Unele dintre aceste efeete sint directe: starea Iunctionala a aparatului
visual (oboseala); starea functionala generala (oboseala psihofiziologieal
genera ta de starea aparatului vizual; modifieari structurale ale apara.tului
vizual, ca urmare a unor solieitari ·repetate ~i prelungite ; efecte mediate:
performantele activitatii desfasurate (productivitato, rebuturi etc.), acci­
dente.
b. Efectele de interactiune intre exigentele fata de mediu ~i iluminat,
care se refera la actiunea prezentei sau absentei surselor de iluminat natu­
ral, indiferent de natura activitatii sau chiar de raportul activitate/inacti:
vitate, Iiind in dependenta de cerintele biopsihofiziologice ale organism~Ul
uman in raport cu mediul fizic. Din acest punct de vedere, factorul ,,ilu­
minat natural" are doua componente: ­ lumina naturals ca atare, cu
calitatile ei specifice, in functie de orar ~i calendar (punind in acord adapta­
rea la mediul imediat cu adaptarea la mediul general) ~i aprecierea ­timpu­
lui fizic cu ciclul biofiziologic (deschiderilo practicate in pereti in scop~
iluminarii, care asigura un contact vizual cu lumea exterioara, cu agen~1
vizuali accidentali ~i, deei, nemonotoni).
Metodologia interdiaciplinara preconizata, cu precizarea atit .a
specificitati! fiecarei abordari cit ~i a cooperarii, a pus in relatie patn~
serii de factori : a. caracteristicile constructive ~i de amplasare ale lmleloI

Scanned with CamScanner

 ERGONOMIA SPATIULUI INDUSTRIAL 255

industriale, nnportanto pentru domeniul cireurnseris in cazul nostru

pentru realizarea iluminatului natural (sistemul de ' iluminat natural
dimensiunile rucaperti, raportul suprafafa vitrata/invelitori zona O'eo~
climatica de amplasare etc.), reprezentind date furnizate 'de arhitect
inginer ; b. ~e1~or~antele luminotehnice realizate prin sistemul de ilumi:
nare n~turala (il~1nar~a planului de lucru, luminantele diferitelor supra­
Iete, nivelul m~d~u de iluminars ~i abaterile) ca date furnizate de fizician ;
;~· starea .. de s3:natate a. aparatului vizual (simptomatologia oculara), prin
Intormatn furnizate de flziolog si medic · d. reactiile muncitorilor la factorii
,,_pe1:for~~te luminotehnice", in depei{den1~a d~ sarcina de lucru ( dimen­
s1unile.mmune ale reperelor), apreeierea nivelului de iluminat ~i a calita'tii
aeestuia, comportamentut fata de suprafata vitrata, determinari statistice
ale unor performante exprimate economic (mai ales randament), carae­
terizarea regimului psihosocial al locului de munca si caracterizarea adapta­
rii la acest regim, date factuale privind persoana ehestionata (virsta,
veehime in intreprindere, vechime in acelasi loc de munca etc.), ca date
furnizate de psiholog ~i sociolog.
Oonsideram ca cerceta.rea simultana a acestor factori intr­un complex
interdisciplinar duce la evitarea unilateralitatii unor tendinte manifestate,
deseori, in activitatea de cercetare: fie supraestimarea importantei facto­
rilor Iiziei, tehnici, economici, in detrimentul factorului uman, al trebuinte­
lor ~i aspiratiilor sale devenite obiect al intuitiei ­speciali~tilor din alte
domenii, fie transferarea exelusiva pe seama anchetelor de opinie a unor
teme de· mare finete experimentala cum este eea a trebuintelor umane.
Concluziile studiului efectuat au pus in evidenta interactiunea facto­
rilor studiati, impliea.tiile lor reciproce ~i efectele exercitate asupra fortei
de munca, elementul eel mai important al sistemului de productie . .Astfel,
s­a putut eonstata, in cazul cereetarii amintite, ca forta de munca exprima
o atitudine puternic negativa fata de solutiile constructive care o priveaza
de lumina naturala. Studiul comparativ p·e esantioane representative de
muncitori care desf~§oara aeeleasi sareini de lucru; dar in hale cu sisteme
de iluminare diferit, natural ~i respectiv artificial, a pus in evidenta o
proportie de 30 °fo a muncitorilor care acuza simptome ale deteriorarii
aparatului vizual in hala iluminata artificial, precum ~i o proportie de
95 °/0 a muncitorilor care prefera sa lucreze intr­o hala care sa beneficieze
de aportul luminii naturals.
Consecutiv deteriorarii aparatului vizual s­a constatat un proces
de migratie efectiva ~i poteniiala a fortei de munca sp~e p~sturi de. lucru
cu mai mica solicitare vizuala sau catre zone cu un iluminat mai bun,
preponderent natural. Acest fapt are urmari negative asupra efieientei
activita~ii economice atit la nivelul sectiei respective cit ~i asupra pro­
ductivita+ii muncii ~dividuale trecerea intr­un nou post de lucru presu­
punind oY perioada de adaptare,' pina a se ajunge la randamentu l maxim .
variind intre eiteva zile (41 O/ ) 0 saptamina (15 °/o) peste O saptamina (11 °/o).
Acest fapt are repercusiuni/O atit'
economice cit ~i sociale sau ps ih o 1ogice
.
negative, ·fie pentru ca mutarile se prod~1~ i~ prop~r~ie de ~pro~pe 70°/o
la muncitorii cu O vechime de peste 3 am in intrepnndere, fl~ prm !aP!1:l
ca ele au loc catre activita~i de lucru neconforme cu mesena dobindlta
~i sub nivelul calificarii.

Scanned with CamScanner

 CORNELIO' CARTINA ­,
256

,v, · ln evidenta' posibilitatile, de

Cercetarea a }JUS, to t o da t,a, v. v .
.. .· . ~1:antar()
si relevanta ale .trebuin1;elor umane de eatre cercet...,ar~a ·J?S~osoc1ala intr,un
eadru interdisciplinar. Intro altele, s·­a. constatat ca, in linii gener,,ale, carac,
teristicile nevoii de Iumina sint mult m~i bine _cu1:1,oscute · dec1t. ce1e al
nevoii de contact vizual; din .acest. mot1v. ca ·~1. dI?­ cau~a unei intuit~
insuficient de analizate exista ~end1~t~ ­ 1n~lusiv in 0iecta~ . e ­ sa se P;
considere indistinct mijloacele cle sa.tisfacere a celor..., d~ua nevoi ale. forte·
I

de munca. Datele culese pun in evid~nt~ fap~ul ca,· ~ · re:prezentarea, sl

evaluarea muncitorilor, ferestrele1·const1tu1e un izvor de tl~1~~re natural~
mai 'important decit sursele de Iumina de la plaf?n, chiar ~1 in conditiile
in care iudeplinesc o Iunctie relativ · redusii sau: in_ ca~e. nu· pot _acoperi
totalul nevoilor de luminii naturals . .Ac~as!a conf1!'ma.·· i:olul ps1h~logic
pe care­I au ferestrele si necesitatea de a £1 pastrate Ill' proiectarea or1carei
hale, indiferent de dimensiuni, solutiile de iluminare naturala trebuind
sa .rezolve, in egala masura, necesitatile de iluminare generala, cele de
odihna­refacere periodica a aparatului vizual solici~at. de ~rocesele de
munca, precum ~i nevoia de contact vizual cu mediul exterior al halei.
Datele de observare a comportamentelor muncitorilor .. (obtinute prin
metoda observarilor instantanee). au indicat ca, desi se .rea.lizeaza prin­
tr­un obiect, dubla functionalitate .a vitrajelor laterale este distincta ~i
poate fi. tra.tata analitic. ­S­a constatat ca nevoia de contact vizual real
cu exteriorul halei nu are un caracter .continuu ~i panoramic, ci discontinuu
in timp ~i .lateral periferie. (deci. discontinuu in spatiu) .. '['inind seama de
repartitia functiilor luminotehnice pe suprafata golurilorv.se pot reconsidera
functiile inalt~ii parapetelor, cu implieatii atit in ceea c.e priveste dimen­
sionarea cit ~i forma vitrajelor. Iaterale.. .
.A~a cum am mentionat aceste coneluzii au, in. cazul de· fata, un
caracter exemplificator pentru necesitatea si . posibilitatea . dezvoltani
~tr.­un c~~u int_erdis~i:plinara c~r~eta1~ilo~sociologice s~u psihosociologice
de identificare ~1 definite a trebuintelor umane, de evaluare a reactiilor
~i formulare a exigentelor umane implicate de· diferitele activitati .si de
asemenea, a earacterului practic, valorificabil al. · rezultatelor pro v~nite
din asemenea cercetari.. . · · ·
. !

f : I

. .,

Scanned with CamScanner